Sunteți pe pagina 1din 33

TELENCEFALUL - creierul mare Emisferele cerebrale

Cea mai mare formaiune nervoas a encefalului; Cel mai nou organ nervos din punct de vedere evolutiv; La acest nivel se realizeaz: o Percepia; o Imaginaia; o Gndirea; o Raionamentul, luarea deciziilor etc. Localizare: o n cutia cranian, ocupnd cea mai mare parte a acesteia; o Acoper etajele inferioare ale encefalului. Anatomia: o 2 emisfere cerebrale form ovoid, separate incomplet de fisura interemisferic i unite bazal prin formaiuni de substan alb = fibre comisurale (corpul calos, fornixul trigonul cerebral, comisura alb anterioar (i posterioar?); o Fibrele comisurale demonstreaz funcionarea concomitent a emisferelor cerebrale; o Prezint o uoar asimetrie de volum; emisfera stng este mai dezvoltat la dreptaci; o Prezint 3 fee: Lateral, extern, convex; Medial, plan; Bazal, anterioar. o Prezint dou tipuri de anuri = scizuri : Adnci delimiteaz lobi; Superficiale delimiteaz girusuri = circumvoluiuni cerebrale;

Page 1 of 33

n afar de cei 4 lobi, n profunzimea scizurii laterale exist lobul INSULEI care are form ovalar i este nconjurat de un an circular.

Page 2 of 33

1.

Faa medial (plan, intern) prezint: anul corpului calos dispus paralel cu corpul calos i deasupra lui; anul cinguli dispus superios i paralel cu anul corpului calos; anul parieto-occipital an oblic; anul calcarin an orizontal, dispus sub anul parieto-occipital.

2. Faa bazal (inferioar) De aici ncape fisura lateral Sylvius care mparte aceast fa n: o Lob orbital (frontal) mai mic, anterior de fisura lateral; o Lob temporo-occipital mai ntins, posterior de fisura lateral. La nivelul: o Lobului orbital: anul olfactiv: cu direcie antero-posterioar, adpostete bulbul olfactiv continuat cu tractul olfactiv; anurile orbitale: lateral de anul olfactiv, dispuse sub forma literei H, delimiteaz girusurile orbitale; o Lobul temporo-occipital: Dinspre medial nspre lateral (cu direcie antero-posterioar); anul hipocampului, colateral, occipito-temporal; 3 giri: girul hipocampic, girii occipito-temporali (medial, lateral).

Prezena cutelor face ca suprafaa toatal a emisferelor s ajung la 2500 numr foarte mare de neuroni. Page 3 of 33

, gzduind un

Structura emisferelor cerebrale Substana cenuie (40% din masa emisferelor): o La suprafa scoara cerebral (cortex cerebral); 2-4 mm grosime, suprafa de 1400 - 2500 , peste 14 miliarde de neuroni; o Bazal (n profunzime): nucleii bazali = corpii striai = ganglioni bazali; Substana alb: o La interior; o nconjoar ventriculii laterali (I i II); o Reprezint 60% din masa emisferelor cerebrale; o Conine fibre: De asociaie; Comisurale (corp calos, trigon cerebral, comisura alb).

Ventriculii laterali (I i II) o Sunt dispui lateral, in interiorul fiecrei emisfere; o Separai de septum pellucidum; o Comunic cu V III (diencefalic) prin orificiile interventriculare Monroe; o Prezint 3 coarne: Anterior ptrunde n lobul frontal; Posterior ptrunde n lobul occipital; Inferior ptrunde n lobul temporal. o Conin plexurile caroide (formaiuni vasculare care secret LCR).

Page 4 of 33

NUCLEII BAZALI (Corpi striai = ganglioni bazali)


Se numesc nuclei/ganglioni = sunt o condensare de corpi neuronali; bazali = localizare n profunzimea substanei albe la baza EC; striai = mase de substan cenuie strbtute de cordoane de substan alb aspect neomogen, striat; Localizare deasupra diencefalului, ntre talamus i scoara lobului insulei Alctuiesc un sistem complex, unitar ca funcie, dei formaiunile sunt diferite att ca : - structur - form - localizare n acest sistem intr urmtoarele mase de substan cenuie : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. NUCLUEL CAUDAT NUCLEUL LENTICULAR CLAUSTRUM NUCLEUL AMIGDALIAN SUBTALAMUS (corp LUYS) SUBSTANA NEAGR NUCLEUL ROU

COORDONAREA ACTIVITATII MOTORII

Page 5 of 33

NUCLEUL CAUDAT Deasupra si lateral de talamus ___ peretele V III Forma de virgula NUCLEUL LENTICULAR Lateral de talamus Form de piramid triunghiular baza spre lateral (lobul insulei) vrful spre(sub) talamus mprit printr-o lam de substan alb n Putamen la baz (lateral) Globus pallidus la vrf (central, culoare mai deschis) ** din p.d.v. filogenetic paleostriat (mai vechi) globus pallidus neostriat (mai noi) Nucleu caudat putamen

AFERENE de la
a) scoara cerebral zone extrapiramidale o activeaz corpii striai care la rndul lor (prin intermediul globului pallidus) vor trimite impulsuri ctre scoar (cu aportul talamusului) => INFLUENND ACTIVITATEA ZONELOR MOTORII CORTICALE se creeaz un CIRCUIT CORTICO-STRIATO-TALAMO-CORTICAL de tip feed-back cu rol de adaptare a activitilor motorii corticale la necesitile motorii curente

b) talamus de la nucleii nespecifici (care stabilesc conexiuni subcorticale) o primete aferene ale sensibilitii proprioceptive de la cerebel _______ fasc. dento-talamo-cortical fasc. Goll, Burdach

Influennd activitatea corpilor striai c) trunchiul cerebral substan neagr nucleul rosu o Informand despre activitatea nucleilor motori extrapiramidali

d) hipotalamus si sistem limbic o inhiba actiunea moderatoare a corpilor striati facand ca miscarile care exprima starile emotionale sa fie adeseori ample, bruste, dezordonate, imprecise

e) cerebel nucleu dintat Page 6 of 33

EFERENTE spre
a) talamus nucleii nespecifici b) scoarta cerebrala (incheind circuitul cortico-strio-talamo-cortical) c) nucleul rosu d) subst. neagra e) subst. reticulata a trunchiului cerebral (de origine a cailor extra-piramidale subcorticale) f) hipotalamus

Aceste conexiuni se reflecta in rolurile nucleilor bazali.

Page 7 of 33

ROLURILE NUCLEILOR BAZALI


incerte, se suprapun celor ale cerebelului NB si cerebelul isi exercita actiunea asupra - scoartei motorii - motoneuronilor ______ din MS NB programeaza miscarile lente si sustinute Cerebelul programeaza miscarile rapide 1. Demersuri motorii care beneficiaza de aportul ganglionilor bazali a. miscari predominant voluntare (intentionate, fine) realizate mai ales prin intermediul muschilor de la nivelul extremitatilor bratelor b. miscari initiate si conduse voluntar dar cu componenta automata (stereotipe) -exp miscarile ochilor in timpul citirii scrisul mersul masticatia c. miscari involuntare fara aport intentionat -exp redresarea echilibrului mentinerea posturii in repaus d. miscari complexe in care se coordoneaza concomitent mai multe tipuri de miscari -exp conducerea unui automobil 2. Sunt componente - cheie ale SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL care impreuna cu cel piramidal form. o unitate-functionala, facand posibile diferitele tipuri de miscari 3. Prin eferentele trimise a. ariilor corticale motorii - influenteaza, corecteaza activitatea scoartei cerebrale (inhiba/stimuleaza) comanda miscarii este adaptata nevoilor motorii curente nucleilor motori ai TC motoneuronilor , controleaza tonusul muschilor striati (hipotonie)
(impulsuri inhibitorii transmise nucl. rosu)

reglarea actelor motorii

b.

amplitudinea, frecventa, intesitatea miscarilor comandate de scoarta sau de centrii motori subcorticali executia miscarii concrete sa fie adaptata solicitarii inhibandu-le pe cele antogonice, inutile 4. Stimuland/ inhiband motoneuronii coordonarea miscarii distributia egala a imp. nervoase motorii spre muschii pereche implicati in postura de repaus si mimica dovada pozitiile bizare mimica asimetrica a bolnavilor cu afectiuni ale g. bazali

Page 8 of 33

5. Intervin in circuite neuronale responsabile de controlul ___________ automate care asigura EXPRESIVITATEA ____ Sub actiunea moderatoare a corpilor striati, aceste miscari au o desfasurare normala Prin diferentele de la hipotalamus sistem limbic expresivitatea emotionala capata un aspect dezordonat! amplitudine deosebita lipsa de coordonare a miscarilor care alcatuiesc mimica, gestica actiunea moderatoare este inhibata

6. COORDONAREA (invatata de-a lungul vietii individuale) intre diferitele MISCARI se realizeaza in nucleii bazali care prezinta un fel de MEMORIE a SCHEMELOR DE LEGATURA dintre miscari - exp. - legarea sireturilor de la pantof - lucrul la masina de cusut, etc

NUCLEII BAZALI exercita influente Moderatoare fara de care actiunile motorii ar fi exagerate, bruste, sacadate, dezordonate Facilitatoare care permit coordonarea complexa si fina a unui nr. variat de teritorii musculare

Lezarea ganglionilor bazali

consecinte variate in plan motor (NU determina paralizie!)

Bolnavul, fie executa miscari exagerat de ample fie are o conduita motorie saraca, miscari limitate si greoaie, chiar imobilitate temporara sau prelungita, conferind mimicii si gesticii pacientului aparenta de masca sau statuie Pacientul, fie executa miscari bruste, spontane, involuntare sau semiintentionate, fie dezvolta un tremur caracteristic, mai ales in repaus. Lasate libere, fara controlul ganglionilor bazali, formatiunile extrapiramidale sau piramidale confera actelor motorii aspecte dezadaptative ** Coreea boala datorata afectiunilor nucleilor bazali Miscari rapide, neincetate, explozive, involuntare, fara scop (membre, fata, trunchi) Mers nesigur, impleticit, dansant, de paiata (coree= dans) tulburari pe fond de hipotonie

Page 9 of 33

** Boala lui Parkinson - akinezie (hipokinezie) Rigiditate si tremuratura statica Akinezia = defect in programarea miscarilor lente, manifestat printr-o initiere? Dificila si _____________________________ - automate : scrisul, vorbitul, mersul, corp inclinat inainte, lipseste balansul _______ emotional masca ____

Concluzii NB
1. Control Coordonare a neuronilor motori piramidali extrapiramidali SC subcorticali

2. Circuitele neuroconectoare cu sediul in NB intensifica activ. CN motori inhiba miscarile initiate sa fie adaptate ca finete, precizie, coordonare, amplitudine optima nevoilor curente 3. Nicio comanda initiata din centrii motori (corticali, subcorticali, piramidali sau extrapiramidali) nu va fi optim finalizata ca executie motorie concreta, fara participarea ganglionilor bazali. Initierea insasi a comenzii este defectuoasa daca nu intervine aportul corector al ggl. Bazali 4. Aria de influenta a ggl bazali vasta : de la postura de repaus la variatele demersuri motorii redresarea echilibrului mimica, gestica

Page 10 of 33

Page 11 of 33

Scoara cerebral
etaj superior de integrare a organismului n mediul su de via cel mai dezvoltat segment al SNC (10cm) volum= 450 500 cm supraf= 1400 - 2200 (2800)cm grosime= 1,5 - 4,5 mm mai puin de vizibil la suprafa numr foarte mare de neuroni (peste 14 mld)

Din punct de vedere filogenetic:


1. Alocortexul partea cea mai veche, neted, redus ca ntindere format din 2 straturi de neuroni receptori (granulari) efectori (piramidali) a. Arhicortexul (creier primitiv - hipocamp?) bulbi olfactivi unii nuclei (nucleul amigdalian) b. Paleocortex din structuri ale sistemului limbic parte mai recent cu numr girusuri i ntindere mare, mult mai complex format din 6 straturi de neuroni piramidali granulari fusiformi

2. Izocortexul= Neocortexul

Sistemul limbic (Paleocortex) Niculescu


in jurul diencefalului, sub forma unui arc de cerc intre diencefal i neocortex, pe faa medial a EC format dintr-o serie de structuri nervoase dispuse n jurul hilului fiecrei EC arhicortex + paleocortex (iplic) alocortex girul cingular (poriune nvecinat neocortexului) calea olfactiv (nervi + bulbi olfactivi) corpul amigdalian (n profunzimea lobului temporal) hipocampul = cornul lui Amon (n vec. girului hipocampic,separat prin anuri hipocampice(Niculescu)

Cuprinde din p.d.v filogenetic

Page 12 of 33

*(Dorofteiu)

S. limbic aspectul unei rachete


A. mnerul rachetei bulbi olfactivi B. Structura din jurul 1. intern: pn la scizura hipocampului, ce include: - hipocampul - nucleul amigdalian 2. extern: girusul hipocampului + girusul cingular
Prezint conexiuni cu: -talamusul -hipotalamusul -epitalamusul

- neocortexul (puine - aa se explic de ce emoiile adevrate nu pot fi iniiate sau ntrerupte dup voin) Neocortexul clrete sistemul limbic ca un clre ce clrete fr cal

Funcii: I. olfactive legate de simul mirosului


II. neolfactive centrul proceselor psihice afectivo-emoionale actelor de comportament instinctiv asociat cu nvarea (hipocamp) centru de reglare a act vegetative n corelaie cu hipotalamusul 1. Zon de proiecie primar i de integrare a aferenelor olfactive 2. Intervine n asigurarea capacitii organismului de a se apra ori fugi de un pericol 3. Intervine n coordonarea comportamentului: - afectivo-emoional - instinctual (sexual, matern, alimentar) - (legtura talamus-sistem limbic, demonstrat n cazul leziunilor/stimulrilor acestora cu modificri ale reaciilor emoionale i comportamentale) 4. Intervine n funcia de recompens-pedeaps pe baza creia se elaboreaz motivaiile care favorizeaz deprinderile intelectuale i fizice necesare nvrii 5. Formeaz o unitate funcional cu hipotalamusul, fiind implicat n coordonarea activitile vegetative i endocrine, cu rezultat n inact. homeostaziei mediului 6. Contribuie la memorarea evenimentelor care au produs emoii puternice (mai ales hipocampul)

Page 13 of 33

*Nucleii amigdalieni
stimulare de intensitate mare la pisici ______ determin reacii de agresiune, furie, nsoite de miorlituri rguite repetate, dilatarea pupilei, piloerecie, modificri de comportament alimentar, sexual, olfactiv Structura bilateral a nucleilor amigdalieni se asociaz cu o diminuare a reactivitii emoionale, indiferen fa de mediu Maimuele cu ablaia bilateral a nucleilor amigdalieni manifest o reacie grav de team n prezena altei maimue Un animal fr nuclei amigdalieni nu recunoate caracterul familial al mediului n care este amplasat i nici s neleag mesajele emise de semeni, deci prezint o fric i incapacitate de adaptare o ex: obolanii ucigai care atac/omoar spontan oareci, dup extirparea nucleilor amigdalieni devin inofensivi

Hipocampul
La stimulare electric animalul rmne imobil, mpietrit, ntr-o stare de stupoare, nsoit de miorlituri plngtoare; La ncetarea stimulrii, animalul se simte bine stimularea la omul n stare de veghe duce la ntreruperea imediat a contactului cu mediul extern, suspendarea unei conversaii ceea ce pledeaz pentru intervenia hipocampului n reglarea ateniei leziunile patologice bilaterale la om stau la baza unor tulburri profunde intelectuale, cu alterarea memoriei de fixare i a conduitei afective, stare de demen Leziunile girusului cingulat inhib comportamentul matern n 1939 Klurer i Bucy au extirpat polul anterior al lobului temporal, mpreun cu nucl. amigdalian la maimuele de sex masculin!: Experimentul a dus la orbire psihic=animalul examineaz un obiect apoi l abandoneaz, dup care revine mereu i l cerceteaz, aadar apar totodat i tulburri la nivelul memoriei de scurt durat. Le dispare teama de examinator. Dei manifest fric fa de erpi, acetia i prind, apoi i mnnc. Se transform n carnivore i mnnc exagerat. i modific comportamentul sexual, manifestnd o activitate ______

Page 14 of 33

Neocortexul
A. Compartiment executiv al SN B. Locul unde se afl centrii contieni - ne face contieni de noi nine - ne permite s simim, relaionm cu mediul, comunicm, nelegem, amintim, ne recunoatem, factor decizional n micri- voluntare i comportamentale C. Structura: celule gliale mld. de corpi neuronali (6 straturi) dispuse la supraf la profunzime: o molecular, fusiform o granular extern, piramidal extern o granular intern, piramidal intern (neuroni Betz) - 2-4 mm - circumvoluiunile i tripleaz suprafa

Localizrile corticale
Cercetrile au evideniat variaii care au condus la elaborarea unui mozaic numerotat, compus din 52 de arii corticale= Ariile lui Brodnann (1906) tehnicile moderne (RMN) au localizat arii cu funcii specifice: motorii senzoriale implicate n realizarea funct fundamentale superioare: memoria+limbajul, etc.

fiecare emisfer controleaz sensibilitatea prii opuse a corpului, micarea ______ dei morfologic, cele dou emisfere apar simetrice, ele sunt specializate funcional nicio arie cortical nu acioneaz independent, ci toate interacioneaz pt ndeplinirea oricrei funcii

Page 15 of 33

Clasificare dup funcii


1. Neocortexul receptor = senzitivo-senzorial (arii de proiecie aferente) - predomin celulele granulare cu rol senzitiv - zon de proiecie a sensibilitilor specifice ce cuprind: a. sensibilitatea somestezic: cutanat, exteroceptiv, proprioceptiv contient, viscerosenzitiv b. sensibilitatea senzorial: vizual, auditiv, gustativ, olfactiv, vestibular

1) Aria somestezic I girusul postcentral, lob parietal Aici de proiecteaz sensibilitatea: cutanat (tactil fin, termic, dureroas, vibratorie) exteroceptiv; proprioceptiv contient kinestezic; Lezarea pierderea sensibilitii; Este conectat funcional cu aria motorie nvecinat, deoarece stimularea ei produce n 20% din cazuri rspunsuri motorii, iar stimularea ariei motorii este urmat uneori de reacii senzitive; Ariile corticale primare senzitive i motorii constituie ARIA SENZITIVO-MOTORIE de proiecie a analizatorului kinestezic; n SI este reprezentat spaial fiecare regiune receptoare a corpului direct proporional cu densitatea receptorilor prezeni n zona respectiv i nu cu suprafaa lor; Reprezentarea cea mai mare o au: buzele, limba, faa, vrful degetelor (n special degetul mare); Conturul acestor reprezentri spaiale- omule deformat, caricatural HOMUNCULUS SENZITIV. 2) Aria somestezic II n peretele superior al anului lateral Sylvius aici se face, probabil, proiecia sensibilitii protopatice n aceste arii se recepioneaz informaii de la receptorii tegumentului, de la proprioceptori, iar n urma stimulrii este identificat regiunea corpului asupra creia a acionat stimulul, proprietate numit discriminare spaiale; Aria vizual lob occipial, pe marginile scizurii calcarine; Aria auditiv lob temporal girus temporal superios;

Page 16 of 33

Aria vestibular nu are localizare precis, probabil n partea posterioar a primei circumvoluiei temporale; Aria gustativ n regiunea inferioar a girusului postcentral; Aria olfactiv aparine sistemului limbic, pe faa medial a lobului temporal; Informaia ajuns n aceste arii = senzaii, cu excepia celor din aria vestibular!; Distrugerea n mod experimental la animale i accidental la om a difereniat zone ale cortexului cerebral; -> pierderea sensibilitii/funciei orbire, surditate, anosmie, dei organele receptoare sunt intacte; Sensibilitatea visceral se proiecteaz n toat zona somestezic din lobul frontal i n hipocamp.

2) Neocortexul motor = efector (arii de proiecie eferente) Domin celulele piramidale cu rol motor (stratul V); Regiuni din care sunt iniiate impulsuri motorii care vor fi transmise pe traseul cilor piramidale i extrapiramidale: o Nucleilor motori ai nervilor cranieni i spinali; o Centrilor subcorticali. Asigur motilitatea: o Voluntar; o Stereotipic, automat (semivoluntar).

Aria motorie primar (somatomotorie 30% fibrele fasciculului piramidal): o Girul precentral din lobul frontal aria 4 (peretele anterior al anului central i n zona adiacent a girului precentral); o Cuprinde reprezentrile tuturor segmentelor corpului extinse n concordan cu diversitatea, complexitatea i fineea acestora ntr-o hart (caricatur numit HOMUNCULUS MOTOR), n cadrul creia ies n evinden: Mna, n special degetul mare activiti manuale; Capul: activitate fonatorie, mimica. o Comanda activitii musculare a feei (pornete din partea inferioar a circuvoluiei frontale ascendente) i a picioarelor (din segmentul superior i de pe faa interemisferic);

Page 17 of 33

Arii piramidale lobul frontal; Arii extrapiramidale toi lobii; Lezarea acestora paralizia muchilor striai controlai; Centrul motor al vorbirii aria Broca la baza girusului frontal inferior; o Emisfera: stng dreptaci, dreapt stngaci; Existena unei emisfere dominante este necesar deoarece lipsa dominanei duce la blbial; Distrugerea acestui centru prin tumori sau hemoragii => afazie motorie* - bolnavul nu poate vorbi dei organul fonator nu este paralizat; el nelege ce I se poate spune i poate citi; Centrul motor al scrieii: o Girusul frontal mijlociu, anterior de aria motorie principal; o Controleaz activitatea muchilor minii n actul scrisului; o Lezarea lui accidental => agrafie*- bolnavul nu este capabil s scrie, dei poate vorbi, nelege cuvinte scrise/vorbite;

3) Neocortexul vegetativ Cuprinde ariile motorii vegetative care formeaz ariaa prefrontal + arii vegetative din girul cingular, girii orbitali ai lobului frontal, hipocamp paleocortex; Creier visceral; Conectat n ambele sensuri cu: talamusul, hipotalamusul, sistemul limbic. 4) Neocortexul de asociaie funcii psihice Format din zone extinse , dezvoltate mai recent oe scara filogenetic; Determin activiti: psihomotorii, psihosenzitive prin integrarea funcional a ariilor motorii cu cele senzoriale; Extins n toat scoara cerebral; Compus din 3 zone de asociaie; a. Aria de asociaie prefrontal o Zone situate naintea girului precentral; o Funcii vegetative (legat cu talamusul, hipotalamusul), determinarea personalitii, cogniie, inteligen, memorie centrul gndirii; o Prezint conexiuni strnse cu cortexul motor; o Cuprinde o zon special rspunztoare de formarea cuvintelor; o Pierderea funcionalitii acestei zone face imposibil capacitatea de abstractizare, raionare; Page 18 of 33

b. Aria de asociaie temporal o n partea anterioar a lobului temporal; o Rol: memoria vizual, reacii emoionale, activitatea sexual; c. Aria de asociaie parieto-occipital o n zona somestezic, vizual; o Rol: integrarea superioar a sensibilitii somatice.

Dup Huanu: 4 zone funcionale 1. Cortex prefrontal; 2. Aria asociativ parieto-occipitalo-temporal: ntre cortexul: somatosenzitiv, vizual, auditiv; a. O zon care asigur analiza coordonatelor spaiale ale prilor capului i ale obiectelor nconjurtoare; b. O zon (aria Wernicke girusul temporal superior) = aria interpretativ general, a nelegerii cuvintelor auzite; se dezvolt n emisfera dominant; joac rol important n gndire. 3. Ariile limbajului din jurul anului lateral; 4. Aria de asociaie visceral din apropierea ariei limbajului. Lezarea ariilor de asociaie face imposibil interpretarea informaiilor transmise pe ci specifice nelegerea cuvintelor vorbite, recunoaterea persoanelor, obiectelor. *Ariile corticale dup Brodmann fi

SUBSTANA ALB Este contituit din axonii mielinizai ai neuronilor corticali i ai celor subcorticali, care alctuiesc o mas compact ce nconjoar venticulii cerebrali; Format din 3 tipuri de fibre: de proiecie, comisurale i de asociaie; 1. Fibre de proiecie Cele care vin/pleac la/de la scoara cerebral; Fibrele cilor senzitive; Stabilesc conexiuni cu etapele inferioare ale SNC. 2. Fibrele comisurale Leag cele 2 emisfere ntre ele; Sunt grupate n urmtoarele formaiuni: o Corpul calos: formeaza plafonul VI, II si V III, pe seciune medio sagital descrie un arc cu concavitatea inferioar; o Trigonul cerebral = fornix: sub corpul calos; o Comisura alb anterioar: dispus naintea fornixului, leag ntre ei cei doi lobi temporali. 3. Fibrele de asociaie (scurte i lungi)

Page 19 of 33

Leag ntre ele diferite regiuni ale scoarei din aceeai emisfer; 1. Fibre scurte leag ntre ele girusurile vecine; 2. Fibre lungi leag ntre ele lobi ale aceleiai emisfer.

Page 20 of 33

Cerebelul (creierul mic/creierasul)


10% din volumul encefalului al doilea organ nervos, ca dimensiune, dupa E.C

Anatomia cerebelului
ocupa fosa (loja) posterioara a craniului posterior de TC (bulb, punte) sub lobii occipitali (EC) de care este separat prin (fisura transversa) cortul cerebelului = o dependenta (prelungire) a dureimater cerebrale impreuna cu bulbul si puntea delimiteaza ventriculul IV
(formeaza tavanul)

prezinta 3 fete

superioara inferioara anterioara (concava) portiune mediana = VERMISUL 2 portiuni laterale EMISFERELE = voluminoase CEREBELOASE

are forma de fluture

suprafata sa brazdata de santuri paralale superficiale, numeroase delimiteaza lamelele=foliile adanci delimiteaza lobulii cerebelului primar f. adanci (2) delimiteaza lobii cerebelului posterolateral - anterior - posterior - floculonodular este legat, pe fata anterioara, de TC prin pedunculii cerebelosi inferiori PCI : bulb-cerebel mijlocii PCM : punte-cerebel superiori PCS : mezencefal-cerebel contin fibre aferente eferente Dupa unii autori, PCM prez doar eferente

d.p.v filogenetic 3 zone ARHICEREBEL


(partea cea mai veche)

lobul floculonodular vermis (dupa Hutanu) lobul anterior (al fiecarei emisfere)

PALEOCEREBEL
(partea veche)

NEOCEREBELUL
(partea noua)

lobul posterior (al fiecarei emisfere)

Page 21 of 33

Structura cerebelului o Substanta cenusie

ext SCOARTA CEREBELOASA int NUCLEII CEREBELOSI (intracerebelosi) interior fibre de proiectie aferente ; f. de asociatie, eferente trimite prelungiri in folii, dand aspectul unei coroane de arbori arborele vietii

Substanta alba comis

Page 22 of 33

Scoarta cerebeloasa (neuroni + celule gliale) 3 straturi 1. Stratul molecular (superficial) situat sub meninge sarac in celule, bogat in fibre dendrite axoni contine celule stelate la exterior celule in cosulet la interior

ale neuronilor din straturile profunde

2. Stratul mijlociu (intermediar) al celulelor Purkinje contine corpurile celulelor Purkinje (piriforme) dispuse pe un rand axonii parasesc scoarta cerebelului si intra in contact cu nucleii cerebelosi 3. Stratul granular (profund) format din neuroni granulari de talie mica dar f. numerosi (4-8 celule Golgi (mari, stelate)

Nucleii cerebelosi 4 perechi, in masa de substanta alba Fastigiali vermis Globosi e. cerebeloase, lateral de fastigiali mai vechi (paleocerebelosi) Emboliformi e. cerebeloase, inapoia n. globosi Dintati e. cerebeloase, lateral de cei emboliformi

Substanta alba cerebeloasa (fct de conducere) Fibre de proiectie (lungi) AFERENTE EFERENTE Fibre intracerebeloase de asociatie fac legatura intre scoarta cerebeloasa si nucleii cerebelosi comisurale leaga intre ele E.C.

Page 23 of 33

Pedunculi cerebeloi

AFERENTE

EFERENTE

P.C.I.

Fasc. SPINOCEREBELOS DIRECT(dorsal)=Flechsig Fasc. FASTIGIOVESTIBULAR -msp vermis (cerebelovestibular/ paleocerebel fastigiobulbar) spre nucleii vestibulari Fibre ale fasciculelor GOLL i BURDACH subst. reticulat (colaterale) Fasc. FASTIGIORETICULAT Fibre VESTIBULOCEREBELOASE (segm. perif. ale anal. vestib nuclei vestibular Fasc. CEREBELOOLIVAR Arhicerebel sc. cerebeloasa) Fibre OLIVOCEREBELOASE (nucleii olivari paleocerebelul) Fibre RETICULOCEREBELOASE (nucleii subst. reticulate paleocerebel) Tracturi BULBOCEREBELOASE ( nucleii olivari, Burdach paleocerebel)

Fasc. reticulocerebelos (Ardelean) P.C.M. Fasc. CORTICOPONTOCEREBELOS (de la scoara cerebral nucleii pontini neocerebel = scoara cerebeloas ) Tract TECTOCEREBELOS (ci vizuale/auditive tectum Paleocerebel) P.C.S. Fasciculul SPINOCEREBELOS INCRUCISAT (ventral) Gowers - de-a lungul P.C.S., neintrnd n el, ajunge la paleocerebel Fasc. cerebeloreticular (Ardelean)

Fasciculul DENTOTALAMIC (cerebelocerebral): nucl.dinai talamus cortex) Fasciculul DENTORUBRIC ( nucl. dinai nucl. roii)

Page 24 of 33

FIZIOLOGIA CEREBELULUI
functii principale mentin. TONUSULUI MUSCULAR COORDONAREA MISCARILOR pastrarea ECHILIBRULUI

ARHICEREBELUL = VESTIBULOCEREBEL (asociat cu nucleii vestibulari laterali)


(LOB FLOCULONODULAR)

cel mai vechi filogenetic primeste aferente de la trimite eferente la ROL : o o

proprioceptori aparatul vestibular nucleii vestibulari subst. reticulata pastrarea ECHILIBRULUI STATIC SI DINAMIC

mentinerea POSTURII reflexele VESTIBULARE

functia sa este strans legata de paleocerebel extirparea sa duce la hipertonia musculaturii antigravitationale (tulburari in mers mers ebrioS = astazie) excitarea sa duce la scaderea tonusului muschilor extensori

PALEOCEREBELUL = SPINOCEREBEL
(lobul anterior)

parte veche filogenetic asociat cu nucleii globosi emboliformi format din nuclei cerebelosi (Ardelean) primeste aferente de la FASC. SPINOCEREBELOASE (proprioceptori) receptorii cutanati, organe senzoriale (auditive + vizuale) trimit eferente la subst. reticulata a TC (facilitare/inhibitie => coordonare miscare) nucl. vestibulari : Fasc. vestibulospinal rosu : Fasc. Rubrospinal scoarta cerebrala, dupa o statie in nucleii antero-laterali ai talamusului

Page 25 of 33

ROL : o o

o -

controleaza musculatura corpului axiala distala REGLEAZA TONUSUL MUSCULAR, alaturi de n. rosu s. reticulata scoarta cerebrala actioneaza prin fasc. vestibulo/rubrospinal

extirparea sa exagerarea reflexelor osteotendinoase (hipertonie) tulburari in mers excitarea sa hipotonie

NEOCEREBELUL = CEREBROCEREBEL
(LOBUL MIJLOCIU)

parte noua filogenetic asociat cu nucleii dintati constit. din EMISFERELE CEREBELOASE N. DINTAT (Ardelean) caracterizat de prez. cortex. cerebelos maj. aferentelor de la scoarta cerebrala cortex motor din cortexul cerebral, zona precentrala, impreuna cu fasciculul piramidal, pleaca fibre care fac sinapsa in nucleii pontini; dupa incrucisare, prin PCM se proiecteaza pe scoarta lobului mijlociu. De aici, fibrele se proiecteaza pe nucleul dintat, de unde calea se ramifica un grup de prelungiri trece prin PCS si dupa incrucisare se proiecteaza in nucleul rosu subst. reticulata alte fibre ajung in nucleul ventrolateral al talamusului si de aici la ariile corticale ROL : o o

COORDONAREA MISCARILOR FINE COMANDATE DE SC. CEREBRALA diminueaza/intareste aceste comenzi => armonizarea diferitelor grupe musculare puternica diminuare a tonusului muscular (hipotonie) atonie tremur intentional (apare la executarea miscarilor voluntare) pierderea capacitatii de a executa miscari fine tulburari in mers incetinirea miscarilor vorbirii si opuse (pronatie, supinatie)

extirparea sa

Page 26 of 33

Lezarea / extirparea totala a cerebelului nu produce moartea ci determina tulburari grave in locomitie si mentinerea echilibrului ASTAZIA = imposibilitatea de a sta in picioare, fara o baza de sustinere larga ASTENIA = oboseala musculara rapida (scaderea fortei voluntare) ATONIA = diminuarea tonusului muscular

Aceste tulburari dispar progresiv, in timp, functiile principale ale cerebelului fiind preluata de scoarta cerebrala.

Page 27 of 33

Diencefalul (creierul intermediar)


+DESEEEN aezat: o deasupra mezencefalului, pe care l acoper o sub emisferele cerebrale, care l acoper Prezint mai multe fee: o fa dorsal (post) o acoperit de emisferele cerebrale (sub corpul calos) o conine epifiza si talamusul dou fee laterale o acoperite de emisferele cerebrale o vin n raport cu nucleii bazali o fa bazal-liber o care privete spre aua turceasc a osului sfenoid o corespunde spatelui interpeduncular o mrginit anterior de chiasma optic, napoia creia se afl hipofiza lateral de trachisele optice (?) Prezint central ventriculul III comunic inferior cu ventriculul IV printr-un canal = Apeductul lui Sylvius comunic superior ci ventriculii I, II prin orificiile lui Monroe in jurul acestuia > mase de substan cenuie: talamusul metatalmusul hipotalamusul epitalamusul subtalamusul

Page 28 of 33

Functiile diencefalului (2 esentiale) STATIE DE RELEU pe traseul cailor senzitive si senzoriale CENTRU DE INTEGRARE pt. FUNCTIILE VEGETATIVE Intreaga sa activitate este coordonata de cortexul cerebral

Componente
TALAMUS 2 mase de substan cenuie, ovoidale, situate de o parte i de alta a ventriculului III (lateral)

Subst. cenuie
Dispus sub form de nuclei: anteriori posteriori mediali laterali ventrali intraluminari ai liniei mediale

Subst. alb
Lamele medulare intern i extern care delimiteaz nucleii de substan cenuie

Funcii
1. Funcia de releu (prin nucleii de releu) - La acest nivel are loc o ntrerupere sinaptic obligatorie pentru cile sensibilitii extero-, proprio- i interoceptive; - Fac excepie fibrele olfactive, vizuale, auditive, care nu au releu talamic. => Talamusul regleaz intensitatea stimulilor care vin spre cortex i le confer o tonalitate afectiv. 2. Funcia de asociaie (prin nucleii de asociaie) - nr. nuclei talamici intervin n coordonarea senzitivo-motorie, primind (*?) tuturor cilor senzitive si motorii extrapriamidale - ei realizeaz asociaii cu ariile corticale senzitivomotorii i asociative 3. Funcia de sistem reticulat - prin nucleii nespecifici care fac parte din formaiunea reticulat = Prin acestea talamusul particip la REGLAREA RITMULUI SOMN-VEGHE i la elaborarea unor procese AFECTIV-

Din pdv. filogenetic, talamusul cuprinde: Paleotalamusul p. veche(nucl. medial, anterior) Primete aferente de la T.C Este n legat. cu nucl. bazali

Arhitalamusul (nucl. nespecifici) Pregtete tonusul cortical n vederea receptor ct mai eficace a impulsurilor aduse pe cile specifice n nucleii talamici specifici; Este n legt. cu formaiunea reticulat a TC; n timpul strii de veghe SRAA intub Page 29 of 33 activit. nucleilor nespecifici, iar n somn formaiunea retic. i micoreaz activitatea, lsnd

EMOIONALE =distrug. Talamusului somn continuu Talamusul prez. conexiuni cu MSP, TC, subst retic, cerebel, hipotalamus, corpi striai, sistemul limbic, neocortex.

- formeaz: Corpii GENICULAI LATERALI (2) legai de coliculii cvadrigemeni superiori. Corpii GENICULAI MEDIALI (2) legai de coliculii cvadrigemeni inferiori - formeaz nucleul
subtalamic zona incert - subst. alb formeaz cmpul FOREL

Staii de RELEU pe calea fibrelor OPTICE

Staii de RELEU pe calea fibrelor AUDITIVE

Funcional, aparine SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL (stabilizarea activitii motorii)

Page 30 of 33

- formeaz nucleii HABENULARI

- formeaz: habenula, striile habenulei, comisura habenular

- coordoneaz reflexele MOTORII si SECRETORII DIGESTIVE (n. Habenulari) - coordoneaz reflexe OLFACTIVO-SOMATICE - micri ale corpului legate de miros (n. Habenulari) - actioneaz asupra complexului hipotalamohipofizar epifiza

- form. nuclei (4, 3 regiuni) anteriori - din vecintatea chiasmei optice - form. din neuroni mari cu proprieti neurosecretoare - secret VASOPRESINA = ADH si OXITOCINA care ajung la neurohipofiza prin tractul hipotalmohipofizar - rol integrare PSY mijlocii - coordoneaz activitatea secretorie a hipofizei ant. - rol integrare PSY posteriori - rol integrare SY

Aferente de la - centrul superior de nucleul dorsal al integrare, reglare i X coordonare (ale funciilor mezencefalul principale ale retina (fibre organismului) retinotalamice - se numete CREIER care ajung la VEGETATIV hipotalamus prin 1. Reglarea/coordonarea SNV nervul optic si (SY, PSY) prin control tractul optic) centrilor vegetativi din TC si MSP formaiuni - infl. pres. arterial, rata i olfactive fora cont. Inimii, motilitatea talamus tubului digestiv, frecv. i sist. extrapriam amplitudinea ventilaiei cortex cerebral pulmonare, diametrul pupilei i a activitii Eferente viscerale nuclei vegetativi 2. Controlul/coordonarea din TC sistemului endocrin prin: mezencefal - neurosecreii stimulatoare i calea optic inhibitoare elaborate de talamus nucleii mijlocii epifiza - secreiile nucleilor anteriori scoara cerebral (ADH, ocitocina) internucleare 3. Reglarea metabolismului intermediar 4. Reglarea echilibrului hidric i al setei prin informaiile furnizate de osmoreceptorii viscerali sensibili la variaiile conc. mediului intern Cnd concentraia mediului intern este mare,

Page 31 of 33

osmoreceptorii sunt stimulai i transmit impulsuri centrilor himotalamici. Acetia acioneaz asupra lobului posterior al hipofizei => eliberarea hormonului ADH => provoac reinerea apei la nivelul rinichilor. Aceleai condiii stimul. neuronii din centrul hipotalamic al setei => consumul de lichide 5. Reglarea echilibrului osmotic (osmoreglare) 6. Reglarea echilibrului energetic prin centri foamei i a saietii din himpotalamus, stimulai de nivelul sangvinal nutrimentelor i de unii hormoni 7. Termoreglarea prin centri termogenezei i a termolizei Termostatul corpului uman este localizat n hipotalamus unde ajung inform. de la termoreceptorii periferici - Monitorizarea temperaturii corpului. n fc. de inform. primite, centri termoreglrii iniiaz: - Rcirea corpului transpiraie - nclzirea corpului frisoane - => homeotermia 8. Reglarea ritmului nictemeral = somn-veghe - mpreun cu ali centri corticali, subcorticali 9. Reglarea funciilor sexuale (difereniere sexual, comportament sexual) Prezena hormonilor sexuali n hipotalamus 10.Intervine n strile afectivemoionale (euforie, mnie, team, calm, astenie, depresie), de comportament, de stres, Page 32 of 33

prin nucleii si constituind centrul reaciilor emoionale. De aici, pe ci nervoase vegetative, iniiaz expresiile fizice ale emoiilor 11.Particip la reglarea hematopoiezei. Poteneaz funcia de aprare. Hipotalamusul form. cu sistemul limbic o UNITATE FUNCIONAL cu care coordoneaz activit. Vegetative, endocrine, reaciile instinctive i emoionale. Leziunile hipotalamusului: Obezitate Pierderea capacitii de men. temp. corpului Pierderea apetitului Distrugerea hipotalamusului/ a conexiunilor cu hipofiza Diabetul insipid (ADH) + desen hipot. D. Sandu pag 137

Page 33 of 33