ECOTURISMUL IN ROMANIA

Studiu de caz Parcul Natural Portile de Fier CUPRINS: Introducere CAP 1 Ecoturismul .Teoretizare a elementelor fundamentale 1.1 Ecoturismul.Concept si definire 1.2 Principii de aciune ecoturistic 1.3 Criterii de clasificare i valorificare a parcurilor i rezervaiilor naturale 1.4 Principalele categorii de arii protejate CAP 2 Amenajarea turistica a Parcului Natural Portile de Fier 2.1 Rezervatia biosferei spatiu ecoturistic unicat 2.2 Potentialul turistic antropic 2.3 Organizarea si dezvoltarea turismului CAP.3 Parcul Natural Portile de Fier in contextul stategiei de turism durabil 3.1 3.2 3.3 3.4 Impactul activitatilor economice asupra ariilor protejete Impactul activitatii turistice asupra ariilor protejate Infrastructura si dotarile turistice Analiza circulatiei turistice

CAP 4. Promovarea unor strategii si planuri de dezvoltare durabila la nivelul Parcului Natural Portile de Fier 4.1 Zonele de dezvoltare durabil 4.2 Planul de management 4.3 Principiul dezvoltrii durabile. Concluzie Bibliografie

Parcul Natural Porile de Fier este o arie protejat nfiinat prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional - Seciunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu n care remarcabila frumusee a peisajelor i diversitatea biologic pot fi valorificate n condiiile pstrri nealterate a tradiiilor, iar calitatea vieii comunitilor s fie rezultatul unor activiti economice ale locuitorilor, defurate in armonie cu natura.

CAP 1 Ecoturismul .Teoretizare a elementelor fundamentale

1.1 Ecoturismul.Concept si definire ECOTURISMUL reprezinta activitatea prin care industria turistica, turistii, autoritatile si localnicii coopereaza pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii responsabile n zone autentice, pentru a admira bogatia ecologica, pentru a studia, pentru a ntelege si a se bucura de natura si de diversitatea culturala, ntr-o maniera care nu exploateaza resursele si care va tine cont de impactul asupra mediului si de sustinerea pe care o poate da acesta activitatilor produsului turistic si a bunastarii populatiei locale, n ideea de a mentine viabilitatea n arealul respectiv pe o perioada nedefinita de timp. Ecoturismul este vzut ca o form de turism alternativ i trebuie s includa spre definire urmatoarele elemente a.produsul are la baz natura i elementele sale; b.managementul ecologic n slujba unui impact minim; c.contribuie la conservare; d. contribuie la bunstarea comunitilor locale; e. educaie ecologic Astfel ecoturismul poate fi definit: ... forma de turism cu cel mai sczut impact asupra naturii, ce contribuie la protejarea speciilor i habitatelor lor fie direct prin conservare fie indirect prin generarea de resurse financiare pentru comunitile locale suficiente pentru a le determina pe acestea s le aprecieze valoarea i n consecin s le protejeze ca surse de venit. (Goodwin, 1996). ... forma de turism durabil la baza cruia stau resursele naturale, care se concentreaz n special asupra aprecierii i cunoaterii naturii i care se bucur de un management etic de impact redus, opus consumului, orientat n a susine comunitatea local (la nivel de control, beneficii i dimensiune). Are loc de obicei n spaii naturale i contribuie n mod obligatoriu la conservarea i protecia acestora. (Fennell, 2003)

1.2. Principii de aciune ecoturistic Urmtoarele principii au fost stabilite i promovate de Asociaia de Ecoturism din Romnia (AER), pe baza a dou modele internaionale: Programul de Acreditare pe Natur i Ecoturism dezvoltat de Asociaia de Ecoturism din Australia, i Nature's Best, sistemul de certificare al Asociaiei de Ecoturism din Suedia. n abordarea AER , aceste principii ar trebui s fie puse n aplicare de ctre cei care ofer produse ecoturistice, dar i de cei care planific dezvoltarea unei zone bazate pe ecoturism: 1. Ecoturismul se desfoar n cadrul naturii i se bazeaz pe experiena direct i personal a turitilor n natur; 2. Ecoturismul se desfoar n cadrul naturii i se bazeaz pe experiena direct i personal a turitilor n natur; 3. Ecoturismul ofer cele mai bune practici de turism i planificare din punct de vedere al conservarii naturii i dezvoltarii durabile. Produsul ecoturistic se desfoar i este condus astfel nct s protejeze i s pun n valoare mediul natural i cultural n care se desfoar; 4. Ecoturismul contribuie n mod pozitiv la protejarea ariilor naturale. Ecoturismul ofer modaliti practice pentru bunul management i protecia ariilor naturale; 5. Oferirea ajutorului financiar n aciunile de reabilitare a ariilor naturale, strngerea deeurilor lsate de turiti sau contribuii ndreptate catre organizaiile de conservare; 6. Ecoturismul ofer contribuii durabile privind dezvoltarea comunitilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumprarea de bunuri i servicii locale i folosirea facilitilor locale; 7. Ecoturismul trebuie s asigure o reducere a impactului negativ asupra comunitii locale vizitate i s contribuie la conservarea culturii i tradiiilor locale. Activitile de ecoturism ofer n acelai timp contribuii constructive pe termen lung acestor comuniti; 8. Ecoturismul trebuie s rspund ateptrilor turitilor. Potenialii ecoturiti au un nivel nalt de educaie i de ateptri, aadar gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esenial; 9. Marketingul pentru ecoturism ofer clienilor informaii complete i responsabile care conduc la creterea respectului pentru mediul natural i cultural al zonelor vizitate i a gradului de satisfacere a turitilor. 1.3. Criterii de clasificare i valorificare a parcurilor i rezervaiilor naturale Parcurile naionale (Frana, Romnia etc.) cuprind trei categorii de teritorii : parcul propriu-zis, rezervaia integral, zona periferic sau preparcul. Parcul propriu-zis protejeaz flora, fauna i mediul natural; activitile umane sunt supuse unui regim special; se practic turismul. Rezervaiile integrale pot fi constituite n interiorul parcului naional, ca un areal singular, iar dac apare necesitatea unei protecii speciale, arealul este divizat n mai multe puncte. n aceste zone exist interdicii de circulaie a turitilor. Zonele preparc se afl n jurul parcului cu scopul de a pune la dispoziia tuturor aceleai obiective naturale. Aceste areale grupeaz sediile administrative i dotrile turistice. n

prezent, n Romnia exist un parc naional - Munii Retezat (54000 ha) . Sunt propuse spre construire 11 parcuri naionale : Delta Dunrii cu 220000 ha, Ceahlu cu 22704 ha, Pietrosul Rodnei cu 63696 ha, Climan cu 20120 ha, Piatra Craiului cu 20183 ha, Cozia cu 21400 ha, Domogleg-Valea Cernei cu 63580 ha, Cheile Nerei-Beunia cu 45561 ha, Semenic-Cheile Caraului cu 37035 ha, Cheile Bicazului-Lacul Rou cu 17335 ha, Munii Apuseni cu 53880 ha. Parcurile naturale regionale (Canada, Frana, Marea Britanie, R.F.German, Romnia etc.) constituie primul mijloc de a veni n ajutor faunei persecutate i florei ameninate. Aceste parcuri sunt areale de dimensiuni mai reduse, cu un peisaj cultivat. n Marea Britanie ele sunt parial locuite i exploatate economic raional, dar sunt concomitent ocrotite mpotriva urbanizrii. n Romnia se prevede nfiinarea a dou parcuri naturale: Bucegi-Leoata i Graditea Muncelului-Cioclovina, care, n prezent, funcioneaz cu regim de rezervaie natural. Rezervaiile naturale sau pariale (specializate) sunt spaii, n care natura este protejat integral sau parial (botanic, forestier, faunistic, geologic, paleontologic, speleologic, morfologic, limnologic, marin tiinific, istoric, mixt). Rezervaia de vntoare protejeaz anumite specii n epoca de reproducere, vntoarea fiind strict reglementat. Rezervaia tiinific ocrotete suprafee naturale de teren i acvatice destinate cercetrilor tiinifice de specialitate i conservrii fondului genetic autohton. Romnia are dou rezervaii tiinifice: Petera Clasani i Perimetrul experimental Sabed. Rezervaia peisagistic cuprinde asociaii vegetale sau forme de relief de mare valoare estetic, peisagistic, prin a caror conservare se urmrete integritatea frumuseilor naturale. Romnia are opt rezervaii peisagistice: Postvarul i Tmpa (Braov), Codrii de Argint (Neam), Pdurea Bogaiii i Poiana cu narcise (Varghis), Fagetul Clujului, Dealul Cetii Deva. Rezervaia biosferei nu nlocuiete parcurile naionale sau rezervaiile naturale, dar le include, le ntregete cu noi regiuni, unde activitatea uman nu este exclus. Ele au aprut, ca urmare a dezbaterilor tiinifice din cadrul M.A.B. (Omul i Biosfera), la care a aderat i Romnia prin omologarea a trei rezervaii ale biosferei (Parcul naional Retezat, Rezervaia natural Roca-Letea, din Delta Dunrii i Rezervaia natural Pietrosul Rodnei, ce include rezervaiile preexistente: Codrul secular Saltioara i Tinovul Poiana Stampei). Aceste rezervaii sunt zone ecologice tipice, unde se studiaz i se experimenteaz problemele ocrotirii naturii, modalitile de evitare a conflictelor dintre aceasta i avntul economic. Pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii tradiionale, la introducerea unei noi surse de hran, dezvoltarea industriei locale, la mbunatirea vieii locuitorilor. 1.4 Principalele categorii de arii protejate n parcurile naturale este permis desfsurarea activitilor tradiionale practicate de comunitile din interiorul parcului i din imediata vecintate a acetuia. Acestea urmresc: -Protecia i conservarea diversitii biologice, etnofolclorice, culturale i elementelor de peisaj;

-Dezvoltarea unor relaii armonioase ntre natur si societate, prin promovarea folosinelor tradiionale ale terenurilor i resurselor teritoriale far impact asupra mediului; -Promovarea activitilor turistice si de recreere; -ncurajarea activitilor educaionale i de contientizare; - Promovarea cercetrii tiinifice i a monitorizrii strii mediului -Cooperarea internaional i colaborarea cu Parcul Naional Djerdap din Republica Serbia i alte parcuri similare din ri ale Uniunii Europene. Ariile protejate incluse n Parcul Natural Porile de Fier n conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000, Ordinului nr. 552/2003 al M.A.P.A.M., H.G. nr. 2151/2004 si OUG 57/2007, n Parcul Natural Porile de Fier sunt incluse urmtoarele arii protejate ( rezervaii ): Rezervaia Natural Balta Nera-Dunre Rezervaia este ncadrat n Regiunea Biogeografic European, conform normelor europene. Categoria i tipul ariei protejate: rezervaie natural, Categoria IV IUCN Suprafaa rezervaiei: 10 hectare Limitele rezervaiei: Rezervaia se afl pe teritoriul administrativ al comunei Socol, judeul Cara-Severin, fiind parte integrant a Parcului Natural Porile de Fier. Caracteristici generale: Biotopul Teritoriul este situat n inutul Carpailor Occidentali, subinutul Munilor Banatului, unitatea geomorfologic Munii Locvei. care fac parte din grupa muntilor si podisurilor calcaroase. Cu toate acestea, zona muntoas imediata adiacent este caracterizat prin altitudini foarte joase i roci granitice. Din punct de vedere geologic, teritoriul face parte din domeniul Danubian. Pedologie: solurile caracteristice rezervaiei sunt gleice i pseudogleice. Aspecte hidrologice: Rezervaia se afl localizat la zona de confluen a rului Nera cu Dunrea, unde se formeaz o mic delt. Clima: Climatul este temperat continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat, cu precipitatii abundente primavara, vara si iarna. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 6 si 8 C. Perioada cea mai calda este in lunile iulie - august cu temperaturi de 16 - 18 C, iar cea mai rece este luna ianuarie cu temperatura medie de -4 -3 C. Biocenoza Vegetaia Teritoriul rezervaiei este situat n regiunea biogeografic european, la confluena Nerei cu Dunrea, fiind caracterizat de vegetaia hidrofil i higrofil, specific zonelor umede. Habitatele de interes comunitar descrise n urma cercetrilor n zon de ctre specialiti (N. Bocaiu, S. Matac etc.) sunt:

3130 Ape stttoare, oligotrofe pn la mezotrofe ; 3140 Ape puternic oligomezotrofe; 3150 Lacuri eutrofe naturale; Flora este reprezentat prin specii hidrofile i higrofile, precum specii de Salcie ,trestie, rogoz ,petioara,trifoia de stnc. Fauna este foarte bogat, ncepnd de la insecte pn la mamifere. Cele mai cunoscute elemente faunistice din zon sunt psrile de ap, rezervaia ntrunind condiiile bioecologice necesare acestora pentru hran, reproducere i cuibrit. Fauna de nevertebrate este slab cunoscut n zon, ns se pot ntlni numeroase specii de fluturi, libelule, cosai, multe specii avnd statut de protecie. Aa cum este de ateptat, foarte bine reprezentat este i ichtiofauna, unul din elementele foarte importante fiind ignaul . Pe lng acesta, se mai ntlnesc avatul , moioaga , petrocul , fsa mare, zvrluga, pietrar, ipar, Zglvoc. Dintre amfibieni i reptile, se pot observa specii precum buhai de balt cu burta roie,buhai de balt cu burta galben,broasca rioas verde,broasca rioas,broasca de lac,brasca de pdure,brotcelul,broasca estoas a lui Herman,broasca estoas de ap,arpele de ap,arpele lui Esculap etc. Avifauna este reprezentat de specii care beneficiaz de statutul de protecie oferit de legislaia comunitar Directiva psri, ratificat prin OUG 57/2007 de Guvernul Romniei. Dintre aceste specii menionez: cormoran mic,buhai de balt,strc pitic,egreta mic,egreta mare,pescra, dar i specii de rpitoare, de noapte i de zi. Fauna de mamifere este reprezentat de numeroase specii de chiroptere, micromamifere (popndu), dar i mamifere mari, precum vidra, fiind semnalat i lupul. Rezervaia Natural Bazia Rezervaia este ncadrat n Regiunea Biogeografic European,conform normelor europene. Categoria i tipul ariei protejate: rezervaie natural, Categoria IV IUCN Ci de acces: Orova- Moldova Nou-Pojejena-Bazia - DN57 pn n localitatea Pojejena, dup care se merge pe DJ57A, pe sensul de mers Pojejena-Bazia. Tipuri de habitate: are profil forestier i a fost delimitat n apropierea localitii Bazia pentru protejarea asociaiilor vegetale cu bujorul bnean n stratul ierbaceu banatica,dar i numeroase orhidee. Suprafaa rezervaiei: 170.90 hectare Limitele rezervaiei:rezervaia este declarat pe teritoriul administrativ al comunei Socol, delimitat n apropierea localitii Bazia. A fost declarat prin legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate. Biotopul Teritoriul este situat n inutul Carpailor Occidentali, subinutul Munilor Banatului, unitatea geomorfologic Munii Locvei care fac parte din grupa muntilor si podisurilor calcaroase. Cu toate acestea, zona muntoas imediata adiacent este

caracterizat prin altitudini foarte joase i roci granitice. Din punct de vedere geologic, teritoriul face parte din domeniul Danubian, iar din punct de vedere petrografic, se pot observa granitele. Pedologie: solurile caracteristice rezervaie sunt soluri brune de pdure. Aspecte hidrologice: Rezervaia se afl de-a lungul vii Ribiului, curs de ap permanent, n timpul verilor secetoase fiind foarte sczut. Clima: Climatul este temperat continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat, cu precipitatii abundente primavara, vara si iarna. Temperatura medie anuala este cuprins ntre 6 si 8 C. Perioada cea mai calda este in lunile iulie - august cu temperaturi de 16 - 18 C, iar cea mai rece este luna ianuarie cu temperatura medie de -4 -3 C. Biocenoza Vegetaia Rezervaia este cu profil forestier, protejnd numeroase asociaii vegetale, iar n stratul ierbaceu speciile de bujor,dar i diferite specii de orchidee de pdure sau care se gsesc n pajitile adiacente. Fauna de vertebrate este bine reprezentat la nivelul fiecrei clase, inclusiv Mammalia. Astfel putem observa numeroase specii de amfibieni i reptile, psri specifice pdurilor, cu un anumit grad de protecie, mamifere mici, precum prii sau chicanii, dar i mamifere mari, precum cprioara, porcul mistre sau lupul. Fauna piscicol este slab reprezentat datorit fluctuaiei nivelului cursului de ap. Rezervaia Natural Rpa cu lstuni Rezervaia este ncadrat n Regiunea Biogeografic European, conform normelor europene. Categoria i tipul ariei protejate: rezervaie natural, Categoria IV IUCN Ci de acces: Orova- Moldova Nou-Pojejena-Bazia - DN57 pn n localitatea Pojejena, dup care se merge pe DJ57A, pe sensul de mers Pojejena-Bazia. Tipuri de habitate: depozite leossoide cuaternare Suprafaa rezervaiei: 5.0 hectare Limitele rezervaiei: rezervaia este desemnat pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena, fiind nfiinat prin Hotrrea nr. 8/20.12.1994, a Consiliului Judeean CaraSeverin, confirmat prin Legea 5/2000 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate. Biotopul Teritoriul este situat n inutul Carpailor Occidentali, subinutul Munilor Banatului, unitatea geomorfologic Munii Locvei. care fac parte din grupa muntilor si podisurilor calcaroase. Zona este caracterizat prin abrupturi formate n depozite loessoide cuaternare, ce descriu malurile Dunrii, n Defileul Superior, pe segmenetul Bazia-Pojejena. Pedologie: depozite leossoide

Aspecte hidrologice: Rezervaia se desfoar de a lungul Dunrii, pe malul acesteia. Clima: Climatul este temperat continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat, cu precipitatii abundente primavara, vara si iarna. Temperatura medie anuala este cuprins ntre 6 si 8 C. Perioada cea mai calda este in lunile iulie - august cu temperaturi de 16 - 18 C, iar cea mai rece este luna ianuarie cu temperatura medie de -4 -3 C. Fauna: Rezervaia a fost desemnat pentru ocrotirea cuiburilor i coloniilor de lstuni de mal ,construite n depozitele leossoide cuaternare. Specia este rar i este protejat prin Convenia de la Berna. Conform Planului de management, n baza prevederilor OUG 57/2007, potrivit Rezervaia Natural Valea Mare Rezervaia este ncadrat n Regiunea Biogeografic European, conform normelor europene. Categoria i tipul ariei protejate: rezervaie natural, Categoria IV IUCN Ci de acces: Orova- Moldova Nou - DN57 pn n localitatea Moldova Nou, dup care se urmrete drumul judeean ce leag oraul Moldova Nou de Padina Matei. Imediat la ieire din Moldova Nou, pe partea dreapt pe sensul de mers Padina Matei se descrie teritoriul acestei rezervaii. Tipuri de habitate: Habitate de pdure i stncrie. Suprafaa rezervaiei: 1179,00 hectare Limitele rezervaiei: Rezervaia se afl pe teritoriul administrativ al oraului Moldova Nou. Caracteristici generale: Biotopul Teritoriul este situat n inutul Carpailor Occidentali, subinutul Munilor Banatului, unitatea geomorfologic Munii Locvei. care fac parte din grupa muntilor si podisurilor calcaroase. Cu toate acestea, zona muntoas imediata adiacent este caracterizat prin altitudini foarte joase i roci granitice. Din punct de vedere geologic,teritoriul face parte din domeniul Danubian. Importana geomorfologic se datoreaz reliefului complex dezvoltat pe calcare (lapiezuri, doline, uvale, izbucuri, sorburi, chei, peteri, avene) ntlnit pe Valea Mare sau pe afluenii acesteia (Mudvia Seac, Ogaul Ru, Ogaul Tisa, Ogaul Greci, Valea Apele Albe). n bazinul Valea Mare sunt cunoscute 45 de peteri i avene, printre acestea numrndu-se petera Gaura Haiduceasc (1370 m lungime) i Avenul Rou (149 m diferen de nivel). Pedologie din punct de vedere al solului, rezervaia se caracterizeaz prin prezena solurilor rendzinice i a solurilor brune de pdure. Aspecte hidrologice: Rezervaia se afl localizat pe Valea Mare, care are numeroi aflueni cu cursuri

temporare de ap. Valea Mare este curs de ap permanent. Clima: Climatul este temperat continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat, cu precipitatii abundente primavara, vara si iarna. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 6 si 8 C. Perioada cea mai calda este in lunile iulie - august cu temperaturi de 16 - 18 C, iar cea mai rece este luna ianuarie cu temperatura medie de -4 -3 C. Biocenoza Vegetaia Teritoriul rezervaiei este situat n regiunea biogeografic european, caracterizat prin prezena a numeroase specii endemice sau de origine panonic, balcanic sau submediteranean. Habitatele de interes comunitar care au fost semnalate pe teritoriul acestei rezervaii sunt: 91 Pduri dacice de fag; 6210 Pajiti uscate seminaturale i faciesuri de acoperire cu tufuri pe substrat Calcaros; 6240 Pajiti stepice subpanonice. Flora Importana floristic a rezervaiei este dat de proporia nsemnat a speciei iedera mare. Pdurile de fag, ce coboar de-a lungul vilor pn la altitudini foarte joase, de 150 200 m, ocup o suprafa de circa 400 ha. Alturi de fag, vegeteaz carpenul, teiul argintiu, teiul pucios, cireul, paltinul, cornul, pducelul i pe alocuri crpinia, iedera, corniorul, ghimpele, drobia, vinaria, curpenul etc. Vegetaia abrupturilor calcaroase este foarte diversificat, existnd formaiuni specifice de tufriuri termofile (ibleac). Tufriurile sunt alctuite n cea mai mare parte din liliac, scumpie, mojdrean, viin turcesc etc. Pereii calcaroi i brnele sunt acoperii cu tufe sau garofie, cu endemismele carpatice nsoite de tufe de colilie etc. Condiii de via prielnice gsesc i o serie de specii de plante submediteraneene i balcanice. Fauna Fauna rezervaiei este foarte bine reprezentat la nivelul fiecrei clase. Existena diferitelor tipuri de habitate, de la cele de pdure la cele de stncrie, chiar i a cursurilor de ap permanente si temporare, induc o bun reprezentativitate la nivelul fiecrei grupe de animale. protejate.

Ostrovul Moldova Veche Aria este ncadrat n Regiunea Biogeografic European, conform normelor europene. Ci de acces: Orova- Moldova Nou-Pojejena-Bazia - DN57 pn n localitatea Moldova Veche.

Tipuri de habitate: Habitate specifice zonelor umede Suprafaa: 1627,0 hectare Limitele rezervaiei: este situat pe teritoriul administrativ al oraului Moldova Noua, judeul Cara-Severin. Aria de protecie special avifaunistic, zona umed insula OstrovMoldova Veche cuprinde insula Ostrov - Moldova Veche situat pe fluviul Dunrea i luciul de ap limitrof insulei, pn la o adncime de 2 m. Caracteristici generale: Biotopul Teritoriul este situat n inutul Carpailor Occidentali, subinutul Munilor Banatului, unitatea geomorfologic Munii Locvei. care fac parte din grupa muntilor si podisurilor calcaroase. Cu toate acestea, zona muntoas imediata adiacent este caracterizat prin altitudini foarte joase i roci granitice. Din punct de vedere geologic, teritoriul face parte din domeniul Danubian. Pedologie: solurile caracteristice rezervaiei sunt gleice i pseudogleice. Aspecte hidrologice: Rezervaia este de fapt un ostrov n Dunre. Clima: Climatul este temperat continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat, cu precipitatii abundente primavara, vara si iarna. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 6 si 8 C. Perioada cea mai calda este in lunile iulie - august cu temperaturi de 16 - 18 C, iar cea mai rece este luna ianuarie cu temperatura medie de -4 -3 C. Biocenoza Vegetaia Teritoriul rezervaiei este situat n regiunea biogeografic european, la confluena Nerei cu Dunrea, fiind caracterizat de vegetaia hidrofil i higrofil, specific zonelor umede. Habitatele de interes comunitar descrise n urma cercetrilor n zon de ctre specialiti (N. Bocaiu, S. Matac etc.) sunt: 3130 Ape stttoare, oligotrofe pn la mezotrofe; 3140 Ape puternic oligomezotrofe 3150 Lacuri eutrofe naturale Pdurea btrn de salcie, aflat pe insul, avnd o compoziie preponderent din salcie alb, constituie de asemenea, datorit naturalitii sale, un punct de atracie deosebit. Flora este reprezentat de elemente arboricole i erbacee. Fauna Ostrovul reprezint o adevrat oaz pentru o mulime de specii de psri aflate n timpul migraiilor sezonale sau pentru cuibrit. Fauna de nevertebrate este slab cunoscut n zon, ns se pot ntlni numeroase specii de fluturi, libelule, cosai, multe specii avnd statut de protecie. Aa cum este de ateptat, foarte bine reprezentat este i ichtiofauna, unul din elementele foarte importante fiind ignaul. Pe lng acesta, se mai ntlnesc avatul, moioaga, petrocul, fsa mare, zvrluga, pietrar, ipar, Zglvoc. Dintre amfibieni i reptile, se pot observa specii precum buhai de balt cu burta roie, buhai de balt cu burta galben, broasca rioas verde, broasca rioas, broasca de lac,

brasca de pdure, brotcelul, broasca estoas a lui Herman, broasca estoas de ap, arpele de ap, arpele lui Esculap etc. Pe insul au fost identificate 72 de specii de psri aparinnd la 30 de familii din 14 ordine. Din totalul acestora, 28 de specii sunt incluse n Directiva privind conservarea psrilor slbatice.

CAP 2 Amenajarea turistica a Parcului Natural Portile de Fier

2.1 Rezervatia biosferei spatiu ecoturistic unicat Parcul Natural Porile de Fier are o suprafa de 128.160 ha. din care 70.023 ha. se afl pe teritoriul judeului Cara - Severin i 48.888 ha. se afl pe teritoriul judeului Mehedini. n cuprinsul parcului de pe teritoriul judeului Cara - Severin sunt constituite 4 rezervaii naturale. Defileul Dunrii dispune de o biodiversitate impresionant (peste 4000 taxoni vegetali). Algele sunt reprezentate prin 549 specii, lichenii 375 specii, ciupercile prin 1077 specii, briofitele prin 296 specii i cormofitele prin 1707 specii. S-au identificat peste 5 300 specii de animale, unele grupe taxonomice nefiind nc studiate n ara noastr. Cercetrile efectuate pun n eviden faptul c din punct de vedere faunistic, teritoriul din zona lacului de acumulare Porile de Fier, face parte din regiunea dacic, cu o faun caracteristic central - european n care se interpun elemente ale faunei eurasiatice i mediteraneene. Spaiul geografic din zon este foarte favorabil conservrii elementelor strvechi (unele cu statut de relicte glaciare cum sunt tisa, iedera alb, pinul negru de Banat) iar altele sunt specii endemice cum sunt: murul de Banat, mrarul de stnc, laleaua de Banat, bujorul de Banat i altele. Principalul element atractiv al parcului l constituie relieful montan, variat, atractiv turistic i n special Defileul Dunrii cu valene estetice i recreative deosebite printre care menionm: Munii Locvei, Defileul Dunrii, peterile Voinicov i Gura Gornii, Socolov , Monic, Gura Ponicovei i Veterani, Gura cu Musca, Zona Umeda Balta Nera- Dunre, Stna Babacaia (Coronini). 2.2 Potentialul turistic antropic 1. Monumente de art de factur religioas: Mnstirea Bazia din localitatea cu acelai nume; 2. Muzee: Muzeul de istorie - Secia Moldova Nou se constituie n expoziie permanent de istorie - arheologie i etnografie a Clisurii Dunrii. Totodat mai exista 48 de rezervaii naturale n suprafa de 32.809,50 ha. clasificate astfel: botanice (3), forestiere (6), mixte (20), geologice (5), speologice (4), paleontologice (10). Judeul Cara-Severin are i o bogat motenire istoric i etnografic care se concretizeaz ntr-o list a monumentelor din patrimoniul cultural naional ca obiective de importan local i naional. Sunt un numr de 572 de astfel de obiective arheologice, care se submpart astfel: -monumente i situri arheologice: 129, -monumente i ansambluri de arheologie: 257,

-monumente memoriale i funerare: 34, -monumente de art plastic: 13, -ansambluri urbanistice: 15, -monumente i ansambluri etnografice i de tehnic popular: 122, -ansambluri industriale monumentale: 3. 2.3 Organizarea si dezvoltarea turismului Forme de turism practicate in Parcul Natural Portile de Fier Prin patrimoniul natural i cel etno-cultural pe care l deine, acest spaiu ofer posibilitatea dezvoltrii tuturor formelor principale de turism, forme ce vor fi trecute n revist n cele ce urmeaz: Turismul tiinific a aprut ca rezultat al descoperirii pe teritoriul mai multor localiti din regiune, pe ambele maluri ale Defileului Dunrii a numeroase situri cu structuri geologice sau cu fauna fosil care au trezit interesul geologilor i paleontologilor, elemente vii de flor i faun endemic sau rar care au intrat n sfera de atenie a botanitilor, entomologilor, zoologilor, urme de locuire preistoric, antic sau feudal ceea ce a atras n zon istorici i arheologi. Turismul cultural este o form de turism care se adreseaz unei sfere mai largi de turiti i se realizeaz prin vizitatrea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice i de obiective de tehnic popular), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice de muzic, dans, srbtori tradiionale, expoziii). i aceast forma de turism se adreseaz unui public avizat i reprezint o form modern de a petrece vacana. Aceast form de turism poate fi practicat n PNPF de alungul malului Dunrii. Astfel pot fi vizitate obiectivele arheologice din perioada antic (cetile dacice de la Divici i Stnca Liubcova, Castrul roman i piciorul Podului lui Apolodor), evul mediu (ruinele cetilor Sf. Ladislau, Drencova, Tricule), i istoria modern (Petera Veterani, Complexul Hidroenergetic i de Navigaie Porile de Fier I). Teritoriul la care facem referire deine i monumente importante pentru identitatea naional a romnilor (tabula Traiana, bustul regelui Decebal). Turismul ecumenic sau monastic a aprut nc din evul mediu i sa dezvoltat foarte puternic n timpurile moderne. Pelerinajul a condus la construirea de drumuri i aezri, a fcut s nfloreasc comerul i industriile, a popularizat aspectele culturale ale acestora. Dup 1989, odat cu redobndirea libertii de credin, i n zona noastr s-a manifestat o cretere a interesului pentru spiritualitatea religioas materializat prin vizitarea unor aezminte ca Mnstirea Sf. Ana, Mnstirea Vodia, Catedrala Catolic din Orsova, etc. Turismul de odihn i recrere. Cadrul natural al zonei ofer condiii propice pentru dezvoltarea acstei forme de turism, cu att mai mult cu ct aceasta fom de turism este

i cea mai puin costisitoare, adresnduse, practic tuturor categoriilor de turiti, indiferent de preocupri, pregtire, vrst, religie sau mrime a portofelului. In funcie de modalitatea de practicare, caracteristice acestei forme de turism, sunt drumeia i turismul balnear. Cel mai spectaculos peisaj de pe intreg cursul Dunrii este acela al Cazanelor Mari i Cazanelor Mici.

Turismul rural se definete prin petrecerea vacanei in spatiul rural. Acest form de turism este motivat de dorina de intoarcere la natur, la viaa i obiceiurile tradiionale i presupune ederea in gospodria rneasc (ferm sau pensiune agroturistic) sau intr-o pensiune. Pentru a fi favorabile agroturismului, localitile rurale trebuie s fie situate intr-un mediu fr factori poluani, deintoare a unor valori etnofolclorice, culturale i tradiii steti, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate i personalizate. Ecoturismul reprezint vizitarea unei zone relativ neafectate de activitile umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o important component educaional i care ofer un beneficiu economic direct economiei i populatiei locale. Birdwatching-ul este o form de turism care se adreseaz celor pasionai de fotografierea i urmrirea comportamentului hrnirii, cuibriri i zborului speciilor de psri. Birdwatching-ul poate fi practicat fie din amenajri speciale cum ar fi turnurile sau observatoarele de psri, fie direct, in habitatele caracteristice, fr amenajri speciale. Aceas form de turism poate fi practicat in zonele umede din parcurile de pe cele dou maluri ale Dunrii, unde exist i dou observatoare de psri amenajate in acest sens. Silvoturismul este forma de turism care pune in valoare frumuseea peisajelor pdurilor, cu binecunoscta varietate a structurilor, formelor i coloritului. Silvoturismul este practicat avnd ca baz cabanele i cantoanele sivice special amenajate in acest sens i se poate defura n siguran sub ndrumarea personalului

de teren al ocoalelor silvicesau a agenilor de teren de la parcurile naturale i naionale coordonate de Regia Naional a Pdurilor - Romsilva. Silvoturismul are ca forme nrudite turismul cinegetic i pescuitul sportiv. Speoturismul este una dintre formele de turism care poate valorifica potenialul geologic, speofaunistic, speopeisagistic al acetei zone. Cele mai cunoscute i vizitate peteri sunt:Punicova, Gaura cu Musc, Petera cu Ap din Valea Polevii, Zamonia, Veterani, fiecare dintre acestea avnd propriile legende despre animale fantastice, haiduci sau btlii ntre cei care au stpnit aceste meleaguri. Ciloturismul este o form tot mai rspndit de turism activ i care poate aduce mari beneficii cu minime eforturi de investiii, fiind totodat o activitate cu impact redus asupra mediului nconjurtor. Mountaine-bike este o form de turism sportiv nrudit cu cicloturismul dar care este aplicat pe trasee speciale, de munte, cu biciclete echipate corespunztor. n parcurile de pe malurile Dunrii aceast form de turism sportiv poate fi practicat deja pe mai multe trasee. Turismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact, datorit existenei lacului de acumulare Porile de Fier I, lac care permite desfurarea tuturor formrlor de turism sportive i de agreement.

CAP.3 Parcul Natural Portile de Fier in contextul stategiei de turism durabil

3.1. Impactul activitatilor economice asupra ariilor protejete Agricultura n Parcul Natural Porile de Fier, agricultura este de subzisten,asigurnd numai un minim necesar de produse alimentare. De asemenea, productivitatea n general sczut a terenurilor determin apariia unor situaii de gestiune necorespunztoare a acestora. Procesele geomorfologice sunt influenate de activitile antropice i, la rndul lor, contribuie la degradarea habitatelor plantelor i animalelor din Parcul Natural Porile de Fier, dar i la scderea productivitii terenurilor agricole. Silvicultur i vntoare Pdurile, prin funciile de protecie i socio-economice pe care le ndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avuie de interes naional de care trebuie s beneficieze ntreaga societate. n acest scop este necesar asigurarea gestionrii durabile a pdurilor, prin stabilirea de msuri eficiente de administrare, ngrijire, exploatare raional i regenerare. Gestionarea corespunztoare a fondului forestier este o condiie esenial pentru menienrea calitii habitatelor a numeroase specii de plante i animale. Administraia Parcului Natural Porile de Fier va interveni n etapa de realizare a amenajamentelor silvice pentru respectarea zonelor de protecie stabilite prin zonare i n adaptarea cotelor de extracie pentru diferite zone ale Parcului Natural Porile de Fier.

3.2. Impactul activitatii turistice asupra ariilor protejate Turismul, ca activitate economic, poate cauza pagube mari ariilor protejate, n special dac nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce i mari beneficii. Presiunile din partea turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel nct ariile naturale valoroase devin din ce n ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o zi i chiar sport. In cteva arii protejate exist pur i simplu att de muli vizitatori n anumite pri, sau la anumite momente, nct natura i calitatea experienei vizitatorilor sufer;n altele, vizitatorii pot ptrunde n cele mai ndeprtate zone. Dar, dac este planificat i administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o for foarte pozitiv, aducnd beneficii att ariilor protejate ct i comunitilor locale. Turismul va fi binevenit n perimetrul sau n proximitatea ariilor protejate, dac respect caracterul special al ariei, astfel nct, pagubele i poluarea s fie minime. Principalele forme de turism agreat n cadrul ariilor protejate sunt: - turismul bazat pe aprecierea naturii - turismul cultural si educaional - activitatea turistic a grupurilor mici, linitite - ecoturismul, n general Turismul poate ajuta la justificarea nfiinrii ariilor protejate n regiunile marginale, i poate duce la o nviorare a comunitilor locale din punct de vedere economic i al culturilor tradiionale. Tehnicile de administrare a vizitatorilor n medii sensibile nu sunt n general bine cunoscute. Dei ele costa deseori timp i bani, venitul pe care l genereaz poate ajuta la acoperirea costurilor. De asemenea, dezvoltarea ecoturismului poate fi legat de industria manufacturier i de locurile de munca alternative la ferme, pentru a produce elementele necesare unei economii rurale durabile.

3.3. Infrastructura si dotarile turistice Infrastructura de transport reprezinta o componenta importanta a existentei umane, care pe langa rolul sau benefic din punct de vedere economic si social foloseste o serie de resurse teritoriale afectand structura si functionalitatea ecosistemelor. Cu atat mai important este impactul infrastructurii de transport in ariile protejate, spatii caracterizate intrinsec prin prezenta unor habitate de valoare deosebita. In urma analizei impactului ecologic indus de infrastructurile de transport caracteristice Parcului Natural Portile de Fier, se pot evidentia impactele negative rezultate atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare si intretinere a principalelor artere rutiere si feroviare. Folosirea unor mijloace si tehnici neadecvate in toate momentele creeri si exploatarii infrastructurii de transport duce la cresterea valorii amprentei ecologice a acesteia, sporind astfel deficitul ecologic si generand costuri de mediu mult mai mari. Delimitarea arealului de studiu si caracteristicile infrastructurii de transport actuale

Analizand particularitatile cailor de transport rutier de pe teritoriul Parcului, au fost evidentiate mai multe categorii de cai rutiere de transport: drumuri europene, drumuri nationale, judetene, comunale si intercomunale, drumuri forestiere. Principalele cai de transport rutier specifice arealului Parcului Natural Portile de Fier sunt: Drumul European E70, tronsonul cuprins intre Drobeta Turnu Severin- OrsovaToplet si Drumul National DN 57, intre Orsova- Moldova Noua- Pojejena- Oravita, construit in lungul Dunarii, reprezentand in acelasi timp si principala cale de acces catre cele mai multe localitati situate in spatiul acestei arii protejate. Accesul n zona interioar se face n special prin drumuri forestiere i comunale, (spre Ilovia i Bahna, ramificaie din E 70), Bigr (din Cozla, 17 km) i spre Eibenthal, unele fiind modernizate, altele nu. Din aceasta infrastructura de transport rutiera, drumurile europene reprezinta 24 km, cele nationale 122 km, judetene 68 km, comunale 68 km si forestiere 214 km, relevand o pondere relativ mare a drumurilor nemodernizate. Transporturile feroviare sunt slab dezvoltate si sunt prezente pe sectorul Drobeta TurnuSeverin - Orova Tople; n sectorul Gura Vii - Orova fiind in folosinta o singur linie de cale ferata, pe care datorit reliefului accidentat s-au construit numeroase tuneluri i viaducte. Analiza impactului ecologic indus de infrastructura de transport actuala Primul impact ecologic indus de construirea si exploatarea infrastructurii de transport este reprezentat de schimbarea modului de utilizare a terenului, schimbare amplificata ca suprafata din cauza constructiilor conexe (parcari, bretele, drenuri etc.), dar si din cauza depozitarii ori extragerii materialelor de constructie necesare modernizarii si asfaltarii retelelor de transport rutiere si feroviare. Pentru a spori gradul de siguranta in ceea ce priveste deplasarea autovehiculelor pe arterele rutiere aferente, tinand cont de conditiile litologice si geologice specifice acestei zone, sau efectuat si se efectueaza permanent lucrari de stabilizare si consolidare a versantilor. Acest lucru se realizeaza prin excavatii in versant si la baza acestuia, fiind dislocate cantitati mari de material, procesul avand efecte negative asupra biodiversitatii specifice zonei , prin distrugerea habitatelor unor specii emblematice pentru Parcul Natural Portile de Fier. Un alt impact este reprezentat de poluarea aerului, apei si solului, atat in faza de constructie a arterelor de circulatie, cat si in faza de utilizare si intretinere, o problema deosebita fiind ridicata de poluarea cu derivati ai petrolului. Astfel, modernizarea cailor rutiere in special a dus la cresterea valorilor de trafic si implicit a emisiilor de poluanti atmosferici si a gazelor cu efect de sera. Infrastructura de transport are prin definitie un caracter liniar, ceea ce semnifica faptul ca atat in timpul amenajarii cat si in timpul utilizarii ei, ea functioneaza ca o bariera, determinand procese de fragmentare a habitatelor i arealelor, efectele negative fiind deosebit de importante pentru speciile cu un spaiu vital extins. Fragmentarea utilizrii acestui spaiu conduce la diminuarea populaiei pana in momentul la care aceasta nu mai este viabila din punct de vedere genetic (Primack et al. 2008), si in acelasi timp poate reduce productivitatea de biomas a ecosistemelor. Fragmentarea este cu atat mai importanta, pentru ca se asocieaza cu efectul de margine - efectele infrastructurii se

resimt prin substante poluante si zgomot intr-o arie mult mai larga decat cea ocupata fizic de infrastructura. Paralel cu efectele negative de pierdere a habitatelor (are loc in special in faza de constructie, datorita deplasari, a compactarii solului si acoperirii acestuia cu covertura asfaltica sau depozitarii neadecvate a materialelor de constructii), se creeaz noi habitate ce pot avea un rol deloc neglijabil n meninerea echilibrului peisajului sau n mrirea diversitii biologice a acestuia. Pantele rambleelor sau debleelor, taluzele oselelor sau cilor ferate, lizierele forestiere ale cilor ferate servesc adesea drept habitat pentru specii care local sunt foarte rare. Infrastructura de transport amplifica incidenta riscurilor naturale si tehnogene, prin accidentele rutiere / feroviare ce pot avea loc sau prin natura periculoasa a unor substante transportate pe acestea, dar in acelasi timp duce si la pierderea calitatii estetice a peisajului fenomen evident mai ales in cazul elementelor tehnice de dimensiuni mari (pasaje, tuneluri, poduri, lucrari de stabilizare a versantilor). Infrastructura de transport vulnerabilizeaza diversitatea biologica, fauna fiind supusa unei incidente crescute a coliziunilor ce determina o crestere a mortalitati, crestere ce poate fi importanta in cazul speciilor protejate (asa cum este in cazul Parcului Natural Portile de Fier cu testoasa lui Hermann Testudo hermanni boettgeri). Ca toate elementele lineare oselele i cile ferate pot fi ci de dispersie a organismelor, favorizand aparitia speciilor invazive. Mijloacele de transport deplaseaz un mare numr de semine, mamifere mici, insecte sau chiar microorganisme, aceste invazii biologice mrind costurile economice de reabilitare a mediului. Prin caracterul lor de habitate coridor, putem aprecia ca arterele de transport reprezint cea mai facil cale de dispersie a plantelor ruderale, iar efectele procesului ruderalizrii se poate diminua cu costuri foarte mari. De asemenea, o serie de specii sunt aduse in mod deliberat de om, drept plante de decor sau considerate de tehnicieni cu rol de protectie a infrastructurii de transport. Biodiversitatea arealului analizat este grav afectata indeosebi in fazele de constructie si reabilitare a infrastructurii de transport. O astfel de problema este ridicata de activitatile continue de reabilitare a DN 57 ce se desfasoara doar pe baza unor principii tehnice, si care pe anumite sectoare pot afecta functionalitatea si structura unor ecosisteme din zonele naturale protejate din proximitate. Pe langa efectele prezentate, infrastructura de transport are si o serie de efecte secundare ce se amplific in timp si spatiu, toate externalitile producnd modificri cantitative i calitative ale componentelor mediului. Aceast amplificare poate conduce la reacii ireversibile i costuri foarte mari necesare reabilitrii si renaturarii mediului din proximitate. Un exemplu in acest sens, il constitue cresterea valorii amprentei ecologice ca indicator util in analiza impactului infrastructurii de transport asupra mediului, mai ales avand in vedere faptul ca ia in considerare si suprafata necesara stocarii carbonului rezultat din activitatea de transport. Pentru evaluarea amprentei ecologice generata de activitatile de transport, modelul teoretic presupune parcurgerea a doua etape si insumarea rezultatelor: - estimarea suprafetei de teren ocupate de infrastructurile rutiere si dotarile conexe (amprenta fizica)

- estimarea suprafetei de teren necesare pentru stocarea emisiilor de CO2 produse de vehicule (amprenta energetica) prin estimarea numarului de kilometri pe an parcursi de vehicule, estimarea consumului de combustibil pe km, estimarea amprentei energetice rezultata din consumul unui litru de combustibil, consumul de energie prin constructia si mentinerea drumurilor . Utilizand pentru analiza doar infrastructura rutiera de transport cu cuvertura asfaltica (aproximativ 275 km, drumurile forestiere fiind eliminate din analiza), amprenta fizica a acesteia este de aproximativ 150 de hectare, pe cand cea energetica, calculata pe baza unor estimari de trafic, atinge valoari de peste 50 de ori mai mari. Aceasta valoare a indicatorului releva caracterul sinergic si cumulativ al impactelor ecologice induse de infrastructura de transport, dar si necesitatea integrarii acestei analize in evaluarile de impact asupra mediului atunci cand se proiecteaza sau se materializeaza o artera de trasnport. In analiza unui segment de infrastructura de transport, deseori elementele ecologice sunt neglijate, accentul fiind pus pe elementele de ordin economic si social. Totusi, exemplul Parcului Natural Portile de Fier demonstreaza ca impactele ecologice au importanta lor, chiar daca uneori ele sunt greu cuantificabile monetar. Neluarea lor in considerare poate duce la grave perturbarii ale structurii si functionalitatii ecosistemelor, si implicit, la costuri de mediu mult mai mari, pe care comunitatile umane locale deseori nu le pot suporta. Structura turistica de cazare: Infrastructura turistica este slab dezvoltata, principalele unitati de cazare fiind:

Hotel Meridian - Orsova, 3 stele Hotel Manea - Orsova, 2 stele Ho(s)tel Flora - Orsova, 3 stele Hotel Luiza - pe Valea Radimna, 2 margarete Hotel Continental - Gura Vaii, 3 stele Hotel Dunarea - Moldova Veche, 2 stele Hotel Apus de Soare - Bazias, 2 stele Pensiunea Steaua Dunarii - Eselnita Casa de Oaspeti - Gura Vaii Cabana forestiera Perla Clisurii - Cozla Pensiunea Sandvas - Sichevita Complexul turistic Stariste - Svinita Tabara de pe Valea Mraconia

In Drobeta Turnu Severin exista un numar de 5 hoteluri cu 215 locuri de cazare, o pensiune cu 8 locuri si un motel cu 21 locuri de cazare. De asemenea, a inceput sa se dezvolte agroturismul, existand in prezent 10 pensiuni agroturistice in Dubova i 12 pensiuni in Eselnita.

3.4. Analiza circulatiei turistice In parc exista 15 trasee turistice marcate de diferite grade de dificultate, care ofera posibilitati de practicare a turismului montan. Turistii care intentioneaza sa parcurga trasee din arealul Parcului. 1. Stariste-Trescovat. Accesul pe traseu se face din DN 57 in apropierea popasului turistic Stariste (la 6 km de localitatea Svinita) in directia de mers spre localitatea Berzeasca si traverseaza paduri de cer, garnita si fag si pajisti. Este un traseu cu un grad mediu de dificultate care se parcurge in aproximativ 6 ore si care este marcat cu triunghi echilateral rosu pe fond alb. Punctul principal de atractie il reprezinta neck-ul vulcanic Trescovat. 2. Svinita-Tricule. Accesul se face din DN 57 la 1 km de localitatea Svinita, in sensul de mers spre localitatea Berzasca. Este un traseu care prezinta un gard mediu de dificultate si se parcurge in aproximativ 5 ore avand ca marcaj un triunghi echilateral pe fond alb. Ca puncte de atractie: se pot admira apele lacului de acumulare, localitatea Svinita, vestigiile locuintelor traditionale si a bisericii din vechiul sat cat si ruinele cetatii medievale de la Tricule. 3. Traseul Cioaca Cremeneasca-Rudina. Accesul de face din DN 57 la 6 km de Dubova spre localitatea Svinita. Traseu de medie dificultate se poate parcurge in 4 ore, este marcat cu un triunghi echilateral rosu cu margini albe. Pe parcursul acestui traseu veti intalni numeroase peisaje contrastante cum ar fi haldele de steril abandonate, serpentinitul de Tisovita si Plavisevita, arhitectura traditionala reprezentata de casele bicelulare. 4. Valea Liubotina-Rudina. Este conectat cu traseul Cioaca Cremeneasca-Rudina avand acelasi punct terminus. Accesul in traseu se face tot din DN 57 insa de la km 8, din Dubova din dreptul viaductului Liubotina in sensul de mers spre Svinita. Este un traseu destul de lung, de dificultate medie, care se parcurge in cca 6 ore. Este marcat cu un truing echilateral de culoare albastra cu margine alba. Este un traseu pitoresc, de-a lungul vaii Liubotina unde pot fi intalnite o serie de cascade iar de pe platoul Rudima se deschide o frumoasa panorama catre Dunare. 5. Cazanele Mari. Accesul se face din DN 57 din localitatea Dubova la aproximativ 100 m fata de sediul primariei Dubova. Traseul este unul de dificultate medie si care se parcurge in aproximativ 2 ore si are ca marcaj un triunghi galben pe fond alb. 6. Cazanele Mici. Cu acces din DN57, in golful Dubova, la 22 de km de Orsova in drumul de mers spre Moldova Noua, este un traseu de dificultate medie si se poate parcurge in aproximativ 1 ora. Traseul este marcat cu un triunghi rosu cu margine alba. Este unul dintre cele mai frumoase trasee din parc, cu numeroase

puncte de belvedere care se deschid spre Cazanele Mari si versantul sarbesc al Dunarii. 7. Orsova-Dealul Alion. Accesul pe traseu se face din drumul European E70 la iesire din Orsova spre Drobeta Tr Severin din dreptul viaductului Tarziului. Este un traseu care se parcurge in 2.30-3 ore si preiznta un grad mediu de dificultate. Pe parcursul traseului se regasesc numeroase puncte de belvedere care ofera o perspectiva impresionanta asupra Golfului Cernei, Hidrocentrala Portile de Fier I si localitatea Kladovo de pe malul sarbesc. 8. Orsova-Tarovat. Cu acces din drumul European E70 la iesiere din Orsova in sensul de mers spre Trobeta Tr. Severin este un traseu cu grad mediu de dificultate care poate fi parcurs in 5 ore. Marcajul acestui traseu este facut printrun triunghi echilateral de culoare albastra cu margini albe si traverseaza zone impadurite, deluroase fara pante abrupt. Punctul terminus al traseului il constituie confluenta Dunarii cu raul Bahna. 9. Racovat-Boldovin. Este un traseu cu acces din drumul comunal care strabate comuna Ilovita - aproximativ 1,3 km de la primaria comunei Ilovita si se suprapune drumului care insoteste valea raului Racovat in amonte. Traseul este marcat printr-un cerc rosu cu margine alba, este de dificultate medie si poate fi parcurs in 5 ore. Principal atractie o reprezinta unul dintre cele 3 locuri care alcatuiesc rezervatia fosilifera Bahna - prima rezervatie paleontologica din Romania. 10. Valea Voditei-Dealul Duhovna. Accesul in traseu se face din DN 70 de la viaductul Vodita (aproximativ 6 km de Orsova, 19 km de Drobeta Tr. Severin ), este un traseu de dificultate medie ce poate fi parcurs in 5 ore si este marcat cu un cerc galben pe fond alb. Traseul urca in Dealul Duhovnei de unde poate fi admirata panorama asupra depresiunii Bahna-Orsova. 11. Dubova-Cazanele Mari 2. Intrarea in traseu se face din DN57 la iesire din localitatea Dubova spre Moldova Noua la 2 km fata de primaria comunei Dubova si poate fi strabatut in 2 ore. Traseul este unul de dificultate medie si este marcat cu un triunghi echilateral albastru cu margine alba si ofera o serie de puncte de belvedere de unde pot fi admirate Cazanele Mari cat si malul sarbesc al Dunarii. 12. Balta Nera - Ostrov Moldova Veche. Accesul in traseu se face din DN 57A la iesirea din localitatea Socol (aproximativ 2km) spre Pojejena, are doua variante secundare prin DN 57A si 4.5 km pe ostrovul Moldova Veche , prezinta dificultate medie si poate fi parcurs in aproximativ 8-10 ore cu bicicleta. Traseul principal este marcat printr-o banda verticala albastra pe fond alb iar cel secundar cu un triunghi echilateral cu margini albe. Traseul strabate o serie de rezervatii si arii de protectie speciala avifaunistica.

13. Valea Morilor de Ap. Are 4 variante secundare (una in localitatea Gornea, una in Sichevita, un pe valea Gramensca si cea de a patra pe Zasloane), prezinta dificultate medie si se poate parcurge in 6 ore cu bicicleta. Traseul principal este marcat cu o banda verticala albastra pe fond alb, cel secundar printr-un triunghi echilateral albastru pe fond alb si strabate vaile Camenita, Gramensca. 14. Gura Vaii-Dealul Crucii (Crucea Sf. Petru). Cu acces din drumul european E70, prin drumul comunal ce traverseaza localitatea Gura Vaii, in apropierea podului de cale ferata. Este un traseu de dificultate medie ce se poate parcurge in 3 ore si este maract printr-o banda albastra pe fond alb. Traseul ofera o priveliste de ansablu asupra intreg Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I. 15. Dubova-Cazanele Mici. Accesul se face din DN 57 in Golful Dubova la 24 km de Orsova spre Moldova Noua, traseul este unul de dificultate medie si poate si parcurs in 4 ore. Marcajul traseului este facut printr-un triunghi echilateral galben cu margine alba se regasesc aici numeroase puncte de belvedere ce ofera imagini deosebite asupra Cazanelor Mari si a malului sarbesc al Dunarii.

CAI DE ACCES Pe calea ferata, accesul se poate realiza pe magistrala 900 (Bucuresti - Timisoara), statiile de acces fiind Drobeta Turnu-Severin, Orsova sau Resita (continuarea calatoriei facanduse cu autobuzul). Accesul cu autoturismul in zona Defileului Dunarii se face prin:

Drobeta Turnu-Severin de unde se urmeaz drumul european E70 pana in Orsova (circa 25 km) si apoi drumul national DN 57 spre Moldova Noua (104 km din Orsova) Resita, de unde se urmeaza drumul spre Oravita, si apoi DN 57 prin Naidas catre Moldova Noua.

In localitatea Pojejena se ramifica din DN 57 un drum judetean care se indreapta catre Divici, Bazias si baltile Nerei. Un alt drum de acces intre Resita si Moldova Noua, mai pitoresc, dar mai greu practicabil, este cel care trece prin localitatile Sasca Montana si Carbunari. Accesul in interiorul zonei montane se face in special pe drumuri forestiere si comunale, nemodernizate.

Accesul pe cale fluviala: porturile fluviale din apropierea Parcului Natural Portile de Fier sunt: Drobeta Turnu-Severin, Orsova, Moldova Veche, Sichevita si Drencova. Din pacate nu exista curse de pasageri.

CAP 4. Promovarea unor strategii si planuri de dezvoltare durabila la nivelul Parcului Natural Portile de Fier
4.1 Zonele de dezvoltare durabil a activitilor umane sunt zonele n care se permit activiti de investiii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabil a resurselor naturale i de prevenire a oricror efecte negative semnificative asupra biodiversitii. n zonele de dezvoltare durabil, pe lng activitile permise n zonele de protecie integral i zonele de management durabil, se mai pot desfura urmtoarele activiti, cu respectarea prevederilor din planul de management: a)activiti de vntoare; b)activiti tradiionale de cultivare a terenurilor agricole i de cretere a animalelor; c)activiti de pescuit sportiv, industrial i piscicultur; d)activiti de exploatare a resurselor minerale neregenerabile; e)lucrri de ngrijire i conducere a arboretelor i lucrri de conservare; f)aplicarea de tratamente silvice care promoveaz regenerarea pe cale natural a arboretelor: tratamentul tierilor de transformare spre grdinrit, tratamentul tierilor grdinrite i cvasigrdinrite, tratamentul tierilor progresive clasice sau n margine de masiv, tratamentul tierilor succesive clasice ori n margine de masiv, tratamentul tierilor n crng n salcmete i zvoaie de plop i salcie. n zonele de dezvoltare durabil din parcurile naionale se pot aplica tratamentul tierilor rase n arboretele de molid pe suprafee de maximum 1 ha, precum i tratamentul tierilor rase n parchete mici n arboretele de plop euramerican. n zonele de dezvoltare durabil din parcurile naturale se poate aplica i tratamentul tierilor rase n parchete mici n arboretele de molid pe suprafee de maximum 1 ha i plop euramerican; g)activiti specifice modului de producie ecologic de cultivare a terenului agricol i creterea animalelor, n conformitate cu legislaia specific din sistemul de agricultur ecologic; h)alte activiti tradiionale efectuate de comunitile locale. Zonele de dezvoltare durabil, din arealul Parcului Natural Porile de Fier, cuprind urmtoarele categorii de terenuri: -terenuri din intravilanul localitilor, potrivit PUG elaborate, excepie comunele Eelnia i Pojejena unde parte din acestea se suprapun peste zonele de protecie integral; -terenurile din extravilanul localitilor, necuprinse n zonele de protecie integral i zonele de management durabil,astfel: -terenuri proprietate privat ocupate construcii i de culturi agricole; -terenuri proprietate privat pe care se desfoar activiti tradiionale, de ctre comunitile locale ( stuprit, pescuit cu sacovitea etc.);

-terenuri pe care se afl amplasate actualmente exploataii de resurse minerale neregenerabile, aprobate potrivit legii; -zone industriale din extravilanul localitilor. Suprafaa total a zonelor de dezvoltare durabil, este de 9.928,00 ha, reprezentnd 7,7 % din suprafaa total a parcului. n zonele de dezvoltare durabil se individualizeaz i zonele destinate restructurrii i reabilitrii ecologice, teritorii care au fost degradate prin activiti antropice. n Parcul Natural Porile de Fier cea mai mare parte a spaiilor degradate au fost determinate de activitile miniere extractive i de prelucrare primar a materiilor extrase. n urma acestor activiti au rezultat halde de steril, instalaii i cariere abandonate n care nu s-au aplicat msuri de reabilitare. Promovarea msurilor de reabilitare i renaturare a acestor spaii este impus de faptul c aceste zone au un rol destabilizator pentru componentele mediului, cu reflectare n calitatea vieii n comunitile locale din Parcul Natural Porile de Fier. 4.2 Planul de management al Parcului Natural Porile de Fier este documentul oficial care stabilete cadrul general de desfurare al aciunilor promovate pentru ndeplinirea obiectivelor ariei protejate, el urmnd s stea la baza activitilor Administraiei i al primriilor din spaiul ariei protejate. Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversitii i de protecie a mediului natural i cultural cu cele care vizeaz dezvoltarea socio-economic n Parcul Natural Porile de Fier i un instrument de dialog ntre instituiile care gestioneaz resursele teritoriale ale acestui spaiu. Aciunile din planul de management au fost formulate innd cont de resursele naturale, culturale, sociale i economice din Parcul Natural Porile de Fier. Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune durabil i social care s permit dezvoltarea comunitilor umane, conservarea peisajului, a diversitii biologice i a celorlalte valori ale mediului natural i cultural din Parcul Natural Porile de Fier. Planul de management al Parcului Natural Porile de Fier urmrete integrarea obiectivelor de conservare i protecie a resurselor naturale n cadrul preocuprilor actorilor locali i promovarea unei opinii comune pentru a obine colaborarea continu a acestora n gestionarea patrimoniului ariei protejate. Managementul Parcului Natural Porile de Fier urmrete meninerea interaciunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitii habitatelor,vspeciilor i peisajului, promovnd pstrarea folosinelor tradiionale ale terenurilor, ncurajarea i consolidarea activitilor i practicilor agricole la care se adaug cultura tradiional a populaiei locale. De asemenea, prin prevederile Planului de Management, se ofer publicului posibiliti de recreere i turism i se ncurajeaz activitile tiinifice i educaionale. Obiectivele planului de management al Parcului Natural Porile de Fier vizeaz: - Conservarea peisajului, inclusiv a celui rezultat n urma activitilor umane; -Meninerea populaiilor i habitatelor de interes comunitar i naional,

conservarea peisajelor caracteristice i a elementelor geologice, geomorfologice i paleontologice specifice; -Meninerea si promovarea valorilor culturale i a tradiiilor comune i /sau specifice fiecrei etnii; -Formarea prin educaie ecologic, informare, contientizare i consultare, a unei atitudini favorabile a comunitilor locale i a factorilor de decizie, fa de valorile parcului, influenarea percepiei i comportamentului vizitatorilor n spiritul imperativelor de conservare a patrimoniului parcului, precum i de dezvoltare durabil local i regional; -Meninerea i promovarea activitilor durabile de exploatare a resurselor i eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversitii i geodiversitii; -Asigurarea oportunitilor pentru ca turismul i recreerea s se desfoare n conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului parcului; -Administrarea parcului prin asigurarea resurselor umane, financiare i logistice pentru ndeplinirea obiectivelor i pentru recunoaterea local, naional i internaional a parcului. 4.3 Principiul dezvoltrii durabile. Activitile din Parcul Natural Porile de Fier vizeaz mbuntirea gestiunii patrimoniului natural i cultural al zonei prin promovarea aciunilor cu impact redus asupra mediului n condiiile n care dezvoltarea comunitilor locale este unul dintre principalele deziderate ale nfiinrii acestei arii naturale protejate. Parcul Natural Porile de Fier este un spaiu cu o istorie deosebit, care ns nu este valorificat corespunztor, fapt ce duce la degradarea a numeroase obiective culturale. Evaluarea strii actuale este necesar pentru stabilirea disponibilitii elementelor de patrimoniu cultural mobiliar i imobiliar din Parcul Natural Porile de Fier pentru utilizarea turistic. Aciunea se va desfura de ctre Consiliile Locale i Primrii n colaborare cu Administraia. Manifestrile etnofolclorice i culturale reprezint forme de atracie a turitilor, dar i de creare a unei identiti culturale a spaiului Parcului Natural Porile de Fier. Administraia va realiza anual, n colaborare cu Primriile i Consiliile Locale, un calendar al manifestrilor etnofolclorice, pe care l va mediatiza corespunztor la nivel local, regional sau naional, Administraia i instituiile reprezentate n Consiliul Consultativ de Administraie urmnd a contribui la organizarea manifestrilor culturale din Parcul Natural Porile de Fier. Promovarea turistic a obiectivelor culturale reprezint o soluie de dezvoltare a turismului n Parcul Natural Porile de Fier, dar i de obinere a unor fonduri pentru amenajri minimale ale acestui spaiu. Realizarea programelor turistice trebuie s in cont nu numai de promovarea valorilor naturale, ci i de cele culturale, care individualizeaz acest spaiu n raport cu altele. n acest context este necesar crearea unei identiti care s fie promovat n programele turistice referitoare la cetile dacice, medievale i, n special, cele care pot fi susinute prin renvierea meteugurilor specifice acestui spaiu (esturi, obiecte din lemn etc.).

n ultimi 5 ani, n zona parcului, mai precis pe malul Dunrii (intravilan i extravilan) a luat amploare tendina construirii caselor de vacan, fr un anumit stil arhitectonic, multe dintre ele prezentnd i o lips a gustului estetic ceea ce duce progresiv la pierderea valorilor peisagistice n zona parcului. Administraia, mpreun cu autoritile locale, va avea n vedere ca la aprobarea proiectelor de construcii s fie promovate acelea care, chiar n absena unui stil arhitectonic specific, s nu fac not discordant cu elementele peisagistice. mbuntirea comunicrii dintre Administraie i comunitile umane, dar i creterea implicrii populaiei n aciunile Parcului Natural Porile de Fier nu poate fi realizat dect prin creterea nivelului educaional. Formarea de personal calificat n domenii de perspectiv pentru Parcul Natural Porile de Fier constituie o modalitate de revigorare a zonei, dar i de conservare a valorilor acesteia. n condiiile n care nvmntul instituionalizat reprezint n continuare principala form de educare a populaiei tinere, Administraia Parcului Natural Porile de Fier, n colaborare cu Inspectoratele colare Judeene, va elabora un program de activiti care va fi realizat de ctre instituiile de nvmnt din Parcul Natural Porile de Fier n scopul promovrii educaiei civice i ecologice. Aceasta trebuie s se realizeze innd cont de problemele existente la un moment dat n teritoriu, dar i de viziunea de ansamblu a Administraiei fa de problemele care urmeaz a fi rezolvate. n acest scop, Administraia va colabora cu Inspectoratele colare, Consiliile Locale, Ageniile de Protecie a Mediului, ONG-uri etc pentru introducerea unor materii i chiar de specializri (silvicultur, turism, etc.) corespunztoare obiectivelor de management ale parcului. Administraia Parcului Natural Porile de Fier va promova anual, n colaborare cu unitile de nvmnt i alte instituii, realizarea de concursuri artistice sportive sau cu diverse tematici (gestionarea deeurilor, protecia plantelor, protecia animalelor, protecia pdurii) pentru promovarea imaginii parcului n rndul tuturor grupelor de vrst. Aceast aciune poate conduce la creterea interesului pentru Parcul Natural Porile de Fier, dar i la ncurajarea colilor de a promova cursuri cu tematic referitoare la aceast arie protejat.

Concluzie
Parcul Natural Porile de Fier se remarc printr-o luxuriant biodiversitate, fapt ce a facut ca aceasta arie natural protejat s fie recunoscut att pe plan naional, ct i internaional. Condiiile climatice, pedologie, petrografice, geomorfologice, influena Dunrii asupra acestora, dar i contextul social au creat locuri unice, care au pstrat de-a lungul secolelor caracteristicile unor habitate specifice. BIBLIOGRAFIE: Nistoreanu P., Bran F., Simon T. Ecoturism, ED. Economica, Bucuresti 2000 Marton Al., -Ecologie si Turism, ED. Mirton, Timisoara 2000 www. Wikipedia.ro www. Google.ro

Profesor indrumator: Lect.univ. Nedea Petronela