Sunteți pe pagina 1din 243
SIMBOLISTICA, ORNAMENT, RITUAL my Ee cea Et r We carey PROLOG Istoria romanilor este parte componenté a istoriei popoarelor baleanice intr-un contact foarte strins cu istoria popoarelor central europene §i a popoarelor din Asia si Asia Mica. Istoriografia gi cercetarea istori ea, imtensitai erescinde de preocupare a descifranii istorici romanilor, aplicand metode accesibile perioadei respec- tive si urmarind anumite teluri Ceea ce este specific culturi istorice rominesti (si nu numai roménesti) este faptul c# telurile de cercetare au servit scopurilor politice si motivetiilor acestora Daca facem o privire de ansamblu asupra culturii gi cercetarii isiorice yom trage urmatoarele con- cluzii: Astoriografia sec. al XIX-Lea se imparte ca motiv al cereetarii, In trei mari categorii: ~ Scoala Ardeleana care incearca si demonstreze (folosindu-se pentni aceasta de metodele ei pro- prii), aparitia poporului roman din stramosii romani, ~ Cercetarea istorica de la mijlocul secolului, atat din Iasi, c@t si din Bucuresti, care pune bazele tehnicii si metodieii de cereetare istoric’, —Cereetarea istorica de la sfargitul secolului, bazatd pe o noud structur’ administrativ arhivistic’ si ‘motivata prin evenimentul politic Independenta Roménici, va pune bazele cercetiirii globale, apro- fundar sHiintifice, a istoriei romanilor, avand drept scop mobilizarea si insufletirea natiei romane spre © unitate teritorial etnicd a tuturor romanilor. Aici, un rol deosebit jucdndu-L Hasdeu, cu impunerea curentului latinisto-italo-trantuzist, si Xenopol. care reuseste si declangeze un curent istorial (atdt de cercetare istoricd, eat si de formare a gndirii istorice) ce urma si demonstreze con- tinuitatea cronologic-absolutd de la Traian gi pand in zilele lui, psihozi devenita istorial-isterica care mai domina inca cercetarca istorica de a7i Cercetarea istoricé a secolului XX este marcati de dou’ mari evenimente politice; primul razboi mondial cu intregires neamului gi cel de-al doilea razboi cu conseeintele lui de intrare in sfera doc- trinei comuniste. Ocazia intregirii neamului si mai ales raspunsul la tendintele-revansarde motiveaz’ istoriografia Tomaneasea spre o cereetare profunda, cu scopul de justificare al acestui drept al tuturor romanilor, cca fiintd si neam cu aceeasi radicin deco-latind Istoriografia roméneascd postbelic’, dupa ce trece printr-o far de reorientare fortatl. isi indreapti scopul, o dati cu sosirea la conducerea statului roman al {ui N. Ceausescu, spre 0 viziune martial- nationalista, incereand si demonstreze nu numai © continuitate daco-romana, ci chiar o perenitate traco-daco-geto-romana. Prin toate aceste faze ale ei, cerectarea istoricd romaneascd a dispus de mari corifei ce au reusit sf scoati din intunericul istoriei acele clemente majore ce caracterizeazi specificul nostru de neam. Spre deosebire de istoriografia romineasca care s-a lasat condusd de evenimentul si scopul politic, eu voi incerea, eit mai obieetiv posibil, © prezentare a istorici ncamului romanesc din perspectiva formétii si transformarii identititii de sine, a originii si a conceptului filazofic care a Ficut ca acest etnic si aceasta limba si vieze atatea Veacuri in situatii atét de diferite, cici: NU evenimentele Politice, ci transformarile survenite in simfirea de sine a identitifii sale, determing destinal unui neam, romincasck eunose, incepind eu secolull al XVI Cereetarea istorica europeani, in care se inchide perfect gi cea romineased, este ined yi acum domi- hata de spectrul arhivismului, considerind valabil si categorie istorie numai acel eveniment ce se ‘ate proba arhivistic-documentar seu probativ documentabil (arheologie), climinind ad initio si alte metode si perspective documentative gi demonstrative care constituie baze ale cercetirii istorice. Rasa Apusul CULTURI MONTANE ROMANLSTI