Sunteți pe pagina 1din 16

PROCESUL

DE COMPRIMARE

Procesul de comprimare trebuie realizat in asa fel incat in interiorul cilindrului sa se creeze cele mai bune condi0i pentru arderea amestecului de combus0bil si aer. De asemenea prezinta importanta prin cresterea aportului termic al ciclului si a gradului de des6ndere a gazelor (producere de lucru mecanic). La MAC parametrii nali ai procesului de comprimare trebuie sa asigure autoaprinderea combus6bilului si o miscare turbulenta adecvata pentru a facilita formarea amestecului si arderea iar la MAS sa asigure omonegizarea amestecului aer+combus6bil pentru ardere cu ecienta maxima

PROCESUL DE COMPRIMARE

Se considera ca procesul de comprimare incepe dupa ISA si se termina in momentul producerii scanteii electrice (la MAS) sau la inceputul injec6ei de combus6bil (la MAC). In cazul ciclului teore6c procesul comprimarii se desfasoara adiaba6c (nu se schimba caldura, coecient c) dar in realitate datorita schimbului de caldura dintre uidul motor si piesele motorului (cilindru, piston etc.) procesul se desfasoara politropic (coecient nc).

PROCESUL DE COMPRIMARE
Schema procesului de comprimare

nc, c

nc

Teore6c p Real c ad p0

a a pms pmi V

PROCESUL DE COMPRIMARE

Calculul parametrilor comprimarii Se aplica ecua6a unui proces politropic

Exponentul politropic (nc) este egal cu exponentul adiaba6c (c) doar in punctul de adiaba6sm. Daca consideram:

PROCESUL DE COMPRIMARE

, unde:

Se considera ca pentru:
MAS nc=1,32...1,39; MAC nc=1,36...1,40.

R este constanta gazelor (8314J/kmolK); cp, cv sunt caldurile specice la presiune respec6v volum constant.

Experimental legatura intre tura6e si exponentul politropic este data de: unde A=100...250 (valorile mai mari sunt pentru motoarele cu tura6i maxime mai mici)

PROCESUL DE COMPRIMARE

Parametrii de stare de la sfarsitul procesului de comprimare se ob6n cu ajutorul rela6ilor:

Tip motor MAS MAC

Presiunea pc [daN/ cm2] 10...20 30...50

Temperatura Tc [K] 600...750 800...950

PROCESUL DE COMPRIMARE
Varia6a presiunii si temperaturii la sfarsitul compresiei in func6e de raportul de comprimare

pc [MPa]
6 4 2 0

Tc

Tc 900 [K] 700 500

pc

4 8 12 16

PROCESUL DE COMPRIMARE

INFLUENTE ASUPRA COMPRIMARII Inuenta factorilor construc0vi 1.Raportul de compresie Parametrii de stare de la sfarsitul procesului de comprimare depind de raportul de comprimare (). Pentru ca randamentul termic al ciclului sa e cat mai mare este indicat ca si raportul de comprimare sa e cat mai mare dar apar limitari datorita rezistentei mecanice a componentelor motorului

PROCESUL DE COMPRIMARE

Asbel, raportul de compresie se alege construc6v in func6e de 6pul si des6na6a motorului. La MAS pentru automobile =6...10 iar pentru automobile speciale =10...12. La MAC cu camere de ardere nedivizate (suprafata de racire a camerei de ardere este minima) =14...17, iar la MAC cu camere divizate =17...24. La orice 6p de motor se pot alege (proiecta) rapoarte de compresie mai ridicate prin (ce metode???):

PROCESUL DE COMPRIMARE

micsorarea diametrului cilindrului, cresterea turaSei scaderea sarcinii Daca se ia in considerare des6na6a motorului, la motoarele care lucreaza la sarcini apropiate de sarcina nominala (autocamioane, autobuze) raportul de compresie poate mai mic decat raportul de compresie al motoarelor care lucreaza la sarcini par6ale (autoturisme).

PROCESUL DE COMPRIMARE

Inuenta factorilor de exploatare La cresterea turaSei se micsoreaza durata in 6mp a procesului de comprimare (scade durata de contact a uidului motor cu piesele calde ale motorului). Starea tehnica a motorului are inuente datorita uzurilor mecanice ce apar in 6mp datorita procesului de comprimare (si ardere) indeosebi cea a grupului cilindru-piston- segmen6. Apar scapari ce duc la scaderea puterii motorului, cresterea consumului de ulei, poluare etc.

PROCESUL DE COMPRIMARE

Miscarea uidului motor in Smpul procesului de comprimare Pentru a ob6ne ecienta a proceselor de ardere este necesar ca la sfarsitul procesului de comprimare sa se realizeze o miscare ordonata a uidului in interiorul camerei de ardere. La toate camerele de ardere miscarea incarcaturii imprimata in 6mpul procesului de admisie se pastreaza intr-o masura mai mica sau mai mare si in 6mpul procesului de comprimare

PROCESUL DE COMPRIMARE

Uneori intensitatea acestei miscari este insucienta pentru desfasurarea op6ma a procesului de ardere si de aceea exista diferite solu6i construc6ve pentru camerele de ardere si capul pistonului.

PROCESUL DE COMPRIMARE
Varia6a vitezei tangen6ale a uidului in 6mpul compresiei pentru doua rapoarte de comprimare diferite (MAS)

wt [m/s]

8 4 =7 =11 pmi 220 260 300 340 pms 0 [oRAC]

PROCESUL DE COMPRIMARE
Varia6a vitezei aerului in 6mpul compresiei pentru un MAC cu camera de ardere prolata

wt [m/s]
20 16 12 8 4 0

0 20 40 60 80 h [mm]

PROCESUL DE COMPRIMARE