Sunteți pe pagina 1din 20

TURUL CASTELELOR ROMANESTI

CIRCUIT TURISTIC

Impreuna sa descoperim esenta parfumului vremurilor apuse, pastrata in Castelele din Romania
AGENTIA DE TURISM

CUPRINS
1. 2. 3. 4. Programul excursiei Turul Castelelor Romanesti Descrierea obiectivelor principale Analiza de prt Conditii de comercializare

Bibliografie

Simbol 01 Nr. Turisti: min 20 pax Excursia Turul Castelelor Romanesti 1. PROGRAMUL EXCURSIEI Perioada :18 22 iulie 2007 durata : 5 zile/4 nopti nr. Turisti : minim 20 persoane Itinerariul: Bucuresti Campina Sinaia Bran Hunedoara - Bucuresti Plecarea (localitatea,data,ora): Bucuresti, 18 iulie 2007, ora 9.00, Piata Romana Sosirea (localitatea,data,ora): Sinaia, 18 iulie 2007, ora 12.45, Bran 20 iulie 2007, ora 12, Hunedoara 21 iulie 2007, ora 12, Bucuresti 22 iulie 2007, ora 15.00. Lungimea traseului : 823 km. Pretul excursiei : 635,0752 ron/pers. Segment Tinta : Salariatii firmei X din Bucuresti

Ziua I : 18 iulie 2007 etapa I: Plecare din Bucuresti ora 9.00 Servicii asigurate : dejun, cina, cazare. Ora 10.30 Vizitarea Castelului Iulia Hasdeu din Campina : In 1893, Bogdan Petriceicu Hasdeu, "geniu de o inspaimantatoare vastitate", cum il numise Mircea Eliade, dupa marea suferinta provocata de moartea fiicei sale, Iulia, talent literar precoce, poeta romana de limba franceza, stinsa din viata la virsta frageda, incepe sa construiasca la Campina un castel ridicat dupa proiectele transmise de aceasta in sedintele de spiritism. Micul castel este conceput ca un adevarat templu. Castelul are infatisare de cetate (de proportii reduse), in forma de cruce, cu creneluri si contraforturi, deasupra cu terasa. Insa marea aventura a intelegerii incepe o data ce intri, pe o usa din dreapta, in prima camera. Ora 12.00 Plecare din Campina. etapa a II a : Ora 12.45 Sosire in Sinaia Ora 13.00 cazare Hotel Caraiman Sinaia Ora 13.30 dejun restaurant Caraiman, program liber Ora 19.30 cina restaurant Caraiman, program liber

Ziua II 19 iulie 2007 etapa a III a : Obiective de vizitat in localitate Servicii asigurate : Mic dejun, dejun, cina, cazare Ora 8.00 mic dejun restaurant Caraiman Sinaia Ora 9.30 Vizitarea Castelului Peles : n Europa reedinelor monarhice, castelul Pele din Sinaia, reedina de var a regilor Romniei, are un profil bine determinat. Creaie a gustului regelui Carol I al Romniei (1866 1914), dar i a tiinei arhiecilor Johannes Schultz i Karel Liman, precum i a miestriei unor decoratori prestigioi ca J.D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz i Berhard Ludwig din Viena, Castelul Pele poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din Romnia, avnd caracter de unicat. Totodat, el este, prin valoarea sa istoric i artistic, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumti a secolului al XIX-lea.

Ora 11.00 Vizitarea Castelului Pelisor : In ansamblul muzeal de la Sinaia, alaturi de "Marele Palat" se poate vizita si Castelul Pelisor. Construit intre anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de vienezul Bernhard Ludwig, Pelisorul a fost locuit de perechea princiara, Ferdinand si Maria, din 1903. Ferdinand, nepotul regelui Carol 1, fiul lui Leopold de Hohenzollern, vine in Romania in 1889. Trei ani mai tarziu se casatoreste cu principesa Maria - fiica lui Alfred, duce de Edinburgh, si a Mariei Alexandrovna, fiica tarului Alexandru al II-lea. In 1914, dupa moartea regelui Carol 1, acestia devin monarhi. Ora 13.30 Dejunul restaurant Caraiman, program liber Ora 19.30 Cina restaurant Caraiman, program liber

Ziua III 20 iulie 2007 etapa a IV a : Plecare din Sinaia, Servicii asigurate : mic dejun, dejun, cina, cazare Ora 8.00 mic dejun restaurant Caraiman Sinaia Ora 9.30 plecare spre Bran etapa a V a : sosire in Bran Ora 12.00 cazare Vila Alisa Bran Ora 13.30 dejunul restaurant Vila Alisa Bran Ora 14.30 Vizitarea Castelului Bran : Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui cat si a peisajului.. Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" .. La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani s nu-i schimbe destinaia de muzeu. Program liber Ora 19.30 cina Vila Alisa Bran, program liber

Ziua IV 21 iulie 2007 etapa a VI a : Plecare din Bran Servicii incluse : mic dejun, dejun, cina, cazare Ora 8.00 mic dejun Vila Alisa Bran Ora 9.00 plecare spre Hunedoara etapa a VII a sosire in Hunedoara Ora 12.30 cazare Pensiunea Maria Hunedoara Ora 13.00 dejunul pensiunea Maria Hunedoara

Ora 14.30 Vizitarea Castelului Huniazilor din Hunedoara: Unul dintre cele mai importante monumente de arta feudala gotica din Europa, castelul Huniazilor (numit uneori si castelul Corvinestilor) a fost construit in secolul XIV pe locul unui vechi castru roman. Castelul a fost daruit de catre regele Sigismund I de Luxemburg cneazului Voicu tatal lui Iancu de Hunedoara. Castelul intra in posesia acestuia dupa moartea tatalui sau si incepe un proces de modernizare, amplificare a fortificatiei (1440-1453). Castelul Huniazilor a fost folosit in special ca resedinta nobiliara, dovada fiind si lipsa unor perimetre secundare de aparare. Salile construite in aceasta perioada sunt Sala Dietei si Sala Cavalerilor. Mai trebuiesc amintite si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar), Turnul buzduganelor si Bastionul alb. Program liber Ora 19.30 Cina pensiunea Maria, program liber

Ziua V 22 iulie 2007 Etapa a VIII a : Plecare spre Bucuresti Servicii incluse : mic dejun Ora 8.00 mic dejun pensiunea Maria Hunedoara Ora 10.00 plecare spre Bucuresti Ora 15.00 sosire in Bucuresti

Pretul include: transport cu autocar clasificat 2 cazari hotel de 2* in Sinaia 2 cazari pensiune turistica 3* in Bran si Hunedoara. pensiune completa ( atentie, bauturile nu sunt incluse) micul dejun inclus in tariful de cazare ghid insotitor tarif sofer inclus in tariful de transport Pretul nu include: bilete de intrare pentru vizitarea obiectivelor turistice cuprinse in program. Aceasta se achita pe loc insotitorului de grup. tot ce nu este inclus la rubrica servicii incluse.

2. DESCRIEREA OBIECTIVELOR PRINCIPALE


CASTELUL "IULIA HASDEU" In 1893, Bogdan Petriceicu Hasdeu, "geniu de o inspaimantatoare vastitate", cum il numise Mircea Eliade, dupa marea suferinta provocata de moartea fiicei sale, Iulia, talent literar precoce, poeta romana de limba franceza, stinsa din viata la virsta frageda, incepe sa construiasca la Campina un castel ridicat dupa proiectele transmise de acesteia in sedintele de spiritism, micul castel este conceput ca un adevarat templu . Castelul are infatisare de cetate (de proportii reduse), in forma de cruce, cu creneluri si contraforturi, deasupra cu terasa. Insa marea aventura a intelegerii incepe o data ce intri, pe o usa din dreapta, in prima camera. Scurt istoric : In anul 1893, la invitatia doctorului C.I. Istrati, familia Hasdeu face acestuia o vizita la resedinta lui de vara de la Cimpina. Clima blinda si atmosfera pitoreasca a oraselului de pe Valea Prahovei reusesc sa-l cucereasca pe Hasdeu intr-o asemenea masura incat va decide sa cumpere un teren pe numele sotiei sale si sa construiasca acolo castelul. Primul plan al castelului, desenat de savant, se gaseste pe o fila a unui manuscris spiritist ce dateaza din 3 septembrie 1893. Numele de pe frontispiciul castelului aminteste atat de sotie, cat si de fiica omului de stiinta, ele purtind acelasi nume. Data de 2 iulie, scrisa cu litere de piatra pe crenelurile de la terasa medie, dezvaluie faptul ca monumentul a fost creat pentru cele doua Iulii. Savantul a dorit la inceput sa-l numeasca "Castelul celor 2 Iulii". Initial, intrarea in castel se facea printr-o usa de piatra. Ea se deschidea printr-o miscare de rotatie in jurul unui ax central, la 90 de grade. Usa este flancata de doua tronuri de piatra pe care pot fi vazute legile si simbolurile pitagoreice (cercurile si pentagrama). Erau odinioara 12 legi, cite sase pe spatarul fiecarui tron. Astazi doar unul mai pastreaza acele legi, celalalt fiind nerestaurat. Tronurile au fiecare, ca suport, sapte tomuri de piatra suprapuse, pe cotoarele carora pot fi citite nume sub care fiica lui Hasdeu a existat in alte vieti. Doi sfincsi feminini erau strajerii templului, asezati fiind pe spatarul fiecarui tron. Deasupra usii de piatra se afla "Ochiul Lumii", ochiul care vede tot, incadrat de raze. Dupa prima restaurare a castelului, Ochiul a fost acoperit cu firma muzeului. Astazi este nerestaurat.

Usa de piatra de la intrare permitea pe atunci accesul intr-o sala inalta si ingusta de unde, prin doua oglinzi paralele formind un culoar, se ajungea la piciorul monumentalului potir, materializat sub forma unui "axis mundi". Potirul, simbolizind Graalul, era in acelasi timp un "mare Crucifix", avind in partea superioara pe Hristos cu bratele intinse catre cer. Din ochi ii pica lacrimi, la miini si la picioare se vad umbrele cuielor rastignirii, iar pe frunte urmele ghimpilor. O scara metalica ce se ridica duce la o galerie, tot metalica, care inconjoara sus incaperea. Intrarile laterale erau decorate cu grilaje simbolizind soarele, in centrul caruia se gasea monograma IH, incoronata. Grilajele erau pictate in galben spre verde azuriu si razele soarelui apareau sub forma unor sageti. Copertinele celor doua culoare de acces catre intrarile laterale propriu-zise erau dispuse oblic, sub forma unui triunghi care in virf avea doua simboluri: Crucea si Semiluna. Dedesubtul lor erau geamuri colorate in galben si verde azuriu. La interior, cupola domului si-a schimbat infatisarea. Bolta cereasca albastra si instelata nu mai exista. Cerului i-a luat locul un labirint (dupa modelul celui de la Catedrala din Chartres) si planete, adica o pictura noua, moderna, care nu contine nici un simbol al picturii murale comandate de B.P. Hasdeu. Exista in castelul "Iulia Hasdeu" o incapere mica, situata in spatele biroului savantului. A fost denumita de-a lungul secolului camera albastra, camera cu animale, camera de spiritism, camera obscura. Astazi, camera obscura nu este restaurata, sporind taina castelului. Castelul "Iulia Hasdeu" este "ca o imensa carte, ca un imens poem de genul celor ale lui Dante sau Milton", scria Eugeniu Sperantia. Si intr-adevar, monumentul trebuie sa fie citit pentru a fi inteles. Altfel, pentru cei care nu-l pot intelege, el va ramine asa cum, de altfel, a fost privit timp de un secol: o constructie stranie. "Ochiul Lumii" nu va clipi niciodata cu ingaduinta pentru ei. Constructia, ce necesita reparatii inca dinaintea mortii lui Hasdeu, a fost afectata in timpul primului razboi mondial si din 1924 este preluat pentru restaurare de Ateneul Popular "B.P.Hasdeu" din Campina. Din nou lacasul va suporta consecintele celui de-al doilea razboi mondial si isi va conserva acea stare pana in 1955, cand numele sau va fi inscris pe Lista Monumentelor Istorice. Restaurat intre anii 1962-1964, constructia va adaposti din 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu", gratie profesorului de istorie, Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din judetul Prahova. Dupa cutremurul din 1977, castelul intra intr-un lung proces de restaurare si consolidare. Ritmul acestui proces va fi grabit prin eforturile comune ale Inspectoratului pentru Cultura Prahova, ale Consiliului Municipal Campina, ale Muzeului de Istorie si Arheologie si ale Fundatiei "Hasdeu". Astfel, la 17 iunie 1994, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu" este deschis partial si la 25 februarie 1995, el este pus in intregime la dispozitia publicului vizitator, desi lucrarile de restaurare nu se sfarsisera. Vizitatorii pot admira mobilierul, obiectele familiei Hasdeu, fotografii si documente originale, manuscrise, editii princeps ale cartilor savantului, colectii de reviste conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, G.D. Mirea, Diogene Maillart.

Preocuparile spiritiste ocupa, de asemenea, un loc important in ansamblul expozitiei.

CASTELUL PELES n Europa reedinelor monarhice, castelul Pele din Sinaia, reedina de var a regilor Romniei, are un profil bine determinat. Creaie a gustului regelui Carol I al Romniei (1866 1914), dar i a tiinei arhiecilor Johannes Schultz i Karel Liman, precum i a miestriei unor decoratori prestigioi ca J.D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz i Berhard Ludwig din Viena, castelul Pele poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din Romnia, avnd caracter de unicat. Totodat, el este, prin valoarea sa istoric i artistic, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumti a secolului al XIX-lea. In anul 1873, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, venit la tronul Romaniei in 1866, incepea construirea Castelului Peles la Sinaia (localitate care la acea data se numea Podul Neagului) pe locul cunoscut sub numele de Pietrele Arse. Locul ales de principe pentru castelul sau era salbatic dar pitoresc, ceea ce probabil l-a si atras. Carol vine pentru prima data la Sinaia in 5-6 august 1866, cand este gazduit la manastirea din localitate, ridicata in 1695 de spatarul Mihail Cantacuzino. Scurt istoric : Din 1872 principele isi cumpara terenul, 1000 de pogoane, si ii solicita arhitectului Wilhelm Doderer, de scoala germana, realizarea planurilor viitoarei resedinte. Lucrarile incep in toamna anului 1873, dar piatra fundamentala a castelului va fi pusa pe 10/22 august 1875. Dupa 1876 lucrarile Pelesului sunt in grija arhitectului Johannes Schultz, asistentul lui Doderer, mai usor de convins in modificarea planurilor initiale. Pe 7 octombrie 1883 are loc inaugurarea oficiala.

La aceasta data se incheie in fapt prima etapa de constructie a castelului; activitatea continua, Pelesul fiind transformat si amplificat, la forma actuala ajungandu-se in 1914. Lucrarile dintre 1893-1914 au fost incredintate arhitectului ceh Karel Liman care-si pune o puternica amprenta asupra castelului si care construieste si celelalte edificii din complex. Caracteristicile arhitecturii exterioare ale Castelului Peles sunt specifice stilului neorenasterii germane: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria corpurilor, abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative. Terasele castelului, in stilul neorenasterii italiene, sunt impodobite cu statui, vase, coloane, fantani, acestea contribuind la reusita arhitecturii peisagistice a ansamblului. . Ca si la exterior, si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc. Holul de onoare, cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului, este amenajat de Karel Liman in anul 1911, pe locul unei foste curti interioare. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1, decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen", aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice, biblice si istorice. Deasupra acestora, friza de panouri intarsiate prezinta castele medievale germane si elvetiene ale familiei de Hohenzollern. Toata decoratia in lemn a incaperii cat si o parte din mobilier au fost executate in atelierele vienezului Bernhard Ludwig, principalul artist decorator al Pelesului. La nivelul superior, intre arcadele balcoanelor primului etaj, sunt expuse tapiserii franceze de Aubusson din secolul al XVIII-lea, realizate dupa cartoanele lui Francois Boucher. Plafonul din sticla, impodobit cu vitralii reprezentand scene alegorice si motive heraldice, este mobil, putand fi actionat cu un motor electric sau manual. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906, intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar, iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. Salile cuprind o bogata colectie de arme, peste 4000 de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII. Panopliilor li

se adauga o suita de armuri germane din secolele al XVI-lea si al XVII-lea si o pretioasa armura completa de cal si cavaler, de tip maximilian, unica in Romania. In Sala Mare, caminul monumental este decorativ (castelul are incalzire centrala din anul 1883); la partea superioara a acestuia, basorelieful, semnat de berlinezul Paul Telge, ilustreaza o scena din batalia de la Nicopole (1396). Pe polita se afla o spada germana de calau din secolul al XVI-lea, pentru decapitarea nobililor. Ansamblul interioarelor este completat de vitralii, lucrari germane originale din secolul al XVII-lea. Sala de consilii, amenajata in 1914, aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia. Sculptura, intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta. Cabinetul de lucru, decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii germane, a fost finalizat in anul 1883. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audientelor oficiale. Vitraliile, piese elvetiene din secolul al XVII-lea, reprezinta steme ale cantoanelor. Sala veche de muzica a fost transformata dupa 1905, la dorinta reginei Elisabeta, in salon pentru serate literare. Picturile pe panza, semnate de Dora Hitz, ilustreaza basme germane versificate de Carmen Sylva, iar vitraliile-legende populare romanesti in variantele poetului Vasile Alecsandri. Mobilierul sculptat in lemn de tek este primit in dar de rege din partea maharajahului de Kapurtala. Sala florentina, prima sala de receptie a castelului, se numeste si "Marele Salon". Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina. Usile din bronz turnat, decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. Caminul din marmura de Paunazio are la partea superioara reductii din bronz dupa Michelangelo. Plafonul, sculptat in lemn de tei, aurit, este decorat in centru cu o pictura, copie dupa Giorgio Vasari. Completeaza fastul si somptuozitatea incaperii doua mari candelabre, o oglinda, arta decorativa din sticla de Murano, doua lucrari originale de scoala Veronese si Bernardino Luini si alte piese, copii dupa maestri italieni. Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur, plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc policromat si aurit. In fundal se remarca o fantana din marmura de Carrara, replica dupa o piesa aflata intr-o moschee din Cairo. Sufrageria, in stilul neorenasterii germane, este opera lui August Bembe din Mainz. Pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint executate in atelierele Paul Telge si Edmund Wolenweber. Salonul turcesc poarta pe plafon si pereti broderii manuale executate in atelierele Siegert din Viena. Ansamblul este completat de o colectie de vase turcesti si persane din alama. Sala de teatru pastreaza in

decoratie elemente ale stilului Ludovic XIV; are 60 de locuri si loja regala. Pictura plafonului si friza decorativa de aici sunt semnate de austriecii Gustav Klimt si Frantz Matsch Scara de onoare, proiectata de Karel Liman, face legatura intre parter si etajul 1. Se remarca bogatia sculpturala specifica neorenasterii germane. Sala de concerte adaugata in 1906 este decorata in stilul neorenasterii engleze peretii lambrisati la partea inferioara si tapetati cu piele de Cordoba din secolul al XVIIIlea in partea superioara. Deasupra caminului din lemn si piatra de Ruschita se afla portretul reginei Elisabeta, realizat de Jean du Nouy. Aici s-a hotarat, la Consiliul de coroana din 1914, neutralitatea Romaniei in primul razboi mondial. Dintre instrumentele muzicale se remarca un pretios clavecin executat la Anvers in 1621, un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi. Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului, completandu-l. Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni, costume si obiceiuri ale acestora Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. Spatiul este amenajat in anul 1906, in vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei, Franz Josef, urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1. Decoratorul August Bembe a preferat barocul austriac, stilul Maria Theresa, caracterizat prin somptuozitate. O nota in plus de pretiozitate este data de tapetul din piele de Cordoba, original, din secolul al XVI-lea.

CASTELUL PELISOR In ansamblul muzeal de la Sinaia, alaturi de "Marele Palat" se poate vizita si Castelul Pelisor. Construit intre anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de vienezul Bernhard Ludwig, Pelisorul a fost locuit de perechea princiara, Ferdinand si Maria, din 1903. Ferdinand, nepotul regelui Carol 1, fiul lui Leopold de Hohenzollern, vine in Romania in 1889. Trei ani mai tarziu se casatoreste cu principesa Maria - fiica lui Alfred, duce de Edinburgh, si a Mariei Alexandrovna, fiica

tarului Alexandru al II-lea. In 1914, dupa moartea regelui Carol 1, acestia devin monarhi. Momentul de apoteoza al domniei lor il constituie anul 1918 cand, dupa incheierea primului razboi mondial, Romania se reintregeste cu provinciile istorice Basarabia, Bucovina si Transilvania. Maria s-a impus ca o personalitate puternica a epocii. Poeta, pictorita, creatoare de design, ea era supranumita Regina artista. Spirit deschis, a inteles in profunzime fenomenul artistic cel mai pregnant al epocii care a fost Art-Nouveau-ul, stil ales de regina pentru decorarea resedintei de la Sinaia. Pentru Maria, arta anilor 1900 a fost o arma de lupta, un mijloc de revolta inpotriva sterilitatii istorismului. Totusi, Regina artista a refuzat copierea servila a datelor Artei 1900 si a impus un stil personal, ecletic, elementele Art-Nouveau adoptand trasaturi bizantine si indeosebi celtice. Astfel au luat nastere interioare ca "Dormitorul de Aur", "Capela" si "Camera de Aur" care, indubitabil, au valoare de unicat. Holul de onoare, rafinat prin simplitate, este lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedeste luminatorul impodobit cu vitralii, element de arhitectura specific artei anilor 1900. Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului in stilul neorenasterii germane, se detaseaza biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care infatiseaza castelele Peles, Pelisor si Foisor. Capela integrata apartamentului reginei Maria se afla intr-un spatiu placat cu marmura de Ruschita, accesibil printr-o arcada cu coloane, aurita, ce poarta o inscriptie emblematica. Nota de reculegere confera vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtreaza o lumina fascinanta. Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 in Atelierele de arte si meserii de la Sinaia, dupa planurile si desenele reginei. Sculptate in lemn de tei, aurite, ele poarta in decoratie antrelacul de inspiratie celtica si elementul zoomorf bizantin, interpretat in maniera Artei 1900. Biroul reginei Maria, amplasat intr-un interior impodobit cu coloane brancovenesti si un camin specific interioarelor romanesti, cuprinde un mobilier conceput de regina. Scaunele si masa pentru corespondenta sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul si crucea gamata. Camera de aur, incaperea pivot a palatului, este insolita ca decoratie. Peretii din stuc aurit poarta frunze de ciulini, motiv drag reginei intrucat era emblema orasului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar si al Scotiei, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice si bizantine este pus in valoare si de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon. Castelul Pelisor detine o valoroasa colectie de arta decorativa apartinand Art-Nouveau-ului, printre care lucrari ale unor artisti ca E. Galle, fratii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mentiune speciala merita manuscrisul pergament realizat de Maria si daruit lui Ferdinand in 1906. Arta plastica o putem grupa sub genericul "Tinerimea artistica", miscare patronata de regina ce reunea artisti romani aflati la inceputul carierei.

CASTELUL BRAN Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. Scurt istoric : Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" ... In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund. La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani s nu-i schimbe destinaia de muzeu. Romnia i-a asumat i costurile renovrii i ntreinerii castelului i are un drept de preempiune pentru achiziia viitoare a castelului. Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noimebrie 1377 n Zvolen confirm sailor din Scaunul Braovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala i cu meterii lor, o nou cetate de piatr la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu aceast ocazie, regele promite braovenilor c, dac ara Romneasc va ajunge "n minile noastre", atunci vama va fi mutat de la Pomul Rou la Bran. Referina din textul documentului din 1377 cu privire la o "nou cetate de piatr", permite deducia c fortificaia de piatr, ce urma s fie edificat pe acest loc, a fost precedat de o ntritur de grani mai veche. Aceast cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicat de cavalerii teutoni ntre 1211-1225. Ea este atribuit magistrului Theodorikus. n secolul al XIII-lea teritoriul cetii Bran a fost supus jurisdiciei comitatului regal de Alba. In anul 1395 mpratul Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca baz strategic pentru o incursiune n ara Romneasc, ocazie cu care l-a ndeprtat pe Vlad Uzurpatorul, pretendent la tronul rii Romneti mpotriva lui Mircea cel Btrn, aliatul lui Sigismund de Luxemburg. n anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Braovului n cea a coroanei Ungariei, care a finanat lucrrile de fortificare i de

extindere. n 1498 cetatea Branului a fost nchiriat de regalitatea maghiar ctre scaunul Braovului. La 1 Decembrie 1920 Consiliul orasenesc al orasului Brasov doneaza Castelul Bran Reginei Maria a Romaniei Mari, ca semn de recunostinta fata de contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Intre anii 1920-1927 Castelul Bran a fost restaurat sub conducerea arhitectului Curtii Regale, Carol Liman, care il transforma intr-o frumoasa resedinta de vara, inconjurata de parc, cu alei de promenada, lac, fantani, terase de popas, construind si Casa de ceai. In anul 1938 Regina Maria lasa prin testament Castelul Bran, cu intreg domeniul, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stapaneste pana in 1948. Dupa expulzarea din tara a familiei regale, in anul 1948, Castelul Bran a intrat in proprietatea statului roman, ramanand o perioada abandonat si devastat. Din 1956, partial amenajat, Castelul a fost deschis ca muzeu de istorie si arta feudala. Fiind intr-o stare avansata de degradare, in anul 1987 Castelul intra in restaurare, lucrare terminata in linii mari in 1993. Definitivarea organizarii muzeistice se va face dupa noi criterii, rezultat al cercetarilor din ultimii ani. Dei a intrat n circuitul i folclorul turistic drept castelul lui Dracula, aici turnndu-se i un film, Interviu cu un vampir, se pare c Vlad epe nu a locuit niciodat la castel. Recent el a fost restituit n natur de statul romn lui Dominic de Habsburg i celor dou surori ale sale, n calitate de motenitori ai principesei Ileana.. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani s nu-i schimbe destinaia de muzeu. Romnia i-a asumat i costurile renovrii i ntreinerii castelului i are un drept de preempiune pentru achiziia viitoare a castelului. CASTELUL HUNIAZILOR Legenda cetatii Spun ca zane trei deodata Trei cetati au ridicat, Unan Hunead, cealalta La Gradisten deal inalt, Alta Orlea pun deal mare, Cand odata sentalnira, De cetati sau intrebat, Ceste doua sus sarira Si superb au cuvantat: Noastrele cetati pe mane Ori ajute ori n-ajute

Domnul gata le vom pune, Hunedoara spune iute: Si eu peste o saptamana De-mi ajuta Dumnezeu, Si-mi va fi cu indemana Voi fini tot lucrul meu Iaca dar ca ei cetate Buna fu si azi se vede Dar cazutau celelalte Stand zidiri cu iarba verde. Doua zane intracea ora Fier cumplit a ridicara Iute dupa Hunedoara Invartit il aruncara Catre munti fugise De mania celor doua Si la tara mai sosise, Fierul muntele in doua L-au lovit si l-au taiat, Dice muntele si noua Se numeste Retezat. Scurt istoric : Unul dintre cele mai importante monumente de arta feudala gotica din Europa, castelul Huniazilor (numit uneori si castelul Corvinestilor) a fost construit in secolul XIV pe locul unui vechi castru roman. Castelul a fost daruit de catre regele Sigismund I de Luxemburg cneazului Voicu tatal lui Iancu de Hunedoara. Castelul intra in posesia acestuia dupa moartea tatalui sau si incepe un proces de modernizare, amplificare a fortificatiei (1440-1453). Castelul Huniazilor a fost folosit in special ca resedinta nobiliara, dovada fiind si lipsa unor perimetre secundare de aparare. Salile construite in aceasta perioada sunt Sala Dietei si Sala Cavalerilor. Mai trebuiesc amintite si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar), Turnul buzduganelor si Bastionul alb. Castelul intra ulterior in posesia lui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara care construieste o noua aripa in stil renascentist - loggia cu pictura ilustrand aspecte din viata nobiliara, respectiv legenda corbului, pictura referitoare la legenda de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).In curtea castelului nu departe de capela se afla o fantana adanca de 30 de metri despre care se spune ca ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, in schimbul promisiunii ca vor fi eliberati daca vor ajunge la stratul de apa.

Dupa 15 ani , cand au terminat fantana, stapani castelului nu s-au tinut de promisiune. Legenda spune ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna "Apa aveti, dar suflet, nu". In realitate, inscriptia se traduce astfel "Cel care a scris aceasta inscriptie este Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica". Matei Corvin daruieste cetatea lui Ioan Corvin dupa care urmeaza o perioada in care se succed o serie de proprietari care detin castelul pentru intervale limitate de timp. Unul din proprietarii care a efectuat transformari (16181623) la constructia originala este principele Transilvaniei, Gabor Bethlen care a construit doua etaje pe aripa sudica si una pe aripa nordica. De a lungul timpului a fost devastat de mai multe incendii fiind restaurat de mau multe ori: 1870-1880 (cu sprijinul arhitectilor Steindl Imre si Schulek Frigyes), 1965-1970 si 1993-1995. Ridicat in secolul 14, pe locul unei vechi intarituri, pe o stnca la picioarele careia curge prul Zlasti, Castelul Hunedoara este o constructie impunatoare, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite. Una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapni ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare ("Ne boisa" = "Nu te teme"), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano.Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de alimente, Sala Dietei, avnd medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romneasca si Vasile Lupu din Moldova). Initial era o cetate armata, unde Ion de Hunedoara a construit fortificatii cu turnuri. Abia dupa ce a fost ales Guvernator al Ungariei a adaptat castelul nevoilor de locuit. Dupa moartea lui, lucrarile au fost continuate de sotia sa, Elisabeta Szilagyi, si Matei Corvin, fiul sau, cel care a ajuns rege al Ungariei. In aceasta perioada a fost eliberat de sarcina militara si a devenit o resedinta de lux. Multi i-au schimbat structura si infatisarea. Pana si Constantin Barsan, in perioada interbelica, a dat jos tigla de pe turnuri din cauza ca era tricolorul maghiar. Ministerul Culturii si Cultelor a alocat fonduri pentru castel pana-n 2000, adauga directorul. Ultimele reparatii au inceput in 1997, dar nu s-au terminat nici pana azi, din cauza lipsei banilor. Si asta pentru ca un oarecare Gheorghe Popescu Corvin a revendicat

castelul. Si totusi portile cetatii se deschid in fiecare zi pentru turistii care vor sa-i calce pragul. Ungurii, desi au o replica a castelului in Budapesta, vin in numar cat mai mare sa viziteze. Cele cinci legende ale castelului huniazilor Barbara : Barbara Balasa, o domnita de la curte, si-a facut singura necaz, dupa ce s-a indragostit de capitanul husarilor, garzile stapanului castelului, in timp ce sotul era pe campul de lupta. Dar iscoadele functionau foarte bine si in acea vreme, iar cand sotul a aflat, Barbara Balasa a fost decapitata pentru infidelitate, iar capitanul husarilor, torturat si ucis. Legenda Fantanii : Dupa o lupta, trei turci au ajuns prizonieri in cetatea din Hunedoara. In urma intelegerii cu proprietarul castelului, in schimbul primirii libertatii, ei trebuiau sa sape o fantana. Dupa 15 ani de munca au gasit apa, dar nu au fost eliberati, intrucat intre timp Ioan de Hunedoara a murit si urmasul sau nu le-a dat libertatea promisa. Atunci unul dintre turci a sapat o inscriptie in piatra, ce poate fi tradusa, conform legendei: Apa ai, dar suflet n-ai. Beatrice: Beatrice de Frangepan a fost sotia lui Ioan Corvin de Hunedoara, nepot al lui Iancu. In 1504, dupa moartea acestuia s-a recasatorit cu George de Brandenburg, om de moravuri usoare care a decimat averea familiei si a distrus-o pe Beatrice in bataie. Se spune chiar ca domnita si-a gasit sfarsitul fiind batuta violent de barbat. Nici copiii ei nu au avut o soarta mai buna. Christofor si Elisabeta au fost ucisi pentru a nu mai exista urmasi ai lui Ioan Corvin. Mercenarii: La 1600, cand Mihai Viteazul a cucerit Ardealul, Targul Hunedoarei era supravegheat de mercenarii acestuia. Dar pe langa paza, ei s-au dedat si la acte de vandalism. Intr-o zi de duminica, in biserica oamenii locului s-au razbunat si i-au ucis. Unii dintre mercenari chiar au fost ingropati de vii. Reactia lui Mihai Viteazul a fost pe masura. A ars targul si castelul Huniazilor. Dar in temnitele castelului au stat conform legendei si rasculati din timpul revoltei lui Horea, Closca si Crisan. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.

3. ANALIZA DE PRET NR. 25463


Simbol 01 I.Denumirea excursiei (actiunii) : TURUL CASTELELOR ROMANIEI perioada grup minim 20 persoane. II.Extras din program Bucuresti Campina Sinaia Bran Hunedoara - Bucuresti III. Beneficiar: Salariatii firmei X din Bucuresti organizator grup IV. CALCULATIA PRETULUI DE VANZARE Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. DIRECTE CHELTUIELI 6. 7. 8. Articole de calculatie Articole de cheltuieli Masa Cazare Transport Cheltuieli culturale Cheltuieli organizator Cheltuieli ghid Cheltuieli sofer Alte cheltuieli Elemente de calcul 4D, 4C 4n(2*70,2*50) 1,2390lei/km 4D, 4C Valoarea Per turist Totala 200 240 50,9849 22 4000 4800 1019,6970 440 -

9. 10. 11. 12. 13. 14.

Total cheltuieli directe Asigurare Comision 20% TVA 19% Total costuri Total pret de vanzare Sursa : Tabel calculat (vezi anexa 1)

512,9849 102,5969 19,4934 635,0752

10359,697 2051,938 389,868 12701,503

Data Intocmit (organizator turism)

Verificat (contabil sef) Luat la cunostinta, (organizator grup)

4. CONDITII DE COMERCIALIZARE
Plata se realizeaza integral odata cu achizitionarea produsului turistic, la sediul Agentiei Mervani Travel Sinaia, prin intermediul organizatorului de grup sau prin : CEC, Ordin de Plata, Mandat Postal, Carte de credit, s.a. Pentru un grup mai mare de 20 persoane , la fiecare a 10 a persoana se acorda o gratuitate de 50%. Comercializarea unui produs turistic se realizeaza prin intermediul brosurilor, pliantelor, revistelor de specialitate, cataloagelor sau alte metode moderne : reclame T.V, mass-media, internet. In acest scop prezint in anexa 2 un model de pliant pentru circuitul tematic prezentat. Strategiile folosite in comercializare sunt : Strategia tarifelor pausale ( de tipul totul inclus) prin care se ofara turistilor o varianata de calatorie ce include un pachet complet de servicii obligatorii la un nivel determinat de confort. Strategia tarifelor de piata pentru turistul de mijloc, care inturneste turisti cu venituri medii dar cu tendinta de parvenire catre turismul de lux. Strategia de devzoltare a pietei firmei, ce urmareste transformarea nonconsumatorilor produsului turistic in consumatori si atragerea clientelei firmelor concurente Strategia distributiei directe, are ca scop reducerea cheltuielilor de distributie acordate intermediarilor

BIBLIOGRAFIE
1. Minciu R. Economia Turismului editura Uranus Bucuresti 2. Stancuilescu G. Managementul operatiilor de turism editura All Beck Bucuresti 2003 3. Stanciulescu G. Tehnica Operatiilor de turism studii de caz, probleme si intrebari pentru examen, editura All Beck Bucuresti 1999 4. Merce E. coordonator Marketing turistic manual pentru clasa a XI a Turism si Alimentatie, editura Oscar Print Bucuresti 2002 5. Merce E. coordonator Marketing turistic manual pentru clasa a XII a Turism si Alimentatie, editura Oscar Print Bucuresti 2004 6. *** Revista Kartago Tours specialistul vacantelor reusite 7. ** internet ( adrese diverse)