1

Deni tie S irul (an )nN este monoton daca si numai daca sgn (an+1 an ) este constant oricare ar n N.
an+1 an > 0 () n N an+1 an < 0 () n N (an ) este strict cresc ator (an ) este strict descresc ator

Deni tie S irul (an )nN este m arginit daca si numai daca ti termenii sa to i se ga sesc ntr-un interval ma rginit:
() M > 0 a. . () n N , |an | M .

si numai daca Deni tie S irul (an )nN este convergent cu limita l R daca este vericata tia condi
() > 0, () n N a.. () n n , |an l| < .

si nota m n acest caz lim an = l.

n

Analiza matematica

Teorema cle stelui Fie (an ) , (bn ) si (xn ) trei siruri de numere reale ce ndeplinesc urma ti: toarele proprieta (i) sirurile (an ) , (bn ) sunt convergente si au aceea si limita l:
n

lim an = lim bn = l
n

(ii) ncepnd de la un rang n0 , to ti termenii sirului (xn ) verica dubla inegalitate

an xn bn .

Atunci sirul (xn ) este convergent cu lim xn = l.

n

Consecin ta 1 Fie (an ) si (xn ) doua siruri de numere reale; ) lim an = 0 n lim xn = l . n () l R a.. |xn l| |an | Consecin ta 2 Fie (un ) si (vn ) doua siruri de numere reale, primul ma rginit iar sirul produs (un vn ) este convergent cel de-al doilea convergent cu limita 0; atunci si are deasemenea limita 0 : ) () M R+ a.. |un | M lim un vn = 0 . lim vn = 0 n
n

Teorema sir monoton si ma (Weierstrass) Orice rginit este convergent. 1)n este convergent Reciproca teoremei este fals a: sirul cu termenul general (n
1) (are limita 0) dar nu este monoton ( ( n+1
n+1

(1)n n

(1)n+1 (2n+1) ). (n+1)n

sirului (an )nN daca si Deni tie Numa al rul (din R) este un punct limita numai daca tine un sub sir convergent cu limita : acesta con
() (ank )kN (an )nN a. . lim ank = .
k

Lema lui Cesaro Orice sir ma tine un sub sir convergent. rginit de numere reale con

Analiza matematica

Sa sirul (xn )n denit prin rela tia de recuren ta se demonstreze ca de ordinul 1 a xn1 + xn = si x0 R +, 2 xn1 este convergent oricare ar parametrul strict pozitiv a. Preciza ti apoi numa rul de ti a sa nct xN , termenul de rang N, sa termeni N ce trebuie calcula aproximeze limita l a sirului cu p zecimale exacte: nti:
| xN l | < 10p . 2 cu patru zecimale exacte.

Aplica tie: Calcula ti valoarea num arului

OBSERVATIE Exprimarea xN aproximeaza pe l cu p zecimale exacte se refera sita la faptul ca eroarea absoluta sa vr prin aproximare, = | xN l | , este inferioara si nu trebuie interpretata lui 10p ad literam. Spre exemplu xN = 1, 9993 aproximeaza pe l = 2, 0001 cu o eroare absoluta |1, 9993 2, 0001| = 0, 0008 mai mica si nici una dintre cifrele aproximantului xN nu dect 103 de coincide cu cele ale aproximatului l. Rezolvare si ma Este sucient sa sirul (xn )n este monoton rginit. ntr dovedim ca adeva r, termenul de indice unu este pozitiv: x2 + a 1 a x0 + = 0 x1 = >0 2 x0 2x0 iar diferen ta dintre acesta si cel ini tial are acela si semn cu a x0 : a x2 ( a x0 ) ( a + x0 ) 0 x1 x0 = = . 2x0 2x0 Prin metoda induc tiei, utiliznd rela tia de recuren ta , rezulta , oricare ar n N: si a x2 ( a xn ) ( a + xn ) n xn+1 xn = = 2xn 2xn
xn > 0

deci

sgn (xn+1 xn ) = sgn a xn . Daca sirul (xn )n este constant egal cu a: x0 = a atunci 1 a x1 = a+ = a x2 = a . . . xn = a. 2 a

2 x2 ( a xn1 ) n1 + a = a = <0 2xn1 2xn1 xn+1 xn < 0 deci sirul (xn )n este strict descresca si ma tor rginit n intervalul [ a, x1 ] . Pentru calculul limitei, nota si trecem efectiv la limita m l = lim xn n n rela tia de recuren ta tinnd ecua tia: , ob 1 a l= l+ l2 = a 2 l de unde rezulta (daca avem n vedere ca l = lim xn 0): a xn
n

Daca si n N avem: x0 R + \ { a}

lim xn = a

Am ob tinut astfel un sir recurent care se dovede ste util la calculul aproximativ al ra da cinii pa trate: a ' xn . Daca a este un ntreg pozitiv, altul trat perfect, formula de dect un pa mai sus aproximeaza tional a printr-un numa tional de forma numa rul ira r ra xn . Se pune problema preciziei cu care se realizeaza aceasta aproximare. S irul (xn )n este strict descresca tor indiferent de valoarea xata a termenului ini tial x0 , iar pentru evaluarea erorii n formula de aproximare proceda m dupa cum urmeaza : 2 1 a (xn1 a) xn1 + xn a = = a= 2 xn1 2xn1 1 a 1 = xn1 a 2 xn1 1 1 xn1 a n1 x1 a 2 2 1 deci xn a n1 x1 a () n N. 2 Rangul termenului care aproximeaza a cu p zecimale exacte este cel mai mic numa r natural ce verica inegalitatea 1 x1 a < 10p . n 1 2 Concret, pentru a calcula 2 cu patru zecimale exacte, pornim de la x0 = 1, calcula si determina ti din m x1 = 3 m numa rul de termeni N ce trebuie considera 2 inegalitatea: 1 3 2 < 104 . xN 2 N 1 2 2

Analiza matematica

Suntem interesa ti de cel mai mic numa r natural pentru care 2N > 10000 3 2 2 .

Totul depinde acum de ndemnarea cu care estima m valoarea parantezei. Astfel, deorece 3 2 2 < 1, este sucient sa ga sim N din inegalitatea:
care ne conduce la N = 14. Daca efectua m nsa o estimare mai na : 3 2 2 < 0, 2 = 1 5 , din inegalitatea 2N > 10000 0, 2 = 2000 2N > 10000

ga sim N = 11. Evident aceasta ultima valoare ne este mai utila deoarece impune calcularea doar a primilor unsprezece termeni ai sirului pentru a atinge precizia dorita s irul studiat converge mult mai rapid c a tre 2. Majorarea . n realitate a expresiei 1 xn1 prin 1, fa cuta n estimarea erorii, este grosiera , dupa cum putem constata utiliznd MATHEMATICA 5.0. Denim sirul recurent de ordinul unu:

. Cerem programului, prin comanda N [x [n] ,p] n=2,3,4,11,14 respectiv p=30,

sa evalueze numeric cu treizeci de zecimale exacte termenii x2 , x3 , x4 , x11 , x14 :

x2 x3 x4 x11 x14 = 1, 41666666666666666666666666667 = 1, 41421568627450980392156862745 = 1, 41421356237468991062629557889 = 1, 41421356237309504880168872421 = 1, 41421356237309504880168872421.

O analiza atenta a acestor rezultate ne arata ca este sucient sa calcula m primii 3 termeni ai sirului tine primele patru (de fapt chiar cinci) zecimale dat pentru a ob exacte ale lui 2.

GENERALIZARE Sirul (xn )n denit prin rela tia de recuren t a de ordinul nti: # " 1 a (p 1) xn1 + p1 xn = cu p N, p 2 p xn1 este convergent oricare ar parametrul strict pozitiv a s i termenul ini tial x0 R iar + lim xn = p a. n Spre exemplu, primii noua sirului ce aproximeaza termeni ai 5 31 se tabeleaza imediat ce a fost denit procedeul de calcul al valorii func tiei x n punctul n :

. Valoarea radicalului calculata cu treizeci de zecimale este:

Analiza matematica

Deni tie S irul (an )nN se nume ste fundamental (sau s ir Cauchy ) daca si numai daca tia: este vericata condi
() > 0, () n N a.. () n n , () p N, |an+p an | < .

Consecin te

Orice sir convergent este fundamental. Orice sir fundamental este ma rginit.

Lema tirii intervalului) (Cesaro, principiul njuma ta tine cel pu tin un sub sir Orice sir ma rginit de numere reale (an )nN con (ank )kN convergent. Demonstra tie Fie (an )nN un sir ma si [X, Y ] un interval nchis ce con tine to ti rginit termenii sa i: X an Y (n N) . Daca sir constant arma tia din concluzia lemei este (an )nN poseda vreun sub evident vericata sadar nu reducem cu nimic generalitatea presupunnd n cele a ce urmeaza sir ma tine sub siruri constante. ca (an )nN este un rginit ce nu con ti egale. Cel pu tin unul dintre mpa tim intervalul [X, Y ] n doua pa r r sub-intervalele astfel ob tinute con tine o innitate de termeni distinc sirului ti ai X +Y , Y are aceasta (an )nN iar pentru xarea ideilor considera m ca 2 X +Y respectiv Y1 = Y si selecta proprietate. Nota m an1 , unul din m X1 = 2 termenii lui (an )nN situat n interiorul intervalului [X1 , Y1 ]; rezulta imediat
X X1 < an1 < Y1 Y

si Y1 X1 =

Y X . 2

Relua tire pornind cu intervalul [X1 , Y1 ] si m procedeul de njuma ta ob tinem un nou sub-interval [X2 , Y2 ] [X1 , Y1 ] ce con tine o innitate de termeni ai sirului (an )nN dintre care selecta m an2 ; rezulta :
X X1 X2 < Y2 Y1 Y si Y X Y1 X1 = Y2 X2 = . 2 22

Rezulta sirul de intervale [Xk , Yk ] cu proprieta tile:

X X1 X2 . . . Xk < Yk . . . Y2 Y1 Y ; Yk Xk = Y X ; 2k

[Xk , Yk ] con tine o innitate de termeni ai sirului (an )nN ; ank [Xk , Yk ] .

Am ob tinut astfel doua siruri de numere ra tionale (Xk )kN respectiv (Yk )kN ma si strict monotone (primul strict cresca rginite n intervalul [X, Y ] tor iar cel de-al doilea strict descresca tor) deci convergente. A doua proprietate dintre cele enumerate mai sus implica
Y X =0 k k 2k ceea ce atrage dupa sine egalitatea limitelor lim (Yk Xk ) = lim
k

lim Xk = lim Yk = l.
k

n nal, conform teoremei cle stelui (teorema ??), sub sirul (ank )kN selectat prin procedeul de mai sus, este convergent si are deasemenea limita l. Lega ta si proprietatea lui Cauchy este descrisa tura ntre convergen n teorema ce urmeaza : Teorema (proprita tile sirurilor fundamentale) 1. Orice sir convergent este fundamental. 2. Orice sir fundamental este ma rginit. 3. Orice sir fundamental de numere reale care con tine un sub sir convergent este el nsu si convergent, mai precis ) i) (an )nN , fundamental ii) () (ank )kN (an )nN cu lim ank = l, nita
(an )nN este convergent cu lim an
n k

l.

Teorema (completitudinea dreptei reale) Orice sir fundamental ( sir Cauchy) de numere reale este convergent.

Analiza matematica

10

Limite remarcabile
0, r > 0 1 1, r = 0 lim r = n n , r < 0
n

lim a0 np + a1 np1 + + ap = a0 np + a1 np1 + + ap n b0 nq + b1 nq 1 + + bq lim 1 n lim 1 + =e n n =

0, |q | < 1 1, q = 1 lim q n = n , q > 1 , a0 < 0 +, a0 > 0 0, a0 , b0 p<q p=q , p>q

1 1 1 =e lim 1 + + + + n 1! 2! n! 1 Z n 1X k f : [0, 1] R, integrabila = f (x) dx f lim n n n

k=1 0

sgn

a0 b0

11

Teorema Cesaro-Stolz Fie (an ) , (bn ) doua siruri de numere reale satisfa cnd condi tiile: (i) sirul (bn ) este strict cresca si nema tor rginit; an+1 an (ii) raportul are limita (nita sau innita ): bn+1 bn
an+1 an =l. n bn+1 bn an Atunci sirul cu termenul general are limita si n plus bn lim
n

lim

an =l. bn