Ai raspuns corect la 0 intrebari si incorect la 0 intrebari

Nr.
Intrebarea
Crt.
1. Psihicul uman este un sistem:
a) static
b) probabilist
c) dinamic
d) dinamic-evolutiv
1
1. a+b
2. c+d
3. b+d
4. a+b+d

2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

1. integral innascut
2
2. dobandit in copilarie
3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:

a) dimensiunea teleonomica
b) dimensiunea motivationala
c) dimensiunea etica
3 d) dimensiunea cognitiva

1. a+b+d
2. a+c+d
3. c+d
4. a+d
4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:
a) constiinta morala
b) constiinta stiintifica
c) constiinta de sine
d) constiinta juridica
e) constiinta lumii externe
4
1. a+b+c+e
2. b+d+e
3. a+c+d+e
4. b+d
5. c+e

5. Constiinta este:

1. suma functiilor si proceselor psihice particulare

5 2. suma proceselor cognitive
3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o
emergenta integrativa ireductibila
 6. Constiinta de sine este o functie:

1. proiectiva
6
2. autoreflexiva
3. reflexiva

7. Constiinta de sine:

1. genereaza identitatea Eului

7
2. deriva din identitatea Eului
3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului

8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1. constiintei lumii externe

8
2. subconstientului
3. constiintei de sine

9. Functia reglatoare a constiintei consta in:

a) sistematizarea informatiilor
b) planificarea activitatii
c) generarea unor proiecte noi
d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse
9
1. b+c
2. a+b+d
3. a+c+d
4. b+d

10. Perceptia este:

10 1. o senzatie complexa
2. o structura cognitiva distincta
3. o suma de senzatii

11. Perceptia reflecta:

11 1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor

2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale
3. proprietati situational-accidentale

12. Determinantii perceptiei includ:

1. exclusiv factorii obiectivi externi

12 2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat
3. exclusiv factori subiectivi interni
4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune
 13. Perceptia monomodala consta in:

13 1. perceperea unui obiect o singura data

2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori
3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator

14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului

14
2. incadrarea obiectului intr-o clasa
3. relationarea obiectului cu experienta anterioara

15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

15 1. numarul elementelor componente

2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente
3. marimea elementelor componente

16. Iluziile sunt rezultatul:

1. halucinatiilor
16 2. excedentului de informatie
3. efectelor de camp

17. Rolul setului in perceptie este:

17 1. intotdeauna pozitiv
2. atat pozitiv, cat si negativ
3. intotdeauna negativ

18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)

18
2. cu ajutorul figurilor duble
3. cu ajutorul figurilor suprapuse

19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

19 1. se fixeaza direct pe scop

2. foloseste procedee logico-formale
3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice

20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin

fenomenul „insight”

20 1. introspectionista
2. gestaltista
3. asociationista
4. behaviorista
 21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wűrzburg

1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii

21 2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract
3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare
4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un
acompaniament imagistic

22. Notiunea este:

22 1. un model informational imagistic

2. un model informational izomorfic
3. un model informational homomorfic esentializat

23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

1. polaritatii
23 2. generalitatii
3. sinonimiei
4. contrastului

24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

24 1. succesiunea reprezentarilor
2. judecata
3. interactiunea dintre cuvant si imagine

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul
preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii

25 1. finalitatea
2. structuralitatea
3. continuitatea
4. reversibilitatea

26. Procesarea de tip inductiv asigura:

a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale
b) identificarea obiectelor in contextul lor natural
c) trecerea de la individual la general
26
1. b+c
2. a+c
3. a+b
4. a+b+c

27. Procesarea de tip deductiv asigura:

27 1. trecerea de la general la particular

2. trecerea de la concret la abstract
3. trecerea de la real la virtual
 28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:
1. planul de desfasurare
28 2. continutul asupra caruia se aplica
3. rezultatul la care ne conduc

29. Operatia generalizarii consta in:

1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii

29 2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene
3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de
cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel

30. Abstractizarea consta in:

30 1. asamblarea insusirilor esentiale

2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte
3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

31. Algoritmul este aplicabil:

1. oricarei probleme bine definite

31
2. oricarui gen de probleme
3. doar problemelor de matematica

32. Euristica se subordoneaza:

32 1. principiului tot sau nimic

2. principiului incercarilor si erorilor
3. principiului conexiunii inverse

33. Gandirea euristica este solicitata:

1. in orice situatie slab definita
33 2. doar in creatia artistica
3. doar in jocul de sah

34. Reteaua semantica se realizeaza:

1. pe baza relatiei de sinonimie
34 2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune
3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor

35. Ca activitate decizionala, gandirea:

35 1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii

2. reduce incertitudinea in situatii alternative
3. realizeaza planificarea actiunilor
36. Comunicarea desemneaza:

36 1. schimburi de energie
2. orice fel de schimburi in societate
3. schimburi de informatie
 37. Latura semantica a comunicarii consta in:

1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor

37 2. legatura selectiv – determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se
receptioneaza
3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate

38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

38 1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor

2. valoarea mesajelor pentru receptor
3. coerenta succesiunii mesajelor
39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

39 1. promptitudine
2. utilitate
3. fidelitate

40. Codarea, recodarea, decodarea – presupun:

a) trecerea de la un mesaj la altul
b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul
40 c) intelegerea mesajului receptionat
1. a+b+c
2. b+c
3. a+b
41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul
a) concretitudinea
b) generalitatea
c) fidelitatea
d) finalitatea
e) determinarea
41
1. a+b+c+d+e
2. a+c+d+e
3. b+c+d
4. a+c+e
5. b+d+e

42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:

42 1. rapiditatea aplicarii ei
2. presiunea timpului
3. functia de utilitate
43. Strategia minimax se aplica in:

43 1. formarea notiunilor
2. adoptarea deciziilor
3. rezolvarea problemelor slab definite
 44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers
proportionala cu:

44 1. dificultatea articularii
2. locul ocupat in propozitie
3. frecventa folosirii in comunicare

45. Latura semantica exprima:

1. o legatura de similitudine
45
2. o legatura designativa
3. o legatura spatiala

46. Legatura cuvantului cu obiectul:

1. este predeterminata
46
2. este directa
3. este mediata prin imagine
4. este impusa din afara
47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:
a) lungimea lor
b) ordinea sintactica a cuvintelor
c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte
47
1. a+b
2. a+b+c
3. a+c
4. b+c
48. Modelul gramaticii generative presupune:

1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice

48 2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica
3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii
lingvistice

49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul

comunicarii este:

49 1. contextul
2. dispozitia interlocutorilor
3. obiectul comunicarii

50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

50 1. stabilirea raporturilor sintactice

2. stabilirea raporturilor semantice
3. stabilirea raportului particular – general
 51. Veriga eferenta a limbajului include:
a) componenta vizuala
b) componenta motorie manuala
c) componenta auditiva
d) componenta fono - articulatorie
51
1. b+d
2. a+c
3. a+c+d
4. b+c+d

52. Functia reglatorie a limbajului consta in:

52 1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect

2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur
3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor

53. Limbajul intern este:

53 1. vocabularul latent al unui subiect

2. premisa dezvoltarii limbajului extern
3. limbajul extern selectiv comprimat

54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1. J. Piaget
54
2. P.J. Guilford
3. O. Selz
4. W. Kőhler
55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:
a) auzul fonematic
b) fono – articulatorie
c) vizuala
d) motricitatea manuala
55
1. b+c+d
2. a+b+d
3. a+c
4. b+d
5. a+b+c+d
56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

1. om
56
2. animal
3. mamifer

57. Afectivitatea reflecta:

57 1. proprietatile fizice ale stimulilor

2. variatiile mediului intern al organismului
3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern
 58. Emotia poate fi provocata de:

58 1. actiunea oricarui stimul

2. actiunea stimulilor nocivi
3. actiunea stimulilor semnificativi
.
59. Declansarea emotiei se produce:

1. in urma deliberarii subiectului

59
2. in mod involuntar, neintentionat
3. cand subiectul nu este atent

60. In prim – planul constiintei subiectului se impune:

60 1. semnul trairii emotionale

2. durata trairii emotionale
3. intensitatea trairii emotionale
61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

1. intensitatea stimulilor
61
2. starea de motivatie a subiectului
3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

62. „Optimumul emotional” este determinat de:

62 1. intensitatea trairii
2. semnul trairii
3. imaginea obiectului
63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

63 1. schimbarea intensitatii emotiei

2. schimbarea semnului emotiei
3. schimbarea referentialului emotiei

64. Trairea emotionala:

64 1. urmeaza producerii reactiilor periferice

2. are loc concomitent cu reactiile periferice
3. precede reactiile periferice

65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James – Lange

65 1. „Fug pentru ca mi-e frica”

2. „Mi-e frica pentru ca fug”

66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei

66
2. nevoia de hrana
3. semnalizarea unei stari de necesitate
 67. Dinamica motivationala se subordoneaza:

67 1. principiului „tensiune – reductie”

2. legii efectului
3. legii contrastului
68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare
in timp:

68 1. interesul
2. idealul
3. aspiratia
4. trebuinta

69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a) criteriul genetic
b) criteriul prioritatii satisfacerii
c) criteriul complexitatii
69 d) criteriul specificitatii umane
1. a+c+d
2. b+c
3. a+c
4. b+d
70. Optimumul motivational exprima:

1. intensitatea absoluta a motivului

70 2. caracterul homeostatic al motivului
3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea
sarcinii

71. Rolul social exprima:

A. conceptia despre viata
B. imaginea de sine
C. standarde comportamentale
D. norme sociale
71
a. A+B
b. C+D
c. B+C
d. B+C+D
 72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:
A. locul Eului in structura personalitatii
B. structura psihologica a Eului
C. rolul Eului in structura personalitatii
72 D. particularitatile eului

a. A+B
b. B+C
c. B+C+D
d. A+C
e. B+D
73. Extraversia este asociata cu tipul:
A. astenic
B. schizotim
C. ciclotim
73 D. atletic
a. A+C
b. C+D
c. C
d. D
74. Legatura dintre biotip si psihotip este:
A. o legatura genetica
B. o legatura cauzala
C. o corelatie statistica
D. o corelatie cantitativa
74 E. o corelatie calitativa
a. A+B
b. C+D
c. A+E
d. B+E
e. B+C

75. Inteligenta de tip A este:

A. inteligenta innascuta
B. inteligenta cristalizata
C. rezultatul invatarii
D. inteligenta fluida
75 E. deficitara in situatii structurate
F. eficienta in situatii nestructurate

a. A+B+F
b. B+C+E
c. A+D+F
d. A+B
e. C+D
 76. Aptitudinile reprezinta:
A. valori psihosociale
B. valori morale
C. valori functionale
76 D. valori socioculturale

a. A
b. C
c. A+C
d. A+D
e. C+D
77. Persoanele inalt creative:
A. aleg situatii problematice noi
B. aleg situatii problematice ambigue
C. folosesc nivelul constient
D. folosesc nivelul inconstient
77
a. A+C
b. A+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C
78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:
A. intodeauna exista o corelatie pozitiva
B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva
C. intotdeauna exista o corelatie negativa
78 D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa
a. A
b. B
c. C
d. D
79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:
A. constiinta de sine
B. constiinta de lume
C. constiinta reflexiva
D. constiinta morala
79
a. A
b. B
c. C
d. A+C
e. C+D
 80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:
A. sistemului nervos
B. inteligentei
C. temperamentului
E. activitatii
80
a. A
b. C
c. A+C
d. A+C+E
e. A+B+C

81. Inteligenta emotioanala contine elemente:

A. cognitive
B. afective
C. motivationale
81 D. sociale

a. A
b. B+C
c. A+B+C
d. B+C+D
e. A+B+C+D

82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii
sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza:
A. gandirea
B. atitudinea
C. opinia
82 D. inteligenta
E. creativitatea

a. A+D
b. B+C
c. D+E
d. B
e. E

83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:

A. conformism
B. nonconformism
83 C. convergenta
D. divergenta

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
 84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:
A. statutul economic
B. statutul profesional
C. statutul familial
84
a. B+C
b. A+B+C
c. A
d. B
e. C
85. Eul este:
A. gandire
B. simtire
C. reflexie
D. emotie
85
a. A+B
b. C+D
c. A+B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+D
86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:
A. tempoul trairilor psihice
B. ritmul trairilor psihice
C. intensitatea trairilor psihice

86 a. A
b. A+B
c. B
d. B+C
e. A+B+C

87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica

formarii:
A. caracterului
B. inteligentei
C. aptitudinii
D. atitudinii
E. deprinderii
87
a. A+D
b. B+C
c. B
d. C
e. C+D+E
 88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:
A. inteligenta
B. vointa
C. temperamentul
D. caracterul
88 E. gandirea

a. A
b. C
c. A+E
d. E
e. A+C
89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor
corespunde abordarii:
A. asociationiste
B. gestaltiste
C. genetiste
D. ineiste
89 E. behavioriste

a. A+D
b. B+C
c. C+E
d. C
e. E
90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu
constituie:
A. inteligenta
B. asimilarea
C. acomodarea
90 D. echilibrul dintre asimilare si acomodare
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. A+B+C
e. B+C
91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin
mecanisme:
A. de apreciere
B. de selectie
C. de compatibilizare
D. de valorizare
91 E. de feedback

a. C+E
b. A+B
c. B+C+D
d. A+B+D
e. B+C+D+E
 92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:
A. fie rar intalnite in activitatea respectiva
B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva
C. aiba un grad ridicat de neobisnuit
D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit
E. fie adecvate realitatii
92 F. fie adecvate imaginatiei creatoare
a. A+C+E
b. B+D+E
c. A+D+F
d. B+C+E
e. B+C+F

93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:

A. este posibila prin ierarhizare
B. este posibila prin compensare
C. este posibila prin cooperare
D. nu este posibila
93
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. C
e. D

94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:

A. asemanarea
B. contrastul
C. serendipitatea
D. medierea prin simboluri
E. medierea prin imaginatie
94
a. A+C+D
b. A+C+E
c. B+C+D
d. B+C+E
e. A+B+C+D+E

95. Componentele statutului social sunt:

A. subiective
B. obiective
C. atitudinale
D. comportamentale
95
a. A+B
b. C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
 96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:
A. este o premisa fundamentala a constiintei
B. creator de constiinta
C. depasete constiinta
D. este directionat de constiinta
96
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. B+C+D
e. A+B+C+D

97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:

A. rezonanta afectiva primara
B. rezonanta afectiva secundara
C. activism
D. nonactivism
97 E. anxietate
a. A+C
b. A+D+E
c. B+D
d. B+D+E
e. B+C
98. Succesul unei activitati depinde de:
A. prezenta mai multor aptitudini
B. relatiile de compensare dintre aptitudini
C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor
D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor
98
a. A+C
b. A+C+D
c. B+C
d. A+B+C
e. A+B+D

99. Factorul general al inteligentei este:

A. comun tuturor activitatilor
B. specific unei activitati
C. o combinatie a factorilor de grup

99 a. A+C
b. B+C
c. A
d. C
e. B
 100. Temperamentul:
A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor
B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor
C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor
D. determina dezvoltarea aptitudinilor
100
a. A
b. B
c. A+B
d. A+C
e. A+B+C

101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:

A. genetica
B. factoriala
C. cognitiva
D. psihometrica
E. eclectica
101 F. sistemica
a. E+F
b. C+E
c. A+F
d. A+B+F
e. C+E+F

02. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:

A. creativitate
B. temperament
C. atitudini
D. aptitudini
E. caracter
102
a. B
b. A+B+E
c. C+E
d. E
e. B+C+E

103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:

A. trasaturi comune
B. trasaturi individuale
C. durabile
D. spontane
E. in numar foarte mare
103 F. in numar foarte mic

a. A+C+F
b. B+D+E
c. B+C+F
d. A+B+C+F
e. A+B+D+E
 104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:
A. factorii sociali
B. factorii culturali
C. factorii psihologici
104
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C

105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

A. ne apropiem de polul pozitiv
B. ne apropiem de polul negativ
C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ
D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ
105
a. A
b. B
c. C
d. D
e. C+D
106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:
A. operatii
B. produse
C. structuri
D. continuturi
106
a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. A+B+D
e. A+B+C+D

107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde

tipului:
A. ganditor
B. artistic
C. motor-general
D. echilibrat
107 E. excitabil

a. A
b. B
c. C+D
d. B+E
e. A+D
 108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul
persoanei, conflicte:
A. intrastatus
B. interstatus
C. intraindividuale
D. interindividuale
108
a. A+C
b. B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D

109. Spre deosebire de personalitate, Eul:

A. este un fapt de constiinta sociala
B. este un fapt de constiinta individuala
C. exprima personalitatea
D. este nucleu al personalitatii
109
a. A+D
b. B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D

110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:

A. echilibrat
B. puternic
C. mobil
D. vioi
E. schizotim
110 F. ciclotim

a. B+C
b. B+C+D
c. C+D
d. B+C+F
e. A+C+E
111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se
realizeaza la nivelul:
A. inteligentei
B. geniului
C. creativitatii
111 D. talentului
a. A+C
b. B+D
c. B
d. C
e. D
 112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:
A. sistemul atitudinal-valoric
B. sistemul atitudinal-social
C. sistemul atitudinal-moral

112 a. A
b. B+C
c. B
d. A+C
e. A+B+C

113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea

gandurilor nemodulate in constient, se numeste:
A. sublimare
B. identificare
C. regresie adaptativa
D. regresie multipla
113
a. A
b. B
c. C
d. D

114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:

A. convingeri
B. obiectul atitudinii
C. tendinta spre actiune
D. informatii
E. trebuinte
114 F. orientare constienta
a. A+D+F
b. B+E
c. B+C+D
d. C+F
e. C+E+F

115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este

evidentiata de catre:
A. Allport
B. Lowler
C. Lowenfeld
D. Guilford
115 E. Gardner

a. A+D
b. A+E
c. B+D
d. C+D
e. C+E
 116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:
A. perceptia rolului
B. conceptia rolului
C. expectatia rolului
116
a. A
b. B
c. C

117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:

A. absenta atitudinii creatoare
B. prezenta atitudinii creatoare
C. absenta aptitudinilor creatoare
117 D. prezenta aptitudinilor creatoare
a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost
demonstrata de:
A. Piaget
B. Jackson
C. Guilford
D. Vernon
E. Getzels
118 F. Janet

a. C+D
b. A+F
c. B+C
d. B+E
e. B+C+E

119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:

A. autodisciplina
B. motivatia intrinseca
C. independenta
D. sociabilitatea
119
a. A+B
b. A+C
c. C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
 120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:
A. se identifica cu starile de constiinta
B. se identifica cu constiinta globala
C. creeaza unitatea constiintei
D. nu precede constiinta
120
a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D

121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:

A. hipertimic
B. obsesiv
C. agresiv
D. senzitiv-introvertit
121
a. A+C
b. B
c. C
d. D
e. B+C
122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:
A. genotipului
B. fenotipului
C. arhetipului

122 a. A
b. B
c. C
d. A+B
e. B+C

123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:

A. motivatie intrinseca
B. cunoastere
C. creatie
D. sociabilitate
E. afectivitate
123
a. A+B+C
b. A+C+E
c. B+C
d. A+B+E
e. A+B

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii

124 asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand
coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor
operatorii de transformari cu invariant.
 125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al
amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o
125 dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii
sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva
decenii in urma.

126 126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care

minorul poate raspunde penal.
127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul
127 vorbeste despre sine folosind pronumele personal “eu“.

128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din
biologie:
a) asimilare
b) acomodare
c) adaptare
128 d) crestere
e) dezvoltare

1. a+b
2. a+b+c
3. a+b+c+d+e

129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in

aceasta perspectiva presupune :
a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;
b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;
c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se
129 manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ;
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;
e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ;
f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii
(abordarea pe varste).

1. a+b
2. a+b+c+d
3. a+b+c+d+e
130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?

a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
130 d) formarea de relatii reciproce
1. a+b
2. a+c+d
3. b+d
4. a+b+c+d
 131. Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;

B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea
131 propriu-zisa:

1. a+b
2. b

132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care
prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului
ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela
punctul sau de vedere cu al altora este cel de:
a) egocentrism
132 b) imagine mintala
c) evocare verbala

1. a
2. a+b
3. a+b+c

133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:

a) logic
b) ontologic
133 c) patologic

1. a+b
2. b
3. b+c
134. Egocentrismul copilului se manifesta prin:

a) artificialismul gandirii
b) sincretismul gandirii
c) realism
134 d) animism
1. a+c
2. a+c+d
3. a+b+c+d
4. c+d
 135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei
reversibilitatii sunt :

a) clasificarea
b) serierea
135 c) conceptualizarea numarului
1. a+b
2. b
3. a+b+c

136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie

sa fie:

a) analitica
b) sintetica
136 c) fonetica

1. a
2. a+b
3. a+b+c

137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre

altele de:

a) decentrare socio-afectiva
137 b) decentrare intelectuala

1. a+b
2. b

138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de

J.Rousselet sunt:

a) conduita suportului
b) coduita revoltei
c) conduita inchiderii in sine
138 d) conduita exaltarii
e) conduita afirmarii

1. a+b+d+e
2. b+c
3. b+c+d+e
4. d+e
5. e
 139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:

a) etapa dependentei
b) etapa conflictului
c) etapa relativei independente
139 d) etapa maturizarii afectiv –emotionale

1. a
2. a+b+c
3. b+c+d
4. d
140. Imaginea de sine este structurata de:

a) imaginea eului fizic

b) intarirea pozitiva a comportamentului
140 c) imaginea eului psihic si psihosocial
1. a+b
2. a+c
3. b+c

141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata

de urmatoarele directii de dezvoltare:

a) stabilirea identitatii eului

b) independenta relatiilor personale
c) cresterea intereselor/preocuparilor
141 d) umanizarea valorilor

1. a
2. a+b+d
3. a+b+c+d
4. c+d

142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:

a) gandirea pozitiva
b) gandirea relativista
c) gandirea dualista
142 d) gandirea sistematica

1. a
2. a+b+d
3. b+c+d
4. d
 143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) extensiunea simtului eului

b) raportarea calda a eului la ceilalti
c) securitatea emotionala
d) perceptia realista
143 e) obiectivarea eului
f) filosofia unificatoare a vietii

1. a+b+c
2. b+d+e
3. a+d+e+f
4. a+b+c+d+e+f
144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de
G.E. Vaillant sunt:

a) altruismul
b) sublimarea
c) umorul
144 d) reprimarea
e) rationalizarea

1. a
2. a+c+d
3. c+e
4. a+b+c+d
5. e
145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:

a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului

b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face,
145 de regula, de catre parinti, in special de catre mama

1. a
2. a+b
3. b
146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui
Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea
cuprind:
a) Conduita sforii
b) Conduita suportului
c) Reactiile circulare tertiare
146 d) Conduita bastonului

1. a+b+c+d
2. a+b+d
3. a+b+c
4. b+c+d
 147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect
a) este innascuta
b) se formeaza
147
1. a+b
2. b
3. a
148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea
personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :

a) centripeta
b) egocentrica
148 c) centriufuga

1. a+b+c
2. b+c
3. a+c
149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin
urmatoarele caracteristici ale gandirii:

a) animismul
149 b) artificialism
c) realismul

1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea
de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza
mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea)
iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta
adancirea si nuantarea trairilor afective.

150 a) prescolaritate
b) anteprescolaritate
c) scolaritate mare

1. a
2. b
3. a+b+c
 151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un
nou nivel care a primit diferite denumiri:
a) postformal
b) multiliniar
c) pragmatic
d) metacognitiv
151 e) stadiul dialectic
f) empatic

1. a+b+c+d+e+f
2. b+c+d+e
3. b+c+e
4. a+b+c+d+e
152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:

a) a fi mai reflexiv si mai critic

b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti
c) a fi mai putin defensiv
152 d) a fi mai deschis la ideile noi

1. b+c+d
2. a+b+c
3. a+b+c+d

153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma
Bogdan Suchodolscki si anume:

a) necesitate sociala
153 b) mijloc de invingere a alienarii
c) mijloc de comunicare

1. a+b+c
2. b+c
3. a+b
154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:

a) suplete,
b) echilibru
154 c) calitatea miscarilor
1. a+b
2. a+b+c
3. a+c
 155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si
reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani,
clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe
care el le descrie:

a) stadiul mazgalelii
b) stadiul realismului fortuit,
c) stadiului realismului nereusit
155 d) stadiul realismului intelectual
e) stadiul realismului vizual
f) stadiul realismului izbutit

1. a+b+c+f
2. a+b+d+f
3. b+c+d+e
4. a+b+c+d+e

156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete

b) stadiul preoperator
156 c) stadiul operatiilor formale
1. a+b+c
2. b+c
3. a

157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara
b) abecedara
157 c) postabecedara
1. a+b
2. a+c
3. a+b+c

158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei

maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind
autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu:

a) societatea
158 b) mediul familial
c) grupul de prieteni

1. a
2. a+b+c
3. b+c
 159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment

b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este
c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti
159
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. b

160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi

in primul an de scoala pot fi clasificate astfel:

a) dificultati afective
b) dificultati cognitive
160 c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni
d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de
varste mai mari

1. a+b+c
2. a+c
3. b+c+d
4. a+b+c+d
161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani
corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge
mai multe subtadii :

a) perioada de opozitie
b) perioada de tranzitie
161 c) perioada de gratie
d) perioada de imitatie

1. a+b+c+d
2. a+b
3. a+c+d

162. Gandirea egocentrica este o gandire :

a) prelogica
b) intuitiva
c) preconceptuala
d) euristica
162
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a
 163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii
este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?
a) dezvoltare psihosociala
b) psihomotricitate
163
1. a+b
2. b

164. Atributul de dinamic se referă la faptul că elementele ce aparţin

inconştientului (idei, imagini) exercită continuu o presiune pentru a intra în
164
conştient şi se asociază între ele.

165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluţia forţelor pulsionale,

165 reprezintă perspectiva economică în psihanaliză.

166.Principiul plăcerii stipulează că principalul scop al activităţii psihice este

166 evitarea neplăcerii şi obţinerea plăcerii.

167.Principiul realităţii stipulează că satisfacerea nevoii trebuie amânată în

167 funcţie de cerinţele realităţii

168.Perspectiva dinamică se referă la faptul că orice fenomen psihic posedă o

168 dimensiune cantitativă, conţinuturile psihice fiind investite cu o anumită cantitate
de energie psihică
169.Investirea afectivă presupune detaşarea unei cantităţi de energie unui
169 conţinut psihic

170.Dezinvestirea afectivă presupune ataşarea cantităţii de energie de

170 reprezentarea aferentă

171.Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic decât voinţa
171 pacientului

172.Vindecarea nevrozei depinde de voinţa pacientului de a depăşi stările prin

172
care trece
173.Simptomele nevrotice au la bază perturbări în viaţa sexuală a individului
173

174.Imposibilitatea descărcării tensiunii sexuale pe cale normală duce la

174 descărcarea acestei tensiuni pe căi indirecte şi nespecifice prin atacuri de
panică, simptome somatice etc.

175 175.În perioada adolescenţei individul renunţă la imaginile parentale idealizate

şi la iluzia atotputerniciei
 176. Punctul de vedere economic se referă la:

a. cantitatea de energie investită într-un proces sau fenomen psihic

176 b. deplasarea şi condensarea energiei psihice
c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

177. Simptomul apare ca rezultat al:

a. imposibilităţii descărcării tensiunii psihice datorită interdicţiei impuse de eu şi

177 supraeu
b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu şi realitatea exterioară; depinde
de capacităţile adaptative ale eului
c. energiei psihice libere care caută să se descarce sub formă de angoasă

178. Inconştientul este caracterizat de :

a. procesele primare, mecanismele condensării, deplasării şi simbolizării

178 şi de principiul economiei psihice
b. tendinţe interzise care caută continuu să devină conştiente
c. evenimente din trecut

179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:

179 a. înţărcare
b. clivajul obiectului
c. tendinţele agresive ale copilului

180. Principala funcţie psihică în stadiul anal este:

180 a. educarea toaletei

b. dobândirea controlului asupra propriilor tendinţe
c. inhibarea agresivităţii

181. Mecanismul psihozelor are la bază:

a. conflictul dintre Eu şi realitate

181 b. proiectarea conflictului în exterior şi nu refularea lui
c. absenţa tatălui

182. Schizofrenia este rezultatul:

182 a. unei fixaţii la stadiul schizoparanoid

b. introiectării aspectelor rele ale obiectului
c. clivajului
 183. Perspectiva dinamică se referă la:

a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interacţiunea

183 dintre forţele ce tind către scăderea tensiunii psihice şi cele care se opun
acestei descărcări
b. principiul plăcerii şi principiul realităţii
c. studiul pulsiunilor individului şi al evoluţiei lor în timp
184. Energia psihică aparţine:

a. sinelui ca sediu al pulsiunilor

184 b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului
c. fiecărei instanţe psihice, fiind repartizată între cele trei instanţa şi putând
circula între ele

185. Pentru a menţine tensiunea psihică la un nivel constant, aparatul psihic:

a. transformă energia liberă în energie ataşată unei reprezentări sau idei astfel
185 încât descărcarea să fie întârziată şi controlată
b. tinde să descarce cât mai repede tensiunea prin satisfacţie pulsională directă
c. recurge la mecanismul refulării

186. Între instanţele şi nivelurile psihice există următoarele relaţii:

a. sinele este inconştient, eul şi supraeul aparţin conştientului

186 b. sinele este inconştient, eul este în parte inconştient în parte conştient,
supraeul este sediul unor forţe inhibitorii care acţionează inconştient
c. sinele ca sediu al pulsiunilor este inconştient, eul ca sediu al mecanismelor
de apărare este inconştient, supraeul ca instanţă morală este conştient

187. Pulsiunea este constituită la nivel psihic din :

187 a. reprezentare pulsională şi afectul care o însoţeşte

b. scopul şi obiectul pulsiunii
c. forţă şi sursă pulsională
188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia în considerare:

188 a. un singur tip de pulsiune, libidoul

b. două tipuri de pulsiune: libidoul şi interesul eului
c. două tipuri de pulsiune: libido şi destrudo
189. Principala activitate psihică în stadiul oral este:

189 a. plăcerea obţinută prin stimularea zonei orale

b. asimilarea de informaţii auditive, vizuale, cutanate
c. identificarea cu obiectele din exterior
190. Funcţionarea psihică în plan cognitiv este caracterizată în stadiul oral de:

190 a. nediferenţierea dintre fantasmă şi realitate

b. angoasa de a nu fi înghiţit sau devorat
c. satisfacerea halucinatorie a dorinţei
 191. Caracteristica afectivă în stadiul anal este:

191 a. agresivitatea
b. masochismul
c. ambivalenţa

192. Principala achiziţie psihoafectivă în stadiul anal este:

a. identitatea sexuală
192 b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor şi persoanelor din
jur
c. controlul sfincterian

193. Declanşarea unei nevroze are loc când:

a. există unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forţelor implicate în acest

193 conflict, şi apare alegerea inconştientă a unei modalităţi de compromis prin care
acest conflict se va exprima
b. există o traumă psihică, o fixaţie şi apare senzaţia că ceva straniu i se
întâmplă subiectului
c. apare un conflict între Sine, Eu şi Supraeu

194. Psihoza maniaco-depresivă este explicată de Melanie Klein prin:

194 a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziţia depresivă

b. fixaţia la poziţia paranoid-schizoidă
c. ruptura dintre Eu şi realitate

195. Refularea reprezintă:

a. o barieră energetică care se opune trecerii conţinuturilor inconştiente în

195 conştient
b. împingerea în inconştient a unor conţinuturi conştiente
c. trecerea în conştiinţă a unor conţinuturi inconştiente

196. Pulsiunea reprezintă:

196 a. un răspuns automat la stimulările din mediu

b. reprezentantul psihic al instinctului
c. o imagine

197. Conflictul psihic se manifestă:

197 a. în nevroză
b. în nevroză şi psihoză
c. în nevroză, psihoză şi normalitate
 198. Tulburările psihice apar când:

a. forţele ce intră în conflict sunt egale ca intensitate

198 b. forţele de refulare sunt mai puternice decât cele ce tind spre descărcare
c. nu există refulare

199. Între normal şi patologic există o deosebire:

a. cantitativă
199
b. calitativă
c. dinamică

200. Energia psihică se deplasează în aparatul psihic:

a. de la un element la altul prin intermediul lanţurilor asociative

200
b. de la un neuron la altul
c. între structurile psihice şi cele somatice
201. Procesul refulării constă în:

a. împingerea unei reprezentări în inconştient şi separarea ei de afectul ataşat

201 ei
b. descărcarea afectului acumulat în psihism în urma unei traume
c. eliberarea afectului sub formă de angoasă

202. Pulsiunea este un proces aflat la graniţa dintre:

a. psihic şi somatic
202 b. afect şi reprezentare
c. Eu şi Sine

203. Complexul Oedip presupune două conflicte:

a. un conflict interior dat de regretul faţă de părintele respins şi unul exterior dat
203 de teama faţă de părintele respins
b. un conflict pozitiv dat de atracţia faţă de părintele de sex opus şi un conflict
negativ dat de atracţia faţă de părintele de acelaşi sex
c. un conflict moral între Eu şi Supraeu şi un conflict

204. Narcisismul primar se referă la investirea afectivă a:

204 a. subiectului şi a corpului său

b. Eului prin intermediul identificărilor
c. obiectului asemănător cu sine
 205. În stadiul oral relaţia de obiect este caracterizată de:

205 a. a înghiţi sau a fi înghiţit

b. narcisismul secundar
c. ambivalenţă

206. Obiectul pulsiunii în stadiul anal este reprezentat de:

a. obiectul parţial ce trebuie controlat în scopul afirmării autonomiei

206
b. obiectul clivat în obiect bun şi obiect rău
c. obiectul parţial incorporat în scopul identificării

207. Nevroza fobică are drept simptome:

207 a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte împins să le înfăptuiască
dintr-o necesitate internă
b. teama de necontrolată faţă de anumite obiecte sau situaţii
c. elaborarea psihică a angoasei

208. Psihozele au ca specific:

208
a. nediferenţierea dintre realitatea psihică şi cea externă
b. diferenţierea dintre obiectul bun şi cel rău
c. regresia la narcisismul secundar

209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?

1. cocaina
2. amfetaminele
3. morfina
209 4. marihuana

a. 1+2+3
c. 1+3
b. 2+4
d. 1+2+3+4

210. Sevrajul la heroina se manifesta prin:

1. Crampe abdominale si diaree
2. Piele si mucoase uscate
210 3. Tahicardie si hipertensiune
4. Constrictie pupilarã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:
1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv
2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc
3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping
211 4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a. 1+2+3
c. 1+3
b. 2+4
d. 1+2+3+4

212.Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:

1. scaderea controlului asupra bautului
2. interesul pentru alcool
212 3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse
4. distorsiuni în gândire – negarea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:

1. Ulcerul
2. Scaderea numarului de tentative suicidare
3. Cresterea criminalitatii globale
213 4. Risc crescut de cancer cerebral

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

214.Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:

1. Sevrajul complicat cu convulsii
2. Delirium tremens
214 3. Tulburare psihotica indusa de alcool
4. Tulburare amnezica persistenta

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:
1. ergoterapia
2. psihodrama
3. terapii comportamentale
215 4. terapii sistemice familiale
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:

1. AUDIT
2. CAGE
3. ADS
216 4. CIWA-r
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:

1. psilocibina
2. mescalina
217 3. LSD
4. marihuana

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari

psihice intre care se afla si:
1. dementa si delirium
2. tulburari de dispozitie si anxioase
218 3. disfunctii sexuale
4. tulburari psihotice

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane
2. Rezistenta la tratament
219 3. Independenta excesiva
4. Dependenta excesiva

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse
urmatoarele tulburari de personalitate:
1. tulburarea de personalitate paranoida
220 2. tulburarea de personalitate borderline
3. tulburarea de personalitate schizotipala
4. tulburarea de personalitate histrionica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte
urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia:
1. tulburarea de personalitate histrionica
2. tulburarea de personalitate schizotipala
221
3. tulburarea de personalitate antisociala
4. tulburarea de personalitate dependenta

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
2. Tulburarea de personalitate schizotipala
222 3. Tulburarea de personalitate paranoida
4. Tulburarea de personalitate borderline

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate histrionica
223 3. tulburarea de personalitate schizotipalã
4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate
narcisica?
1. Îsi subliniaza repetat si exagerat calitatile.
2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.
224 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

1. intoxicatiilor
2. relatiilor afective negative intrafamiliale
225 3. afectiunilor lobilor frontal si temporal
4. abandonului matern

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

226. Între complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:

1. Tulburarea somatoformã
2. Alcoolismul
226 3. Episoadele psihotice tranzitorii
4. Tulburarea distimicã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

227. În etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:

1. factori perinatali
2. factori psihodinamici
227 3. factori de mediu
4. ereditatea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de
tip borderline?
1. gândire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt
incompatibile cu normele subculturale.
2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului
3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu
228 comportamentele legale
4. impulsivitate

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:

1. Comportament frecvent lamentativ
2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi
229 3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare
4. Stima de sine scazuta

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:
1. Comportamentele bizare
2. Gandirea ilogica
3. Prezenta ideatiei delirante
230 4. Lipsa criticii fata de propria boala
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:

1. Tulburarea schizoafectiva
2. Schizofrenia
231 3. Tulburarea deliranta
4. Tulburarea bipolara

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
232.Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze
delirante cronice neschizofrenice:
1. Paranoia
2. Psihoza paranoida
232 3. Parafrenia
4. Delirul senzitiv de relatie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 233.Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata
prin urmatoarele trasaturi:
1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie
2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.
233 3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%
4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
234.Simptomele caracteristice schizofreniei în viziunea principalilor psihiatri
care au aprofundat aceasta boala sunt:
1. Saracire emotionala
2. Expansivitate si euforie
234 3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa
4. Logoree cu presiunea vorbirii

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:
1. scaderea expresivitatii emotionale
2. alogie
235 3. diminuarea capacitatii hedonice
4. idei delirante de tip paranoid

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
236. Tulburãrile asociate episodului depresiv major în cadrul tulburarii bipolare
pot fi:
1. Tulburari fobice
2. Expresivitate panto-mimica caracteristica
3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple
236 4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai
intalnite le mentionam pe cele:
1. mistice
2. de persecutie
237 3. de grandoare
4. kinestezice

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 238. Despre negativismul prezent în schizofrenia catatonica putem afirma
urmatoarele:
1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.
2. Nu este controlat de vointa bolnavului.
3. Ca dovada ca este în imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal
238 sau motor, nici un mijloc de convingere/constrângere, nu poate da rezultate.
4. Este un fenomen incomprehensibil

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:
1. Dezinhibitie sexuala
2. Fuga de idei
239 3. Necesitate scazuta de somn
4. Idei delirante de ruina

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:
1. dispozitie expansiva
2. iritabilitate
3. labilitate emotionala
240 4. distractibilitate
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:

1. consumul de alcool si de medicamente
2. perioada postpartum
3. comorbiditate medicala
241 4. vârsta de debut peste 40 de ani

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac
parte:
1. abulia
2. agnozia
242 3. anhedonia
4. tulburarile de memorie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 243. Dintre etapele investigãrii dementei fac parte:
1. Istoricul familial
2. Istoricul psihiatric
3. Istoricul medical general
243 4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

244.In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele

afirmatii:
1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute
de la apartinatori si prieteni.
2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.
244 3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major
depresiv.
4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor
depresive majore.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:
1. Scala Hamilton
2. Scala Zung
245 3. Scala Montgomery - Asberg
4. Inventarul Beck

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara
2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii
3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de
246 aproximativ 12,5%.
4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-
90%.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

247. Între etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
247 4. Antecedentele patologice

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:
1. gravitatea tulburarii
2. critica individului asupra bolii sale
248 3. etiologia tulburarii
4. prezenta anxietatii

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele
nediferentiate fac parte:
1. nevroza anxioasa
2. nevroza depresiva
249 3. neurastenia
4. nevroza isterica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
250. Dintre tulburarile disociative fac parte:
1. tulburarea de somatizare
2. personalitatea multipla
3. dismorfofobia
250 4. amnezia psihogena

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

251.Printre tulburarile anxioase (conform clasificãrii DSM-IV) se înscriu:

1. atacurile de panica
2. tulburarea obsesiv-compulsiva
3. reactia acuta la stres
251 4. tulburarea somatoforma

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

252. Între etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala
2. Anamneza
252 3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele penale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se
numara si:
1. palpitatii
2. derealizare si depersonalizare
253 3. nervozitatea
4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

254.Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:

1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut
2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva
3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute
254 4. Dificultati de gândire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba
capacitate de memorare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

255.Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat în

diverse situatii sociale, cum ar fi:
1. Vorbitul în public,
2. Urinatul în toaletele publice,
255 3. Vorbitul la telefon,
4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:

1. Terapia prin autoinstructie
2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei
3. Terapia rational-emotiva
256 4. Desensibilizarea sistematica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

257.Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD:

1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor
3.Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor
257 din prezent
4.Desensibilizarea sistematica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate
narcisica?
1. Îsi subliniazã repetat si exagerat calitatile
2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.
258 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

259.Continuumul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii care permite

259 obţinerea unor performanţe înalte.

260.Optimul motivaţional se referă la faptul ca orice element al muncii (salariu,

condiţii de muncă, relaţii cu şeful sau superiorii etc.) are capacitatea de a
260
genera atât satisfacţie, cât şi insatisfacţie în munca în funcţie de contextul
organizaţional la care ne raportăm.
261.Recrutarea internă reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu
261 condiţiile specifice ale activităţii instituţiei şi locului de muncă.

262.Selecţia de personal este o activitate a managementului resurselor umane

care are rolul de a cauta şi de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile
262
psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale instituţiei, şi de atragere a
acestora în cadrul instituţiei.

263 263.Recrutarea internă se referă la recrutarea candidaţilor din interiorul

instituţiei fie prin afişarea postului liber urmat susţinerea concursului pe postul
respectiv fie prin promovare sau transfer în cadrul instituţiei.
264.Prin metodele informale de recrutare internă instituţia angajeaza foşti
salariaţi sau foşti studenţi care au lucrat în regim de colaborare în instituţia
264 respectivă.

265.Surse de recrutare externă pot fi: agenţiile de forţa de munca (oficiile de

forţa de munca), centrele teritoriale de înregistrare a şomerilor, târgurile de
265
locuri de munca, asociaţiile profesionale, instituţiile de învaţamânt.

266.Criteriile avute în vedere în procesul de recrutare externă sunt: competenţa,

266 vechimea în muncă, şi potenţialul de dezvoltare al angajaţilor.

267.Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A. Maslow

arata ca: 1) în acelaşi timp asupra unui individ poate acţiona mai mult de o
267
necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuinţe de la nivelurile superioare duce la
creşterea dorinţei de a satisface trebuinţele de la un nivel inferior

268.Conform teoriei performanţelor aşteptate, atunci când angajaţii percep o

anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitaţi: modificarea
268
efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea percepţiei faţa de sine;
parasirea domeniului.
 269.Satisfacţia muncii este influenţată de:
a. facilităţile economice şi socio-profesionale
b. caracterul rutinier/ variat al muncii
c. relaţiile la locul de muncă muncii
269 d. cadrul organizaţional în care se desfăşoară munca
e. caracteristicile fizice ale locului de muncă
a. a+b+c+d+e
b. a+b+c
c. b+c+d+e
270.Tipurile de trebuinţe din teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A.Maslow sunt:
a. trebuinţele de cooperare şi afiliere
b. trebuinţele de stimă şi statut
c. trebuinţele de hrană, locuinţă, îmbrăcăminte
d. trebuinţele de autorealizare
270 e. trebuinţele de securitate

a. a+b+c
b. a+b+c+d+e
c. d+e

271.Conform ..................... factorii de igienă (supravegherea, condiţiile de

muncă, relaţiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) şi factorii motivaţionali
(realizările personale, recunoaşterea, munca însăşi, posibilităţile de avansare,
etc) determină atât satisfacţie cât şi insatisfacţie în muncă;
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

1) Managementului ştiinţific
2) Teoriei X
271 3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizării nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echităţii
7) Teoriei aşteptării
8) Teoriei reîntăririi şi consolidării
a. 1+2
b. 3+4
c. 5
d. 6+7+8

272.Interviul de selecţie este eficient în următoarele situaţii:

a. relevarea unor calităţi ale candidaţilor ca de exemplu: ţinută, limbaj, conduită
272 nonverbală, motivaţii, interese şi aspiraţii de viitor, pregătire şi calificare
profesională, experienţă
b. relevarea cunoştinţele profesionale ale candidatului
c. evidenţierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abilităţi, trăsături
de temperament şi personalitate, etc.)
 273.Recrutarea internă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre
următoarele elemente:
a. permite identificarea ºi atragerea unui numãr mai mare de candidaþi
potenþiali;
b. poate constitui un bun factor de motivare a angajaţilor în vederea viitoarei
273 promovari;
c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiilor;
d. punctele forte şi punctele slabe ale candidaţilor sunt cunoscute mult mai bine.
Precizaţi care din combinaţiile de mai jos reflectă cel mai corect principalele
avantaje ale recrutării interne:
a. a+b+c
b. b+d
c. a+b+c+d
274. Care dintre elementele de mai jos reprezintă dezavantaje ale recrutării
interne:
a. costul recrutării personalului este mult mai ridicat;
b. împiedică infuzia de “suflu proaspăt” şi nu favorizează promovarea unor
“ idei noi”;
c. la un ritm rapid de extindere a instituţiei, posibilitaţile de completare a
posturilor din personalul existent, pot fi depaşite;
274 d. nu este nevoie de o perioadă de acomodare cu noul loc de muncă;
e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate menţinându-şi legaturile
cu foştii colegii de munca;
Precizaţi care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele
dezavantaje ale recrutarii interne:
a. b+c+e
b. a+b+c
c. d+e
275.Conform ..................... munca este o parte importantă a vieţii oamenilor, pot
folosi autocontrolul în atingerea obiectivelor organizaţiei, acceptă bucuroşi
responsabilităţi în funcţie de recompensele asociate acestora şi pot da dovada
de inventivitate şi creativitate în muncă.
1) Managementului ştiinţific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizării nevoilor
275 5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echităţii
7) Teoriei aşteptării
8) Teoriei reîntăririi şi consolidării
a. 2
b. 3
c. 6
d. 8
 276.…………………………se bazează pe următoarele postulate:
a. oamenii au o aversiune înnascuta fata de munca şi vor încerca să o evite;
b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze şi sa-i constrânga pe angajaţi
pentru realizarea obiectivelor organizaţiei;
c. angajaţii trebuie conduşi pentru ca evita responsabilitaţile;
d. angajaţii sunt preocupaţi în general de securitatea personală.
Alegeţi dintre variantele următoare pe cea corectă:
1. teoria X
276 2. managementul ştiinţific
3. teoria ERG
4. teoria Y
5. teoria echităţii
6. teoria consolidării
a. 1
b. 3
c. 5
277. Recrutarea externă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre
elementele de mai jos:

a. recrutarea personalului este mult mai rapidă şi cu costuri mai mici;

b. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi
potenţiali;
c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiei;
277 d. creşte motivarea personalului;
e. se realizează economii în costurile de pregătire pentru că se angajează
profesionişti competenţi, bine pregătiţi, din exterior
a. a+b+c
b. b+c+e
c. a+b

278. Care dintre elementele prezentate reprezintă dezavantaje ale recrutării

externe:

a. favorizează promovarea ideilor noi;

b. timpul necesar acomodării, adaptării şi integrării pe posturi a noilor angajaţi
este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare;
c. identificarea, atragerea şi evaluarea candidaţilor se realizează mult mai dificil;
278 d. nu implică elaborarea unor programe de pregătire profesională întrucât se
angajează profesionişti din exterior;
e. poate apărea respingerea noilor veniţi de către vechii angajaţi ceea ce
creează dificultăţi de integrare, duce la scăderea motivaţiei afectând
productivitatea muncii
a. b+c+e
b. a+b
c. b+c+d
 279.Care dintre următoarele metode sunt utilizate în recrutarea externă?
a. observaţia
b. anunţurile publicitare
c. analiza produselor activităţii
d. fişierul cu potenţiali angajaţi
e. instituţii specializate în recrutarea/selecţia de personal/ consultanţă în
279 domeniul resurselor umane
f.metoda timpilor şi a mişcărilor
g.reţeaua de cunoştinţe
h.internetul
i. studiul de caz
j.analiza postului
k. head-huntingul
a. a+b+c+d+e
b. b+d+e+g+h+k
c. e+f+g+h+i+j

280.Etapele planului de recrutare sunt:

a. analiza prognozei cererii de resurse umane
b. organizarea posturilor şi a oamenilor
c. testarea psihologică
d. prognoza ofertei de resurse umane
e. organizarea interviului de selecţie
280 f. analiza evidenţei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor,
concedierilor, pensionarilor, deceselor
g. acomodarea cu locul de muncă
h. studiul posturilor
i. calculul nevoilor directe de recrutare
Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului
de mai sus:
a. a+b+d+f+h+i
b. b+c+d+e+f
c. g+h+i
281.Conform ..................... factorul care motivează oamenii în procesul muncii
este salariul pe care aceştia îl primesc
1. Managementului ştiinţific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizării nevoilor
281 5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echităţii
7. Teoriei aşteptării
8. Teoriei reîntăririi şi consolidării
a. 1+2+3
b. 2
c. 1
 282.Conform ..................... indivizii sunt preocupaţi nu numai de nivelul
recompenselor pe care le primesc în schimbul efortului propriu ci şi de relaţia
dintre recompensele pe care le primesc ei şi cele pe care le primesc ceilalţi.

1. Managementului ştiinţific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizării nevoilor
282 5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echităţii
7. Teoriei aşteptării
8. Teoriei reîntăririi şi consolidării
a. 1
b. 3
c. 5
d. 6

283.Etapele selecţiei de personal sunt următoarele:

a. analiza scrisorii de intenţie şi a curriculumului vitae
b. adaptarea în muncă
c. interviul de selecţie
d. identificarea cu munca
e. testarea psihologică
f. recrutarea internă
g. probele de cunoştinţe profesionale
h. probele de lucru
283 i. integrarea la locul de muncă
j. examinările medicale
k. asimilarea informaţiilor şi comportamentelor specifice muncii
l. verificarea referinţelor
m. decizia finală
Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului
de mai sus:
a. a+b+c+d
b. a+c+e+g+h+j+l+m
c. h+i+j+k+l+m
284.Factorii care influenţează procesul de integrare sunt:
a. scopurile instituţiei la care angajatul trebuie să adere;
b. coeziunea şi coerenţa grupului în care angajatul îşi desfăşoară activitatea;
c. contractul dintre angajat şi instituţie şi care stabileşte un echilibru între
contribuţiile şi realizările cerute şi recompensele financiare şi nonfinanciare din
284 partea instituţiei;
d. normele care definesc rolurile angajatului în instituţie;
e. raporturile de putere şi de dependenţă cu colegii şi cu superiorii ierarhici
a. a+d+e
b. a+b+c+d+e
c. b+c+d
 285.Consolidarile în viziunea lui B.F Skinner sunt:
a. facilităţile
b. mutările disciplinare
c. menţinerea unei echităţi efort-compensaţie
d. premieri pentru merite deosebite
e. concedierile
285 f. stingerile
g. consolidările negative
h. creşterile salariale
i. sancţionările
a. a+b+d+e+f+g+h+i
b. d+e+f+g+h
c. f+g+h+i

286. Tipurile de erori care pot apărea în timpul interviului de selecţie sunt:
a. eroarea de similaritate
b. discriminarea în funcţie de vârstă
c. eroarea de contrast
d. sublinierea elementelor negative
286 e. eroarea de tip halou
f. eroarea datorată primei impresii
g. discriminarea în funcţie de sex
a. a+b+c+d+e+f+g
b. b+c+d+e
c. d+e+f+g

287.Stadiile procesului de integrare profesională în viziunea lui O. Hoffman

sunt:
a. adaptarea în muncă
b. vizite în instituţie, conduse de şeful ierarhic, care îi va prezenta noului angajat
activitatea acesteia, structura sa şi mai ales departamentele cu care va colabora
c. asimilarea
d. identificarea cu instituţia şi colectivul
287 e. oferirea noului angajat a unei «mape de întâmpinare» care să conţină
informaţii referitoare la structura organizatorică a instituţiei, facilităţile existente,
programul de lucru, modalităţile de evaluare, regulamentele instituţiei, date
despre protecţia muncii, prevenirea accidentelor, etc.
a. a+c+d
b. b+c+d
c. c+d+e
 288.Teoria celor trei necesităţi a lui David McClelland are în vedere următoarele
necesităţi:
a. necesităţile de existenţă
b. necesităţile de securitate
c. necesităţile de putere
288 d. necesităţile de afiliere
e. necesităţile de realizare
f. necesităţile de stimă şi statut
a. c+d+e
b. a+b+c
c. d+e+f
289................................constă în compararea fiecărui candidat cu predecesorul
său/ predecesorii săi, neglijând comparaţia cu standardul prestabilit al
interviului.
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:
289 a. eroarea de similaritate
b. eroarea de contrast
c. eroarea de tip halou
d. eroarea datorată primei impresii

290.Conform ..................... oamenii fac o comparaţie între efortul pe care îl

depun (educaţie, calificare, abilitaţi, experienţa, timpul lucrat în organizaţie, etc)
şi compensaţia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoaşteri, promovari).
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă
290 a. teoriei performanţelor aşteptate
b. teoriei echităţii
c. teoriei bifactoriale motivaţie igienă
d. teoriei consolidării
e. teoriei Y

291........................are la baza nevoia de a şti, de a cunoaşte, curiozitatea şi

interesul intelectual faţa de o anumita profesiune
291 a. motivaţia intrinsecă
b. motivaţia cognitivă
c. motivaţia pozitivă
d. motivaţia extrinsecă
e. motivaţia afectivă
292.Sursa generatoare a ..........................se afla în trebuinţele personale ale
individului şi este solidara cu activitaţile lui, individul exercitând o munca în
conformitate cu propriile aptitudini şi abilitaţi.
292 a. motivaţiei intrinseci
b. motivaţiei cognitive
c. motivaţiei negative
d. motivaţiei extrinseci
e. motivaţiei afective
 293.În viziunea lui B.F.Skinner..................este o formă de consolidare bazată pe
ideea că un anumit comportament va dispărea daca va fi ignorat.
a. Sancţiunea
293 b. Consolidarea pozitivă
c. Extincţia
d. Consolidarea negativă

294..............................este determinată de interacţiunea membrilor grupului de

munca şi se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale
precum şi satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima şi statut
294 social ale acestora
a. Motivaţia economică
b. Motivaţia profesională
c. Motivaţia psihosocială

295.............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecţie

dar care în realitate demonstrează că sunt muncitori buni
295 a. Indivizii falşi negativi
b. Indivizii falşi pozitivi

296.În cadrul interviului de selecţie………………………. se produce atunci când

o anumită caracteristică a interviului impresionează foarte puternic, punându-şi
amprenta asupra evaluării generale a candidatului.
296 a. Eroarea de contrast
b. Eroarea de tip halou
c. Eroarea de similaritate

297.………………..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit

candidat pentru ocuparea unui post în cadrul unei instituţii prin analiza obiectivă
a concordanţei dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi caracetristicile
297 fizice, psihice şi informaţionale pe care le prezintă solicitanţii postului.
a. selecţia de personal
b. recrutarea internă
c. recrutarea externă

298..........................................explică motivarea în muncă ca pe un proces

complex în care indivizii analizează şansele pe care le au în obţinerea anumitor
rezultate şi măsura în care aceste rezultate sunt atrăgătoare pentru ei.

a. Teoria Y
b. Teoria echităţii
c. Managementul ştiinţific
298 d. Teoria asteptării
e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă
f. Teoria ERG
a. a
b. b
c. c
d. d
 299.În explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set
redus de trebuinţe şi anume trebuinţe legate de existenţa, trebuinţe legate de
relaţiile cu semenii şi trebuinţe de creştere.
a. Teoria X
b. Teoria echităţii
299 c. Teoria ERG
d. Teoria asteptării
e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă
f. Teoria celor trei necesităţi
a. f
b. e
c. c

300...........................are la bază reacţii de respingere şi aversiune ale individului

faţa de consecinţe neplacute care pot apărea la locul de muncă (concediere,
300 retrogradare, critica, teama de eşec sau pierdere a prestigiului, etc.)
a. motivaţia extrinsecă pozitivă
b. motivaţia extrinsecă negativă

301.Una dintre teoriile de mai jos are în vedere trei aspecte importante:
1. grupul este structura de bază în instituţie;
2. angajarea pe viaţă, polivalentă, cariera lentă, conturează motivaţia
individuală;
3. respectul oamenilor pentru muncă şi grup este măsura propriului lor
respect.
301 Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:
a. teorie ERG
b. teoria celor trei necesităţi
c. teoria Z
d. teoria Y
e. teoria performanţelor aşteptate

302.Una dintre teoriiile motivaţionale de mai jos porneşte de la premisa că

motivaţia pentru muncă este determinată de patru tipuri de comparaţii:
1. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în cadrul
aceleiaşi organizaţii;
2. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în afara
organizaţiei;
3. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaţiei;
302 4. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaţiei.

Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

a. teorie echităţii
b. teoria celor trei necesităţi
c. teoria Z
d. teoria bifactorială motivaţie-igienă
e. teoria performanţelor aşteptate
 303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au
o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va
permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete,
303 in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate
valide.

304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si

trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale
304 trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi
bizari.

305. Metoda empirica (strategia criteriului extern) presupune o selectie a

305 itemilor pe baza corelatiei factoriale dintre item si raspunsurile subiectilor.

306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o

306
etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil.
307. In viziunea lui R. B. Cattell cunoasterea modului de combinare a
trasaturilor ii permit psihologului sa realizeze predictii asupra comportamentului
307
persoanei intr-o anumita situatie.

308. Realizand o analiza a diferitelor definitii ale personalitatii Perron a

identificat o serie de caracteristici dominante ale acestora, si anume:
a. omogenitatea
b. globalitatea
c. fluiditatea
308 d. coerenta
e. permanenta (stabilitatea) temporala

a. a+b+d
b. a+b+c
c. b+d+e
d. b+c+e
309. Luand in consideratie interactiunea dintre teorei si metoda, principalele
obiective ale metodelor de evaluare ale personalitatii sunt:
a. descrierea
b. explicarea
c. predictia
309
a. a+b
b. a+b+c
c. b+c

310. Notiunea de personalitate poate fi considerata:

a. ca desemnand individul uman concret;
b. un termen fara aplicabilitate concreta;
310 c. o constructie teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii,
la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce
caracterizeaza organismul psihofiziologic, persoana umana.
 311. In procesul de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment
foarte important este cel in care se hotaraste tipul de proba, alegere ce este
dependenta de urmatoarele aspecte:
a. domeniul in care testul va fi folosit
b. numarul de itemi
311 c. scopul testarii
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b

312. Evitarea surselor de eroare care pot afecta fidelitatea unui test, poate fi
realizata prin urmatoarele strategii:
a. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns;
b. formularea unor intrebari cu raspunsuri deschise;
c. elaborarea unor scale de validare a testului
312 d. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost
intelese solicitarile testului

a. a+b+c
b. c+d
c. a+c+d
d. a+d
313. Etalonarea testului, prin care testul este aplicat unui esantion de subiecti,
urmarindu-se aplicarea chestionarului, a exemplelor, experimentarea limitei de
timp, se desfasoara in etapa:
313
a. initiala
b. de elaborare si constructie
c. finala
314. Strategia de construire a chestionarelor de personalitate centrata pe
criteriul intern si care presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt
identificati factorii care determina variatia semnificativa a comportamentului si
prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii
respectivi, este cunoscuta ca fiind:
314
a. metoda intuitiva
b. metoda analizei factoriale
c. metoda empirica

315. Abordarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun,

permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si care
contribuie la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este:
315
a. abordarea idiografica
b. abordarea nomotetica
c. abordarea interactionista
 316. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza
comportamentala pornind de la trasatura considerata:
316 a. predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari
b. tendinta de a formula raspunsuri variate
c. tendinta de a da raspunsuri afirmative

317. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate,

legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si
John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele:
a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se
potrivesc in anumite propozitii-criteriu
317 b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se
regasesc la nivelul limbajului natural
c. specificarea unor criterii de excludere
a. a+b
b. a+b+c
c. b+c

318. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor

psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa
discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii:
a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale
contextului situational
b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale
318 c. etalonul sa fie reprezentativ
d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a
elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti
a. a+b+d
b. c+d
c. a+b

319. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt
urmatoarele:
a. ambiguitatea
b. lungimea
c. compexitatea
319 d. formatul itemului care este dat de propozitie si tipul de raspuns
a. a+b+c
b. a+c+d
c. b+c+d

320. Mischel promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele

asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar
predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a
persoanelor respective in situatii similare, autorul fiind adeptul orientarii:
320
a. trasaturilor
b. situationiste
c. psihanalitice
 321. Caracteristicile semantice ce pot influenta procesele cognitive importante
in raspunsurile la itemi sunt:
a. ambiguitatea
b. gradul de referinta personala
c. comprehensibilitatea
d. lungimea
321 e. evaluarea
f. nivelul de abstractizare

a. a+b+c+e+f
b. b+c+f
c. d+e+f
d. a+b+d+e+f

322. Principul conform caruia cercetarea trebuie sa se bazeze pe corectitudine,

pe un contract neexploatativ si reciproc, fiind vorba de un adevarat contract
social stabilit intre cercetator si subiect se refera la :
322
a. confidentialitate
b. respectarea intimitatii
c. consimtamantul informat
323. I. Dafinoiu aprecia ca modelele interactioniste ofera explicatii pornind de la
determinismul dimensiunilor:
a. psihologica
b. sociala
323 c. biologica
a. a
b. a+b+c
c. b+c

324. Orientarea ce analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare

toate componentele care intra in interactiune, promovand o abordare dinamica
este:
324
a. perspectiva situationista
b. perspectiva idiografica
c. perspectiva situationista

325. R. B. Cattell a descris ...................ca fiind tendinte de a reactiona, relativ

permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului.

325 a. factorii
b. trasaturile
c. comportamentele
 326. R. B. Cattell a considerat ca exista urmatoarele forte motivationale sau
dinamice ale personalitatii:
a. sentimentele
b. ergii
326 c. caracterul

a. a
b. b+c
c. a+b
327. Trasaturile-sursa de nivel mediu considerate atitudini invatate de individ,
centrate pe sferele importante ale vietii (familie, profesie, religie, etc.) erau
considerate de R. B. Cattell ca fiind:
327
a. aspiratiile
b. perceptiile
c. sentimentele

328. Cercetarile realizate de R.B. Cattell si colaboratorii, cercetari ce au luat in

considerare varsta si stabilitatea factoriala, au fost realizate prin doua tehnici:
a. stabilirea corelatiilor dintre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta
diferite, specifice pentru perioada de dezvoltare inclusa in studiu (metoda
longitudinala)
b. tehnica ce se bazeaza pe datele intersectionale, prin care secventa de
dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceeasi perioada
328 de timp, pentru a se obtine o compilare a liniilor de tendinta legate de varsta.
c. stabilirea tendintelor generale rezultate in urma administrarii unor sondaje de
opinie

a. a+c
b. b+c
c. a+b

329. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice,
iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a
fost studiat extensiv prin:
a. chestionare
b. sondaje de opinie
329 c. teste obiective
d. observatii directe
e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata.
a. a+b
b. b+c+d
c. a+c+d+e
 330. Trasaturile-sursa identificate de R.B. Cattell sunt urmatoarele:
a. trasaturi constitutionale
b. trasaturi populare
c. trasaturi ce tin de mediu
330
a. a+c
b. b+c
c. a

331. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre

stabilirea, pentru Chestionarul “C”, a unor corectii a notei generale de anxietate
in functie de:
a. sex
b. profesie
331 c. varsta

a. a
b. b
c. a+c

332. Teoria lui R. B. Cattell ce a stat la baza elaborarii Chestionarului “C”

descrie anxietatea ca fiind:
a. un sentiment-master
332
b. un factor primar
c. un factor secundar

333. Factorul din Chestionarul “C” descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea
constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul
acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele
sociale acceptate este denumit de autor:
333
a. C
b. Q4
c. Q3

334. In chestionarul “C” al lui R.B. Cattell notele standard care indica instalarea
anxietatii sunt cele care sunt mai mari dacat:
334
a. 6
b. 7
c. 5
 335. Porot a identificat urmatoarele conditii esentiale existente in majoritatea
definitiilor psihiatrice asupra anxietatii:
a. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice,
ce pot amplifica totul la proportiile unei tragedii reale
b. starea de atentie fata de un pericol, o stare de alerta psihica, care cuprinde
subiectul in intregime, ca si cum totul ar duce catre o catastrofa
335 b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare
si aneantizare in fata pericolului

a. a+b+c
b. a+c
c. b+c

336. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B.

Cattell, se afla si urmatoarele:
a. tensiunea interioara
b. stabilitatea emotionala
336 c. lipsa de incredere in sine
d. manifestari psihosomatice
a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b

337. Unul dintre punctele de plecare pe care H. Gough le-a avut in derularea
cercetarilor privind realizarea C.P.I a fost ansamblul acelor termeni pe care
oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie moduri de comportament,
caracteristice, obisnuite, care sunt denumite:
337
a. “concepte obiective”
b. “concepte populare”
c. “concepte-sursa”

338. Scalele ce sunt folosite in prima etapa de interpretare a profilului C.P.I.,

cea de validare, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra
protocolului, sunt:
338
a. Sa, Cs, Do
b. Do, Re, Fe
c. Wb, Cm, Gi

339. Factorii cuprinsi in testul PF16 sunt:

a. factori de natura exclusiv ereditara
339 b. factori ce pot fi diferentiati exclusiv calitativ
c. constructe bipolare
 340. In prima etapa a interpretarii protocolului C.P.I., etapa ce este una de
validare, un scor scazut la Cm, sub notele T25 poate indica:
a. subiectul a raspuns la intamplare
b. subiectul nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub medie
340 c. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza
lucrurile obisnuite

a. a+b+c
b. a+c
c. b+c
341. Chestionarul de Personalitate California a fost construit ca un instrument
paralel in raport cu un alt instrument elaborat la Universitatea din Minnesota si
care era destinat psihopatologiei, pornind de la variabile clinice, si anume este
vorba de proba:
341
a. FPI
b. MMPI
c. PF 16

342. In foaia de profil CPI, interpretarea perceptiei sociale a comportamentului

sau analiza adjectivala se realizeaza pentru:

342 a. scoruri medii

b. scoruri extremizate
c. scoruri negative

343. Prima grupa de scale din foaia de profil CPI, de la Do la Wb, evidentiaza:

a. acceptarea cerintelor sociale

343
b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine
c. aspectele motivationale

344. In varianta din 1987 a CPI, H. Gough a mai adugat doua scale standard,
care se adauga celorlalte, si anume:
a. independenta
b. dependenta
c. empatia
344
a. a+b
b. b+c
c. a+c

345. In foaia de profil CPI, a doua grupa de scale, de la Re la Cm, se refera la:

a. gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, nivelul de

345 socializare atins, maturitatea sociala, modul autocontrolat de a relationa
b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine
c. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a
intereselor
 346. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI,
evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la
ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia
346 eului, si anume:
a. Ai, Ac, Ie
b. Do, Re, Cm
c. Sa, Wb, Fe

347. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI, care este cuprinsa intre
scalele Ac si Ie, cuprinde dimensiuni ce redau:

a. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine

347 b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a
intereselor
c. aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare,
tipul de valori dominant

348. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au

relevanta din profilul CPI, un prim demers este cel prin care se realizeaza o
analiza globala care ne permite sa formulam primele ipoteze de lucru, pornind
de la scorurile extreme, acest demers fiind denumit:
348
a. analiza corelativa
b. analiza configuratiei profilului
c. analiza factoriala

349. Chestionarul de Personalitate California, unul din cele mai cunoscute si

aplicate instrumente poate fi aplicat si in:
a. scoli si colegii
b. industrie si afaceri
349 c. institutii medicale si birouri de consiliere axate pe probleme de neadaptare
sociala

a. a+b+c
b. b+c
c. a+b
350. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a
scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii
denumit de H. Gough:
350 a. modelul tridimensional al intelectului
b. piramida trebuintelor
c. medelul cuboid
 0
Raspuns Raspuns
test corect 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
Nr.
Crt.

5
6

10

11

12
13

14

15

16

17

18

19

20
21

22

23

24

25

26

27
28

29

30

31

32

33

34

35

36
37

38

39

40

41

42

43
44

45

46

47

48

49

50
51

52

53

54

55

56

57
58

59

60

61

62

63

64

65

66
67

68

69

70

71

72
73

74

75

76
77

78

79

80
81

82

83

84
85

86

87

88
89

90

91

92
93

94

95

96
97

98

99

100
101

102

103

104
105

106

107

108
109

110

111

112
113

114

115

116
117

118

119

120
121

122

123

124

125

126

127
128

129

130

131
132

133

134

135
136

137

138

139

140
141

142

143

144
145

146

147

148

149
150

151

152

153
154

155

156

157
158

159

160

161
162

163

164

165

166

167

168

169

170

171
172
173

174
175
176

177

178

179

180

181

182
183

184

185

186

187

188

189

190
191

192

193

194

195

196

197
198

199

200

201

202

203

204
205

206

207

208

209

210
211

212

213

214

215
216

217

218

219

220
221

222

223

224

225
226

227

228

229

230
231

232

233

234

235
236

237

238

239

240
241

242

243

244

245
246

247

248

249

250
251

252

253

254

255
256

257

258

259

260

261

262

263

264

265

266
267

268

269

270

271
272

273

274

275
276

277

278
279

280

281
282

283

284
285

286

287

288
289

290

291

292

293

294

295
296

297

298

299

300
301

302

303

304

305

306

307
308

309

310

311

312
313

314

315

316

317
318

319

320

321

322
323

324

325

326

327

328
329

330

331

332

333

334
335

336

337

338

339

340
341

342

343

344

345

346
347

348

349

350
 Intrebarea

1. Psihicul uman este un sistem:

a) static
b) probabilist
c) dinamic
d) dinamic-evolutiv

1. a+b
2. c+d
3. b+d
4. a+b+d

2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

1. integral innascut
2. dobandit in copilarie
3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:

a) dimensiunea teleonomica
b) dimensiunea motivationala
c) dimensiunea etica
d) dimensiunea cognitiva

1. a+b+d
2. a+c+d
3. c+d
4. a+d
4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:
a) constiinta morala
b) constiinta stiintifica
c) constiinta de sine
d) constiinta juridica
e) constiinta lumii externe

1. a+b+c+e
2. b+d+e
3. a+c+d+e
4. b+d
5. c+e

5. Constiinta este:

1. suma functiilor si proceselor psihice particulare

2. suma proceselor cognitive
3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila
6. Constiinta de sine este o functie:

1. proiectiva
2. autoreflexiva
3. reflexiva

7. Constiinta de sine:

1. genereaza identitatea Eului

2. deriva din identitatea Eului
3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului

8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1. constiintei lumii externe

2. subconstientului
3. constiintei de sine

9. Functia reglatoare a constiintei consta in:

a) sistematizarea informatiilor
b) planificarea activitatii
c) generarea unor proiecte noi
d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

1. b+c
2. a+b+d
3. a+c+d
4. b+d

10. Perceptia este:

1. o senzatie complexa
2. o structura cognitiva distincta
3. o suma de senzatii

11. Perceptia reflecta:

1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor

2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale
3. proprietati situational-accidentale

12. Determinantii perceptiei includ:

1. exclusiv factorii obiectivi externi

2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat
3. exclusiv factori subiectivi interni
4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune
13. Perceptia monomodala consta in:

1. perceperea unui obiect o singura data

2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori
3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator

14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului

2. incadrarea obiectului intr-o clasa
3. relationarea obiectului cu experienta anterioara

15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

1. numarul elementelor componente

2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente
3. marimea elementelor componente

16. Iluziile sunt rezultatul:

1. halucinatiilor
2. excedentului de informatie
3. efectelor de camp

17. Rolul setului in perceptie este:

1. intotdeauna pozitiv
2. atat pozitiv, cat si negativ
3. intotdeauna negativ

18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)

2. cu ajutorul figurilor duble
3. cu ajutorul figurilor suprapuse

19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

1. se fixeaza direct pe scop

2. foloseste procedee logico-formale
3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice

20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul „insight”

1. introspectionista
2. gestaltista
3. asociationista
4. behaviorista
21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wűrzburg

1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii

2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract
3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare
4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic

22. Notiunea este:

1. un model informational imagistic

2. un model informational izomorfic
3. un model informational homomorfic esentializat

23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

1. polaritatii
2. generalitatii
3. sinonimiei
4. contrastului

24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

1. succesiunea reprezentarilor
2. judecata
3. interactiunea dintre cuvant si imagine

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operato
in dezvoltarea ontogenetica a gandirii

1. finalitatea
2. structuralitatea
3. continuitatea
4. reversibilitatea

26. Procesarea de tip inductiv asigura:

a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale
b) identificarea obiectelor in contextul lor natural
c) trecerea de la individual la general

1. b+c
2. a+c
3. a+b
4. a+b+c

27. Procesarea de tip deductiv asigura:

1. trecerea de la general la particular

2. trecerea de la concret la abstract
3. trecerea de la real la virtual
28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:
1. planul de desfasurare
2. continutul asupra caruia se aplica
3. rezultatul la care ne conduc

29. Operatia generalizarii consta in:

1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii

2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene
3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra
tuturor cazurilor individuale de acelasi fel

30. Abstractizarea consta in:

1. asamblarea insusirilor esentiale

2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte
3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

31. Algoritmul este aplicabil:

1. oricarei probleme bine definite

2. oricarui gen de probleme
3. doar problemelor de matematica

32. Euristica se subordoneaza:

1. principiului tot sau nimic

2. principiului incercarilor si erorilor
3. principiului conexiunii inverse

33. Gandirea euristica este solicitata:

1. in orice situatie slab definita
2. doar in creatia artistica
3. doar in jocul de sah

34. Reteaua semantica se realizeaza:

1. pe baza relatiei de sinonimie
2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune
3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor

35. Ca activitate decizionala, gandirea:

1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii

2. reduce incertitudinea in situatii alternative
3. realizeaza planificarea actiunilor
36. Comunicarea desemneaza:

1. schimburi de energie
2. orice fel de schimburi in societate
3. schimburi de informatie
37. Latura semantica a comunicarii consta in:

1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor

2. legatura selectiv – determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza
3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate

38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor

2. valoarea mesajelor pentru receptor
3. coerenta succesiunii mesajelor
39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

1. promptitudine
2. utilitate
3. fidelitate

40. Codarea, recodarea, decodarea – presupun:

a) trecerea de la un mesaj la altul
b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul
c) intelegerea mesajului receptionat

1. a+b+c
2. b+c
3. a+b
41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul
a) concretitudinea
b) generalitatea
c) fidelitatea
d) finalitatea
e) determinarea

1. a+b+c+d+e
2. a+c+d+e
3. b+c+d
4. a+c+e
5. b+d+e

42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:

1. rapiditatea aplicarii ei
2. presiunea timpului
3. functia de utilitate
43. Strategia minimax se aplica in:

1. formarea notiunilor
2. adoptarea deciziilor
3. rezolvarea problemelor slab definite
44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:

1. dificultatea articularii
2. locul ocupat in propozitie
3. frecventa folosirii in comunicare

45. Latura semantica exprima:

1. o legatura de similitudine
2. o legatura designativa
3. o legatura spatiala

46. Legatura cuvantului cu obiectul:

1. este predeterminata
2. este directa
3. este mediata prin imagine
4. este impusa din afara
47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:
a) lungimea lor
b) ordinea sintactica a cuvintelor
c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte

1. a+b
2. a+b+c
3. a+c
4. b+c
48. Modelul gramaticii generative presupune:

1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice

2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica
3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice

49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:

1. contextul
2. dispozitia interlocutorilor
3. obiectul comunicarii

50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

1. stabilirea raporturilor sintactice

2. stabilirea raporturilor semantice
3. stabilirea raportului particular – general
51. Veriga eferenta a limbajului include:
a) componenta vizuala
b) componenta motorie manuala
c) componenta auditiva
d) componenta fono - articulatorie

1. b+d
2. a+c
3. a+c+d
4. b+c+d

52. Functia reglatorie a limbajului consta in:

1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect

2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur
3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor

53. Limbajul intern este:

1. vocabularul latent al unui subiect

2. premisa dezvoltarii limbajului extern
3. limbajul extern selectiv comprimat

54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1. J. Piaget
2. P.J. Guilford
3. O. Selz
4. W. Kőhler
55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:
a) auzul fonematic
b) fono – articulatorie
c) vizuala
d) motricitatea manuala

1. b+c+d
2. a+b+d
3. a+c
4. b+d
5. a+b+c+d
56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

1. om
2. animal
3. mamifer

57. Afectivitatea reflecta:

1. proprietatile fizice ale stimulilor

2. variatiile mediului intern al organismului
3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern
58. Emotia poate fi provocata de:

1. actiunea oricarui stimul

2. actiunea stimulilor nocivi
3. actiunea stimulilor semnificativi
.
59. Declansarea emotiei se produce:

1. in urma deliberarii subiectului

2. in mod involuntar, neintentionat
3. cand subiectul nu este atent

60. In prim – planul constiintei subiectului se impune:

1. semnul trairii emotionale

2. durata trairii emotionale
3. intensitatea trairii emotionale
61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

1. intensitatea stimulilor
2. starea de motivatie a subiectului
3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

62. „Optimumul emotional” este determinat de:

1. intensitatea trairii
2. semnul trairii
3. imaginea obiectului
63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

1. schimbarea intensitatii emotiei

2. schimbarea semnului emotiei
3. schimbarea referentialului emotiei

64. Trairea emotionala:

1. urmeaza producerii reactiilor periferice

2. are loc concomitent cu reactiile periferice
3. precede reactiile periferice

65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James – Lange

1. „Fug pentru ca mi-e frica”

2. „Mi-e frica pentru ca fug”

66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei

2. nevoia de hrana
3. semnalizarea unei stari de necesitate
67. Dinamica motivationala se subordoneaza:

1. principiului „tensiune – reductie”

2. legii efectului
3. legii contrastului
68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:

1. interesul
2. idealul
3. aspiratia
4. trebuinta

69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a) criteriul genetic
b) criteriul prioritatii satisfacerii
c) criteriul complexitatii
d) criteriul specificitatii umane

1. a+c+d
2. b+c
3. a+c
4. b+d
70. Optimumul motivational exprima:

1. intensitatea absoluta a motivului

2. caracterul homeostatic al motivului
3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea
sarcinii

71. Rolul social exprima:

A. conceptia despre viata
B. imaginea de sine
C. standarde comportamentale
D. norme sociale

a. A+B
b. C+D
c. B+C
d. B+C+D

72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:

A. locul Eului in structura personalitatii
B. structura psihologica a Eului
C. rolul Eului in structura personalitatii
D. particularitatile eului

a. A+B
b. B+C
c. B+C+D
d. A+C
e. B+D
73. Extraversia este asociata cu tipul:
A. astenic
B. schizotim
C. ciclotim
D. atletic

a. A+C
b. C+D
c. C
d. D
74. Legatura dintre biotip si psihotip este:
A. o legatura genetica
B. o legatura cauzala
C. o corelatie statistica
D. o corelatie cantitativa
E. o corelatie calitativa

a. A+B
b. C+D
c. A+E
d. B+E
e. B+C
75. Inteligenta de tip A este:
A. inteligenta innascuta
B. inteligenta cristalizata
C. rezultatul invatarii
D. inteligenta fluida
E. deficitara in situatii structurate
F. eficienta in situatii nestructurate

a. A+B+F
b. B+C+E
c. A+D+F
d. A+B
e. C+D

76. Aptitudinile reprezinta:

A. valori psihosociale
B. valori morale
C. valori functionale
D. valori socioculturale

a. A
b. C
c. A+C
d. A+D
e. C+D
77. Persoanele inalt creative:
A. aleg situatii problematice noi
B. aleg situatii problematice ambigue
C. folosesc nivelul constient
D. folosesc nivelul inconstient

a. A+C
b. A+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C
78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:
A. intodeauna exista o corelatie pozitiva
B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva
C. intotdeauna exista o corelatie negativa
D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa

a. A
b. B
c. C
d. D
79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:
A. constiinta de sine
B. constiinta de lume
C. constiinta reflexiva
D. constiinta morala

a. A
b. B
c. C
d. A+C
e. C+D
80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:
A. sistemului nervos
B. inteligentei
C. temperamentului
E. activitatii

a. A
b. C
c. A+C
d. A+C+E
e. A+B+C
81. Inteligenta emotioanala contine elemente:
A. cognitive
B. afective
C. motivationale
D. sociale

a. A
b. B+C
c. A+B+C
d. B+C+D
e. A+B+C+D
82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine,
la activitate desemneaza:
A. gandirea
B. atitudinea
C. opinia
D. inteligenta
E. creativitatea

a. A+D
b. B+C
c. D+E
d. B
e. E

83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:

A. conformism
B. nonconformism
C. convergenta
D. divergenta

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:
A. statutul economic
B. statutul profesional
C. statutul familial

a. B+C
b. A+B+C
c. A
d. B
e. C
85. Eul este:
A. gandire
B. simtire
C. reflexie
D. emotie

a. A+B
b. C+D
c. A+B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+D
86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:
A. tempoul trairilor psihice
B. ritmul trairilor psihice
C. intensitatea trairilor psihice

a. A
b. A+B
c. B
d. B+C
e. A+B+C

87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii:
A. caracterului
B. inteligentei
C. aptitudinii
D. atitudinii
E. deprinderii

a. A+D
b. B+C
c. B
d. C
e. C+D+E

88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:

A. inteligenta
B. vointa
C. temperamentul
D. caracterul
E. gandirea

a. A
b. C
c. A+E
d. E
e. A+C
89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii:
A. asociationiste
B. gestaltiste
C. genetiste
D. ineiste
E. behavioriste

a. A+D
b. B+C
c. C+E
d. C
e. E
90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:
A. inteligenta
B. asimilarea
C. acomodarea
D. echilibrul dintre asimilare si acomodare

a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. A+B+C
e. B+C
91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme:
A. de apreciere
B. de selectie
C. de compatibilizare
D. de valorizare
E. de feedback

a. C+E
b. A+B
c. B+C+D
d. A+B+D
e. B+C+D+E
92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:
A. fie rar intalnite in activitatea respectiva
B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva
C. aiba un grad ridicat de neobisnuit
D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit
E. fie adecvate realitatii
F. fie adecvate imaginatiei creatoare

a. A+C+E
b. B+D+E
c. A+D+F
d. B+C+E
e. B+C+F
93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:
A. este posibila prin ierarhizare
B. este posibila prin compensare
C. este posibila prin cooperare
D. nu este posibila

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. C
e. D

94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:

A. asemanarea
B. contrastul
C. serendipitatea
D. medierea prin simboluri
E. medierea prin imaginatie

a. A+C+D
b. A+C+E
c. B+C+D
d. B+C+E
e. A+B+C+D+E

95. Componentele statutului social sunt:

A. subiective
B. obiective
C. atitudinale
D. comportamentale

a. A+B
b. C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D

96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:

A. este o premisa fundamentala a constiintei
B. creator de constiinta
C. depasete constiinta
D. este directionat de constiinta

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. B+C+D
e. A+B+C+D
97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:
A. rezonanta afectiva primara
B. rezonanta afectiva secundara
C. activism
D. nonactivism
E. anxietate

a. A+C
b. A+D+E
c. B+D
d. B+D+E
e. B+C
98. Succesul unei activitati depinde de:
A. prezenta mai multor aptitudini
B. relatiile de compensare dintre aptitudini
C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor
D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

a. A+C
b. A+C+D
c. B+C
d. A+B+C
e. A+B+D

99. Factorul general al inteligentei este:

A. comun tuturor activitatilor
B. specific unei activitati
C. o combinatie a factorilor de grup

a. A+C
b. B+C
c. A
d. C
e. B

100. Temperamentul:
A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor
B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor
C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor
D. determina dezvoltarea aptitudinilor

a. A
b. B
c. A+B
d. A+C
e. A+B+C
101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:
A. genetica
B. factoriala
C. cognitiva
D. psihometrica
E. eclectica
F. sistemica

a. E+F
b. C+E
c. A+F
d. A+B+F
e. C+E+F

02. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:

A. creativitate
B. temperament
C. atitudini
D. aptitudini
E. caracter

a. B
b. A+B+E
c. C+E
d. E
e. B+C+E

103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:

A. trasaturi comune
B. trasaturi individuale
C. durabile
D. spontane
E. in numar foarte mare
F. in numar foarte mic

a. A+C+F
b. B+D+E
c. B+C+F
d. A+B+C+F
e. A+B+D+E
104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:
A. factorii sociali
B. factorii culturali
C. factorii psihologici

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:
A. ne apropiem de polul pozitiv
B. ne apropiem de polul negativ
C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ
D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

a. A
b. B
c. C
d. D
e. C+D
106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:
A. operatii
B. produse
C. structuri
D. continuturi

a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. A+B+D
e. A+B+C+D

107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:

A. ganditor
B. artistic
C. motor-general
D. echilibrat
E. excitabil

a. A
b. B
c. C+D
d. B+E
e. A+D
108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte:
A. intrastatus
B. interstatus
C. intraindividuale
D. interindividuale

a. A+C
b. B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
109. Spre deosebire de personalitate, Eul:
A. este un fapt de constiinta sociala
B. este un fapt de constiinta individuala
C. exprima personalitatea
D. este nucleu al personalitatii

a. A+D
b. B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D

110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:

A. echilibrat
B. puternic
C. mobil
D. vioi
E. schizotim
F. ciclotim

a. B+C
b. B+C+D
c. C+D
d. B+C+F
e. A+C+E
111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul:
A. inteligentei
B. geniului
C. creativitatii
D. talentului

a. A+C
b. B+D
c. B
d. C
e. D
112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:
A. sistemul atitudinal-valoric
B. sistemul atitudinal-social
C. sistemul atitudinal-moral

a. A
b. B+C
c. B
d. A+C
e. A+B+C
113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in
constient, se numeste:
A. sublimare
B. identificare
C. regresie adaptativa
D. regresie multipla

a. A
b. B
c. C
d. D

114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:

A. convingeri
B. obiectul atitudinii
C. tendinta spre actiune
D. informatii
E. trebuinte
F. orientare constienta

a. A+D+F
b. B+E
c. B+C+D
d. C+F
e. C+E+F

115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre:

A. Allport
B. Lowler
C. Lowenfeld
D. Guilford
E. Gardner

a. A+D
b. A+E
c. B+D
d. C+D
e. C+E
116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:
A. perceptia rolului
B. conceptia rolului
C. expectatia rolului

a. A
b. B
c. C
117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:
A. absenta atitudinii creatoare
B. prezenta atitudinii creatoare
C. absenta aptitudinilor creatoare
D. prezenta aptitudinilor creatoare

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de:
A. Piaget
B. Jackson
C. Guilford
D. Vernon
E. Getzels
F. Janet
a. C+D
b. A+F
c. B+C
d. B+E
e. B+C+E

119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:

A. autodisciplina
B. motivatia intrinseca
C. independenta
D. sociabilitatea

a. A+B
b. A+C
c. C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:
A. se identifica cu starile de constiinta
B. se identifica cu constiinta globala
C. creeaza unitatea constiintei
D. nu precede constiinta

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:
A. hipertimic
B. obsesiv
C. agresiv
D. senzitiv-introvertit

a. A+C
b. B
c. C
d. D
e. B+C
122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:
A. genotipului
B. fenotipului
C. arhetipului

a. A
b. B
c. C
d. A+B
e. B+C

123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:

A. motivatie intrinseca
B. cunoastere
C. creatie
D. sociabilitate
E. afectivitate

a. A+B+C
b. A+C+E
c. B+C
d. A+B+E
e. A+B

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului
figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si
constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant.
125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere
si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca
si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii
in urma.
126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde
penal.
127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind
pronumele personal “eu“.
128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie:
a) asimilare
b) acomodare
c) adaptare
d) crestere
e) dezvoltare

1. a+b
2. a+b+c
3. a+b+c+d+e

129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva
presupune :
a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;
b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;
c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in
situatii regresive pot reaparea ) ;
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;
e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ;
f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste).

1. a+b
2. a+b+c+d
3. a+b+c+d+e
130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?

a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
d) formarea de relatii reciproce

1. a+b
2. a+c+d
3. b+d
4. a+b+c+d

131. Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;

B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:

1. a+b
2. b
132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte
ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc
diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de:
a) egocentrism
b) imagine mintala
c) evocare verbala

1. a
2. a+b
3. a+b+c

133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:

a) logic
b) ontologic
c) patologic

1. a+b
2. b
3. b+c
134. Egocentrismul copilului se manifesta prin:

a) artificialismul gandirii
b) sincretismul gandirii
c) realism
d) animism

1. a+c
2. a+c+d
3. a+b+c+d
4. c+d

135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt :

a) clasificarea
b) serierea
c) conceptualizarea numarului

1. a+b
2. b
3. a+b+c
136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie:

a) analitica
b) sintetica
c) fonetica

1. a
2. a+b
3. a+b+c

137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:

a) decentrare socio-afectiva
b) decentrare intelectuala

1. a+b
2. b

138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:

a) conduita suportului
b) coduita revoltei
c) conduita inchiderii in sine
d) conduita exaltarii
e) conduita afirmarii

1. a+b+d+e
2. b+c
3. b+c+d+e
4. d+e
5. e
139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:

a) etapa dependentei
b) etapa conflictului
c) etapa relativei independente
d) etapa maturizarii afectiv –emotionale

1. a
2. a+b+c
3. b+c+d
4. d
140. Imaginea de sine este structurata de:

a) imaginea eului fizic

b) intarirea pozitiva a comportamentului
c) imaginea eului psihic si psihosocial

1. a+b
2. a+c
3. b+c
141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii
de dezvoltare:

a) stabilirea identitatii eului

b) independenta relatiilor personale
c) cresterea intereselor/preocuparilor
d) umanizarea valorilor

1. a
2. a+b+d
3. a+b+c+d
4. c+d

142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:

a) gandirea pozitiva
b) gandirea relativista
c) gandirea dualista
d) gandirea sistematica

1. a
2. a+b+d
3. b+c+d
4. d
143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) extensiunea simtului eului

b) raportarea calda a eului la ceilalti
c) securitatea emotionala
d) perceptia realista
e) obiectivarea eului
f) filosofia unificatoare a vietii

1. a+b+c
2. b+d+e
3. a+d+e+f
4. a+b+c+d+e+f
144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt:

a) altruismul
b) sublimarea
c) umorul
d) reprimarea
e) rationalizarea

1. a
2. a+c+d
3. c+e
4. a+b+c+d
5. e
145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:

a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului

b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre
parinti, in special de catre mama

1. a
2. a+b
3. b
146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge
substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:
a) Conduita sforii
b) Conduita suportului
c) Reactiile circulare tertiare
d) Conduita bastonului

1. a+b+c+d
2. a+b+d
3. a+b+c
4. b+c+d

147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect

a) este innascuta
b) se formeaza

1. a+b
2. b
3. a
148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua
stadii descrise de Wallon sunt :

a) centripeta
b) egocentrica
c) centriufuga

1. a+b+c
2. b+c
3. a+c
149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele
caracteristici ale gandirii:

a) animismul
b) artificialism
c) realismul

1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la
sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale
(rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si
devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective.

a) prescolaritate
b) anteprescolaritate
c) scolaritate mare

1. a
2. b
3. a+b+c

151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit
diferite denumiri:
a) postformal
b) multiliniar
c) pragmatic
d) metacognitiv
e) stadiul dialectic
f) empatic

1. a+b+c+d+e+f
2. b+c+d+e
3. b+c+e
4. a+b+c+d+e
152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:

a) a fi mai reflexiv si mai critic

b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti
c) a fi mai putin defensiv
d) a fi mai deschis la ideile noi

1. b+c+d
2. a+b+c
3. a+b+c+d

153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma
Bogdan Suchodolscki si anume:

a) necesitate sociala
b) mijloc de invingere a alienarii
c) mijloc de comunicare

1. a+b+c
2. b+c
3. a+b
154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:

a) suplete,
b) echilibru
c) calitatea miscarilor

1. a+b
2. a+b+c
3. a+c

155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in
evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927)
Care sunt stadiile pe care el le descrie:

a) stadiul mazgalelii
b) stadiul realismului fortuit,
c) stadiului realismului nereusit
d) stadiul realismului intelectual
e) stadiul realismului vizual
f) stadiul realismului izbutit

1. a+b+c+f
2. a+b+d+f
3. b+c+d+e
4. a+b+c+d+e

156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete

b) stadiul preoperator
c) stadiul operatiilor formale

1. a+b+c
2. b+c
3. a

157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara
b) abecedara
c) postabecedara

1. a+b
2. a+c
3. a+b+c
158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si
incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport
cu:

a) societatea
b) mediul familial
c) grupul de prieteni

1. a
2. a+b+c
3. b+c

159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment

b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este
c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti

1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. b

160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala
pot fi clasificate astfel:

a) dificultati afective
b) dificultati cognitive
c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni
d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari

1. a+b+c
2. a+c
3. b+c+d
4. a+b+c+d
161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului
personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :

a) perioada de opozitie
b) perioada de tranzitie
c) perioada de gratie
d) perioada de imitatie

1. a+b+c+d
2. a+b
3. a+c+d
162. Gandirea egocentrica este o gandire :
a) prelogica
b) intuitiva
c) preconceptuala
d) euristica

1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a

163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte
progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?
a) dezvoltare psihosociala
b) psihomotricitate

1. a+b
2. b

164. Atributul de dinamic se referă la faptul că elementele ce aparţin inconştientului (idei, imagini)
exercită continuu o presiune pentru a intra în conştient şi se asociază între ele.

165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluţia forţelor pulsionale, reprezintă perspectiva
economică în psihanaliză.

166.Principiul plăcerii stipulează că principalul scop al activităţii psihice este evitarea neplăcerii şi
obţinerea plăcerii.

167.Principiul realităţii stipulează că satisfacerea nevoii trebuie amânată în funcţie de cerinţele realităţi

168.Perspectiva dinamică se referă la faptul că orice fenomen psihic posedă o dimensiune cantitativă,
conţinuturile psihice fiind investite cu o anumită cantitate de energie psihică
169.Investirea afectivă presupune detaşarea unei cantităţi de energie unui conţinut psihic

170.Dezinvestirea afectivă presupune ataşarea cantităţii de energie de reprezentarea aferentă

171.Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic decât voinţa pacientului

172.Vindecarea nevrozei depinde de voinţa pacientului de a depăşi stările prin care trece
173.Simptomele nevrotice au la bază perturbări în viaţa sexuală a individului

174.Imposibilitatea descărcării tensiunii sexuale pe cale normală duce la descărcarea acestei tensiuni
pe căi indirecte şi nespecifice prin atacuri de panică, simptome somatice etc.
175.În perioada adolescenţei individul renunţă la imaginile parentale idealizate şi la iluzia atotputernicie
176. Punctul de vedere economic se referă la:

a. cantitatea de energie investită într-un proces sau fenomen psihic

b. deplasarea şi condensarea energiei psihice
c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

177. Simptomul apare ca rezultat al:

a. imposibilităţii descărcării tensiunii psihice datorită interdicţiei impuse de eu şi supraeu

b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu şi realitatea exterioară; depinde de capacităţile
adaptative ale eului
c. energiei psihice libere care caută să se descarce sub formă de angoasă

178. Inconştientul este caracterizat de :

a. procesele primare, mecanismele condensării, deplasării şi simbolizării

şi de principiul economiei psihice
b. tendinţe interzise care caută continuu să devină conştiente
c. evenimente din trecut

179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:

a. înţărcare
b. clivajul obiectului
c. tendinţele agresive ale copilului

180. Principala funcţie psihică în stadiul anal este:

a. educarea toaletei
b. dobândirea controlului asupra propriilor tendinţe
c. inhibarea agresivităţii

181. Mecanismul psihozelor are la bază:

a. conflictul dintre Eu şi realitate

b. proiectarea conflictului în exterior şi nu refularea lui
c. absenţa tatălui

182. Schizofrenia este rezultatul:

a. unei fixaţii la stadiul schizoparanoid

b. introiectării aspectelor rele ale obiectului
c. clivajului
183. Perspectiva dinamică se referă la:

a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interacţiunea dintre forţele ce tind către
scăderea tensiunii psihice şi cele care se opun acestei descărcări
b. principiul plăcerii şi principiul realităţii
c. studiul pulsiunilor individului şi al evoluţiei lor în timp
184. Energia psihică aparţine:

a. sinelui ca sediu al pulsiunilor

b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului
c. fiecărei instanţe psihice, fiind repartizată între cele trei instanţa şi putând circula între ele

185. Pentru a menţine tensiunea psihică la un nivel constant, aparatul psihic:

a. transformă energia liberă în energie ataşată unei reprezentări sau idei astfel încât descărcarea să fie
întârziată şi controlată
b. tinde să descarce cât mai repede tensiunea prin satisfacţie pulsională directă
c. recurge la mecanismul refulării

186. Între instanţele şi nivelurile psihice există următoarele relaţii:

a. sinele este inconştient, eul şi supraeul aparţin conştientului

b. sinele este inconştient, eul este în parte inconştient în parte conştient, supraeul este sediul unor forţ
inhibitorii care acţionează inconştient
c. sinele ca sediu al pulsiunilor este inconştient, eul ca sediu al mecanismelor de apărare este
inconştient, supraeul ca instanţă morală este conştient

187. Pulsiunea este constituită la nivel psihic din :

a. reprezentare pulsională şi afectul care o însoţeşte

b. scopul şi obiectul pulsiunii
c. forţă şi sursă pulsională
188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia în considerare:

a. un singur tip de pulsiune, libidoul

b. două tipuri de pulsiune: libidoul şi interesul eului
c. două tipuri de pulsiune: libido şi destrudo
189. Principala activitate psihică în stadiul oral este:

a. plăcerea obţinută prin stimularea zonei orale

b. asimilarea de informaţii auditive, vizuale, cutanate
c. identificarea cu obiectele din exterior
190. Funcţionarea psihică în plan cognitiv este caracterizată în stadiul oral de:

a. nediferenţierea dintre fantasmă şi realitate

b. angoasa de a nu fi înghiţit sau devorat
c. satisfacerea halucinatorie a dorinţei
191. Caracteristica afectivă în stadiul anal este:

a. agresivitatea
b. masochismul
c. ambivalenţa

192. Principala achiziţie psihoafectivă în stadiul anal este:

a. identitatea sexuală
b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor şi persoanelor din jur
c. controlul sfincterian

193. Declanşarea unei nevroze are loc când:

a. există unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forţelor implicate în acest conflict, şi apare alegere
inconştientă a unei modalităţi de compromis prin care acest conflict se va exprima
b. există o traumă psihică, o fixaţie şi apare senzaţia că ceva straniu i se întâmplă subiectului
c. apare un conflict între Sine, Eu şi Supraeu

194. Psihoza maniaco-depresivă este explicată de Melanie Klein prin:

a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziţia depresivă

b. fixaţia la poziţia paranoid-schizoidă
c. ruptura dintre Eu şi realitate

195. Refularea reprezintă:

a. o barieră energetică care se opune trecerii conţinuturilor inconştiente în conştient

b. împingerea în inconştient a unor conţinuturi conştiente
c. trecerea în conştiinţă a unor conţinuturi inconştiente

196. Pulsiunea reprezintă:

a. un răspuns automat la stimulările din mediu

b. reprezentantul psihic al instinctului
c. o imagine

197. Conflictul psihic se manifestă:

a. în nevroză
b. în nevroză şi psihoză
c. în nevroză, psihoză şi normalitate
198. Tulburările psihice apar când:

a. forţele ce intră în conflict sunt egale ca intensitate

b. forţele de refulare sunt mai puternice decât cele ce tind spre descărcare
c. nu există refulare

199. Între normal şi patologic există o deosebire:

a. cantitativă
b. calitativă
c. dinamică

200. Energia psihică se deplasează în aparatul psihic:

a. de la un element la altul prin intermediul lanţurilor asociative

b. de la un neuron la altul
c. între structurile psihice şi cele somatice

201. Procesul refulării constă în:

a. împingerea unei reprezentări în inconştient şi separarea ei de afectul ataşat ei

b. descărcarea afectului acumulat în psihism în urma unei traume
c. eliberarea afectului sub formă de angoasă

202. Pulsiunea este un proces aflat la graniţa dintre:

a. psihic şi somatic
b. afect şi reprezentare
c. Eu şi Sine

203. Complexul Oedip presupune două conflicte:

a. un conflict interior dat de regretul faţă de părintele respins şi unul exterior dat de teama faţă de
părintele respins
b. un conflict pozitiv dat de atracţia faţă de părintele de sex opus şi un conflict negativ dat de atracţia
faţă de părintele de acelaşi sex
c. un conflict moral între Eu şi Supraeu şi un conflict

204. Narcisismul primar se referă la investirea afectivă a:

a. subiectului şi a corpului său

b. Eului prin intermediul identificărilor
c. obiectului asemănător cu sine
205. În stadiul oral relaţia de obiect este caracterizată de:

a. a înghiţi sau a fi înghiţit

b. narcisismul secundar
c. ambivalenţă

206. Obiectul pulsiunii în stadiul anal este reprezentat de:

a. obiectul parţial ce trebuie controlat în scopul afirmării autonomiei

b. obiectul clivat în obiect bun şi obiect rău
c. obiectul parţial incorporat în scopul identificării

207. Nevroza fobică are drept simptome:

a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte împins să le înfăptuiască dintr-o necesitate
internă
b. teama de necontrolată faţă de anumite obiecte sau situaţii
c. elaborarea psihică a angoasei
208. Psihozele au ca specific:

a. nediferenţierea dintre realitatea psihică şi cea externă

b. diferenţierea dintre obiectul bun şi cel rău
c. regresia la narcisismul secundar
209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?
1. cocaina
2. amfetaminele
3. morfina
4. marihuana

a. 1+2+3
c. 1+3
b. 2+4
d. 1+2+3+4

210. Sevrajul la heroina se manifesta prin:

1. Crampe abdominale si diaree
2. Piele si mucoase uscate
3. Tahicardie si hipertensiune
4. Constrictie pupilarã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:
1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv
2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc
3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping
4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a. 1+2+3
c. 1+3
b. 2+4
d. 1+2+3+4

212.Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:

1. scaderea controlului asupra bautului
2. interesul pentru alcool
3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse
4. distorsiuni în gândire – negarea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:

1. Ulcerul
2. Scaderea numarului de tentative suicidare
3. Cresterea criminalitatii globale
4. Risc crescut de cancer cerebral

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

214.Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:

1. Sevrajul complicat cu convulsii
2. Delirium tremens
3. Tulburare psihotica indusa de alcool
4. Tulburare amnezica persistenta

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:

1. ergoterapia
2. psihodrama
3. terapii comportamentale
4. terapii sistemice familiale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:
1. AUDIT
2. CAGE
3. ADS
4. CIWA-r

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:

1. psilocibina
2. mescalina
3. LSD
4. marihuana

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla
si:
1. dementa si delirium
2. tulburari de dispozitie si anxioase
3. disfunctii sexuale
4. tulburari psihotice

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane
2. Rezistenta la tratament
3. Independenta excesiva
4. Dependenta excesiva

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de
personalitate:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate borderline
3. tulburarea de personalitate schizotipala
4. tulburarea de personalitate histrionica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari
de personalitate cu exceptia:
1. tulburarea de personalitate histrionica
2. tulburarea de personalitate schizotipala
3. tulburarea de personalitate antisociala
4. tulburarea de personalitate dependenta

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
2. Tulburarea de personalitate schizotipala
3. Tulburarea de personalitate paranoida
4. Tulburarea de personalitate borderline

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate histrionica
3. tulburarea de personalitate schizotipalã
4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. Îsi subliniaza repetat si exagerat calitatile.
2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

1. intoxicatiilor
2. relatiilor afective negative intrafamiliale
3. afectiunilor lobilor frontal si temporal
4. abandonului matern

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
226. Între complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:
1. Tulburarea somatoformã
2. Alcoolismul
3. Episoadele psihotice tranzitorii
4. Tulburarea distimicã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

227. În etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:

1. factori perinatali
2. factori psihodinamici
3. factori de mediu
4. ereditatea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline?
1. gândire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu
normele subculturale.
2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului
3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale
4. impulsivitate

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:

1. Comportament frecvent lamentativ
2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi
3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare
4. Stima de sine scazuta

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:
1. Comportamentele bizare
2. Gandirea ilogica
3. Prezenta ideatiei delirante
4. Lipsa criticii fata de propria boala

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:
1. Tulburarea schizoafectiva
2. Schizofrenia
3. Tulburarea deliranta
4. Tulburarea bipolara

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
232.Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice
neschizofrenice:
1. Paranoia
2. Psihoza paranoida
3. Parafrenia
4. Delirul senzitiv de relatie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
233.Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele
trasaturi:
1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie
2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.
3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%
4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
234.Simptomele caracteristice schizofreniei în viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat aceast
boala sunt:
1. Saracire emotionala
2. Expansivitate si euforie
3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa
4. Logoree cu presiunea vorbirii

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:
1. scaderea expresivitatii emotionale
2. alogie
3. diminuarea capacitatii hedonice
4. idei delirante de tip paranoid

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
236. Tulburãrile asociate episodului depresiv major în cadrul tulburarii bipolare pot fi:
1. Tulburari fobice
2. Expresivitate panto-mimica caracteristica
3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple
4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe
cele:
1. mistice
2. de persecutie
3. de grandoare
4. kinestezice

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

238. Despre negativismul prezent în schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:

1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.
2. Nu este controlat de vointa bolnavului.
3. Ca dovada ca este în imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un
mijloc de convingere/constrângere, nu poate da rezultate.
4. Este un fenomen incomprehensibil

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:
1. Dezinhibitie sexuala
2. Fuga de idei
3. Necesitate scazuta de somn
4. Idei delirante de ruina

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:
1. dispozitie expansiva
2. iritabilitate
3. labilitate emotionala
4. distractibilitate

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:
1. consumul de alcool si de medicamente
2. perioada postpartum
3. comorbiditate medicala
4. vârsta de debut peste 40 de ani

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:
1. abulia
2. agnozia
3. anhedonia
4. tulburarile de memorie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

243. Dintre etapele investigãrii dementei fac parte:

1. Istoricul familial
2. Istoricul psihiatric
3. Istoricul medical general
4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

244.In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si
prieteni.
2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.
3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv.
4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:
1. Scala Hamilton
2. Scala Zung
3. Scala Montgomery - Asberg
4. Inventarul Beck

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara
2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii
3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%.
4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

247. Între etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele patologice

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:

1. gravitatea tulburarii
2. critica individului asupra bolii sale
3. etiologia tulburarii
4. prezenta anxietatii

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte:
1. nevroza anxioasa
2. nevroza depresiva
3. neurastenia
4. nevroza isterica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
250. Dintre tulburarile disociative fac parte:
1. tulburarea de somatizare
2. personalitatea multipla
3. dismorfofobia
4. amnezia psihogena

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
251.Printre tulburarile anxioase (conform clasificãrii DSM-IV) se înscriu:
1. atacurile de panica
2. tulburarea obsesiv-compulsiva
3. reactia acuta la stres
4. tulburarea somatoforma

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

252. Între etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele penale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:
1. palpitatii
2. derealizare si depersonalizare
3. nervozitatea
4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

254.Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:

1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut
2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva
3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute
4. Dificultati de gândire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

255.Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat în diverse situatii sociale
cum ar fi:
1. Vorbitul în public,
2. Urinatul în toaletele publice,
3. Vorbitul la telefon,
4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:
1. Terapia prin autoinstructie
2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei
3. Terapia rational-emotiva
4. Desensibilizarea sistematica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

257.Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD:

1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor
3.Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent
4.Desensibilizarea sistematica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. Îsi subliniazã repetat si exagerat calitatile
2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

259.Continuumul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii care permite obţinerea unor
performanţe înalte.

260.Optimul motivaţional se referă la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiţii de muncă, relaţ
cu şeful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera atât satisfacţie, cât şi insatisfacţie în munca în
funcţie de contextul organizaţional la care ne raportăm.
261.Recrutarea internă reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii instituţiei şi locului de muncă.

262.Selecţia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a caut
şi de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante
ale instituţiei, şi de atragere a acestora în cadrul instituţiei.
263.Recrutarea internă se referă la recrutarea candidaţilor din interiorul instituţiei fie prin afişarea
postului liber urmat susţinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer în cadru
instituţiei.
264.Prin metodele informale de recrutare internă instituţia angajeaza foşti salariaţi sau foşti studenţi
care au lucrat în regim de colaborare în instituţia respectivă.

265.Surse de recrutare externă pot fi: agenţiile de forţa de munca (oficiile de forţa de munca), centrele
teritoriale de înregistrare a şomerilor, târgurile de locuri de munca, asociaţiile profesionale, instituţiile d
învaţamânt.

266.Criteriile avute în vedere în procesul de recrutare externă sunt: competenţa, vechimea în muncă, ş
potenţialul de dezvoltare al angajaţilor.
267.Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A. Maslow arata ca: 1) în acelaş
timp asupra unui individ poate acţiona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuinţe de la
nivelurile superioare duce la creşterea dorinţei de a satisface trebuinţele de la un nivel inferior

268.Conform teoriei performanţelor aşteptate, atunci când angajaţii percep o anumita inechitate, ei pot
alege una din urmatoarele posibilitaţi: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor;
distorsiunea percepţiei faţa de sine; parasirea domeniului.
269.Satisfacţia muncii este influenţată de:
a. facilităţile economice şi socio-profesionale
b. caracterul rutinier/ variat al muncii
c. relaţiile la locul de muncă muncii
d. cadrul organizaţional în care se desfăşoară munca
e. caracteristicile fizice ale locului de muncă
a. a+b+c+d+e
b. a+b+c
c. b+c+d+e
270.Tipurile de trebuinţe din teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A.Maslow sunt:
a. trebuinţele de cooperare şi afiliere
b. trebuinţele de stimă şi statut
c. trebuinţele de hrană, locuinţă, îmbrăcăminte
d. trebuinţele de autorealizare
e. trebuinţele de securitate

a. a+b+c
b. a+b+c+d+e
c. d+e

271.Conform ..................... factorii de igienă (supravegherea, condiţiile de muncă, relaţiile

interpersonale, securitatea muncii, etc.) şi factorii motivaţionali (realizările personale, recunoaşterea,
munca însăşi, posibilităţile de avansare, etc) determină atât satisfacţie cât şi insatisfacţie în muncă;
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

1) Managementului ştiinţific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizării nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echităţii
7) Teoriei aşteptării
8) Teoriei reîntăririi şi consolidării
a. 1+2
b. 3+4
c. 5
d. 6+7+8
272.Interviul de selecţie este eficient în următoarele situaţii:
a. relevarea unor calităţi ale candidaţilor ca de exemplu: ţinută, limbaj, conduită nonverbală, motivaţii,
interese şi aspiraţii de viitor, pregătire şi calificare profesională, experienţă
b. relevarea cunoştinţele profesionale ale candidatului
c. evidenţierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abilităţi, trăsături de temperament şi
personalitate, etc.)

273.Recrutarea internă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre următoarele elemente:
a. permite identificarea ºi atragerea unui numãr mai mare de candidaþi potenþiali;
b. poate constitui un bun factor de motivare a angajaţilor în vederea viitoarei promovari;
c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiilor;
d. punctele forte şi punctele slabe ale candidaţilor sunt cunoscute mult mai bine.
Precizaţi care din combinaţiile de mai jos reflectă cel mai corect principalele avantaje ale recrutării
interne:
a. a+b+c
b. b+d
c. a+b+c+d
274. Care dintre elementele de mai jos reprezintă dezavantaje ale recrutării interne:
a. costul recrutării personalului este mult mai ridicat;
b. împiedică infuzia de “suflu proaspăt” şi nu favorizează promovarea unor
“ idei noi”;
c. la un ritm rapid de extindere a instituţiei, posibilitaţile de completare a posturilor din personalul
existent, pot fi depaşite;
d. nu este nevoie de o perioadă de acomodare cu noul loc de muncă;
e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate menţinându-şi legaturile cu foştii colegii de
munca;
Precizaţi care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii
interne:
a. b+c+e
b. a+b+c
c. d+e
275.Conform ..................... munca este o parte importantă a vieţii oamenilor, pot folosi autocontrolul în
atingerea obiectivelor organizaţiei, acceptă bucuroşi responsabilităţi în funcţie de recompensele
asociate acestora şi pot da dovada de inventivitate şi creativitate în muncă.
1) Managementului ştiinţific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizării nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echităţii
7) Teoriei aşteptării
8) Teoriei reîntăririi şi consolidării
a. 2
b. 3
c. 6
d. 8
276.…………………………se bazează pe următoarele postulate:
a. oamenii au o aversiune înnascuta fata de munca şi vor încerca să o evite;
b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze şi sa-i constrânga pe angajaţi pentru realizarea
obiectivelor organizaţiei;
c. angajaţii trebuie conduşi pentru ca evita responsabilitaţile;
d. angajaţii sunt preocupaţi în general de securitatea personală.
Alegeţi dintre variantele următoare pe cea corectă:
1. teoria X
2. managementul ştiinţific
3. teoria ERG
4. teoria Y
5. teoria echităţii
6. teoria consolidării
a. 1
b. 3
c. 5

277. Recrutarea externă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre elementele de mai jos:

a. recrutarea personalului este mult mai rapidă şi cu costuri mai mici;

b. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi potenţiali;
c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiei;
d. creşte motivarea personalului;
e. se realizează economii în costurile de pregătire pentru că se angajează profesionişti competenţi, bin
pregătiţi, din exterior
a. a+b+c
b. b+c+e
c. a+b

278. Care dintre elementele prezentate reprezintă dezavantaje ale recrutării externe:

a. favorizează promovarea ideilor noi;

b. timpul necesar acomodării, adaptării şi integrării pe posturi a noilor angajaţi este mult mai mare, cee
ce atrage costuri suplimentare;
c. identificarea, atragerea şi evaluarea candidaţilor se realizează mult mai dificil;
d. nu implică elaborarea unor programe de pregătire profesională întrucât se angajează profesionişti d
exterior;
e. poate apărea respingerea noilor veniţi de către vechii angajaţi ceea ce creează dificultăţi de
integrare, duce la scăderea motivaţiei afectând productivitatea muncii
a. b+c+e
b. a+b
c. b+c+d
279.Care dintre următoarele metode sunt utilizate în recrutarea externă?
a. observaţia
b. anunţurile publicitare
c. analiza produselor activităţii
d. fişierul cu potenţiali angajaţi
e. instituţii specializate în recrutarea/selecţia de personal/ consultanţă în domeniul resurselor umane
f.metoda timpilor şi a mişcărilor
g.reţeaua de cunoştinţe
h.internetul
i. studiul de caz
j.analiza postului
k. head-huntingul
a. a+b+c+d+e
b. b+d+e+g+h+k
c. e+f+g+h+i+j
280.Etapele planului de recrutare sunt:
a. analiza prognozei cererii de resurse umane
b. organizarea posturilor şi a oamenilor
c. testarea psihologică
d. prognoza ofertei de resurse umane
e. organizarea interviului de selecţie
f. analiza evidenţei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor,
deceselor
g. acomodarea cu locul de muncă
h. studiul posturilor
i. calculul nevoilor directe de recrutare
Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului de mai sus:
a. a+b+d+f+h+i
b. b+c+d+e+f
c. g+h+i
281.Conform ..................... factorul care motivează oamenii în procesul muncii este salariul pe care
aceştia îl primesc
1. Managementului ştiinţific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizării nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echităţii
7. Teoriei aşteptării
8. Teoriei reîntăririi şi consolidării
a. 1+2+3
b. 2
c. 1
282.Conform ..................... indivizii sunt preocupaţi nu numai de nivelul recompenselor pe care le
primesc în schimbul efortului propriu ci şi de relaţia dintre recompensele pe care le primesc ei şi cele p
care le primesc ceilalţi.

1. Managementului ştiinţific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizării nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echităţii
7. Teoriei aşteptării
8. Teoriei reîntăririi şi consolidării
a. 1
b. 3
c. 5
d. 6

283.Etapele selecţiei de personal sunt următoarele:

a. analiza scrisorii de intenţie şi a curriculumului vitae
b. adaptarea în muncă
c. interviul de selecţie
d. identificarea cu munca
e. testarea psihologică
f. recrutarea internă
g. probele de cunoştinţe profesionale
h. probele de lucru
i. integrarea la locul de muncă
j. examinările medicale
k. asimilarea informaţiilor şi comportamentelor specifice muncii
l. verificarea referinţelor
m. decizia finală
Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului de mai sus:
a. a+b+c+d
b. a+c+e+g+h+j+l+m
c. h+i+j+k+l+m
284.Factorii care influenţează procesul de integrare sunt:
a. scopurile instituţiei la care angajatul trebuie să adere;
b. coeziunea şi coerenţa grupului în care angajatul îşi desfăşoară activitatea;
c. contractul dintre angajat şi instituţie şi care stabileşte un echilibru între contribuţiile şi realizările
cerute şi recompensele financiare şi nonfinanciare din partea instituţiei;
d. normele care definesc rolurile angajatului în instituţie;
e. raporturile de putere şi de dependenţă cu colegii şi cu superiorii ierarhici
a. a+d+e
b. a+b+c+d+e
c. b+c+d
285.Consolidarile în viziunea lui B.F Skinner sunt:
a. facilităţile
b. mutările disciplinare
c. menţinerea unei echităţi efort-compensaţie
d. premieri pentru merite deosebite
e. concedierile
f. stingerile
g. consolidările negative
h. creşterile salariale
i. sancţionările
a. a+b+d+e+f+g+h+i
b. d+e+f+g+h
c. f+g+h+i
286. Tipurile de erori care pot apărea în timpul interviului de selecţie sunt:
a. eroarea de similaritate
b. discriminarea în funcţie de vârstă
c. eroarea de contrast
d. sublinierea elementelor negative
e. eroarea de tip halou
f. eroarea datorată primei impresii
g. discriminarea în funcţie de sex
a. a+b+c+d+e+f+g
b. b+c+d+e
c. d+e+f+g

287.Stadiile procesului de integrare profesională în viziunea lui O. Hoffman sunt:

a. adaptarea în muncă
b. vizite în instituţie, conduse de şeful ierarhic, care îi va prezenta noului angajat activitatea acesteia,
structura sa şi mai ales departamentele cu care va colabora
c. asimilarea
d. identificarea cu instituţia şi colectivul
e. oferirea noului angajat a unei «mape de întâmpinare» care să conţină informaţii referitoare la
structura organizatorică a instituţiei, facilităţile existente, programul de lucru, modalităţile de evaluare,
regulamentele instituţiei, date despre protecţia muncii, prevenirea accidentelor, etc.
a. a+c+d
b. b+c+d
c. c+d+e

288.Teoria celor trei necesităţi a lui David McClelland are în vedere următoarele necesităţi:
a. necesităţile de existenţă
b. necesităţile de securitate
c. necesităţile de putere
d. necesităţile de afiliere
e. necesităţile de realizare
f. necesităţile de stimă şi statut
a. c+d+e
b. a+b+c
c. d+e+f
289................................constă în compararea fiecărui candidat cu predecesorul său/ predecesorii săi,
neglijând comparaţia cu standardul prestabilit al interviului.
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:
a. eroarea de similaritate
b. eroarea de contrast
c. eroarea de tip halou
d. eroarea datorată primei impresii

290.Conform ..................... oamenii fac o comparaţie între efortul pe care îl depun (educaţie, calificare,
abilitaţi, experienţa, timpul lucrat în organizaţie, etc) şi compensaţia pe care o primesc (salariu,
beneficii, recunoaşteri, promovari).
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă
a. teoriei performanţelor aşteptate
b. teoriei echităţii
c. teoriei bifactoriale motivaţie igienă
d. teoriei consolidării
e. teoriei Y

291........................are la baza nevoia de a şti, de a cunoaşte, curiozitatea şi interesul intelectual faţa d

o anumita profesiune
a. motivaţia intrinsecă
b. motivaţia cognitivă
c. motivaţia pozitivă
d. motivaţia extrinsecă
e. motivaţia afectivă
292.Sursa generatoare a ..........................se afla în trebuinţele personale ale individului şi este solidara
cu activitaţile lui, individul exercitând o munca în conformitate cu propriile aptitudini şi abilitaţi.
a. motivaţiei intrinseci
b. motivaţiei cognitive
c. motivaţiei negative
d. motivaţiei extrinseci
e. motivaţiei afective
293.În viziunea lui B.F.Skinner..................este o formă de consolidare bazată pe ideea că un anumit
comportament va dispărea daca va fi ignorat.
a. Sancţiunea
b. Consolidarea pozitivă
c. Extincţia
d. Consolidarea negativă

294..............................este determinată de interacţiunea membrilor grupului de munca şi se refera la

faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum şi satisfacerea nevoilor de
cooperare, afiliere, securitate, stima şi statut social ale acestora
a. Motivaţia economică
b. Motivaţia profesională
c. Motivaţia psihosocială

295.............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecţie dar care în realitate
demonstrează că sunt muncitori buni
a. Indivizii falşi negativi
b. Indivizii falşi pozitivi
296.În cadrul interviului de selecţie………………………. se produce atunci când o anumită
caracteristică a interviului impresionează foarte puternic, punându-şi amprenta asupra evaluării
generale a candidatului.
a. Eroarea de contrast
b. Eroarea de tip halou
c. Eroarea de similaritate

297.………………..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea
unui post în cadrul unei instituţii prin analiza obiectivă a concordanţei dintre caracteristicile profesionale
ale unui post şi caracetristicile fizice, psihice şi informaţionale pe care le prezintă solicitanţii postului.
a. selecţia de personal
b. recrutarea internă
c. recrutarea externă

298..........................................explică motivarea în muncă ca pe un proces complex în care indivizii

analizează şansele pe care le au în obţinerea anumitor rezultate şi măsura în care aceste rezultate sun
atrăgătoare pentru ei.

a. Teoria Y
b. Teoria echităţii
c. Managementul ştiinţific
d. Teoria asteptării
e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă
f. Teoria ERG
a. a
b. b
c. c
d. d

299.În explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de trebuinţe şi

anume trebuinţe legate de existenţa, trebuinţe legate de relaţiile cu semenii şi trebuinţe de creştere.
a. Teoria X
b. Teoria echităţii
c. Teoria ERG
d. Teoria asteptării
e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă
f. Teoria celor trei necesităţi
a. f
b. e
c. c
300...........................are la bază reacţii de respingere şi aversiune ale individului faţa de consecinţe
neplacute care pot apărea la locul de muncă (concediere, retrogradare, critica, teama de eşec sau
pierdere a prestigiului, etc.)
a. motivaţia extrinsecă pozitivă
b. motivaţia extrinsecă negativă
301.Una dintre teoriile de mai jos are în vedere trei aspecte importante:
1. grupul este structura de bază în instituţie;
2. angajarea pe viaţă, polivalentă, cariera lentă, conturează motivaţia
individuală;
3. respectul oamenilor pentru muncă şi grup este măsura propriului lor
respect.
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

a. teorie ERG
b. teoria celor trei necesităţi
c. teoria Z
d. teoria Y
e. teoria performanţelor aşteptate

302.Una dintre teoriiile motivaţionale de mai jos porneşte de la premisa că motivaţia pentru muncă est
determinată de patru tipuri de comparaţii:
1. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în cadrul aceleiaşi organizaţii;
2. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în afara organizaţiei;
3. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaţiei;
4. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaţiei.

Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

a. teorie echităţii
b. teoria celor trei necesităţi
c. teoria Z
d. teoria bifactorială motivaţie-igienă
e. teoria performanţelor aşteptate
303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in
relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau
trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentia
valide.

304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce
cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice,
atitudini, reactii ale altora, itemi bizari.

305. Metoda empirica (strategia criteriului extern) presupune o selectie a itemilor pe baza corelatiei
factoriale dintre item si raspunsurile subiectilor.

306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare

obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil.
307. In viziunea lui R. B. Cattell cunoasterea modului de combinare a trasaturilor ii permit psihologului
sa realizeze predictii asupra comportamentului persoanei intr-o anumita situatie.
308. Realizand o analiza a diferitelor definitii ale personalitatii Perron a identificat o serie de
caracteristici dominante ale acestora, si anume:
a. omogenitatea
b. globalitatea
c. fluiditatea
d. coerenta
e. permanenta (stabilitatea) temporala

a. a+b+d
b. a+b+c
c. b+d+e
d. b+c+e
309. Luand in consideratie interactiunea dintre teorei si metoda, principalele obiective ale metodelor de
evaluare ale personalitatii sunt:
a. descrierea
b. explicarea
c. predictia

a. a+b
b. a+b+c
c. b+c

310. Notiunea de personalitate poate fi considerata:

a. ca desemnand individul uman concret;
b. un termen fara aplicabilitate concreta;
c. o constructie teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei
stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic, persoana
umana.

311. In procesul de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este ce
in care se hotaraste tipul de proba, alegere ce este dependenta de urmatoarele aspecte:
a. domeniul in care testul va fi folosit
b. numarul de itemi
c. scopul testarii

a. a+c
b. a+b+c
c. a+b

312. Evitarea surselor de eroare care pot afecta fidelitatea unui test, poate fi realizata prin urmatoarele
strategii:
a. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns;
b. formularea unor intrebari cu raspunsuri deschise;
c. elaborarea unor scale de validare a testului
d. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului

a. a+b+c
b. c+d
c. a+c+d
d. a+d
313. Etalonarea testului, prin care testul este aplicat unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea
chestionarului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp, se desfasoara in etapa:

a. initiala
b. de elaborare si constructie
c. finala
314. Strategia de construire a chestionarelor de personalitate centrata pe criteriul intern si care
presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina variatia
semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si
evaluati factorii respectivi, este cunoscuta ca fiind:

a. metoda intuitiva
b. metoda analizei factoriale
c. metoda empirica

315. Abordarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea
trasaturilor sau tipurilor de personalitate si care contribuie la elaborarea unei structuri ipotetice a
personalitatii umane este:

a. abordarea idiografica
b. abordarea nomotetica
c. abordarea interactionista
316. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de l
trasatura considerata:
a. predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari
b. tendinta de a formula raspunsuri variate
c. tendinta de a da raspunsuri afirmative

317. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate, legate de problema
limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost
urmatoarele:
a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite
propozitii-criteriu
b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul
limbajului natural
c. specificarea unor criterii de excludere
a. a+b
b. a+b+c
c. b+c
318. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o
permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin
respectarea urmatoarelor conditii:
a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational
b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale
c. etalonul sa fie reprezentativ
d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie
acceptati, tolerati de subiecti
a. a+b+d
b. c+d
c. a+b

319. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:
a. ambiguitatea
b. lungimea
c. compexitatea
d. formatul itemului care este dat de propozitie si tipul de raspuns
a. a+b+c
b. a+c+d
c. b+c+d

320. Mischel promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza
comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictorii comportamentului unui
individ sunt legati de experienta anterioara a persoanelor respective in situatii similare, autorul fiind
adeptul orientarii:

a. trasaturilor
b. situationiste
c. psihanalitice

321. Caracteristicile semantice ce pot influenta procesele cognitive importante in raspunsurile la itemi
sunt:
a. ambiguitatea
b. gradul de referinta personala
c. comprehensibilitatea
d. lungimea
e. evaluarea
f. nivelul de abstractizare

a. a+b+c+e+f
b. b+c+f
c. d+e+f
d. a+b+d+e+f

322. Principul conform caruia cercetarea trebuie sa se bazeze pe corectitudine, pe un contract

neexploatativ si reciproc, fiind vorba de un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect se
refera la :

a. confidentialitate
b. respectarea intimitatii
c. consimtamantul informat
323. I. Dafinoiu aprecia ca modelele interactioniste ofera explicatii pornind de la determinismul
dimensiunilor:
a. psihologica
b. sociala
c. biologica
a. a
b. a+b+c
c. b+c

324. Orientarea ce analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele car
intra in interactiune, promovand o abordare dinamica este:

a. perspectiva situationista
b. perspectiva idiografica
c. perspectiva situationista

325. R. B. Cattell a descris ...................ca fiind tendinte de a reactiona, relativ permanente si care
formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului.

a. factorii
b. trasaturile
c. comportamentele

326. R. B. Cattell a considerat ca exista urmatoarele forte motivationale sau dinamice ale personalitatii
a. sentimentele
b. ergii
c. caracterul

a. a
b. b+c
c. a+b
327. Trasaturile-sursa de nivel mediu considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele
importante ale vietii (familie, profesie, religie, etc.) erau considerate de R. B. Cattell ca fiind:

a. aspiratiile
b. perceptiile
c. sentimentele

328. Cercetarile realizate de R.B. Cattell si colaboratorii, cercetari ce au luat in considerare varsta si
stabilitatea factoriala, au fost realizate prin doua tehnici:
a. stabilirea corelatiilor dintre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite, specifice pentr
perioada de dezvoltare inclusa in studiu (metoda longitudinala)
b. tehnica ce se bazeaza pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin
subiecti care traiesc simultan in aceeasi perioada de timp, pentru a se obtine o compilare a liniilor de
tendinta legate de varsta.
c. stabilirea tendintelor generale rezultate in urma administrarii unor sondaje de opinie

a. a+c
b. b+c
c. a+b
329. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empiric
autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a fost studiat extensiv prin:
a. chestionare
b. sondaje de opinie
c. teste obiective
d. observatii directe
e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata.
a. a+b
b. b+c+d
c. a+c+d+e
330. Trasaturile-sursa identificate de R.B. Cattell sunt urmatoarele:
a. trasaturi constitutionale
b. trasaturi populare
c. trasaturi ce tin de mediu

a. a+c
b. b+c
c. a

331. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru
Chestionarul “C”, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de:
a. sex
b. profesie
c. varsta

a. a
b. b
c. a+c

332. Teoria lui R. B. Cattell ce a stat la baza elaborarii Chestionarului “C” descrie anxietatea ca fiind:
a. un sentiment-master
b. un factor primar
c. un factor secundar

333. Factorul din Chestionarul “C” descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine,
gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constien
prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:

a. C
b. Q4
c. Q3

334. In chestionarul “C” al lui R.B. Cattell notele standard care indica instalarea anxietatii sunt cele car
sunt mai mari dacat:

a. 6
b. 7
c. 5
335. Porot a identificat urmatoarele conditii esentiale existente in majoritatea definitiilor psihiatrice
asupra anxietatii:
a. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice, ce pot amplifica totul la
proportiile unei tragedii reale
b. starea de atentie fata de un pericol, o stare de alerta psihica, care cuprinde subiectul in intregime, ca
si cum totul ar duce catre o catastrofa
b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata
pericolului

a. a+b+c
b. a+c
c. b+c

336. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si
urmatoarele:
a. tensiunea interioara
b. stabilitatea emotionala
c. lipsa de incredere in sine
d. manifestari psihosomatice
a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b

337. Unul dintre punctele de plecare pe care H. Gough le-a avut in derularea cercetarilor privind
realizarea C.P.I a fost ansamblul acelor termeni pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie
moduri de comportament, caracteristice, obisnuite, care sunt denumite:

a. “concepte obiective”
b. “concepte populare”
c. “concepte-sursa”

338. Scalele ce sunt folosite in prima etapa de interpretare a profilului C.P.I., cea de validare, scale ce
dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului, sunt:

a. Sa, Cs, Do
b. Do, Re, Fe
c. Wb, Cm, Gi

339. Factorii cuprinsi in testul PF16 sunt:

a. factori de natura exclusiv ereditara
b. factori ce pot fi diferentiati exclusiv calitativ
c. constructe bipolare

340. In prima etapa a interpretarii protocolului C.P.I., etapa ce este una de validare, un scor scazut la
Cm, sub notele T25 poate indica:
a. subiectul a raspuns la intamplare
b. subiectul nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub medie
c. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza lucrurile obisnuite

a. a+b+c
b. a+c
c. b+c
341. Chestionarul de Personalitate California a fost construit ca un instrument paralel in raport cu un a
instrument elaborat la Universitatea din Minnesota si care era destinat psihopatologiei, pornind de la
variabile clinice, si anume este vorba de proba:

a. FPI
b. MMPI
c. PF 16

342. In foaia de profil CPI, interpretarea perceptiei sociale a comportamentului sau analiza adjectivala
se realizeaza pentru:

a. scoruri medii
b. scoruri extremizate
c. scoruri negative

343. Prima grupa de scale din foaia de profil CPI, de la Do la Wb, evidentiaza:

a. acceptarea cerintelor sociale

b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine
c. aspectele motivationale

344. In varianta din 1987 a CPI, H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalt
si anume:
a. independenta
b. dependenta
c. empatia

a. a+b
b. b+c
c. a+c

345. In foaia de profil CPI, a doua grupa de scale, de la Re la Cm, se refera la:

a. gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, nivelul de socializare atins, maturitatea

sociala, modul autocontrolat de a relationa
b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine
c. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor
346. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului
presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la
scalele implicate in conditia eului, si anume:
a. Ai, Ac, Ie
b. Do, Re, Cm
c. Sa, Wb, Fe
347. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI, care este cuprinsa intre scalele Ac si Ie, cuprinde
dimensiuni ce redau:

a. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine

b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor
c. aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare, tipul de valori dominan

348. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul CPI, un
prim demers este cel prin care se realizeaza o analiza globala care ne permite sa formulam primele
ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme, acest demers fiind denumit:

a. analiza corelativa
b. analiza configuratiei profilului
c. analiza factoriala

349. Chestionarul de Personalitate California, unul din cele mai cunoscute si aplicate instrumente poat
fi aplicat si in:
a. scoli si colegii
b. industrie si afaceri
c. institutii medicale si birouri de consiliere axate pe probleme de neadaptare sociala

a. a+b+c
b. b+c
c. a+b
350. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua
posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough:
a. modelul tridimensional al intelectului
b. piramida trebuintelor
c. medelul cuboid
Raspuns Pagina

3
2

4
3

2
4

1
2

3
3

2
3

2
1

3
3

3
1

d
c

b
c

c
d

d
d

b
c

a
e

b
c

c
e

d
c

a
d

a
c

b
c

b
c

t
2

1
1

3
3

2
3

4
2

3
1

3
2

3
2

3
3

f
f
f

f
t
a

a
a

a
c

c
a

a
a

c
a

d
d

c
b

c
d

d
d

a
d

d
a

d
a

b
a

a
c

t
t

c
a

b
a

a
b

c
d

b
a

a
b

a
b

b
c

t
c

c
c

b
a

c
b

c
c

b
a

a
b

c
c

c
Instructiuni: Pentru a folosi acest fisier, treceti raspunsurile pe care le considerati corecte in pagina “Ra
coloana verde, apoi mergeti in pagina “Test” si completati coloana galbena (Raspuns test) cu raspunsu
Pentru reluarea testului, stergeti raspunsurile date si continuati. Actualizarea raspunsurilor, in cazul in
modiifcarea, se face in pagina “Raspunsuri”, coloana verde. Va urez succes!