Sunteți pe pagina 1din 5

BIOMECANICA PARTICULARITATILE BIOMECANICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR CURS 2

Aparatul locomotor este principala formatiune anatomica implicata in miscarea corpului.El este in asa fel alcatuit incat realizeaza o imbinarea armonioasa intre pricipiul economiei de forta si cel al economiei de deplasare. Generalitati despre oase:-oasele sunt considerate parghii dure si rezistente cu rol in:-mentinerea formei corpului -in efectuarea miscarii Ca structura interna sunt formate din tesut conjunctiv impregnat cu saruri de calvin.Tesutul osos are o structura adecvata functiilor de a rezista la solicitarile de presiune,incovoiere,intindere.Aceste proprietati mecanice depind in mare masura de varsta,compozitie chimica,alimentatie. Oasele sunt dure,rezistente si elastice,acestea fiind alcatuite din substanta osoasa,maduva osoasa,periost,vase sanguine care le hranesc si nervi care le asigura sensibilitatea.Dupa forma lor deosebim:oase lungi,oase late,oase scurte. Oasele lungi formeaza in special scheletul corpului mai ales la extremitati.Ele prezinta un corp diafiza si doua extremitati numite epifize.In timp ce diafiza este formata din tesut conjunctiv compact epifizele sunt formate din tesut osos spongios.

Oasele late au doua din cele trei dimensiuni egale:lungimea si latimea.Le intalnim la scheletul cutiei craniene,bazinului si cei doi omoplati. Oasele scurte au cele 3 dimensiuni egale.Se intalnesc la sheletul coloanei vertebrale,mainii.Proeminentele oaselor(apofize),tuberozitati,tuberculi. Generalitati despre articulatii:-articulatiile reprezinta legatura dintre doua sau mai multe oase prin intermediul unui aparat fibros si ligamentar.Articulatiile sunt ansamblul de parti moi si dure prin care se unesc mai multe oase. Articulatiile dupa gradul de mobilitate:articulatii fixe(sinartroze),ele sunt articulatiile in care oasele nu se misca.Le intalnim la oasele cutiei craniene si ale cutiei toracice. Legatura dintre oasele articulatiilor fixe se face prin tesut cartilaginos,tesut conjunctiv si tesut osos. Dupa felul tesutului dintre oase deosebim:a. sincondroza,articulatia la care legatura dintre oase se face prin tesut cartilaginos,articulatia dintre prima coasta si stern. b. sindesmoza articulatie la care legatura dintre oase se face prin tesut fibrocartilaginos sau conjunctiv fibros exempu:articulatiile sacro-iliace. c. sinostoza este o articulatie fixa la care legatura intre oase se face prin tesut osos.Ea deriva din primele doua articulatii fixe la care tesutul s-a osificat de-a lungul timpului.

Amfiartrozele(articulatiile semimobile) in care miscarile sunt ceva mai ample decat la articulatiile fixe.Le intalnim la coloana vertebrala la care discurile fibrocartilaginoase fac legatura intre corpurile vertebrale. Diartrozele(articulatiile mobile) ele sunt cele mai raspandite in organism,au cavitati articulare,capsula articulara si cartilaj hialin articular.Mobilitatea lor este in functie de forma pe care o au suprafetele articulare ale acesttor articulatii. Vascularizatia articulatiilor se face prin trunchiurile se face prin trunchiurile arteriale ale membrelor sau din colateralele lor de unde pornesc ramuri arteriale articulare ce realizeaza doua retele vasculare:una periarticulara in jurul articulatiei si alta intraarticulara. Dupa ce strabate sistemul capilar arterial sangele este colectat in arteriole.Inervatia articulatiilor provine din nervii care inerveaza oasele,muschii si tegumentul regiunii respective. Articulatiile sunt bogat inervate in special in zonele capsulare care sunt cele mai solicitate de fortele mecanice. Articulatiile prezinta proprioceptori,receptori musculari,ososi care primesc un impuls nervos senzitiv pe calea fibrelor aferente,ajunge la centrii nervosi din cordoanele dorsale medulare,apoi la cerebrale. Generalitati despre muschi:sunt organe specializate pentru a face fata fenomenului de contractie (miscarea lungimii lui). Dupa structura si functie in organism exista 3 categorii de muschi(muschi striati) sunt muschii scheletului si reprezinta majoritatea masei musculare a corpului.Datorita structurii lor se pot contracta voluntar,dezvolta forta si viteza insemnate,insa obosesc usor.

Muschii netezi se gasesc in peretii organelor interne cavitare,vase sanguine.Se contracta involuntar,dezvolta forta insemnata,iar contractia lor desi este lenta,poate fi mentinuta un timp indelungat fara a se produce oboseala. Muschiul cardiac este un muschi special asemanator ca structura cu muschii netezi.Miocardul are o functie caracteristica ce nu se intalneste la ceilalti. El se poate contracta datorita existentei in interiorul lui a unui sistem nervos special.Datorita valvelor inima are posibilitatea sa-I dozeze efortul incat sa nu oboseasca. Muschii striati sunt organe contractile care asigura pozitiile corpului si miscarile lui.Muschii se comporta ca niste organe motorii si elastice care mobilizeaza parghii variate formate din piesele scheletice ale corpului.Sunt alcatuiti dintr-un numar mai mic sau mai mare de fascicule musculare reunite cu ajutorul tesustului conjunctiv de legatura. Forma si volumul lor variaza de la muschi la muschi in functie de locul si rolul lor.Astfel muschii voluminosi:marele fesier,cvadricepsul femural,soasul iliac iar ca muschi mai mici muschii motori ai globului ocular. Dupa forma muschii striati sunt:a. muschi lungi cu fibre paralele b. muschii uniformi(biceps brahial) c. muschii lati(marele dorsal si muschii peretelui abdominal) d. muschii in forma de evantai(marele pectoral,temporalul)

e. muschii penati cu fibrele dispuse de-o parte si de alta a tendonului(drept anterior al coapsei) f. muschii circulari(sfinctere) exemple:orbicularii ai pleoapelor,ai buzelor si chiar sfincterul anal. Anexele principale ale muschilor sunt tendoanele si aponevrozele.Inervatia muschilor este asigurata de nervii somatici si vegetativi.Nervii somatici sunt senzitivi si motori. Vacularizatia muschilor este foarte bogata,este asigurata prin numeroase vase sanguine care se capilarizeaza sub forma unei retele bogate la nivelul fibrei musculare.