Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale


Comunicarii
Sectia Stiinte Politice

Politici de integrare a minoritatilor in


Regatul Suediei
- lucrare de semestru -
Regatul Suediei - politici de integrare a minoritatilor

Motivatie
Regatul Suediei reprezinta unul dintre cele mai bune modele de implemetare a
democratiilor moderne. Desi la o prima vedere el poate fi foarte usor confundat cu un stat
mai degraba social decat liberal, prin faptul ca timp de 40 de ani a fost condus de partidul
de stanga Partidul Social Democrat Suedez (Sveriges socialdemokratiska),care a
promovat intens politici sociale si economice prin care fiecare cetatean contribuia cu o
buna parte din venitul propriu la bugetul de stat, putem vorbi de statul suedez ca o
democratie de stanga in care cetatenii traiesc liberal. Politica statului este una orientata
spre egalitate sociala, bazata insa pe competitivitate si piata libera.
Am ales cazul Suediei pentru ca nu reprezinta o problema. Suedia reprezinta
insa,in acest moment, un model in ceea ce priveste aplicarea principiilor democratice,
astfel ca studierea politicilor sale este de dorit pentru oricine doreste sa afle cum trebuie
sa functioneze o democratie viabila. Doresc ca prin aceasta lucrare sa scot in evidenta, pe
cat posibil, atat aspectele pozitive, cat si pe cele negative, si nu in ultimul rand evolutia
politicilor de integrare a minoritatilor in structurile sociale si politice ce au contribuit,
intr-o mare masura la atingerea statutului detinut astazi de Suedia, si anume, cel de prima
democratie a lumii.
Am ales pentru aceasta lucrare sa pun accentul pe doua politici implementate de
Suedia in cazul integrarii minoritatilor, si anume, politicile de integrare lingvistica(din
anii 90’), si politicile de integrare a minoritatilor pe piate fortei de munca(din anii 2000).
Motivele pentru care am ales aceste doua politici provin din faptul ca, in opinia mea,
reprezinta cele mai evidente probleme pe care le-ar putea avea aceasta tara. Am ales
politicile lingvistice pentru ca exista, in nordul tarii, o importanta minoritate de vorbitori
de sami si finlandeza ; in plus, mediul cultural suedez s-a imbogatit substantial prin
venirea, mai ales dupa 1990, a emigrantilor din fosta Iugoslavie, Polonia sau Iran. Cel de-
al doilea tip de politici, cel de integrare a minoritatilor pe piata fortei de munca, a fost
ales pentru ca Suedia se confrunta in acest moment cu problema imbatranirii populatiei.
Astfel, atat in trecutul apropiat, cat si in viitor, Suedia a fost si va fi nevoita sa importe
mana de lucru din tari straine pentru a suplini lipsa propriilor muncitori.
Introducere
Suedia este cea mai mare dinte tarile nordice, avand o suprafata de 449.964 km².
Suedia este organizata politic sub forma unei monarhii constitutionale, regele din prezent
fiind Carl XVI Gustaf, descendentul generalului francez al lui Napoleon, Carol al XIV-
lea Ioan al Suediei, ce a primit drept rasplata pentru curajul sau Regatul Suediei, in anul
1810.
Potrivit ultimului recensamant, Suedia detine, in prezent, o puplatie de 9.045.389
de locuitori si repezinta una dintre cele mai slab tari reprezentate(avand asigurate 10
locuri) in Parlamentul Uniunii Europene, la care a aderat in 1995. Suedia a inceput
industrializarea la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar incepand cu mijlocul secolului al
XX-lea Suedia este cunoscuta ca o tara ce combina piata libera in economie cu politicile
statului bunastarii.

2
Evolutia numarului si a provenientei imigrantilor din Suedia
In anii ’50 si ’60 recrutarea imigrantilor pentru piata fortei de munca a devenit
foarte importanta pentru Suedia in conditiile in care acestia contribuiau cu sume mari la
bugetul de stat, dezvoltandu-se apoi sectorul public.
Majoritatea imigrantilor de la mijlocul secolului XX proveneau din tarile vecine,
tara cu cei mai multi emigranti in Suedia fiind Finlanda. Dezvoltand acest aspect,in 1960,
din totalul cetatenilor straini de pe teritoriul Suediei, 299.879 cetateni straini, cele mai
importante grupuri erau rmatoarele:

Tara de provenienta Nr. rezidentilor nascuti in alta tara din


Suedia in 1960
Finland 101.307
Germania 37.580
Norvegia 37.253
Danemarca 35.112
Estonia 21.000
1
Tabel 1
Analizand acest aspect putem deduce motivele pentru care cetatenii altor state
emigrau in Suedia. Dintre toate statele nordice, Suedia se bucura de o lunga perioada de
pace, nemaintalnind un razboi de aproape 150 de ani la momentul respectiv(din 1814). In
plus, politicile statului bunastarii atrageau cetatenii care nu dispuneau de locuri de munca
sau de ajutoare din parte statului in care traiau. In cazul Germaniei, situatia poate fi
explicata prin faptul ca dupa Al Doilea Razboi Mondial aceasta tara se afla intr-o situatie
dificila, astfel ca multi cetateni au ales calea exilului.
Incepand cu aii ’70 imigratia a constat in mare parte din numarul refugiatilor si a
reunificarii familiilor din Orientul Mijlociu si America Latina. Iata cum a evoluat
numarul imigrantilor in deceniile de dupa anii 1960 :

Numarul strainilor rezidenti permanent in Suedia intre anii 1960 -2000

1
http://www.migrationinformation.org/Profiles/display.cfm?ID=406

3
Tara de
1960 1970 1980 1990 2000 2004
origine
Scandinavia
Denmark 35,112 39,152 43,501 43,931 38,190 41,663
Finland 101,307 235,453 251,342 217,636 195,447 186,589
Norway 37,253 44,681 42,863 52,744 42,464 45,000
Other
Europe
Estonia 21,000 18,513 15,331 11,971 10,253 9,920
Germany 37,580 41,793 38,696 36,558 38,155 40,826
Greece 266 11,835 15,153 13,171 10,851 10,794
Poland 6,347 10,851 19,967 35,631 40,123 43,472
Former
1,532 33,779 37,982 43,346 131,772 134,940
Yugoslavia
Refugee-
sending
Chile 69 181 8,256 27,635 26,842 27,699
Ethiopia 59 346 1,797 10,027 11,907 11,213
Iran 115 411 3,348 40,084 51,101 53,982
Iraq 16 108 631 9,818 49,372 70,117
Lebanon 15 240 2,170 15,986 20,038 21,106
Somalia 0 68 146 725 13,082 15,294
Turkey 202 3,768 14,357 25,528 31,894 34,965
Other
58,914 96,406 131,413 205,654 292,307 352,682
countries
GRAND
299,879 537,585 626,953 790,445 1,003,798 1,100,262
TOTAL
Total
7,497,967 8,081,229 8,317,937 8,590,630 8,882,792 9,011,392
population
Percentage
4.0 6.6 7.5 9.2 11.3 12.2
foreign born
2
Tabel 2
2
Befolkningsstatistik 2004. Örebro: Statistics Sweden, 2005,
http://www.migrationinformation.org/Profiles/display.cfm?ID=406

4
Dupa cum putem observa din tabel, populatia rezidenta de alte orgini, din Suedia,
a crescut constant intre anii 1960 si 2004. Imigrantii din tarile vecine au suferit doar
usoare cresteri in acest interval de timp, cu exceptia cetatenilor de origine finlandeza care
au inregistrat o crestere seminficativa. Pe de alta parte, numarul si nationalitatile
imigrantilor din tari indepartate a crescut intr-o importanta masura. Dupa cum vedem,
imediat dupa prabusirea blocului comunist, cetatenii iugoslavi si polonezi au emigrat intr-
un numar foarte mare, cetatenii polonezi aproape dublandu-si numarul. Dupa 1990, o
parte din imigrantii din tarile vecine ca Finlanda, Germania sau Danemarca s-au intors in
tarile lor ; in schimb, imigrantii veniti din alte tari au continuat cresterea inregistrata in
deceniile premergatoare prabusirii comunismului, amintind aici de cetatenii din fosta
Iugoslavie care au ajuns la un numar record de imigranti in 2004, si la cetatenii arabi
care, deasemenea, au populat in special sudul tarii. Au crescut in importanta numarului
cetatenii latino-americani si cei proveniti din tarile arabe ; astfe, in prezent al treilea oras
ca marime al Suediei, Malmo, este populat in masura de aproape 50% de musulmani
veniti din tarile arabe, in special din Iran si Irak.

Politici pentru integrarea minoritatilor


Suedia a devenit o tara activa in domeniul imigratiei doar dupa ce-l De-al Doilea
Razboi Mondial. Putem diviza perioadele de imigratie in patru stagii, fiecare
reprezentand un tip diferit de imigranti:
• Refugiati din tarile vecine, din 1938 pana in 1948
• Imigranti pentru piata fortei de munca, din 1949 pana in 1971
• Reunificari familiale din Finlanda si Sudul Europei
• Cei care au obtinut azil, provenind din sudul si estul Europei, din 1990
pana in prezent ;3
In anii ’50 si ’60, Suedia nu a avut o politica oficiala pentru integrarea imigantilor
in structurile sociale, asta datorita faptului ca majoritatea starinilor proveneau din
randurile statelor vecine, considerate asemanatoare cu statul suedez.
In 1975 Parlamentul a aprobat o politica privind integrarea bazata pe nevoia de a
face fata imigrantilor veniti pentru locurile de munca din sudul Europei. Aceasta politica
a fost condensate in trei obiective principale:egaitate, liberatea de a allege, si
parteneriatul. Imigrantii rezidenti permanent in Suedia se puteau bucura de aceleasi
drepturi ca si cetatenii suedezi native, inclusive accesul la politicile sociale. In viata
privata, ei puteau decide ce doreau sa faca in privinta culturii native :sa o pastreze sau sa
fie asimilati de cea a statului gazda. In aceasta politica este mentionat totodata si suportul
oferit copiilor imigrantilor de a invata limba suedeza, insa orice ar fi hotarat imigrantii,
nu ar fi intrat in conflict valorile si normele suedeze. Imigrantilor s-a oferit deasemean
dreptul la asociere politica si dreptul de a vota la alegerile locale si nationale. In 1985
Biroul pentru Imigrari a dezvoltat un program pentru integrarea minoritatilor bazat pe
cursuri de limba, desfasurat in numeroase localitati in care li s-a oferit si cazare. Acest
program insa nu a fost un succes. El a generat dependenta de ajutoarele venite din partea
statului pentru ca imigrantii au fost dusi in partile tarii cu putine locuri de munca si cu o
rata a somajului mare.In anii 90 programul privind integrarea imigrantilor a fost revizuit

3
http://www.migrationinformation.org/Profiles/display.cfm?ID=406

5
pentru a acorda o mai mare flexibilitate autoritatilor locale. Refugiatii erau de asemenea
lasati sa decida locul unde vor sa traiasca.
Practic, lucrurile au ramas neschimbate pana astazi in Suedia, schimbadu-se doar
perceptia asupra termenului de integrare, care nu este considerat doar un proces
unilateral, ci unul mutual, in care nu doar imigrantii se schimba, ci si societatile sufera
transformari atunci cand imigrantii sunt integrati in diferitele structuri.4

Politici lingvistice
Politicile lingvistice reprezinta acele politici publice care reglementeaza utilizarea
si statutul limbilor(majoritare si minoritare) intr-un stat.
Suedeza este limba naţională (dar nu oficială) a Suediei, şi este vorbită de
majoritatea populaţiei. Suedeza aparţine ramurei limbilor germanice de nord, fiind foarte
asemănătoare cu daneza şi norvegiana, dar diferă din punct de vedere al pronunţiei şi al
ortografiei. Deşi este vorbită de către majoritatea populaţiei, suedeza nu este limba
oficială în Suedia. Pe data de 7 decembrie a anului 2005 parlamentul a supus acest lucru
la vot, iar rezultatul a fost considerat o eroare deoarece au fost exprimate 147 de voturi
din 145 posibile.
“In termeni generali, politicile lingivistice in Suedia au fost, dupa secolul al XIX-
lea, bazate pe accesul la comunicare internationala, controlul comunitatilor vorbitoare de
alte limbi decat suedeza, influenta teologiei si a ideologiei religioase, dezvoltarea
societatii si institutionalizarea educatiei si cunoasterii.Chiar si in zilele noastre aceasta
perspectiva nu s-a schimbat radical si este vizibila in forma atitudinii legislatiei in ceea ce
priveste limba suedeza sau alte limbi vorbite de imigranti in Suedia, si perceptia culturilor
mono sau multilingvistice.“5
Politicile ligvistice ale Suediei sunt nationaliste si orientate spre asimilarea
imigrantilor.6 Imigratia importanta inceputa in anii 1950 a afectat educatia bilingva.
Suedia are in acest moment cinci grupuri de minoritati lingvistice : vorbitoriii de limba
Sami(intre 15000 si 20000, aflati in nordul tarii), Meankieli si Finish, doua limbi fino-
ugrice( vorbite de 40-70.000 de Tornedalieni din nordul tarii) ; 200-250.000 vorbitori de
Suedezo-Finlandeza de pe intreg teritoriul Suediei ; 5-15.000 de vorbitori de
Romani(gipsy) ;3000 de vorbitori de ebraica. Comunitatea Sami are statutul de minoritate
din 1970.
Politica lingvistica oficiala a Suediei este aceea de a promova vorbirea bilingva.
Imigrantii primesc astfel suportul necesar cum ar fi, ziare in limbile celor mai importante
comunitati de imigranti, sustinerea activitatii asociatiilor imigrantilor, precum si literatura
si teatrul acestora.
In mass-media, limbile Meankieli, Finlandeza si Sami au un rol important,
existand reglementari aduse Societatii Suedeze de Radiodifuziune ce sugereaza mass-
mediei sa acorde o importanta semnificativa acestora. Astfel exista 25 de canale TV ce
difuzeaza programe in limba finlandeza, ele fiind finantate in egala masura de statul

4
Idem
5
Language Planning and Policy in Europe, Vol.1, Hungary, Finland and Sweden,Edited by Robert B.
Kaplan and Richard B. Baldauf Jr., 2001;
6
Mcgarr si O’Leary sustin ca scopul asimilarii este generaizarea caracteristicilor preponderente ale
identitatii dominante sau a unei identitatii construite artificial – Levente Salat – Multiculturalism
liberal,Polirom, 2001, pp. 59;

6
suedez si cel finlandez. Radioul in limba Sami este activ inca din 1970 si emite
saptamanal 60 ore.
Pe langa limbile acestor minoritati, statul incurajeaza invatarea altor limbi de
circulatie internationala. Din 1977 statul suedez a implementat programul MTI(Mother
Tongue Instruction). Prin aceste programme s-a oferit posibilitatea copiilor imigrantilor
sa studieze limba nativa, limba suedeza si alte limbi straine. Engleza este cea mai
importanta limba straina pe care o ofera sistemul educational suedez. In 1991 procentul
din totalul elevilor care studiau limba engleza era de 31%, pentru ca pana in 1999
procentul scolilor care ofereau cursuri de engleza sa fie de 99,3 %. Aproximativ
46%(7.767) dintre copii Suedezo-Finlandezi au accesat acest program in 1995. Copii
vorbitori de araba reperzinta cel mai important grup cae a apelat la acest program de
invatare a alor limbi, numarul lor situandu-se la 7980. In anii 1995 si 1996, 61.600 de
imigranti au fost implicati in programele oferite de statul suedez, cele mai largi
comunitati fiind cele din Estul Europei, din tari ca Bosnia, Croatia si Serbia, arabii si
finlandezii. Procentul numarului de imigranti implicati in aceste programe de invatare a
altor limbi a variat de la implementarea sa pana la finele anilor 90’ intre 30% si 82.3%.7

Politici ce privesc integrarea imigrantilor pe piata fortei de munca


Incepand cu anii 2000, in Suedia au fost implementate numeroase programe la
nivel national menite sa imbunatateasca integrarea imigrantilor pe piata fortei de munca.
Conducerea Directiei pentru Plasarea Fortei de Munca din Suedia a demarat un proiect
prin care aloca fonduri catre regiunile in care doritorii de locuri de munca de origine
straina se gaseau intr-un numar mare sau conditiile gasirii unui loc de munca erau
dificile.Din septembrie 2003 pana in decembrie 2005 Directia pentru Plasarea Fortei de
Munca din Suedia a incercat implementarea unui experiment pe piata fortei de munca.
Acesta se numea “Introducere la locul de munca” si se adresa persoanelor de alte
nationalitati si viza sa ajute atat strainii ce erau in cautarea unui loc de munca cat si pe
angajatori.Programul avea o durata de 6 luni, in care imigrantii erau ajutati sa-si
imbunatateasca calitatile necesare pentru locul de munca vizat prin traininguri si diferite
programe de formare.In acest timp, ei erau platiti de angajatori. Obiectivul programului
era acela de a ajuta persoanele de origine straina fara experienta, in Suedia, sa se
integreze pe piata fortei de munca.
Un alt proiect viza imigrantii ce detineau o educatie capatata in tara de origine.
Prin acest proiect, statul suedez a incercat directionarea si specializarea cetatenilor straini
spre domeniile in care era cea mai mare nevoie de forta de munca calificata. Intr-o
scrisoare adresata in 2004 Directiei de Plasare a Fortei de Munca din Suedia, Guvernul
Suedez solicita acesteia ca imigrantii fara loc de munca sa devina o prioritate pentru
centrele locale de plasare a fortei de munca, si cere ca aceasta directie sa coopereze cu
Oficiul pentru Migratie si Integrare, si cu Agentia Nationala pentru Educatie.8
La 15 decembrie 2008, Guvernul Suedez a adoptat noi masuri pentru usurarea
conditiilor de recrutare a fortei de munca din tarile extra-comunitare, pentru a deschide si
a face mai flexibila piata locurilor de munca pentru imigranti. Prin aceste masuri statul a
lasat la mana intreprinzatorilor stabilirea criteriilor ce trebuie indeplinite de imigranti in
7
Language Planning and Policy in Europe, Vol.1, Hungary, Finland and Sweden,Edited by Robert B.
Kaplan and Richard B. Baldauf Jr., 2001;
8
The integration of Immigrants into the Labour Market : the case of Sweden – Georges Lemaitre, OECD
SOCIAL, EMPLOYMENT AND MIGRATION WORKING PAPER, pag.18-19;

7
vedere gasirii unui loc de munca pe teritoriul Suediei. O necesitate de baza a devenit
faptul ca pentru a imigra in Suedia ca angajat, trebuie sa existe pentru acesta o oferta de
munca din partea unui angajator, astfel incat sa-i fie asigurat un trai decent, iar conditiile
de munca nu tebuie sa fie mai rele decat cele prevazute in mod legal. Durata unui permis
de munca pentru imigranti nu poate depasi patru ani; dupa acest timp, imigrantul poate
transforma acest permis de munca temporar cu unul permanent. La sfarsitul anului 2008,
doar 300 de personae de pe intreg teritoriul Suediei detineau un permis de munca
permanent. In ceea ce priveste procesul de aplicare pentru un permis de munca pe
teritoriul Suediei, acesta este din decembrie 2008 realizat doar de o singura agentie pentru
a se evita problemele birocratice. Aceasta se numeste Oficul Suedez pentru Migratie si
preia in totalitate atributiile Serviciului Public de Angajari Suedez. O alta modificare este
cea care precizeaza ca, in cazul in care, o persoana de origine straina isi pierde locul de
munca si pentru o perioada de trei luni nu isi cauta unul, va fi expulzat in tara de origine.9
Potrivit unui raport al „Migrant Integration Policy Index” finantat de catre
Uniunea Europeana si British Council din anul 2007 privind clasamentul statelor din
Europa in ceea ce priveste conditiile oferite integrarii imigrantilor, Suedia a obtinut
primul loc. In tabelul 3 este prezentata situatia din Europa.

10

Tabel 3

Labour immigration - http://www.sweden.gov.se/sb/d/3083/a/114169

10
Migrant Integration Policy Index - Jan Niessen, Thomas Huddleston and Laura Citron
in cooperation with Andrew Geddes and Dirk Jacobs, 2007;

8
Dupa cum putem observa Suedia este singura tara din Europa care se apropie de
standardele maxime in ceea ce priveste conditiile pentru integrarea imigrantilor. Analiza
s-a axat pe urmatoarele aspecte:
• accesul pe piata locurilor de munca;
• participare politica;
• reunirea familiei;
• accesul la dobandirea nationalitatii;
• rezidenta pe termen lung;
• anti-discriminare.
Acestea au fost notate cu note de la 1 la 100. Suedia a primit urmatoarele
calificative:accesul pe piata locurilor de munca 100, participare politica 93, reunirea
familiei 92, accesul la dobandirea nationalitatii 71, rezidenta pe termen indelungat 76,
anti-discriminare 94. Voi exemplifica in continuare ce inseamna fiecare.
Accesul pe piata locurilor de munca – orice imigrant dupa cel putin un an de sedere
legala pe teritoriul Suediei poate sa devina, in orice domeniu, antreprenor, la fel ca orice
alt cetatean european. Statul ajuta igrantii fara loc de munca prin oferirea de cursuri de
limba si traininguri.
Reunirea familiei – dupa un an de rezidenta legala imigrantii pot sponsoriza membrii
familiei, indiferent de venitul lor, de cazare, asigurari de sanatate sau limba. Dupa trei ani
toti membrii familiei pot aplica pentru un permis de rezidenta. Ei se bucura de aceleasi
drepturi ca si „sponsorul” in ceea ce priveste angajarea, educatia, asigurari de sanatate
sau cazare.
Rezidenta pe termen lung – imigrantii pot obtine rezidenta pe termen lung dupa cinci ani
de rezidenta legala, timp in care ei au petrecut timpul studiind sau muncind, si nu
asteptand decizia privind cerea de azil.In acest timp ei pot parasi Suedia pe o perioada
consecutiva de maxim 6 luni, iar totalul lunilor poate fi de 10. Rezidentii pe termen lung
nu pot fi expuzati daca sunt minori sau nascuti in Suedia. Ei se bucura de aceleasi
drepturi precum cetatenii Suedezi privind angajarea, securitatea sociala, asistenta sociala,
acces la serviciul public de sanatate si cazare.
Participare politica – potrivit legislatiei din Suedia orice resident pe o perioada mai mare
de trei ani poate vota in alegerile locale sau regionale sau poate candida pentru alegerile
locale.Imigrantii se pot asocia partidelor politice sau altor organizatii, prin are pot primi
finantari publice sau suport.
Accesul la dobandirea nationalitatii – este cel mai slab capitol al Suedie, insa este cel
mai bun Europa. Motivelel pentru care au primit aceasta nota sunt criteriile ce trebuie
indeplinite pentru a obtine cetatenia si dubla nationalitate. Cetatenii din statele nordice
pot aplica pentru o cetatenie suedeza dupa doi ani de rezidenta, iar ceilalti abia dupa
cinci. Descendentii imigrantilor nu sunt automat cetateni suedezi la nastere;ei pot aplica
pentru cetatenie inainte de 15 ani daca parintii lor sunt cetateni pe termen lung sau intre
15 si 18 ani daca ei au trait in Suedia pentru cel putiin trei ani. Pentru obtinerea dublei
cetatenii sunt doua posibilitati : in cazuri exceptionale, precum naturalizarea cetatenilor,
si in cazul copiilor imigrantilor nascuti in Suedia.
Anti-discriminare – legile din Suedia recunosc ca victime imigrantii in cazuri de
discriminare directa sau indirecta, in public sau in sectorul privat, bazata pe rasa etnie,
religie sau nationalitate.

9
Suedia incearca, incepand cu ultimii 15-20 de ani, crearea imaginei unei tari
multiculturale prin sprijinirea programelor pentru integrarea imigrantilor. Cu toate
acestea, nu putem vorbi de aceasta tara ca despre un pol de atractie pentru milioane de
emigranti din toata lumea, asa cum se intampla in cazul Italiei, Spaniei sau Germaniei.
Motivele pentru care acest lucru nu se intampla pot fi diverse. Clima, natura oamenilor,
perceptia accestora fata de natiunea proprie, nationalismul pot fi unele dintre explicatii.
Totusi, se preconizeaza de catre specialisti, un aflux de imigranti in urmatorii 10 ani
datorita ratei natalitatii in declin si a cresterii sperantei de viata, care duce automat la
imbatranirea populatiei. Va fi foarte interesant de observat felul in care vor evolua
politicile de integrare ale Suediei in contextul largirii Uniunii Europene prin adaugarea
Turciei sau a altor state din estul Europei.

Bibliografie
• http://www.migrationinformation.org/Profiles/display.cfm?ID
=406
• Befolkningsstatistik 2004. Örebro: Statistics Sweden, 2005;
• Language Planning and Policy in Europe, Vol.1, Hungary,
Finland and Sweden,Edited by Robert B. Kaplan and Richard
B. Baldauf Jr., 2001;
• Levente Salat – Multiculturalism liberal,Polirom,Iasi, 2001;
• The integration of Immigrants into the Labour Market : the
case of Sweden – Georges Lemaitre, OECD SOCIAL,
EMPLOYMENT AND MIGRATION WORKING PAPER;
• Labour immigration-
http://www.sweden.gov.se/sb/d/3083/a/114169
• Migrant Integration Policy Index - Jan Niessen, Thomas
Huddleston and Laura Citron in cooperation with Andrew
Geddes and Dirk Jacobs, 2007.

10