Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI FACULTATEA DE TRANSPORTURI

Dezvoltare durabila

STOEAN RAZVAN

An universitar 2013 - 2014

Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor.

Conceptul de dezvoltare durabila a luat nastere acum 30 de ani, ca raspuns la aparitia problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, in special a celor legate de energie. Practic, Conferinta privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul in care se recunoaste ca activitatile umane contribuie la deteriorarea mediului inconjurator, ceea ce pune pericol viitorul Planetei. Cativa ani mai tarziu, in 1983, isi incepea activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite. In 1985 era descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prin Conventia de la Viena a inceput cautarea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara Planeta. In 1987, la un an de la catastrofa de la Cernobal, in cadrul Raportului WCED de la Brundtland a fost formulata cea mai citata definitie a dezvoltarii durabile: Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor.

Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte cunoscut abia dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro in vara lui 1992, cunoscuta sub numele de Summit-ul Pamantului. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor conventii referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea

speciilor) si stoparea defrisarilor masive. Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 planul de sustinere a dezvoltarii durabile. Pana de curand preocuparea principala a omului a fost obtinerea de beneficii materiale indiferent de mijloacele folosite sau de efectele lor asupra mediului. Despaduririle in scopul extinderii teritoriilor arabile sunt urmate de eroziuni ale terenurilor, irigarile salinizeaza solul, pasunatul excesiv distruge pasunile. Conceptul de dezvoltare durabila introdus de curand propune constientizarea efectelor pe care le au actiunile noastre asupra mediului si care in viitor ne vor afecta si pe noi si de asemenea ofera metode prin care activitatile omului sa nu dauneze naturii. Obiectivul general al dezvoltrii durabile este de a gsi un optim de interaciune si compatibilitate a patru sisteme:economic, uman, ambiental si tehnologic, intr-un proces dinamic si flexibil de funcionare. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltri de lunge durata care poate fi susinuta de ctre cele patru sisteme. Pentru ca sistemul sa fie operaional, este necesar ca aceasta susinere sau viabilitate sa fie aplicata in toate subsistemele ce formeaz cele patru dimensiuni ale dezvoltrii durabile plecnd de la energie, agricultura, industrie pana la investiii, aezrii umane si biodiversitate. Cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile includ: redimensionare creterii economice, avnd in vedere accentuarea laturilor calitative ale produciei; eliminarea srciei in condiiile satisfacerii nevoilor eseniale loc de munca, hrana, energie, apa, locuina si sntate; asigurarea creterii populaiei la un nivel acceptabil (reducerea creterii demografice necontrolate); conservarea si sporirea resurselor naturale, ntreinerea ecosistemelor, supravegherea impactului dezvoltri economice asupra mediului; reorientare tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia; descentralizarea formelor de guvernare, creterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia.

Aspecte multiple ale dezvoltrii durabile, de la creterea economica si ocuparea populaiei pana la egalitate dintre sexe, protecia mediului si libertile individuale, sunt tratate intr-o viziune integratoare, accentul fiind pus pe lrgirea posibilitilor de manifestare a opiunilor oamenilor. Din sfera larga a opiunilor posibile, trei sunt considerate eseniale: longevitatea, educaia si standardul de viata. Acestea stau la baza indicelui dezvoltrii umane (IDU) care ofer o msura simplificata dar utila a unei realitati complexe. Indicatorii utilizai la calcularea IDU sunt: sperana de viata, gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant, ce reflecta nivelul de educaie, PIB pe locuitor, ca msura a standardului de viata. Problematica dezvoltrii durabile a rmas si va ramane in actualitatea preocuprilor mondiale mai ales datorita discrepantei care exista intre recunoaterea teoretica a importantei acesteia si rezultatele concrete nregistrate pana in prezent, subsumate ideii de progres social. nivelul dezvoltrii umane. Strategia dezvoltrii durabile devine operaionala prin politici naionale adecvate, in msura sa favorizeze compatibilitatea sistemelor ce se intercondiioneaz in timp si spaiu, colaborarea si cooperarea cu caracter regional, internaional si mondial. Dezvoltarea durabila nu este un scop in sine, ci un mijloc pentru a stimula progresul tehnic si economic, prin distribuirea mai echitabila a efectelor sale asupra generaiilor prezente si viitoare. Problema comuna a tuturor tarilor la nivel planetar, este strategia dezvoltrii durabile trebuie abordata innd seama de decalajele existente astzi in lume, de impartirea tarilor in dezvoltate si subdezvoltate; bogate si srace. Dei obiectivul final al strategiei dezvoltrii durabile este acelai pentru toate tarile In ultimele decenii, pe plan mondial, s-au realizat progrese in toate domeniile si s-au nregistrat schimbri semnificative la

lumii, problemele concrete ce urmeaz a fi rezolvate sunt foarte diferite de la o tara la alta. Recunoaterea dependentei dezvoltrii economice de resursele naturale si starea lor fizica si formularea conceptului de dezvoltare au loc in cadrul unei confruntri ndelungate intre diferite concepii privind protecia mediului natural, din care menionam: concepia geoconcentrica, cea biocentrica si cea antropocentrica. Concepia geocentrica face parte din protecia Terrei, a factorilor naturali, un scop in sine, pamantul urmnd ai aparat fara rezerve. In aceasta conceptie omul este doar unul din elementele ce se cer conservate ca natura sa ramana neatinsa in puritatea ei. O asemenea conceptie a condus la ideea de cretere economica zero. Concepia biocentrica aseaza in centrul preocuprilor ecologice organismele vii, ndeosebi formele de viata nonumane. Se pretinde ca omul sa nu intervin in viata speciilor dect in scopul protejrii lor. Concepia antropocentrica are ca punct de sprijin ideea conform creia totul trebuie subsumat trebuinelor crescnde si tot mai diverse ale oamenilor. Desigur, a considera ca omul are dreptul sa fac orice, constituie o mare eroare. Reinnd elementele comune, raionale si utile ale acestor trei concepii privind protecia mediului natural, se poate ajunge la una generalizatoare concepia reconcilierii omului cu natura si cu sine nsui . Acest concept presupune respect fata de legile naturii in activitatea economica, conduce la prevenirea deteriorrii condiiilor de mediu, care este pe deplin posibila, in condiiile compatibilitii dintre dezvoltarea produciei si mediul nconjurtor. Aceasta conceptie strategie se refera, in aceiai msura , la toate tarile lumii,dezvoltate sau nedezvoltate, oblignd la o reconstituire a strategiilor elaborate pana in prezent. Ea constituie un instrument de prospectare si explorare a opiunilor de dezvoltare, oblignd la o mai ampla si eficienta cooperare internaionala.

Pentru tarile dezvoltate care isi impun sa treac la asigurarea in dinamica a compatibilitii criteriilor eficientei economice directe, impuse de piaa, cu cele de eficienta social-umana, ecologica, impuse de necesitatea crerii permanente a condiiilor pentru egalitatea anselor generaiilor prezente si viitoare, se prefigureaz realizarea unei creteri economice consolidate, bazata pe compatibilitatea dinamica a mediului creat de om cu mediul natural, a eficientei economice cu justiia sociala. Exista anumite puncte cheie care trebuie atinse si tinut cont de fiecare data cand omu intreprinde o actiune capabila sa afecteze orice ambiental : Reducerea consumarii resurselor : Resursele naturale se impart in 2 grupuri : cele care pot fi reinnoite (care

pot fi inoite in timp prin procese naturale : populatia de pesti, vegetatia naturala sau cele inepuizabile ca energia solara ) si cele care nu pot fi reinnoite ( care se gasesc in depozite limitate ce nu pot fi inlocuite decat in lungi perioade de timp ca depozitele minerale sau combustibilul fosilier). Intre 1950 si 1990 populatia globului s-a dublat ajungand la 5,3 miliarde, 80% traind in tari sarace sau aflate in curs de dezvoltare. Natiunile dezvoltate sunt vinovate totusi de marele consum de resurse naturale din cauza nivelului ridicat de viata. De exemplu, in 1992 americanul obisnuit consuma tot atata energie cat 27 de filipinezi sau 370 de etiopieni. Educatia in acest sens si utilizarea constienta a resurselor pot contribui la scaderea consumului lor. Reducerea cererii de lemn de mahon in Statele Unite si Japonia ar incetini distrugerea padurilor tropicale. Protectia impotriva poluarii: Aceasta este una din obligatiile guvernelor. Ea include interzicerea sau limitarea folosirii pesticidelor si a altor materiale chimice, limitarea cantitatii de deseuri menajere si a poluantilor din aer, prevenirea producerii de materiale radioactive si restrictionarea trasportului de combustibil petrolier. Astfel daca

guvernele ar impune dublarea grosimii containerelor transportoarelor de petrol multe din accidentele care au dus la afectarea faunei ar fi avut efecte mai reduse. Reciclarea resurselor Hartia, sticla, freonul, aluminiul, metalul, toate pot fi reciclate. Mai exista si posibilitatea pre-reciclarii care consta in fabricarea de ambalaje reciclabile sau refolosibile. Protejarea resurselor Acestea sunt cel mai bine protejate in rezervatii naturale dar de asemenea guvernele pot interzice desfasurarea de activitati economice in anumite zone care au atat valoare ecologica cat si estetica sau recreationala.

Din sfera larga a optiunilor posibile, trei sunt considerate esentiale : longevitatea, educatia si standardul de viata. Acestea stau la baza indicelui dezvoltarii umane ( IDU ) care ofera o masura simplificata, dar utila, a unei realitati complexe. Indicatorii utilizati la calcularea IDU sunt speranta de viata, gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant, ce reflecta nivelul de educatie, PIB per locuitor, ca masura a standardului de viata. Dezvoltarea durabila nu este un scop in sine, ci un mojloc pentru a stimula prograsul tehnic si economic, prin distribuirea mai echitabila a efectelor sale asupra generatiilor prezente si viitoare. Recunoasterea dependentei dezvoltarii economice de resursele naturale si starea fizica si formularea conceptului de dezvoltare au loc in cadrul unei confrunatari indelungate intre diferitele conceptii privind protectia mediului natural, din care mentionam conceptia geoconcentrica, cea biocentrica si cea antropocentrica. Conceptia geocentrica face din protectia Terrei, a factorilor naturali, un scop in sine, pamanatul urmand a fi aparat fara rezerve ; in aceasta conceptie, omul este doar unul din elementele ce se cer conservate pentru ca natura sa ramana neatinsa in puritatea ei. O asemenea conceptie a condus la ideea de crestere economica zeo.

Conceptia biocentrica aseaza in centurl preocuparilor ecologice organismele vii, indeosebi formele de viata nonumane. Se pretinde ca omul sa nu intervina in viata speciilor decat in scopul protejarii lor. Conceptia antropocentrica are ca punct de sprijin ideea conform careia totul trebuie subsumat trebuintelor crescande si tot mai diverse ale oamenilor. Desigur, a considera ca omul are dreptul sa faca orice constituie o grava eroare. Retinand elementele comune, rationale si utile ale acestor conceptii privind protectia mediului natural, se poate ajunge la una generalizatoare conceptia reconcilierii omului cu natura si cu sine insusi. Acest concepit presupune respecta fata de legile naturii in activitatea economica, respect pentru echilibrul ecologic, pentru sanatatea Terrei, pentru prograsul social. O asemenea conceptie conduce la prevenirea deteriorarii conditiilor de mediu, care este pe deplin posibila, in conditiile compatibilitatii dintre dezvoltarea productiei si mediul inconjurator. Ecodezvoltarea. Aceasta notiune a fost introdusa in 1972, de catre Maurice Sliong, secretar general al Conferintei de la Stockholm asupra mediului, castigand tot mai mult teren, pana in prezent. Ideea de ecodezvoltare orienteaza cercetari si inspira proiecte concrete ale PNUD si alte programme ale organizatiilor specializate de pe langa ONU. Dezvoltarea ecologica sau ecodezvoltarea reprezinta cresterea economica si stransa corelatie si interconditionare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic. Ecodezvoltarea este orientata spre satisfacerea unor cerinte practice concrete, dar si de lunga durata, propunand armonie si complexitate, excluzand orientarea unilaterala spre o ramura sau alta a industriei. In cadrul strategiei de ansamblu privind politicile de protectie ale mediului, in prezent, se disting urmatoarele obiective :

- Stabilizarea populatiei lumii, cu o legislatie destinata sa creeze in fiecare dintre tarile lumii conditii necesare pentru asa zica tranzitie demografica trecerea de la un echilibru dinamic, cu rata ridicata a natalitatii si mortalitatii, la un echilibru stabil, cu rate de natalitate si mortalitate scazute ; - Creerea si dezvoltarea rapida a unor tehnologii corespunzatoare ecologic in special in domeniul energiei, transportului, agriculturii, constructiei de locuinte si a proceselor de fabricatie capabile sa se adapteze la progresul economic fara sa degradeze mediul inconjurator ; - Realizarea unor transformari raficale prin care sa se masoare impactul deciziilor economice asupra mediului, consecinte ecologice atat in alegerea pietelor indivizilor sau companiilor, cat si in optiunile macroeconomice mai largi, ale natiunilor ; - Negocierea si aprobarea unor noi actiuni internationale, prin care sa se asigure cadrul legislativ, interdicitii speciale, mecanisme de constrangere, planificarea operativa, angajamente reciproce, penalizari etc ; aceste acorduri trebuie sa fie sensibile la marile decalaje de capacitate si necesitate intre natiunile subdezvoltate si cele dezvoltate.

Bibliografie : 1. http://www.e-referate.ro/referate/Conceptul_de_crestere_economica__Dezvoltarea_economica_durabila2009-10-01.html 2. http://www.addjb.ro/index.php?id=3 Agentia de dezvoltare durabila a judetului Brasov 3. http://www.studentie.ro/referate/economie/dezvoltareadurabila_i46_c974_143704.html 4. www.steconomice.uoradea.ro Facultatea de stiinte economice sectiunea
Economie si dezvoltare durabila