Sunteți pe pagina 1din 33

COALA TEHNIC POSTLICEAL HENRI COANDA TEI SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIU: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATOR DELIMAN REMUS-MEDIC ABSOLVENT BOC IOANA SIMONA STEI-2012

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N INGRIJIREA PACIENILOR CU SARCINA ECTOPICA

CUPRINS

INTRODUCERE Am ales s efectuez aceast lucrare deoarece am observat numrul mare de sarcini extrauterine la femei de vrst fertil. Am fost impresionat de dorina lor de a avea un copil. Am ajutat i eu, prin mica mea contribuie la ngrijire, tratament i educaie sanitar. Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o nelegere i cunoatere a fiinei umane i a modului n care se pot iniia i ntreine relaii interpersonale cooperante bazate pe respect ntre membrii echipei de ngrijire i cel ngrijit.

CAPITOLUL I NOTIUNI DE ANATOMIE A ORGANELOR GENITALE FEMINE Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare. Organele genitale interne : Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii. Uterul:Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen.Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul. Vascularizatia si inervatia :Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul uteroovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana. In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund.Limfaticele pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei

staii ganglionare.Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu predominenta simpatica. Trompele uterine sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a ovarelor.La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a oului. Ovarele sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru graviditate.Secretia de hormoni ovarieni consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine, simuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi hipofizari. Glanda mamara este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior muschiului pectoral si dintat.

CAPITOLUL II SARCINA EXTRAUTERIN (SARCINA ECTOPIC)

2.1DEFINIIE Sarcina extrauterin este constituit prin nidarea i dezvoltarea oului n afara cavitii uterine. Sarcina ectopic definete o noiune mai larg, cu referire la nidaia n afara endometrului, incluznd i localizrile uterine la col sau n grosimea miometrului. n limbajul curent ns, sarcina extrauterin, ectopic, capt acelai neles. Mai mult dect att, localizarea frecvent n tromp, suprapune de multe ori noiunea de sarcin tubar celei extrauterine. 2.2VARIAII ANATOMICE Clasic se descriu localizrile extrauterine: abdominal, ovarian, tubar, intramural i cervical. Localizarea tubar poate fi pavilionar, ampular (cea mai frecvent) i interstiial. Durfee (1977) mparte localizrile ectopice n mai multe categorii: 1. Tubar: -istmic, ampular, pavilionar, interstiial i bilateral. 2. Uterin: - cornual n cornul uterului malformat, - angular nidaia oului la jonciunea dintre cavitatea uterin i traectul interstiial al trompei, - n diverticului uterin, - n saculaie uterin, - n cornul rudimentar, - intramural. 3. Cervical. 4. Intraligamentar. 5. Ovarian: - intrafolicular,

- extrafolucular. 6. Abdominal: - primar, - secundar, - abdomino-ovarian, - tubo-ovarian. 7. Sarcin extrauterin dup histerectomie subtotal sau total (foarte rar): tubar, in spaiul vezico-vaginal i pe colul restant. 8. Sarcina concomitent intra i extra uterin. 2.3FIZIOLOGIE n condiii normale ovului omolateral este fecundat n treimea extern a trompei, sarcina fiind iniial extrauterin. Ca urmare a activitaii kinetice a trompei, oul format migreaz spre cavitatea uterin unde ajunge n 5-6 zile. Dup o perioad de 2-3 zile de pauz, timp n care trece de la stadiul de 8 blastomere la cel de blastocist, are loc nidaia ca urmare a aciunii fagocitare i proteolitice a trofoblastului (Bronstein). Pentru ca migraia oului s se desfoare normal, trebuie ndeplinite cteva condiii fiziologice (P. Srbu): - oul s fie de dimensiuni normale, - lumenul trompei s fie liber, - mucoasa lumbar s fie sntoas i echipat cu cili vibratili, - kinetica tubar s fie normal, - echilibrul endocrin i neuropsihic de care depinde kinetica tubar s fie n limite fiziologice. 2.4ETIOPATOLOGIE Modificarea fiziologiei tubare (mecanica, dinamica, biochimica) a fecundaiei sau procesului de dezvoltare a oului poate crea premisele unei nidaii ectopice. Fecundaia n afara trompei, precum i orice factor care mpiedic procesul de migrare oblig oul s nideze acolo unde se gsete.

Iffy descrie ca mecanism etio-patogenic al nidrii etopice (tubare) asocierea a trei factori: - ovulaie sau concepie tardiv (premenstrual). - apariia menstruaiei normale. - oprirea (sau rejetul) n tromp a oului nc liber n cavitatea uterin de ctre refluxul tubar al sngelui menstrual. Dac rolul ovulaiei ntrzie i al perturbrilor estro progestative pot fi acceptate, conceptul reflurii oului din uter n tromp pare neverosimil n contextul datelor actual e de fiziologie (D. Alessandrescu). 2.6SIMPTOMATOLOGIE Nu exist semne clinice sau simptome patognomonice pentru sarcina ectopic d ar anumite combinaii pot fi sugestive, elementul cel mai important este suspiciunea, iar toate cazurile cu triad: durere abdominal, sngerare vaginal, tulburri menstruale, trebuie considerate ca sarcin ectopic la infirmarea diagnosticului. Durerea are caracter de colic, de obicei n punct fix, predominant n fosele iliace. Tensiunea arterial i pulsul sunt nemodificate pn la apariia accidentului hemoragic. Tegumentul i mucoasele trdeaz o discret anemie, confirmat de tabloul hematologic. Palparea abdominal poate evidenia sensibilitate n fosa iliac corespunztoare localizrii sarcinii tubare. Tactul vaginal arat modificrile uterine caracteristice strii de gestaie, important fiind neconcordana dintre mrimea uterului i durata amenoreei. Temperatur de obicei normal sau uor ridicat peste 37 grade n sarcinile n evoluie, ca urmarea impregnrii progesteronice, reprezint un element important n diagnosticul diferenial cu procesele acute anexiale. Leucocitoza este n majoritatea cazurilor normal, creterea ei evideniind organizarea unui hematocel i suprainfectarea acestuia.

2.7EXAMENE PARACLINICE Puncia vaginal efectuat n fundul de sac Douglas poate extraje snge lacat, negricios i cu microcheaguri, dar poate s rmn negativ dac accidentul hemoragic nu a avut loc. Reacia de sarcin. Reaciile biologice de sarcin pot fi pozitive n jumtate din cazuri, slab pozitive sau negative n caz de ou mort. Dozarea imunologic a HG sau HCS poate fi util n confirmarea existenei sarcinii fr s precizeze ns sediul ei. Chiuretajul biopsic evideniaz modificrile deciduale ale mucoasei uterine iar n 50% din cazuri poate s constate prezena fenomenului Alias Stella. Histero salpingografia poate s constate cteve aspecte caracteristice sugestive de sarcin tubar: - absena opacificrii trompei gravidei; - umplerea neregulat a trompei; - imaginea neuniform sau n miez de pine; - imagine de palet persistent pe radiografii succesive; - umplerea parial a trompei; - imaginea radiologic a oului; - imaginea de mlatin datorit ptrunderii substanei radioopacee n interiorul oului. Celioscopia sau culdoscopia rmne metoda de diagnostic cea mai precis n cazurile dubioase, atunci cnd elementele de diagnostic clinice i paraclinice sunt inconstante i necaracteristice. Vizualizarea aparatului genital intern stabilete n majoritatea covritoare a cazurilor diagnosticul. Ecografia. Utiliznd ecografia n modul B se poate evidenia prezena formaiunii extrauterine. Diagnosticul devine pozitiv atunci cnd sacul ovular i ecourile embrionare se situeaz n afara cavitii uterine.

n absena individualizrii acestuia, diagnosticul poate fi pus prin excludere n prezena formaiunii laterouterine i a absenei ecourilor embrionare i a sacului ovul ar n cavitatea uterin. Laparotomia exploratorie minim este util n absena celioscopiei. 2.8TRATAMENT In majoritatea cazurilor, sarcina ectopica este tratata imediat ce este diagnosticata, pentru a evita ruptura organelor si hemoragia severa. Metoda de tratament este aleasa in functie de precocitatea diagnosticului si de starea generala a gravidei.

In alegerea metodei de tratament trebuie sa se ia in considerare faptul ca metoda chirurgicala aplicata la nivelul trompei uterine va determina cresterea riscului deja existent pentru o viitoare sarcina ectopica sau chiar infertilitate. Chirurgia este insa necesara, daca trompa uterina este deja afectata de sarcina ectopica ce se dezvolta. Sarcinile ectopice pot fi rezistente la tratamentul medical, astfel incat, tratamentul medical poate fi urmat in unele cazuri de tratament chirurgical mai ales cand nivelul sanguin al hormonului de sarcina (HCG) nu scade sau cand hemoragia nu scade. La randul lui, tratamentul chirurgical poate fi urmat de tratament medicamentos, daca testele hormonalesugereaza ca nu a fost oprita cresterea celulara asociata cu sarcina.

In cazuri foarte rare, dintr-o sarcina ectopica abdominala nerecunoscuta la timp poate rezulta un copil sanatos.

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTELOR CU SARCINA ECTOPICA Asistenta medicala este specializat in munca medico-sanitara situate pe cea mai inalta treapta a cadrelor medii sanitare. Aplicarea metodelor medicale de tratament bazate pe o inalta tenicitate, extinderea si intarirea muncii profilaptice, largirea sferei de activitate si de respectarea a cadrelor medii su necesitatea introducerii unei pregatiri tehnice, pregatire care poate fi cladita numai pe o baza solida de cultura generala. Astfel a luat nastere asostenta medicala, cadru mediu cu inalte cunostiinte de tehnici generale si de specialitate la reprezentarea unui cadru ralativ nou meexistent in trecut in retelele noastre care preia o serie de sarcini ale medicului, contribuind in acelasi timp la ingrijirea active a bolnavului. Locul de munca ala sistentei medicale este spitalul, policlinica sau terenul in cadrul circumscriptiei sanitare. Asistenta pentru a putea duce o munca buna in aceste institutii trebuie sa cunoasca bine atat ca structura car si ca functionalitate sectia in care lucreaza. Asistenta medicala este pregatita pentru ingrijiriea bolnavilor gravi, ea tine sub supraveghere permanenta pacientul, urmarind toate complicatiile si accidentele posibile boli de baza si ale tratamentului aplicat pe care trebuie sa le recunoasca in toate amanuntele si se le recunoasca in caz de nevoie. Posedand cunoastiinte necesare de patologie si terapie, ea va intervenii in limita sarcinilor sale in toate cazurile de urgenta pentru a nu pierde nici un moment pana la sosirea medicului. Asistenta medicala cunoaste tehnici curente ale examinarilor complementare necesare stabilirii diagnosticului. Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice, pregateste pacientul pentru examinarile paraclinice:radiologie,endoscopie. Asistenta efectueaza formele legate de internarea si iesirea bolnavilor din spital, tine la current evidenta administrarii medicale ale bolnavilor facand notarile in foaia de observatie si de temperature.

Pe baza indicatiilor date de medic foaia de observatie pregateste condica de medicamnete formuleaza regimul dietetic al bolnavilor si aigura distribuirea lui cu ajutorul personalului subaltern. Administreaza medicamente si supravegheaza efectul lor semnaland orice schimbare s-ar afla in starea bolnavului . stributiile asistentei medicale pot fi exercitate si in policlinica precum siu pe teren(la domiciliul pacientului). In urma activitatii la locul de munca sau prin cursuri de perfectinare asistenta poate sa se specializezein ramurile de :radiology, fizioterapie, stomatologie. Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care se bazeaza pe cunostiinte profesionale si calitati morale deosebite. Bolnavul cand se interneaza in spital sau se supune unui tratament ambulatoriu isi incredinteaza sanatatea si chiar viata in mainile acelor care chiar il ingrijesc. Aceasta incredere nu poate fi acordata decat unor oamneni demni de acest lucru si care dau dovada de mare responsabilitate. Ingrijirea bolnavului reprezinta o mare raspundere fata de viata si sanatatea bolnavului, fat de colectivitatea dar in special fata de constiinta noastra personala. Constiinciozitatea este o urmare fireasca a unei bune pregatiri profesionale. Asistenta medicala poate indeplini in bune conditii sarcinile ei profesionale numai daca are suficiente cunostiinte profesionale. Pentru a putes lucra la patul bolnavului este nevoie de oameni foarte bine pregatiti. Baza pregatirii teoretice si practice se castiga in scoala. Cunostiintele accumulate aici vor servi in viata numai in cazul cand insusirea cunostiintelor s-a facut temeic. Dupa terminarea scolii dezvoltarea cunostiintelor profesionale nu trebuie sa se opreasdca aici, progresul stiintelor medicale se face intr-un ritm rapid ceea ce necesita in permanenta aplicarea metodelor noi de munca. Pregatirea temeica si permanenta inlatura rutina , una din piedicile cele mai mai din calea progresului. Este datoria fiecarui cadru sanitary de a transmite mai departe experienta sa castigate in munca. Pastrarea secretului professional este o datorie fundmanetala a cadrelor sanitare. Tot ceea ce asistenta afla de la bolnav, despre bolnav si boala lui sau de la medici din analize de laborator din buletinul de examinare sau din foaia de observatie,

confidentele facute de bolnav sau de familia bolnavilor, datele culese au ocazia vizitelor la demonstrarea, toate aceste a constituie obiectul pastrarii secretului professional. Secretul profesional nu se discuta cu nimeni nici macar in serviciu, cu atat mai putin in familie au in cercuri de prieteni. Secretul professional poate fi divulgate numai in fata inst. Judec. la cerere. Conditia esentiala pentru a depune o munca de calitate este dragostea de profesie si munca. Atitudinea fata de bolnav hotaraste alaturi de tehnicitate si pregatirea profesionala, calitatea si valoarea muncii asistentei. Ea trebuie sa fie intotdeauna atenta si amabila fata de bolnavi. La patul bolnavului ea trebuie sa se dedice numai sarcinilor ei de ingrijire sis a uite tot ceea ce este in afara de bolnav. Atitudinea fata de bolnav trebuie sa fie

corespunzatoare gravitatii si temperamentului bolnavului, dar intotdeauna principal si lipsita de exagerari. Incurajarea cu buna-voie poate face mai suportabila suferinta bolnavilor cronici, in schimb, aceeasi atitudine fata de un bolnav acut, ar putea face impresia ca asistenta este lipsita de seriozitate. Trebuie sa imprime optimism bolnavilor in stare grava si sa tina treaza dorinta de a trai si se vindeca. Pentru aceasta munca asistenta primeste cea mai mare rasplata, prin bucuria pe care o are cand ii vede pe fostii bolnavi in stare grava, parasind patul vindecati sau ameliorati. Bolnavul mai ales daca se gaseste in stare grava, are permanenta banuiala ca I se ascunde ceva asupra starii generale. Din acest motiv, trebuie evitate discutiile sau comunicarile soptite medicului in fata bolnavului. Tot ceea ce vrem sa-i ascundem bolnavului, se va discuta in afara bolnavului. Bolnavul incredinteaza sanatatea si uneori viata in mainile a.m. si medicului, din acest motiv prima lor sarcina este de a castiga increderea bolnavului. Reeaua de obstetric ginecologie prezint un teren excelent, favorabil muncii de educaie sanitar. Importana educaiei sanitare const n sfaturile medicului i asistenei medicale generaliste la care pacienta s fie receptiv pentru a evita complicaiile. Asistena medical educ despre:

evoluia normal a sarcinii prevenirea sarcinilor nedorite planificarea sarcinii igien individual, sexual prevenirea bolilor venerice: lues, gonoree prevenirea bolilor cu transmitere pe cale sexual: HIV, SIDA, Hepatita B. Cu pacienta, asistena medical trebuie s lmureasc felul cum se va ngriji postoperator la domiciliu, s pregteasc pacienta pentru rentoarcerea acas, s lmureasc pacienta despre regimul de via ce trebuie continuat acas cel puin 21 de zile, pansament, igien sexual, controlul medical la specialist la 21 de zile.

CAPITOLUL IV PREZENTAREA CAZURILOR CAZ I NUMELE: B. PRENUMELE: S. VRSTA: 24 ani, sex feminin DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Sarcin ectopic dreapt; DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Sarcin extrauterin tubar dr.; ;tpaerd ranoilivap lupmA .uenotirepomeH MOTIVELE INTERNRII: amenoree; dureri lombo-abdominale i pelviene cu precdere n loja anexial dreapt; pierderi de snge negricios pe cale vaginal; frisoane. INTERVENIE CHIRURGUCAL: - Salpingectomie parial; - Drenaj abdominal. ANTECEDENTE PERSONALE: N = 1, AV = 0, CJ = 1; ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: P.M. = 14 ani; ciclu regulat. ANTECEDENTE PATOLOGICE: apendicectomie; ISTORICUL BOLII:In urma cu o zi acuz dureri lombo-abdominale i pierderi de snge cu intermiten. Face tratament ambulator: Ampicilin, Indometacin, Gentamicin, Metronidazol.n urm cu 5 ore, pacienta acuz dureri pelvine cu predominan n loja abdominal dreapt, pierde snge negricios prin vagin. Se prezint la medicul de specialitate i se interneaz prin suspiciune de: sarcin ectopic dreapt.

INTERVENII CU ROL AUTONOM SI INTERVENII CU ROL DELEGAT absena pacienta s aib tranzit se observ starea abdomenului uor tranzitului de de gaze n decurs de 24 meteorizat, uor sensibil gaze i materii ore i de materii fecale se administreaz la indicaia medicului: fecale din cauza n 48 ore Proxin, Propranolol n amestec cu serul Densului fiziologic dinamic se exprim drenajul vezical la indicaia postopera-tor medicului se observ la ct timp pacienta i+a reluat tranzitul A DORMI, A somn perturbat pacienta s doarm, s se evalueaz somnul pacientei i se din cauza se odihneasc 7 ore pe observ c nu doarme din cauza SE ODIHNI zgomotelor i a noapte i 1 la amiaz n zgomotelor din salon, a lipse de confort lipsei de confort termen de 1 sptmn i a tratamentelor de la miezul nopii se pregtete pacienta pentru somnul de noapte se ajut pacienta mearg la grupul sanitar s-i efectueze ngrijiri igienice pariale se schimb lenjeria de corp de zi cu cea de noapte se administreaz la indicaia medicului o tablet de Diazepam pacientei s-i fie fcute se desface pansamentul s se inpecteze A FI CURAT, modificri n aspectul ngrijiri ale plgii plaga pentru inflamaie NGRIJIT tegumentelor din s prezinte o plag se mobilizeaz la indicaiile medicului cauza curat cicatrizat n tabul de drenparietocolic drept interveniei termen de o sptmn se efectueaz un pansament adeziv chirurgicale, se administreaz medicaia NEVOIA FUNDAMEN TALA A ELIMINA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV DE NGRIJIRE

EVALUARE ceea ce faciliteaz tranzitul de gaze, dup care pacienta are o stare de confort.

pacienta doarme i se simte odihnit dup o tablet de Diazepam administrat la ora 1900

pansamentul schimbat prin tehnici aseptice i administrarea de Penicilin 2 mil la 12 ore i.m. i

manifestat prin plaga transversal suprapubian risc de pacienta s fie ferit de A EVITA complicaii pe toat PERICOLEL complicaii infecioase perioada spitalizrii E datorit absenei tranzitului de gaze i prezenei drenajului abdominal urinar

antiinfecioas de protecie: Penicilin, Gentamicin

Gentamicin 1f la 12 ore i.m., face s scad riscul infecios al plgii. se spal punctul de inserie al sondei i curba tehnic nu se dezinfecteaz cu betadin dup care se indic semne de suprim drenajul urinar la indicaia infecie TD = 36,8 0 medicului C, TS = 37,2 0C se mobilizeaz tabul de dren folosind TA = 110/60 tehnici aseptice mmHg, P = 82 se administreaz cu acuratee medicaia starea general a alfabetablocant pentru reluarea pacientei este tranzitului i se observ c pacienta are satisfctoare scaun zilnic se folosesc tehnici aseptice la proceduri invazive: injecii, recoltri, pansamente se urmrete zilnic curba tehnic dimineaa i seara se urmrete zilnic tens. Arterial i pulsul

CAZ II

NUMELE: I. PRENUMELE: S. VRSTA: 26 ani, sex feminin DIAGNOSTIC LA INTRARE: tpaerd niretuartxe nicras tcepsuS DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:Sarcin extrauterin tubar dreapt INTERVENIE CHIRURGICAL: citsongaid eipocsorapaL egniplaSctomie dreapt T.O.I lareneg eizetsenA MOTIVELE INTERNRII: amenoree greuri, vrsturi apoase matinale pierde snge negricios prin vagin n cantitate mic dureri pelviene, cu precdere n fosa iliac dreapt. ANTECEDENTE PERSONALE: rujeol la 6 ani scarlatin la 9 ani. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: menstruaia la 14 ani, flux moderat nateri = 1 Ab = 0 chiuretaje = 0 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama cu diabet de maturitate ISTORICUL BOLII:Pacienta relateaz c a avut amenoree i de cteva zile pierde snge negricios n cantitate mic prin vagin. Acuz greuri i vrsturi matinale apoase. Se prezint la medicul specialis n policlinic i se interneaz pentru precizarea diag nosticului i tratament.

INTERVENII CU ROL AUTONOM SI INTERVENII CU ROL DELEGAT dificultatea de a pacienta s respire se aeaz pacienta n salonul de respira cauzat eficient n termen de 1 postoperator n decubit dorsal cu capul de medicaia or ntr-o parte anestezic se administreaz O2 pe sonda endonazal, umidificat 6 l pe minut se supravegheaz funciile vitale: TA, P, R se terg secreiile cu o compres se menine supravegherea pn cnd pacienta respir normal se administreaz intravenos lent o fiol de Miofilin la indicaia medicului pacienta s fie hidratat se menine linia venoas cu branul A MNCA SI modificri n alim. i hidratare corespunztor se aeaz mna pacientei intr-o poziie A BEA din cauza parenteral i s nceap comod n aa fel ca s nu se restriciilor hidratarea oral n obstrucioneze ritmul de scurgere alimentare i a termen de 4-6 ore se supravegheaz perfuzia i starea interveniei pacientei pe parcursul hidratrii chirurgicale parenterale recente se administreaz intravenos Cerucal pentru a diminua vrsturile se ncepe hidratarea oral cu cantiti mici de ceai cu lunguria apoi cu paiul cca. 1000 ml n timp de 24 ore pacientei s-i fie sedate se protejeaz patul cu muamaua, aleza A ELIMINA vrsturi din cauza medicaiei vrsturile n termen de etc. anestezice i a 6 ore se pune la dispoziia pacientei o tvi interveniei renal care se susine la gura pacientei NEVOIA FUNDAMEN TALA A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATI E DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV DE NGRIJIRE

EVALUARE TA = 110/70 mmHg P = 90 ritmic R = 20 dup administrare de Miofilin i.v., pacienta respir uor starea de sufocare ameliorat

starea pacientei este satisfctoare, limba umed hidratare parenteral cu glucoz 5% / 500 ml soluie Hartman 500 ml i oral 1000 ml echilibrat hidroelectrolitic pacienta vars suc gastric amestecat cu bila cca. 300 ml se administreaz

chirurgicale recente

A ELIMINA

modificri ale modalitilor de eliminare din cauza sondei vezicale Foley

pacienta s elimine normal urina n decurs de 24-48 ore

se sunine fruntea pacientei cu palma n timpul vrsturilor se solicit pacientei s-i clteasc gura dup terminarea vrsturilor se administreaz 1% Cerucal i.v. se msoar cantitatea vrsturilor, se observ aspectul i se nscrie n foaia de observaie se menine postoperator sonda Foley se msoar cantitatea de urin la 24 ore i se noteaz n foaia de observaie, se mai noteaz aspectul i cantitatea se controleaz i se menine n poziie de drenaj decliv punga de urin se controleaz starea abdomenului pentru meteorism se creeaz condiii ambientale pentru somnul de noapte se aerisete salonul, pacienta s fie bine nvelit se terge pacienta n axile se efectueaz o toalet vulvar i se dezinfecteaz cu betadin locul de inserie al sonde Foley n vezic se schimb lenjeria de corp murdar se ntinde bine cearceaful de pat se nvelete pacienta, se stinge lumina i se ncearc diminuarea zgomotelor din secie se administreaz la indicaia medicului

intravenos 1f. Cerucal, dup care vrsturilie nceteaz pacienta are o stare de confort i se poate hidrata oral cu paiul. diureza 1500 ml urin clar sonda se suprim la 24 ore abdomen uor meteorizat, dureros i spontat la palpare pacienta are o stare de confort fizic dup acordarea ngrijirilor igienice reuete s doarm 4 ore dup administrarea de Fenobarbital 1f i.m., apoi se trezete din cauzadurerii i a zgomotelor din secie.

A DORMI SI A SE ODIHNI

somn perturbat din cauza durerii, zgomotului din secie

pacienta s se odihneasc noapte 7 ore n termen de o sptmn

la ora 2100 1f. de Fenobarbital i.m. i se observ c pacienta adoarme cteva ore apoi se trezete din nou din cauza durerilor anxietate din pacienta s exprime se schimb poziia pacientei n pat la 2 A EVITA PERICOLEL cauza medicaiei, diminuarea anxietii n ore anesteziei i a termen de 24 ore se acord masaj al spatelui, regiunii E durerii dorsolombare se asigur pacientei c asistenta medical va fi n permanen alturi de durere cauzat pacientei s-i fie sedat ea i-i va satisface nevoile de intervenia durerea pe parcursul a se administreaz la indicaia medicului chirurgical 24 48 ore Algocalmin, apoi Piafen recent, se informeaz pacienta c se poate manifestat prin plnge de durere i este rugat s gemete i semnaleze durerea la apariia ei vicreli se folosesc tehnici aseptice la proceduri pacienta s fie ferit de invazive injecii, perfuzii, sondaj risc de complicaii vezical complicaii postoperatorii se administreaz medicaie cauzat de tehnica antiinfecioas: Lifurox 1,5 gr.i.v.la 12 invaziv, durata ore interval. mare a operaiei, se i-au msuri de protecie speciale: intervenia pe cmp operator cu betadin, instrumentar abdomen sterilizat timp de 1 or, mti de protecie, halate, papuci sterili, pansament ocluziv, protecie cu cefalosporin, preoperator se supravegheaz curba termic

pacienta are o stare de confort fizic i psihic

durerea este sedat cu Algocalmin f.II.i.m., Piafen f.I.i.m. i beneficiaz de medicaie de protecie: Lifurox 1,5 g i.v. tehnicile aseptice folosite i protecia cu cefalosporine pre i postoperator, micoreaz riscul de infecie.

CAZ III

NUMELE: N. PRENUMELE: C. VRSTA: 30 ani, sex feminin DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Sarcin ectopic dreapt DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Sarcin extrauterin tubar ampula pavilionar dreapt. Chist ovarian drept. MOTIVELE INTERNRII: greuri, vrsturi matinale pierde snge negricios n cantitate mic prin vagin dureri colicative n fosa iliac dreapt lipotimie INTERVENIE CHIRURGICAL: aiarepO Anexectomie dreapt sub anestezie general I.O.T. ANTECEDENTE PERSONALE: oreion, varicel P.M. = 13 ani, cuclu regulat ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: nateri = 1 Ab. = 0 Chiuretaje = 2 ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaz c nu are menstruaie ,acuz dureri colicative n fosa iliac dreapt, greuri, vrsturi apoase matinale. Pierde snge negricios prin vagin n cantitate mic. Se prezint la medicul specialist care recomand internare dup ce pacienta a fost internat a avut o stare de lipotimie. Pacienta este suspect de: sarcin ectopic dreapt. U.M. = 07.10.2001

NEVOI FUNDAMEN TALE PRIORITAR E A DORMI

DIAGNOSTIC DE NURSING P.E.S. insomnie cauzat de durerea colicativ n fosa iliac stng

OBIECTIV DE NGRIJIRE

INTERVENII CU ROL AUTONOM SI INTERVENII CU ROL DELEGAT se linetete, paciente-i i se explic c durerea i se va diminua n timp se administreaz Diazepam 1 tb. seara la culcare

EVALUARE

pacienta s doarm 7 ore pe noapte i o or n timpul zilei n termen de o sptmn

A EVITA PERICOLE LE durerea pacientei s-i fie abdominal diminuat durerea n colicativ cauzat termen de 24-48 ore prin creterea n volum a trompei drepte

A ELIMINA

vrsturi matinale datorit tulvurrilor

pacientei s-i fie diminuate vrsturile n termen de o sptmn

Diazepamul administrat pe cale oral i d o stare de confort i pacienta se odihnete mai bine se administreaz la indicaia medicului durerea se Algocalmin diminueaz dup se supravegheaz funciile vitale: TA, P, administrarea cu R la interval de 3 ore i starea clinic a Algocalmin 1 f.i.m. pacientei constantele fiziologice: TA = 100/70 mmHg i P = 80 se menin la se explic pacientei c va fi operate i se limite normale ncepe pregtirea operatorie pentru starea clinic nu se intervenia chirurgical: toaleta modific vulvoperineal cu ap i spun i se se pregtete menine n regiunea vulvar torson steril pacienta psihic, se educ pacienta s nu mnnce i s se fizic, digestiv i hidrateze cu ceai, ap plat 1500 ml n igieni pentru decurs de 24 ore operaie n ziua urmtoare se explic pacientei c vrsturile funciile vitale: TA matinale apoase sunt semne de sarcin i = 110/70 mmHg i P c ele sunt prezente dimineaa apoi n = 80 sunt

digestive din primul trimestru de sarcin

cursul zilei senzaia de grea digestiv au aceai cauz se nva pacienta ca dup ce vars s-i clteasc gura cu ap aromatizat se cateterizeaz o ven i se recolteaz analizele: HGB, glicemie, urea, creatinin, TGP, TGO, fibrinogen, A.P.T.T. se ia TA i se noteaz n foaia de observaie

supravegheate vrsturile sunt matinale, apoase n cursul zilei nu mai vars probele de laborator indic: HGB = 11,5; glicemie = 107 mg/dl; uree = 23,6 mg/dl; creatinina = 6 mg/dl; TGP = 25 U/L; TGO = 21 U/L; fibrinogen = 862 mg %; A.P.T.T. = 20,4. examenul local indic pierderi de snge negricios prin vagin zona anexial dreapt sensibil mrit de volum ECHO abdominal indic corp uterin fr coninut. Tuba dreapt mrit de volum cu sac embrionar.

A ELIMINA

metrragia pacienta s nu mai cauzat de piard snge n termen tulburrile de o sptmn hormonale manifestate prin pierderi vaginae cu snge negricios

se pregtete pacienta pentru examen local: toaleta cu ap i spun a organelor genitale externe, golirea vezicii urinare prin miciune spontan se pregtete materialul necesar pentru examenul local: trusa cu valve, mnui sterile se conduce pacienta n sala de tratament i este ajutat medicul s efectueze un examen local cu valve, T.V. se menine n regiunea vulvar un torson steril se educ pacienta ca n timp de 1 or s consume 500 ml lichid se conduce pacienta la ECHOghrafie

CONCLUZII Oamenii trebuie pui la locul lor, iar cimentul care s-i uneasc trebuie s fie dragostea. A voi binele celorlali este indispensabil succesului colectiv. Fiecare dintre noi trebuie s ne facem vrednici de a fi iubii. A fost necesar s treac 30 de secole pentru a cunoate ceva din structura omului. Ar trebui o venicie pentru a tii cte ceva despre sufletul su. Nu este nevoie dect de o clip pentru a-1 ucide(Voltaire Homme) Profesiunea trebuie s ne fac s devenim nelepi, s gsim locul i r olul cuvntului plin de buntate. D bolnavului tiina i talentul tu, dar nu uita dragostea i compasiunea. Lipsa de sensibilitate este o infirmitate. Sensibilitatea noastr, ns, nu trebuie s depeasc cugetarea dreapt i munca metodic. A ngrijii un bolnav nseamn s faci totul ca bolnavul s sufere numai din cauza bolii sale i nu de frig sau de cldur, din cauza poziiei incomode, pentru c nu i s-a dat s bea sau pentru c nu a avut scaun. Viaa nu are nici o valoare dac nu poi fi de folos altuia. Boala, sub o fals aparen de localizare, atinge fiina n totalitatea ei. Cel care este atins de boal nu este un fizic standard, ci o fiin care, pe deasupra, poart cu ea iubirile i urile, amrciunile i nelinitile. Observaia direct, experiena proprie, puterea de discernmnt specific fiinei umane au dat sens i valoare luptei cu boala i au rezistat n confruntarea, adeseori dramatic, cu disperarea, cu suferina, bizuindu-se pe ncrederea n actul de tmduire i pe gestul de alinare. Semnificaia lucrului bine fcut n ngrijirea bolnavului implic o bun pregtire teoretic, o temeinic pregtire practic, pe fondul bunului sim care nsumeaz receptivitatea, buntatea, altruismul, implicarea, curiozitatea de a tii, la care. cu ti mpul se adaug experiena, ca procent care nu trebuie s cunoasc stagnare. Rezultatul lucrului bine fcut se regsete n aprecierea i recunotina bolnavului, aprecierea medicului, satisfacia de a fi participat cu competen i eficien la salvarea unei viei.

Relaia bolnav asistent medical are ca punct de plecare cunoaterea nevoilor bolnavului i adaptarea activitii de ngrijire la nevoile lui. Dilemele etice i insatisfaciile c nu pot fi detectate toate nevoile bolnavului, mai ales cele de ordin psihologic, pot s apar n urgene, cnd se impune o anumit ordine a prioritilor, cnd rulajul bolnavilor este mare, lipsa de urmrire continu a bolnavului prin nepredarea corect a grzilor la schimbul turelor, destrmarea spiritului de echipa. Cu toat tehnicizarea actului de ngrijire, cuvntul ce ncurajeaz, gestul ce alin, privirea ce inspir ncredere, dau sens i valoare dragostei fa de oameni, respectul pentru via, mreia profesiei care are privilegiul de a ngriji sntatea corpului, minii i a sufletului oamenilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Manual de obstetric i ginecologie pentru cadre medii Autori Lemnete I., Rdulescu I. , Editura medical Bucureti, 1975 2. Dicionar de termeni pentru asisteni medicali, Autor Titiric L., Editura Viaa Medical Romneasc, Bucureti, 2000 3. Bazele medicinei de familie, Autor Adrian Restian, Editura Medical Bucureti 4. Ghid de nursing, Autor Titiric Lucreia, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 2007 5. Farmacologie manual pentru nvmntul postliceal, Autor dr.Mioara Mincu, Editura Carol Davila, Bucureti, 2005