Sunteți pe pagina 1din 2

O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 Titu Maiorescu O cercetare critic asupra poeziei romane de la 1867 este

un studiu deanaliza asupra literaturii prin care criticul aduce in prim-plan exemplevaloroase ale poeziei romane. Maiorescu arat deosebirile dintre arta si tiinta, explicand, in mare, castiinta se ocupa de adevr, in timp ce poezia, ca toate artele, estechemata sa exprime frumosul, respectiv prima informeaza (cuprinde idei),iar cea de-a doua sugereaza (cuprinde idei manifestate in materiesensibila) si isi propune sa arate ce este poezia in orice conditiiistorice,care este poezia proasta si cea buna. Criticul incepe cu o definitie:Poezia,ca toate artele,este chemata saexprime frumosul; in deosebire de stiinta,care se ocupa de adevar.Ceeadintai si cea mai mare diferenta intre adrevar si frumos este ca adevarulcuprinde numai ideii,pe cand frumosul cuprinde idei manifestate in formasensibila". In aceasta definitie Maiorescu deduce doua conditiuni ale artei:conditiunea ideala, prin care intelege continutul, si conditiunea materiala,prin care denumeste forma artistic, considerand ca o poezie, ca sa-simerite numele, trebuie sa indeplineasca cele doua conditii. "Conditiunea materiala a poeziei" este prima parte a studiului si defineste substanta materiala a versurilor, a poeziei in general. Arata ca spre deosebire de pictura, sculptura, muzica, poezia nu are incuvant conditia sa materiala ci trebuie s-o creeza prin imagini artistice. Maiorescu nu are notiunea de simbol dar o intuieste denumind-oalegerea cuvantului celui mai putin abstract dand exemple corecte dinAndrei Muresanu: N-ajunge iataganul barbarei semilune, din Shakespeare: Orce te-ar departa de la cercul de aur. Epitetele sunt luate din Homer: Minerva cu ochiul albastru, din Vasile Alecsandri: Galben cafaclia de galbena ceara. Dupa parerea sa, continutul trebuie sa fie dinamic, tensionat si cudeznodamant bine construit, iar forma operei ar trebui sa se intemeieze pecuvinte simple, care exprima imagini unanim stiute, dar si pe un stilelaborat Pentru realizarea conditiei materiale, poetul utilizeaza o serie de procedee:simbolul, epitetul, personificarea si metafora.Comparatia, metafora, tropul in genere sunt alte figuri de stil ce potsensibiliza imaginatia cititorului Exemplele de metafore si comparatii le ia din Goethe, Heine, DimitrieBolintineanu: Mihai mandru vine iara / Falnic ca un stalp de para, dinVasile Alecsandri Maiorescu nu se limiteaza insa la afirmatii seducatoare si stabileste reguliconcrete. Astfel, conditiu-nea materiala se realizeaza prin alegereacuvintelor capabile sa concretizeze obiectul artistic. in opinia lui, cuvantulparticularizeaza imaginea si o face sa prinda contur in imaginatiacititorului in masura in care cuvantul este uzual, simplu si perfect adaptatlimbii, ceea ce face ca neologismele sa nu fie preferate ca material alpoeziei.Maiorescu trece in primul rand epitetul ornant, respectiv capabil saincoroneze cuvantul prin sugestii multiple. Epitetul simplu definesteinsusirea unui obiect poetic, pe cata vreme epitetul ornant transfigureaza aceasta insusire, evocand mai multe nuante de sens. Este interesant rolul pe care Maiorescu il atribuie comparatiei: ocomparatie trebuie sa fie noua si justa. Asadar, o comparatie nu reclamaun sistem de referinta pentru a dirija intelegerea, ci trebuie sa uimeasca sisa ramana totodata credibila. Conditiunea ideala a poeziei este cea de a doua partea aarticolului,unde autorul se ocupa de fondul poeziei si se defineste ca"produs de lux al vietei intelectuale", "une noble

inutilite": "ideea sauobiectul exprimat prin poezie este totdeauna un simtamant sau o pasiune,si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala sau care se tine de taramulstiintific, fie in teorie, fie in aplicare practicaPentru a transmite mesajul sau afectiv poetul utilizeaza mai multeprocedee: O mai mare repejune a miscarii ideilor, O exagerare sau celputin o marire si o noua privire a obiectelor sub impresiuneasimtamantului si a pasiunii, O dezvoltare grabnica si crescanda spre oculminare finala sau spre o catestrofa. El da exemple din Heine,Alecsandri, Lessing, Goethe, poezia pupulara, Horatiu. Rolul criticii estesa arate modelele bune cate au mai ramas si sa le distinga de cele rele. Abundenta de idei este o conditie de realizare abstracta a universuri lor ideale. Citatul lui Voltaire: "Le secret d etre ennuyeux c est de touf dire"pare a fi aplicabil cel mai bine in cazul lui Goethe: "De sub pamant Un ghiocel De-abia iesise Tinerel. Veni o albina, Gusta din el: Sa stii ca natura Cand i-a creat Pentru olalta I-a destinat". Imaginea prezentata mai sus poate fi asociata cu aceea a unui paradisvegetal terestru, cu solaritate si abundenta de aer curat. Ca urmare,poezia nu poate fi socotita plictisitoare. Exagerarea gandirii, contrastele sunt binevenite in cazul poeziei,exprimand un adevar artistic, cel mai adesea subiectiv. Opozitiile prezent-trecut-viitor ale vietii umane nu fac decat sa accentueze caracterul artistic: "Ieri eram plin de amor,/ Azi patimesc,/ Maine-o sa mor:/ Totusigandesc/ Astazi si maine/ La ieri cu dor" (Lessing, "Cantec spaniol"). Poezia nu trebuie sa contina asadar, in mod explicit, referiri la prozaicele ocupatii cotidiene, ci trebuie sa transceanda granitele realului, cu nota deexpresivitate necesara Un exemplu, neremarcat de Titu Maiorescu, este totusi cel mai mare poet roman, Mihai Eminescu, care, asa cum vor constata oamenii secolului XX,introduce in poeziile sale o teorie dincolo de limitele actuale ale teorieirelativitatii: zborul Luceafarului nu se supune nici uneia din legilecunoscute, pare sa le modifice, iar timpul nu se mareste si nu semicsoreaza relativist, ci pare sa se contraga in nimicul originar din care aaparut, in locul unde salasluieste Demiurgul Respectiv, atat in opera de fictiune, cat si in declansarea si derularea unuisentiment, este nevoie de exagerarea obiectului, de dinamicitatea ideilor,si de o compozitie tensionata, cu deznodamant bine construit Forma trebuie sa se intemeieze pe cuvinte concretizatoare si pe figuri destil suggestive. Scopul esteticii nu e de a crea frumosul, ci de a ne feri de mediocriti Maiorescu face o munca in critica literara, in clasarea operelor cu adevaratvaloroase de cele fara valoare, intr-un moment hotarator, pregatindterenul pentru perioade creatoare din literatura romana, epoca marilorclasici. Conditiunea materiala a poeziei Poezia trebuie s detepte prin cuvintele ei imagini sensibile in fantaziaauditoriului. Frumosul nu e o idee teoretic, ci o idee nvlit n form sensibil procedee recomandate poeilor: alegerea cuvintelor mai puin abstracte folosirea epitetelor ornante i a personificrilor comparaia (nou i just) i tropul n generalConditiunea ideala a poeziei Ideea sau obiectul exprimat prin poezie este totdeauna un simimntsau o pasiune, i niciodata o cugetare exclusiv intelectual obiecte poetice: iubirea, ura, tristeea, bucuria, desperarea, mnia Poezia e un product de lux al vieii intelectuale concluzie: scopul esteticii nu e de a crea frumosul, ci de a ne feri de mediocriti