Sunteți pe pagina 1din 66

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF.

VASILE CEL MARE FILIALA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE


DOMENIU SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICAREA PROFESIONALA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR: DR. CRISTESCU MARIOARA ABSOLVENT: ILINA LAURENTIU IONUT

2013

TEMA PROIECTULUI INGRIJIRI ACORDATE BOLNAVILOR CU DEMENTA TIP ALZHEIMER

CUPRINS

ARGUMENT CAPITOLUL I Notiuni generale despre dementa CAPITOLUL III- Participarea asistentei medicale la acte de investigatii i interventiile autonome i delegate CAPITOLUL IV PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DEMENTA TIP ALZHEIMER IV.1 Planul de ingrijire IV.2 Evaluarea finala

BIBLIOGRAFIE ANEXE

ARGUMENT
Preocuparea primordiala a medicinii contemporane este promovarea i ocrotirea sanatatii. Ea se ocupa de promovarea acelor factori i conditii care asigura sanatatea deplina i indelungata, prelungesc durata vietii i fac ca batranetea sa vina cat mai tarziu i cu un grad cat mai redus al scaderii capacitatii de lucru. Sanatatea, acea stare completa de bine general, fizic, mental i social, este definitia data de Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) starii de sanatate. Viata omului poate fi pusa oricand in pericol de o amenintare psihica aparuta brusc care il aduce intr-o stare critica, acuta ce trebuie rezolvata de personalul de la sectia de geriatrie, cu promptitudine i deosebita competenta. Ca elev, in stagiul practic am actionat cu exigenta adaptandu-ma cerintelor de azi ale profesiei de asistent medical care trebuie sa stea nu numai alaturi de bolnav langa patul sau ci i alaturi de om langa asternutul singuratatii lui, unde durerile mistuie surd. Acesta este motivul pentru care am ales ca tema a proiectului Dementa tip Alzheimer, diagnostic pe care l-am intalnit destul de des in stagiul practic efectuat in sectia de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judetean Ploiesti. Prin absolvirea acestei scoli, in viitoarea meserie de asistent medical, ma voi darui cu pasiune i stiinta fiecarui caz in parte pentru ca o particica din sanatatea semenilor nostri se datoreaza i noua.

CAPITOLUL I- NOTIUNI GENERALE DESPRE DEMENTA


DEFINITIE Dementa este o stare psihopatologica caracterizata printr-o istovire psihica, progresiva i globala, cauzata de o afectiune organica a creierului care evolueaza spre cronicizare. Dementa se caracterizeaza in esenta printr-o deteriorare mentala; atentia devine deficitara, memoria este alterata, judecata este perturbata. Dementa este o degradare a vietii mentale. Sindromul demential este o manifestare a leziunilor cerebrale; unele leziuni sunt vizibile cu ochiul liber la autopsie i au o localizare relativ cu cea a tumorilor. Dementele sunt relativ frecvente la varstnici. ETIOLOGIE Forma clinica particulara de dementa presenila descrisa de Alzheimer (1906-1911) apare intre 45 65 de ani cu o frecventa mai mare la sexul feminin. Etiologia este practic necunoscuta, se discuta o multitudine de factori de risc, de la ereditate i predispozitii pana la infectii i intoxicatii. In ultima vreme se insista asupra factorilor generali fizici, psiho-sociali nocivi care ar juca un rol important in aparitia dementei Alzheimer, cum ar fi: boli somatice cu evolutie prelungita cronica, boli intercurente, epuizare fizica, subalimentatie, supraalimentatie i intoxicatie. Dintre factorii psiho-sociali fac parte: stresul, doliul, pensionarea, schimbarea mediului de viata, intoleranta grupului familial, insingurarea. LISTA CELOR MAI FRECVENTE CAUZE ALE DEMENTEI Corticale: - Boala Alzheimer - Sindromul Down - Boala Pick - unele forme de degenerare ale lobului frontal Subcorticale: - Boala Parkinson - Boala Huntington - Dementa cu corpii Lewy

- Hidrocefalia - Paralizia supranucleara progresiva - Atrofia sistemica multipla - Hematom subdural - Degenerescenta corticobazala Mixte: - Scleroza multipla - Boli cerebrovasculare - Degenerescenta lobara frontala - Dementa fronotemporala - Boala Creutzfeldt-Iakob - Encefalopatie posttraumatica - Encefalopatie toxica i anoxica - Dementa din cancerul nonmetastatic - Tumori craniene - Stari deficitare, tulburari endocrine, alcoolism, depresie - Boli infectioase cronice: sifilis, meningita cronica, AIDS - Dementa degenerativa SINTEZA CAUZELOR DEMENTEI Degenerative: - Dementa senila - Boala Alzheimer - Boala Pick - Coreea Huntington - Boala Parkinson - Boala Creutzfeldt-Iakob - Hidrocefalia cu presiune normala - Scleroza multipla Leziuni expansive intracraniene: - tumori - hematom subdural Traumatisme: - traumatisme cerebrale unice severe - traumatisme repetate (la boxeri) Infectii i conditii asemanatoare: - encefalite de orice cauza

- neuroleus - sarcoidoza cerebrala Vasculare: - dementa multiinfarct - ocluzia arterei carotidiene - arterita craniana Metabolice: - uremia cronica - insuficienta hepatica - efecte indepartate ale carcinomului sau limfomului - dializa renala Toxice: - alcool - intoxicatie cu metale grele (plumb, taliu, arsenic) Anoxia: - anemia - post-anestezii, CO - stop cardiac - insuficienta respiratorie cronica Carenta de vitamine: - carenta de Vitamina B12 - acid folic - tiamina

CAUZELE DEMENTELOR ALTELE DECAT BOALA ALZHEIMER D E M E N T A - droguri i medicamente in exces - emotionalitate tulburata - metabolisme perturbate - encefal (tumori, hidrocefalia cu presiune normala) - nutritia deficitara - traumatisme cranio-cerebrale - ateroscleroza, analizatori i alcoolism

ANATOMIE PATOLOGICA

Macroscopic frapeaza in primul rand atrofia masei cerebrale, a carei greutate scade de la 1400 g la 1000 g. Scoarta cerebrala apare subtiata difuz, insa preponderent in lobii frontali i temporali. Substanta cenusie, ca i cea alba, diminuata, ventriculii laterali dilatati, circumvolutiile largite, meningele opac, laptos i cu o cantitate de LCR mai mare. Microscopic se descriu trei tipuri de leziuni: a) Placi senile (Riedlich Fischer), care se prezinta sub forma unor mici mase argentafine, constituind flocoane de circa 50 microni diametru, formate din fibre i o masa amorfa avand o localizare predilecta in scoarta cerebrala (mai ales frontala) i in cornul lui Ammon (Alzheimer). Originea este putin cunoscuta: unii histologi le considera ca provenind din dezintegrarea dendritelor celulare ganglionare. Histochimic s-a pus in evidenta o substanta asemanatoare amiloidului. Marinescu a demonstrat compozitia lipoidica a placii senile, care este formata din fosfatide i aminolipoizi. S-a remarcat de asemenea o crestere a activitatii enzimatice a placii senile; in acest sens s-a constatat hiperactivitatea unor enzime ca: dehidrogenaza lactica, malica, glutamica, succinica, citocromoxidaza. Cresterea activitatii fosfatazei acide indica o tulburare celulara care nu este de fapt decat o etapa dintr-o tulburare metabolica mai ampla. Microscopia electronica a evidentiat o zona centrala a placilor senile prezenta unor mase fibrilare inconjurate de axoni i dendrite care contin neurofilamente i corpusculi; este posibil ca acesti corpusculi sa fie mitocondrii, fapt care ar explica cresterea activitatii oxidative enzimatice. Cercetari recente arata o profunda diseminare a placilor senile care, in cazurile grave au fost gasite in nucleii cenusii centrali i mai rar in putamen i pallidum. Ele au fost intalnite i in hipotalamus, in tuberculii cvadrigemeni, trunchiul cerebral i chiar in scoarta cerebeloasa. Scolz descrie o leziune asemanatoare placii senile, pe care Morel o denumeste angiopatie dishorica. Placa este centrata pe un vas cortical, luand forma alungita i constituind un veritabil manson perivascular ea este frecventa in cazurile grave de dementa presenila de tip Alzheimer, avand o localizare mai ales occipitala. b) Leziunea intracelulara Alzheimer este o hipertrofie a retelei neurofibrilare endocelulare; fibrele se modifica, devenind voluminoase i ramificate. Acest tip de leziune, caracteristic de altfel dementei Alzheimer, se localizeaza mai ales in straturile profunde ale scoartei lobilio frontali i temporali i mai putin in lobii parietooccipitali.

c) Atrofia neuronala insotita de degenerescenta granulo-pigmentara este un alt tip de modificare histopatologica; atrofia intereseaza mai ales straturile moleculare corticale.

CLASIFICARE
1. DEMENTA CRONICA I IREVERSIBILA Din punct de vedere psihopatologic este semnalata prezenta urmatoarelor tipuri de tulburari psihice. Modificarea comportamentului general al bolnavului este reprezentata prin urmatoarele aspecte: - modul de a se prezenta (neingrijit, murdar); - tulburari ale activitatii (dezordonat, insolit, absurd); - pierderea initiativei, a capacitatii de a se adapta la situatia vitala, incapacitatea de a se autoconduce; - tulburari de scris, de citit i de limbaj. 2. DEMENTA DE TIP MEDIU Concluziile investigatiilor vor pune in evidenta urmatoarele aspecte: - tulburari de comportament: tinuta, mimica, relatii interpersonale, dispozitie emotionala; - tulburarile fondului mintal i ale capacitatilor operationale reprezentate prin tulburari de atentie, de memorie, dezorientare temporo-spatiala, tulburari de limbaj; - tulburari de judecata, privind activitatea sintetica globala, achizitia de cunostinte noi, rationamentul logic. 3. DEMENTA INCIPIENTA Aceasta forma de dementa are ca model clinico-psihiatric dementa post-traumatica. Din punct de vedere psihopatologic, slabirea intelectuala este mult mai discreta; din acest motiv se impune o investigare-evaluare psihodiagnostica a starii mentale a acestor categorii de bolnavi: Examenul clinico-psihiatric va pune in evidenta un fenomen psihopatologic specific, numit de specialisti claudicatie psihica, caracterizat prin urmatoarele forme de tulburari: - tulburari de memorie constand in amnezia numelor proprii, uitarea faptelor personale, amnezie lacunara (amintirile vechi sunt conservate, iar cele recente se sterg); - tulburari diferite ale atentiei; - tulburari de ideatie.

Evaluarea prognostica a starii de deteriorare mentala se face prin intermediul probelor examenului psihodiagnostic al bolnavului. Ceea ce se urmareste prin intermediul probelor este starea de deteriorare mentala de care depinde in final prognosticul bolnavului respectiv. 4. DEMENTELE ORGANICE sunt determinate de afectiuni lezionale ale creierului i ele se caracterizeaza printr-o slabire intelectuala lacunara, cu simptomatologie de leziuni cerebrale in focare (amnezii, afazii, apraxii) sau prin semne clinice minore i disparate (dismnezii, perseverari, anxietate, iritabilitate). a) dementele organice secundare; b) dementele abiotrofice primare. 5. DEMENTELE VESANICE sunt afectiuni psihiatrice secundare care apar ca urmare a unei evolutii indelungate a proceselor psihiatrice de tip endogen. a) dementa apato-abulica, care poate fi intalnita in unele cazuri de evolutie grava, indelungata, a schizofreniei; b) starile dementiale consecutive evolutiei unor procese psihotice din cursul delirurilor cronice; c) PMD (psihoza maniaco-depresiva) se poate uneori termina cu o stare de tip demential. 6. DEMENTA SENILA este consecinta unui proces de senilitate cu atrofie cortico-cerebrala difuza a creierului: - tinuta neingrijita a bolnavului; - activitate dezordonata; - inversarea ritmului somn-veghe; - bulimie; - deficit de memorie cu uitarea faptelor recente; - dezorientare temporo-spatiala; - tulburari de limbaj; - tulburari intelectuale. 7. DEMENTELE ABIOTROFICE PRESENILE apar in perioada presenila din cauza unui proces specific de abiotrofie cerebrala care antreneaza o stare de disolutie progresiva a functiilor instrumentale ale limbajului, praxiilor i gnoziilor. Se constata o atrofie corticala cu predominanta lobara, ca localizare cerebrala. - dementa Pick;

- dementa Alzheimer. 8. PRESBIOFRENIA reprezinta o varianta clinica a dementei senile, fiind caracterizata prin: - amnezie de fixare; - dezorientare temporo-spatiala; - fabulatie; - deteriorare mentala lejera. 9. DEMENTA CREUTZFELDT JAKOB este un proces abiotrofic cerebral; debutul se situeaza in jurul varstei de 50 de ani cu un sindrom extrapiramidal de tip coreo-atetozic, mioclonii, hipotimie, disartrie la care se asociaza rapid o stare dementiala profunda. 10. COREEA CRONICA HUNTINGTON este o afectiune ereditara; din punct de vedere clinic aceasta consta dintr-un sindrom coreic cronic la care se asociaza tulburari psihice diferite: tulburari de caracter, iritabilitate, manie, variatii de dispozitie afective, depresii, raptusuri suicidare, deficit intelectual lent i progresiv, apatie, lipsa de initiativa similara celei din cursul dementei Pick. 11. BOALA PARKINSON este o afectiune degenerativa ereditara i familiala ce se caracterizeaza printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. 12. HIDROCEFALIA CU PRESIUNE NORMALA , afectiune clinica caracterizata prin dementa, tulburari de mers, incontinenta urinara. 13. DEMENTA PRESENILA CU ATROFIE CORTICALA , o afectiune mai rara ce se caracterizeaza prin: - atrofie corticala; - atrofie olivo-ponto-cerebeloasa; - ataxie cerebeloasa; - sindrom demential. 14. DEMENTA PRESENILA CU DEGENERESCENTA TALAMICA este o afectiune complexa ce se caracterizeaza prin urmatoarele: - dementa severa; - hipersomnie; - hipertonie musculara; - pozitie rigida a corpului. 15. SINDROMUL LUI HEIDENHEIM este inrudit cu maladia Creutzfeldt Jakob.

16. MALADIA KRAEPELIN boala este o dementa rapida i progresiva cu agitatie psihomotorie, depresie, tulburari de vorbire i un sindrom catatonic. Evolutia clinica de la cateva luni la maxim 2 ani. 17. DEMENTA CU CORPII LEWY; semnele clinice ale pacientului cu corpii Lewy corticali descriu o stare cognitiva fluctuanta, halucinatii vizuale i parkinsoniene. Istoricul natural al bolii cu corpii Lewy seamana intr-o oarecare masura cu delirul, cu o deteriorare rapida, urmata de o recuperare partiala. 18. DEMENTA VASCULARA este o dementa rezultata in urma pierderii de volum cerebral prin unul sau mai multe infarcturi sau in urma afectarii vaselor mici insotita de distrugeri in substanta alba, caracterizata prin mari modificari de dispozitie i tulburari de mers sau disfunctie vezicala. 19. DEGENERESCENTA FRONTO-TEMPORALA dementa de lob frontal cu sau fara boala a neuronului motor i afazia primara. O degenerare a lobilor frontali i temporali ce duce la mutism precoce. SIMPTOME Boala Alzheimer se instaleaza lent, progresiv, evoluand in trei etape: la inceput pe prim plan apar tulburarile din sfera cognitiva (mai ales cele de memorie), apoi tulburarile legate de orientarea spatiala i ulterior se instaleaza un sindrom afazo-apraxo-agnozic. Deficitul mnestic are un caracter global i progresiv; de obicei el nu este insotit de confabulatii sau de false recunoasteri; dezorientarea spatiala este marcata, astfel ca bolnavul se rataceste cu usurinta pe strazi cunoscute i chiar in propria locuinta. Treptat se instaleaza un deficit psihic global, odata cu incetinirea activitatii psiho-motorii i aparitia apatiei, a indiferentismului. Uneori, pe acest deficit se observa episoade anxioase sau bufee de agitatie; de asemenea pot fi remarcate halucinatii, idei prevalente, idei delirante de prejudiciu i gelozie care completeaza tabloul clinic. Perioada de stare: dupa o evolutie de 3-4 ani de la debut se instaleaza perioada de stare, in care tabloul simptomatologic este dominat de dementa, care este profunda, interesand atat functiile intelectuale superioare (analiza i sinteza, abstractizarea, judecata etc.) cat i pe cele elementare (memoria global deficitara in fixare i evocare, hipoprosexie). Dezorientarea temporo-spatiala este masiva i permanenta; caracterul cel mai frapant al bolii in aceasta faza este dat de sindromul afazo-apraxo-agnozic. Tulburarea limbajului i a functiilor simbolice

ilustreaza acest sindrom; pe prim plan afazia de tip senzorial, iar logoreea existenta vizeaza spre jargonofazie, facand imposibila comunicarea cu bolnavul. Mutismul este apanajul perioadei terminale; se mai descriu i alte tulburari de limbaj ca: ecolalia, palilalia, logoctomia, adesea asociate cu agrafie i alexie. Apraxia este predominant ideativa dar se intalneste i apraxie constructiva. In cazul agnoziei tulburarile sunt mai greu de apreciat; agnozia vizuala cu recunoasterea incorecta a culorilor este pe prim plan, alaturi de agnozia spatiala i agnozia formelor (uneori pentru fizionomii); comportamentul bolnavului este i el alterat; predomina un apragmatism determinat de lentoarea psihomotorie, dar destul de frecvent pe acest fond pot aparea bufee de agitatie psihomotorie, episoade cu idei delirante de prejudiciu, de gelozie, de persecutie sau stari onirice, cu halucinatii vizuale. Mult mai rar se intalnesc elemente din seria delirant-depresiva, elemente care se cer diferentiate de cele caracteristice melancoliei de involutie. Constiinta bolii este mult timp pastrata, din care motiv se pot observa reactii depresive, semnificative pentru un diagnostic diferential cu boala Pick, unde indiferentismul apare timpuriu. SEMNE Semnele neurologice completeaza tabloul clinic al bolii, ele fiind de tip extrapiramidal i instalandu-se spre sfarsitul bolii: hipertonie (cu semnul rotii dintate) insotita de akinezie ceea ce realizeaza un model pseudoparkinsonian, tremurul caracteristic sindromului extrapiramidal lipseste, in schimb sunt frecvente crizele paroxistice de tip comitial, ele avand o mare importanta in stabilirea diagnosticului pozitiv. Perioada terminala este caracterizata printr-o stare dementiala profunda i globala. Acum apare mutismul care marcheaza sindromul afazo-agnazo-apraxic. Semnele neurologice extrapiramidale i crizele epileptice sunt frecvente; in final tulburarile vegetative, cesexia progresiva cu gatism ocupa scena dramei dementiale care se sfarseste dupa o evolutie de 3-4 ani prin exitus, de regula ca urmare a unei infectii intercurente. La examenul medical observam un bolnav palid, cu modificari ale mucoaselor i membranelor cauzate de deficiente vitaminice: - semne de deshidratare; - incontinente ale mucoaselor i membranelor cauzate de deficiente vitaminice; - incontinenta fecala i urinara; - hipertensiune;

- semne de patologie focala neurologica; - aparitia unor reflexe primitive: palmomentonier, de apucare, suctiune, miscari involuntare; - tremur parkinsonian; - tulburari de mers; - hemianopsie i inatentie vizuala; - scaderea auzului. PROBLEME ALE PACIENTULUI - Stare de disconfort fizic i psihic. - Circulatie inadecvata din cauza dezechilibrului hidroelectrolitic (tahicardie). - Incapacitate de a se hidrata i de a manca din cauza agnoziei i apraxiei. - Eliminare digestiva i urinara inadecvate, manifestata prin incontinenta urinara i fecala din cauza tulburarilor neurologice. - Dificultate de a se misca i de a avea o buna postura manifestata prin tremuraturi ale membrelor din cauza modificarii integritatii sistemului nervos (hipertonie, hipokinezie). - Somn perturbat din cauza medicatiei manifestat prin insomnii din cauza modificarii integritatii sistemului nervos central. - Dificultate de a se imbraca i dezbraca manifestata prin imbracare-dezbracare fragmentata i dezinteres fata de tinuta sa vestimentara, cauzat de deficitul cognitiv i dezorientarea temporospatiala. - Dezinteres privind propria persoana i masurile igienice manifestat prin neglijarea propriei infatisari din cauza tulburarilor psihice i apraxiei. - Neconstientizarea potentialelor pericole din cauza dezorientarii temporo-spatiale i agnoziei manifestata prin reactii psihosomatice. - Comunicare ineficace la nivel senzorial, intelectual i afectiv cauzata de afazie, hipoprosexie i hipomneziei manifestata prin ritm i flux ideativ absent, deficite cognitive marcante. - Incapacitate de a actiona conform propriilor credinte i valori i de a-i asuma rolurile sociale din cauza dezorientarii temporo-spatiale i deficitului cognitiv. - Dificultate de a se recrea i de a invata din cauza apraxiei, agnoziei, hipoprosexiei, hipomneziei i dezorientarii temporo-spatiale. - Lipsa cunostintelor despre boala, evolutie i pronostic.

- Risc de complicatii, evolutie spre exitus. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL I DIAGNOSTIC POZITIV DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL ridica uneori probleme dificile, mai cu seama la inceputul evolutiei i in formele hipocondriac-melancolice, expansive sau paranoid-halucinatorii. DIAGNOSTICUL POZITIV se bazeaza pe semnele de deteriorare mentala, progresiva i globala: - hipomnezia i mai ales amnezia antero-retrograda cu confabulatie i false recunoasteri, puerilism mintal senil; - dezorientare auto- i alopsihica, scurte episoade confuzionale sau confuzo-onirice; - scaderea treptata a coeficientului fluiditatii intelectuale i psihoplasticitatii (asociatii de idei sarace, timp de latenta prelungit, diminuarea volumului lexical, motivatie inadecvata, eficienta intelectuala slaba); - perturbarea vietii instinctivo-afectiva, manifestata prin morozitate, instabilitate emotionala, anxietate, neliniste, modificarea ritmului nictemeral, a instinctului alimentar, sexual, tulburari de conduita, diminuarea simtului critic i autocritic, agitatie psihomotorie mai ales nocturna, perseveratie, stereotipii, agresiune, atentate sexuala, viol, exhibitionism. CRITERIILE NINDS ADRDA PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC DE DEMENTA ALZHEIMER 1. CRITERIILE PENTRU DIAGNOSTIC INCLUD: a) dementa stabilita prin examenul clinic i documentata: testul MNSE (testul de status mintal minim), scala pentru dementa sau alte examinari similare i continuata prin teste neuropsihologice; b) deficite in doua sau mai multe arii cognitive; c) inrautatirea progresiva a memoriei i a altor functii cognitive; d) lipsa tulburarilor de constienta; e) debut intre 40 i 90 de ani, cel mai frecvent dupa 65 de ani; f) absenta bolilor sistemice sau a altor boli cerebrale care ar putea justifica deficitele progresive ale memoriei i functiilor cognitive.

2. DIAGNOSTICUL SE BAZEAZA PE: a) deteriorare progresiva a unor functii cognitive specifice, ca limbajul (afazie), functiile motorii (apraxie) i perceptia (agnozie); b) perpetuarea activitatilor zilnice i tulburari comportamentale; c) antecedente familiale de tulburari asemanatoare, in special daca sunt confirmate neuropatologic; d) rezultatele normale ale punctiei lombare (evaluata prin tehnicile standard), aspect normal sau nespecific al EEG (de exemplu cresterea activitatii undelor lente) i evidenta atrofiei cerebrale la CT cu progresie documentata prin examene seriale. 3. ALTE TRASATURI CLINICE CARE SUSTIN DIAGNOSTICUL, DUPA EXCLUDEREA ALTOR CAUZE DE DEMENTA: a) faza de platou in evolutia bolii; b) simptome asociate de depresie, insomnii, incontinenta, amagiri, iluzii, halucinatii, limbaj catastrofal, izbucniri emotionale sau fizice, tulburari sexuale i scaderea in greutate; c) alte tulburari neurologice la unii pacienti, in special cu boala mai avansata i tulburari motorii (tonus muscular crescut, mioclonii, tulburari de mers); d) AVC in bolile avansate; e) CT normala pentru varsta. EVOLUTIE Dementa Alzheimer evolueaza spre o caexie dementiala terminala intr-o perioada de patru pana la zece ani, perioada in care pe fundalul demential se suprapun episoade psihotice indeosebi confuzo-onorice, stari delirante, stari melancoliforme sau de excitatie maniacala. Studii epidemiologice efectuate in Statele Unite ale Americii arata ca aceasta boala atinge 2-5 % dintre persoanele de peste 65 de ani i 10-20 % dintre persoanele de peste 80 de ani. COMPLICATII - risc de complicatii spre exitus

PROGNOSTIC Semnele neurologice extrapiramidale, crizele de pierderea cunostintei pe fondul atrofiei corticale i crizele de epilepsie sunt frecvente; tulburarile vegetative, caexia progresiva cu gatism ocupa scena dramei dementiale care se sfarseste prin exitus.

CAPITOLUL II- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII I INTERVENTII AUTONOME I DELEGATE

II.1 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII INVESTIGATII DE LABORATOR Examenele de laborator in dementa Alzheimer sunt utile in stabilirea diagnosticului diferential. EXAMENELE BIOLOGICE Constau in cercetarea sangelui pentru: HEMOLEUCOGRAMA (HL): - barbati: 15 2 g % - femei: 13 2 g % LEUCOCITE (WBC): 4000 8000/mm3 FORMULA LEUCOCITARA: - nesegmentate: - neutrofile: 2 4 % (NNS) - segmentate: - neutrofile: 60 65 % (NS) - enzinofile: 2 4 % (Eo) - bazofile: 0 1 % (Ba) - limfocite: 25 20 % (Li) - manocite: 4 8 % (Mo) NUMAR HEMATII (ERITROCITE): - barbati: 5.000.000/mm3 - femei: 4.200.000/mm3 HEMOGLOBINA (Hb): 14 16/100 ml HEMATOCRIT (HCT): - barbati: 46 6 % - femei: 41 6 % (2 ml de sange + 4 ml EDTA) TROMBOCITE (PLT): 150.000 300.000/mm3

SINDROMUL INFLAMATOR: VSH: - barbati: 1 10 mm/1 h 7 15 mm/2 h - femei: 7 15 mm/1 h 10 20 mm/2 h Barbati i femei: 40 60 mm/24 h FIBRINOGEN: 200 400 mg % GLICEMIE: 80 120 mg/100 ml PROBELE RENALE: UREE SANGUINA: 20 40 mg/100 ml CREATININA: 0,6 1,2 mg/100 ml PROBELE HEPATICE: TRANSAMINAZELE: TGO = AST (aspartat amino transferaza) TGP = ALT (alanin amino transferaza) TRANSAMINAZA GLUTAMIN-OVALECETICA: pana la 20 u.l. TRANSAMINAZA GLUTAMIN PIRUVICA: pana la 16,5 u.l. TESTE DE DIPROTEINEMIE: REACTIA TAKATA ARRA: negativ REACTIA TYMOL: 0 4 u.M.L. 5 20 u.F. REACTIA ZnSO4: 0 8 u.S.H. COAGULAREA: TIMP DE COAGULARE PE LAMA: 3 6 min la copii 8 12 min la adulti

TIMP DE COAGULARE IN TUB (metoda Lee-White): 6 12 min EXAMEN SUMAR DE URINA: - vol. din 24 h: 1000-1500 ml - densitatea (greutatea specifica): 1015-1030 - pH acid: 5,5-6,5 - albumina: absent - corpi cetonici: absent - glucoza: absent - pigmenti biliari: absent - urobilinogen: urme sau absent L.C.R. (lichid cefalorahidian): - aspect: clar lichid limpede ca piatra de stanca - Reactia Pandy: negativa - albuminorahid: 15-45 mg/100 ml - elemente celulare: 1-3 / mm3 - cloruri: 700 mg/100 ml - glucoza: 50-80 mg/100 ml - uree: 30-40 mg/100 ml EXAMENUL RADIOLOGIC Examenul radiologic evidentiaza: - o atrofie corticala difuza; - circumvolutiunile au aspect sters pe toata suprafata creierului; - dilatatie ventriculara cu preponderenta in cornul occipital; - ventriculul (III) este de asemenea mai putin dilatat; EEG (electroencefalograma) arata modificari ample ale ritmului bioelectric. EXAMENUL HISTOPATOLOGIC - pune in evidenta 2 tipuri de leziuni caracteristice: - prezenta din abundenta a celulelor Alzheimer, celule care prin impregnare argentinica evidentiaza o retea puternic contorsionata i colorata in zona protoplasmatica ce inconjoara nucleul;

- prezenta masiva a placilor senile diseminate cortical cu predominanta in lobul occipital, in cornul lui Ammon i in nucleii cenusii subcorticali; se observa totodata i o extrema rarefiere a celulelor neuronale cu astrocitoza, degenerescenta intensa a substantei albe i proliferarea fibrilara. EXPLORARI NEURORADIOLOGICE TOMOGRAFIA AXIALA COMPUTERIZATA (TAC): Tomografia computerizata ramane cel mai pretios aliat in diagnosticul dementei, fara a putea sa diferentieze cu precizia RMN-ului. Intr-o tomografie axiala computerizata a creierului, o camera cu raze X se roteste in jurul capului pacientului, semnalele sale sunt computerizate i produc o serie de imagini ce formeaza o sectiune transversala sau o felie a creierului. Sectiunile transversale sunt computerizate astfel incat sa produca o imagine tridimensionala; aceste imagini care in prezent sunt multicolore i detaliate, pot fi folosite pentru a detecta diferentele intre materia cenusie, materia alba i L.C.R. i dezvaluirea sangerarilor i umflaturilor. ELECTROENCEFALOGRAMA (EEG): Electroencefalograful este un aparat folosit pentru inregistrarea undelor cerebrale ce detecteaza activitatea electrica a creierului, prin multi electrozi fixati pe scalpul pacientului i produce o urma pe hartie, numita EEG. Prin EEG medicii pot investiga tulburari mintale i pot detecta boli fizice a le creierului cat i informatii importante despre creier. EEG arata modificari ample ale ritmului bioelectric in cazul dementei. TOMOGRAFIA CU EMISIE DE POZITRONI (TEP): Atomii radioactivi, precum atomii de fluor-18, atasati de molecule sintetice aproape identice ca structura cu moleculele de glucoza, sunt injectati intr-una din arterele pacientului. Ei se deplaseaza prin fluxul sanguin spre creier, unde, pe masura ce sunt supusi descompunerii radioactive, emit particule incarcate pozitiv, numite pozitroni. Pozitronii se ciocnesc cu electronii din atomii vecini i acest lucru provoaca producerea de radiatii gamma, care pot fi detectate de scanner in timp ce acesta face instantanee ale creierului o data la cateva minute.

Energia necesara functionarii corecte a creierului este extrasa din glucoza. Pe langa atomii de fluor-18, cercetatorii au folosit i alti atomi emitatori de pozitroni, precum carbon-11, azot-13 i oxigen-15. Pe langa faptul ca tomografia cu transmitere de pozitroni indica regiuni cu activitate intensa, imaginile formate de scannerele TEP pot sa dezvaluie i portiuni vatamate ale creierului (de tipul celei care apare dupa o congestie cerebrala) unde nu are loc nici o activitate. Tomografia cu transmitere de pozitroni este folosita i in diagnosticarea unor tulburari in care creierul se degradeaza incet precum in boala Alzheimer. IMAGINEA PRIN REZONANTA MAGNETICA (IRM): Una dintre ultimele inventii tehnologica care ajuta la studiul creierului i al organelor corpului este imaginea prin rezonanta magnetica sau IRM. Ca i tomografia axiala computerizata, imaginea prin rezonanta magnetica produce o imagine colorata, tridimensionale a structurii creierului i nu o reprezentare a activitatii sale asa cum face tomografia cu emisie de pozitroni. Ea functioneaza prin detectarea protonilor (nuclee de hidrogen) in organul aflat in studiu, folosind fenomenul de rezonanta magnetica sau RMN. In RMN, un aparat emite un camp magnetic puternic care face ca protonii sa emita radiatie electromagnetica, care apoi poate fi detectata de scanner. EXAMINAREA NEUROPSIHOLOGICA Examinarea neuropsihologica implica studierea comportamentului unui individ, legat de stimulii aplicati, selectionati dupa probabilitatea provocarii unui raspuns anormal in cazul unor leziuni ale unor structuri neuroanatomice specifice. Baza teoretica a evaluarii neuropsihologice este derivata pe de o parte din psihologia cognitiva pentru a demonstra modele teoretice ale functionarii cognitive normale, iar pe de alta parte din neuroglia comportamentala. Pentru examinarea neuropsihologica sunt folosite: - Grila Nosger; - Schema identificarii abilitatilor afectate; - Scala de deteriorare Reisberg; - ADL;

- IADL; - MNA (mini nutritional assessement); - MMSE (mini mental state examination; - Testul ceasului. II.2 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME I DELEGATE Ingrijirea pacientilor cu dementa Alzheimer impune asistentei medicale o serie de interventii autonome i delegate, ambele categorii fiind importante in egala masura. INTERVENTII AUTONOME Pe langa menirea de a contribui la videcarea propriu-zisa a afectiunii, asistenta medicala are i scopul de a vindeca in mare masura sufletul bolnavului, linistirea pacientului in legatura cu tratamentul, evolutia i prognosticul bolii sale, diminuandu-i anxietatea atat de des intalnita in randul celor spitalizati. In acest sens, asistenta medicala are urmatoarele atributii: - asigura o atmosfera calda, manifesta empatie fata de bolnav i raspunde prompt la chemarile lui; - asigura conditii de mediu adecvate: salon curat, aerisit, luminos, temperatura constanta de 18 oC, umiditate 45 %, liniste, pat confortabil, lenjerie de pat i de corp curate i schimbate ori de cate ori este nevoie; - amplaseaza pacientul in salon in functie de varsta, sex, de natura bolii, de alte dificultati fizice, psihice sau sociale; - in functie de starea bolnavului asistenta medicala aseaza pacientul in pozitie semisezand, sezand sau decubit dorsal, cu capul intr-o parte, aproape de marginea patului; - respecta intimitatea pacientului i arata toleranta i multa rabdare; - asistenta medicala ia masuri de evitare a transmiterii infectiilor i alege procedurile de investigatie i tratament cu risc minim de infectii; - informeaza pacientul cu privire la investigatiile i tratamentele ce i se vor face i cu privire la importanta acestora; - informeaza apartinatorii in legatura cu starea bolnavului, tratamentul pe care il face i ce regim trebuie sa tina;

- asculta pacientul cu privire la nelamuririle pe care acesta le are in legatura cu boala sa i-l invata sa se protejeze contra bolilor; - invata pacientul sa faca exercitii respiratorii, de mers, de relaxare, sa aiba posturi adecvate care sa favorizeze respiratia; - asistenta medicala invata bolnavul sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, fumat, mese copioase); - asistenta medicala invata pacientul sa reduca grasimile i sarea din alimentatie; - pregateste fizic i psihic pacientul pentru explorari paraclinice i radiologice; - pregateste materialele i instrumentele necesare pentru aceste explorari; - pregateste recipientele pentru probele de laborator i se asigura ca acestea au ajuns in bune conditii la laborator; - aduce i ataseaza la foaia de observatie rezultatele explorarilor; - recolteaza sange pentru hemoleucograma, hematocrit, glicemie, leucocite, formula leucocitara, numarul de hematii, hemoglobina, coagularea; - administreaza medicatia prescrisa de medic; - respecta normele de asepsie i antisepsie in explorari i administrarea tratamentului; - masoara i supravegheaza atent functiile vitale i vegetative pe toata perioada spitalizarii: tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura i tranzitul intestinal; - urmareste culoarea tegumentelor bolnavului, comportamentul i pozitia adoptata; - converseaza frecvent cu pacientul i-i permite sa-i exprime gandurile, emotiile cu privire la problema sa; - exploreaza gusturile i obiceiurile alimentare ale pacientului; - serveste pacientului alimentatia la o temperatura normala, la ore regulate i prezentata atragator; - invata pacientul categoria de alimente pe care are voie sa le ingereze i cantitatile; - pentru mentinerea integritatii tegumentelor i activitatii articulare, invata pacientul sa execute exercitii pasive la fiecare ora i sa efectueze exercitii musculare active; - pentru a preveni insomnia ofera pacientului o cana cu lapte cald, identifica sursa insomniei i intocmeste program de odihna; - la externare invata pacientul i apartinatorii sa duca o viata normala, cu regim alimentar i sa mearga la medicul de familie lunar.

Pregatirea materialelor diferitelor investigatii clinice. Pregatirea fizica i psihica a pacientului Asistenta medicala, in dimineata in care va recolta produsele biologice ale bolnavilor, isi va pregati sticlutele in care va pune sangele recoltat, le va etichetat corespunzator (numele, prenumele bolnavului, examenul de laborator cerut, data recoltarii, sectia unde este internat bolnavul), va pregati seringi i ace sterile, garoul, substantele anticoagulante necesare, alcool medicinal precum i tampoane de vata sterila. Va efectua orice recoltare in conditii de asepsie riguroasa i se va asigura ca transportul la laborator al sticlutelor cu sange recoltat se face imediat dupa terminarea recoltarilor i de asemenea, in conditii sterile. Pregatirea psihica Pregatirea psihica a bolnavului consta in explicarea tehnicilor de investigatii ce urmeaza a i se aplica, precum diminuarea anxietatii bolnavului. Asistenta ii va explica importanta spitalizarii, importanta respectarii tratamentului prescris de medic, evolutia in urma respectarii medicatiei i prognosticul bolii daca nu s-ar respecta tratamentul medicamentos. De asemenea, bolnavul va trebui sa fie informat asupra unor reactii adverse ce pot surveni in urma aplicarii tratamentului sau in urma efectuarii unor examene de specialitate. In timpul efectuarii anumitor manevre (recoltari, administrarea tratamentului) asistenta va purta un dialog cu bolnavul pentru a-i alunga frica i a-l face astfel mai cooperant cu echipa de sanatate. Pregatirea fizica Asistenta va informa pacientul ca in dimineata recoltarii produselor biologice nu trebuie sa manance i sa bea nimic. Va conduce la salon fiecare pacient examinat in vederea prevenirii caderilor din cauza ametelilor. Supravegherea i notarea zilnica in foaia de observatie i in carnetul propriu a functiilor vitale i vegetative Asistenta medicala are datoria sa urmareasca zilnic functiile vitale i vegetative, notand valorile in carnetelul personal i in foaia de temperatura.

Temperatura: - se urmareste cu atentie, se masoara dimineata i seara cu termometrul medical, gradat in scara Celsius; inainte de masurarea temperaturii, termometrul va fi controlat daca functioneaza i daca mercurul este coborat; temperatura se masoara in axila; bolnavul va sta in debubit dorsal sau sezand, isi va sterge cu un prosop cavitatea axilara, isi va introduce termometrul in axila apropiind bratul de trunchi i va ramane in aceasta pozitie 10 minute. Dupa aceea asistenta citeste valoarea temperaturii i noteaza cifric in carnetelul personal i grafic in foaia de temperatura cu creion albastru (culoare conventionala). Termometrul se pastreaza in recipiente speciale cu vata pe fundul lor, recipiente ce contin cloramina 10 % sau bromocet 1 %. Valoarea normala a temperaturii este de 36,2-36,7oC. Temperatura se masoara de 2 ori pe zi (dimineata i seara). Pulsul: - se masoara de 2 ori pe zi (dimineata i dupa-amiaza), se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie; frecventa pulsului creste paralel cu temperatura; astfel, pentru fiecare grad de temperatura in plus, frecventa pulsului creste cu 8-10 pulsatii pe minut; - pulsul se percepe la artera carotida, radiala, femurala, poplitee; inainte de a i se lua pulsul, bolnavul va sta 15 minute in repaus fizic i psihic; - valoarea normala a pulsului este de 60-80 pulsatii pe minut. Tensiunea arteriala: - se masoara cu ajutorul tensiometrului prin mai multe metode dintre care cea mai folosit este cea auscultatorie (metoda Karot Kor), alte metode fiind: palpatorie (Riva-Rocei) i oscilometrica; - bolnavul va sta in decubit dorsal cu membrul superior intins i relaxat sau sezand cu bratul rezemat bine bine intins, relaxat. Principiul metodei sta in comprimarea bratului cu un manson pneumatic de cauciuc in timp ce un manometru aflat in derivatie indica valorile presiunii din manson. Cu ajutorul unui stetoscop aplicat in dreptul arterei femurale se percepe un zgomot ritmic aparut la decomprimarea mansonului in momentul in care presiunea din manson egaleaza presiunea sangvinica maxima. Continuand decomprimarea, se constata o accentuare progresiva a zgomotelor dupa care acestea scad in intensitate pana cand devin imperceptibile; ultimul zgomot perceput reprezinta tensiunea arteriala minima; - manseta pneumatica trebuie sa fie strans aplicata pe brat; ea nu va fi tinuta umflata prea mult timp pentru ca produce hipertensiunea venoasa care creste tensiunea minima;

- cu 10-15 minute inainte de luarea tensiunii bolnavul trebuie sa fie in repaus fizic i psihic; - in unele cazuri tensiunea arteriala difera la cele doua membre superioare (cauza este scaderea circulatiei la nivelul membrului respectiv); in mod normal tensiunea se va lua la ambele brate; - valoarea normala a tensiunii arteriale este de 110-140 mmHg (tensiunea maxima) i 60-80 mmHG (tensiunea minima) dar aceste valori depind de varsta, stari fizico-patologice; - in foaia de temperatura se noteaza cu pix albastru. Respiratia: - se masoara urmarind miscarile de expansiune ale toracelul prin inspectie sau se aseaza palma pe peretele toracic; - valoarea normala este de 16-18 resp/min; - in foaia de temperatura se noteaza cu creion albastru; - se urmareste i se noteaza grafic in foaia de temperatura emisiile de scaun i de urina, in caz de constipatie se efectueaza clisme i se administreaza purgative. Alta interventie autonoma consta in diminuarea anxietatii bolnavului; astfel, din prima zi a internarii asistenta medicala are datoria de a familiariza bolnavul cu colegii de salon i de a-i arata circuitul spitalului. Va purta convorbiri cu pacientul in vederea protejarii psihicului i a asigurarii atentiei i fricii de necunoscut privind boala sa. Asistenta va explica bolnavului ca spitalizarea este necesara pentru supraveghere medicala foarte atenta, pentru asigurarea unui tratament medicamentos adecvat; de asemenea va fi convins pacientul ca trebuie sa colaboreze cu echipa de sanatate, acceptand cucusurinta conduita terapeutica i diversele examene clinice i paraclinice care i se vor aplica. Avand in vedere ca unele medicamente dau i reactii adverse, asistenta are datoria de a-i comunica bolnavului aceste simptome pentru ca acesta sa nu se sperie la aparitia lor. Asistenta medicala va informa bolnavul despre evolutia i prognosticul bolii, despre eventualele complicatii care ar putea apare in urma nerespectarii tratamentului impus de medic. La externare va invata bolnavul sa evite frigul, umezeala precum i sarea i afumaturile. Sa urmeze un regim bogat in calciu i vitamine, sa urmeze tratamentul prescris de medic, sa revina periodic la control.

Supravegherea starii generale a bolnavului: Asistenta va urmari zilnic starea generala a pacientului, faciesul (care poate fi semnificativ), reactiile la tratamentul medicamentos, calitatea i cantitatea somnului, modul in care bolnavul mananca respectand regimul alimentar impus de medicatie (alimentatia va fi adaptata perioadei de evolutie a bolii: in perioada febrila bolnavul va urma un regim hidro-carbo-zaharat, lichide, lapte, zeama de fructe, supe de legume, apoi, pe masura ce febra scade i temperatura revine la normal, alimentatia va reveni la normal). Totodata, asistenta va urmari felul in care se deplaseaza bolnavul, daca acesta respecta regulile de igiena personala sau daca este apatic. Dar in mod deosebit asistenta va urmari functiile vitale i vegetative. INTERVENTII DELEGATE Tratament: In esenta se urmareste sustinerea functiilor vitale, corectarea deficitelor metabolice, a eventualelor insuficiente organice, cardio-respiratorii, hepatice i renale, prevenirea infectiilor i la nevoie sedarea bolnavilor. De mare importanta este tratamentul cu tonice generale, vitamine din grupul B, E, PP, A, tonicardiace care prin ameliorarea circulatiei i oxigenarii cerebrale s-au dovedit eficace chiar i in cazurile delirante, apato-abulice: - terapia cu anabolizante i substante lipotrope; - injectiile regulate cu procaina amelioreaza orientarea bolnavilor, atentia, memoria, greutatea corporala i dispozitia care devine optimista, uneori chiar euforica. TRATAMENTUL TULBURARILOR PSIHOTICE (idei delirante i halucinatii) In boala Alzheimer, ideile delirante i halucinatiile apar in mod obisnuit, indeosebi la stadiile evolutive mai avansate ale bolii; pot fi intalnite insa i in fazele initiale. Ocazional halucinatiile apar ca o consecinta a unei boli acute dar sunt mai des intalnite ca parte integranta a evolutiei dementei. Dintre neurolepticele clasice mai accesibile populatiei varstnice , Haloperidolul este de preferat, urmat apoi de Thioridazina. Pot apare frecvent efecte adverse sindrom extrapiramidal, hipotensiune ortostatica, sedare i akatisie. Este mai important sa reusim sa stapanim ideile delirante decat sa incercam sa le vindecam.

Dintre neurolepticele neconventionale sunt recomandabile: - Risperidone: 1,5-12 mg/zi; - Olanzapine: 1 x 5-20 mg/zi; - Clozapin: 3 x 6,2-25 mg/zi. Efectul benefic al tratamentului cu inhibitori de colinesteraza se manifesta nu numai asupra tulburarilor de comportament i simptomelor psihopatologice. Violenta i agresivitatea raspund bine la Carbomazepina. Haloperidol: 0,5-5 mg/zi...Tioridazin: 30-150 mg/zi Levomepromazin: 10-50 mg/zi.Clorprotixen: 40-150 mg/zi Properciazina: 3 x 2-8 pic./zi.Clopentixol: 10-75 mg/zi Trazodon: 150-400 mg/ziSertralin: 50-150 mg/zi Oxazepam: 20-80 mg/zi..Clonazepam: 2-6 mg/zi Lorazepam: 1-1,5 mg/zi.Alprazolan: 3 x 0,25 mg/zi Propranolol: 40-120 mg/ziValproat: 1000-2500 mg/zi Carbamazepina: 100-1000 mg/ziLitiu: 250-1200 mg/zi Agitatia psiho-motorie acuta: Tratamentul episoadelor acute de agitatie psihomotorie la pacientii cu dementa Alzheimer merita o atentie speciala. Combinarea unei doze mici de neuroleptice (ca Haloperidolul in doze de 0,51,5 mg de 2 sau 3 ori pe zi asociat cu Benzodiazepina cu actiune scurta, ca Lorazepamul in doze de 0,5-1,0 mg date simultan) poate fi administrata simultan. Daca s-a aplicat tratamentul adecvat simptomatologia se va ameliora in cateva zile. Agitatia cronica i dezinhibitia: Comportamentul agresiv cronic poate apare in cadrul dementelor, in mod particular in stadiile avansate de dementa Alzheimer. Alaturi de neuroleptice care au constituit principala modalitate de tratament, medicatia antidepresiva tip SSRI ca i medicatia colinergica prescrisa in principal pentru stoparea declinului cognitiv s-au dovedit benefice i in ameliorarea starilor de agitatie psiho-motorie. Agitatia vesperala se poate trata cu Lorazepam, Olanzapina, Cloralhidrat: 15 cm3 10 % sau 500 mg/zi.

TRATAMENTUL SIMPTOMATIC AL SIMPTOMELOR COGNITIVE Tratamentul colinergic: Cercetarile preclinice din domeniul farmacologiei i fiziologiei colinergice au permis sintetizarea a numeroase preparate medicamentoase prin al caror mecanism de actiune se urmarea corectarea deficitului de acetilcolina caracteristic bolii Alzheimer. AGENTI COLINERGICI Terapii preventive posibile INHIBITORI DE ACETILCOLINESTERAZA - controlul factorilor de risc cardiovascular - medicatie antiinflamatorie nonsteroidiana Diverse - estrogeni - blocanti ai canalelor de calciu - factor de crestere neuronala - antioxidanti - activare cerebrala Medicatia colinergica: Donepezil hidrochloride (E2020) a fost acceptat in S.U.A., apoi in Marea Britanie i in restul Europei, fiind produs de firma Pfizer; este distribuit i in Romania sub denumirea de Aricept. El este un inhibitor de acetilcolinesteraza de tip piperidenic selectiv i reversibil indicat in dementa Alzheimer in fazele usoare i moderate. Studii internationale multicentrice au raportat ameliorari semnificative pe termen lung, atat in ceea ce priveste nivelul performantelor in plan cognotiv cat i al functionarii globale i al activitatilor zilnice la pacientul cu dementa Alzheimer tratati cu Donepezil. Rivastigmina face parte dintr-o noua generatie de inhibitori de colinesteraza, inhibitor de tip carbonat, descris ca un inhibitor pseudo-ireversibil de colinesteraza, selectiv central pentru acetilcolinesteraza i care i-a demonstrat selectivitatea regionala cerebrala pentru hipocamp i cortex. Este folosit pe scara larga existand i pe piata romaneasca; este produs de firma Novartis sub denumirea comerciala de Exelon. Alte medicamente ce sunt administrate pacientilor cu dementa Alzheimer sunt: Tanakan, Hidroxizin, Pramistal, Reminyl. Abordarea terapeutica a tulburarilor din boala Alzheimer:

Interventii farmacologice: - psihotrope - terapie cognitiva - terapie comportamentala Terapie farmacologica: - SSRI: Setralin, Citalopram - antidepresive atipice: Trazodon - antidepresive triciclice: Nortriptilin, Desipramin - IMAO-B: Moclobemid

CAPITOLUL III- PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DEMENTA ALZHEIMER

CULEGEREA DATELOR Date privind identitatea pacientului Date fixe: Nume i prenume: B.I. Varsta: 69 ani Sex: masculin Religie: ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorit Ocupatie: pensionar Date variabile: Domiciliul: Ploiesti, judetul Prahova Conditii de viata i munca: bune, locuieste in casa cu etaj, incalzire centrala, cu canalizare i grup sanitar; locuieste cu nora, fiul i nepoata. Gusturi personale: nu fumeaza, nu consuma alcool. Starea de sanatate anterioara Date antropometrice: Greutate: 63 kg Inaltime: 175 cm Grup sanguin: A II Rh: pozitiv Limite senzoriale: Alergii: nu prezinta Proteze: nu are Acuitate vizuala i auditiva: poarta ochelari de vedere cu dioptrii (+1) la ambii ochi Somn: doarme insuficient Mobilitate: tulburari de mers Alimentatie: deficitara cu mese neregulate Eliminari: normale tranzit intestinal normal, mictiuni fiziologice

Antecedente heredo-colaterale (AHC) - fara importanta Antecedente personale patologice (APP) - epilepsie - cardiopatie ischemica (2000) - Boala Parkinson (2008) Informatii legate de boala Motivele internarii: - deficite prosexice, mnezice accentuate, cu dezorientare temporo-spatiala; - regres cognitiv; - afazie, apraxie, agnozie; - neliniste psihomotorie; - demodulatie anideica. Istoricul bolii: Pacient in varsta de 69 de ani cu antecedente personale patologice de epilepsie (1958) i boala Alzheimer (2008) este adus la spital pentru: deficite prosexice i mnezice cu stari confuzionale accentuate vesperal, afazie, apraxie, agnozie, regres cognitiv, demodulatie anideica, neliniste psihomotorie; simptomatologia a debutat in urma cu cca. 40 de ani cu accentuare progresiva. Pacientul este in tratament cu: Isodinit (2 mg): 2 capsule/zi, Propranolol (40 mg): 2 capsule /zi i Timonil (600 mg): 2 capsule/zi. Diagnostic la internare: Dementa Alzheimer Data internarii: 15.01.2013 Examen pe aparate: Stare generala: buna; Stare de nutritie: subnutrit; Facies: inexpresiv; Tegument i mucoase: normal colorate, tegumente uscate, pliu cutanat persistent (turgor diminuat); Tesut celular subcutanat: slab reprezentat;

Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili; Stare de constienta: dezorientare temporo-spatiala; Sistem osteo-articular: integru; Sistem articular: hiperton, hiperkinetic; Aparat respirator: - cai aeriene superioare libere; - torace normal conformat; - excursii toracice simetrice; - sonoritate pulmonara in limite normale; - murmur vezicular prezent bilateral fara raluri supraadaugate; - frecventa respiratorie: 19 respiratii/minut. Aparat cardiovascular: - matitate cardiaca in limite normale; - soc apexian prezent in spatiul (V) intercostal stang (i.c.stg.) pe linia mediana claviculara (l.m.c.); - zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile; - T.A. = 150/80 mmHg; - A.V. = 70 b/min, regulat; Aparat digestiv: - cavitate bucala normal conformata; - dentitie completa; - limba uscata cu depozite albicioase; - gingii roz aderente dintilor; - abdomen suplu, moale, mobil cu respiratia, nedureros spontan sau la palpare; - tranzit intestinal prezent. Ficat: marginea inferioara la rebord (diametrul anterior-posterior: 12 cm) Splina: nepalpabila T.R.: - prostata prezenta: 2,5/3 cm; - consistenta ferm elastica, sant median prezent Aparat uro-genital: - loje renale libere; - rinichi nepalpabili, Giordano negativ bilateral; - mictiuni fiziologice. Sistem nervos: - dezorientare temporo-spatiala; - reflexe osteo-tendinoase prezente bilateral;

- dezechilibrat emotional; - tremur parkinsonian; - proba Noica pozitiva; - LCR clar, limpede; - Reactia Pandy: negativa; - CT-ul: atrofie cerebrala; - EEG: modificari ale ritmului bioelectric. PROBLEME ACTUALE: - deficite prosexice i mnezice; - stari confuzionale accentuate vesperal; - afazie, apraxie, agnozie; - regres cognitiv, demodulatie anideica; - neliniste psihomotorie; - dezorientare temporo-spatiala; - insomnie. PROBLEME POTENTIALE: - risc de complicatii spre exitus.

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

fundamentala 1. Nevoia de a respira i de a avea o circulatie sanguina buna

independenta Sistem cardiovascular i aparat respirator in limite normale. T.A. = 150/80 mmHg A.v. = 70 b/min. Frecventa respiratorie = 16-18 resp./min. ---------------------------

dependenta

dificultate

-----------

-----------

2. Nevoia de a bea i de a manca 3. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a se misca i de a avea o buna pozitie 5. Nevoia de a dormi i de a se odihni 6. Nevoia de a se imbraca i dezbraca singur 7. Nevoia de a-i mentine temperatura corpului in limite normale 8. Neoia de a avea tegumentale i mucoasele integre i curate 9. Nevoia de a comunica

- hidratare insuficienta - subnutrit - scurgerea involuntara de scaune i urina - pozitie inadecvata

- de ordin psihic - de ordin psihic - de ordin psihic i fizic - de ordin psihic

-------------

- tremuraturi ale membrelor - treziri frecvente

--------------

- insuficiente ore de somn - dezinteres fata de tinuta - de ordin psihic

--------------- temperatura corpului se mentine in limite normale T = 37oC - transpiratie minima

sa vestimentara

----------------

--------------

- nu poate sa-i acorde --------------------ingrijiri igienice i sa-i protejeze tegumentele i ---------------mucoasele - dificultate de a auzi (afazie), de a vorbi i de a intelege - necunoasterea exacta a

- de ordin psihic

- de ordin psihic

10. Nevoia de a evita pericolele 11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri i valori 12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii 13. Nevoia de a se recrea 14. Nevoia de a sti cum sa-i pastreze sanatatea ----------------------------------------------------------------------

realitatii - tulburare de gandire i memorie, confuzie, dezorientare - dificultate de a actiona conform propriilor convingeri i valori - incapacitate de a lua decizii - incapacitate de a efectua activitati recreative - incapacitate de a invata

- de ordin psihic

- de ordin psihic

- de ordin psihic

- de ordin psihic - de ordin psihic

GRAD DE DEPENDENTA: Grad de dependenta (IV) pacientul necesita insotitor permanent; nu poate sa-i satisfaca nevoile fundamentale. DIAGNOSTIC NURSING: - slabire intelectuala lacunara cu simptome de leziuni cerebrale din cauza afectiunilor lezionale ale creierului manifestata prin afazie, apraxie, amnezie, anxietate, iritabilitate; - tulburari de atentie, de memorie, de limbaj din cauza tulburarilor fondului mintal i al capacitatilor operationale; - deficit de memorie cu uitarea faptelor recente, dezorientare temporo-spatiala din cauza atrofiei cortico-cerebrala difuza a creierului; - disfunctie vezicala i tulburari de mers din cauza pierderii de volum cerebral prin unul sau mai multe infarcte sau in urma afectarii vaselor mici insotita de distrugeri in substanta alba manifestata prin incontinenta urinara i fecala; - neliniste psihomotorie din cauza incetinirii activitatii psihomotorii manifestata prin episoade anxioase, bufee de agitatie, halucinatii, demodulatie anideica;

- hipertonie, hipokinezie din cauza modificarii integritatii sistemului nervos manifestata prin crize paroxistice de tip comiteal. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) Obiectiv global: Pacientul sa-i amelioreze starea de sanatate. Obiective permanente: 1. Pacientul sa fie echilibrat fizic i psihic pe toata perioada spitalizarii. 2. Pacientul sa aiba asigurate conditii de confort i de mediu securizante pe toata perioada spitalizarii. 3. Pacientul sa fie pregatit corect pentru examinari clinice i tratat conform diagnosticului i zilelor de boala pe perioada spitalizarii. 4. Pacientul sa fie supravegheat atent i permanent sa i se masoare functiile vitale i vegetative pe perioada spitalizarii. b) Interventii zilnice: - asigur o atmosfera calda, manifest empatie fata de bolnav i raspund prompt la chemarile lui; - asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului; - masor i supraveghez atent functiile vitale i vegetative: tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura, diureza i tranzitul intestinal; - urmaresc culoarea tegumentelor pacientului i comportamentul lui; - conversez frecvent in legatura cu problema sa; - ajut pacientul la satisfacerea nevoilor igienice; - asigur pacientului lenjerie curata de pat i de corp ori de cate ori este nevoie; - administrez tratamentul prescris de medic.

DATA 15.01 16.01 17.01 2013

PROBLEME ACTUALE - disconfort fizic i psihic

PROBLEME POTENTIALE

APLICAREA INGRIJIRILOR OBIECTIVE INTERVENTII - pacientul sa fie echilibrat fizic i AUTONOME - linistesc bolnavul cu privire la natura interventiilor - pregatesc fizic i psihic pacientul in vederea oricarei tehnici la care va fi supus - asigur o atmosfera calda, manifest empatie fata de bolnav i raspund prompt la chemarile lui - asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului - arat toleranta i multa rabdare - observ semnele de deshidratare i ameliorarea lor dupa administrarea perfuziilor

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE - dupa 24 de ore pacientul are stare de bine fizic i psihic

____

psihic in urmatoarele 24 de ore

______

18.01 19.01 2013

- dezechilibru hidroelectrolitic ______

- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic in decurs de 5-6

- alimentez pacientul parenteral instituind

- pacientul este echilibrat hidroelectrolitic

ore

- fac bilantul lichidelor perfuzate i al celor eliminate - supraveghez atent: tensiunea arteriala, pulsul, comportamentul pacientului - calculez numarul de calorii in functie de diferite stari patologice adaug 13 % pentru fiecare grad de temperatura peste 37oC; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare - explorez gusturile i obiceiurile alimentare ale pacientului - constientizez pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii - explorez preferintele

perfuzii cu glucoza 5 %, 10%, 20%, 33%, 40% hidrolizate cu proteine i amestecuri de aminoacizi - MARISANG AMINOME vitamine i electroliti dupa indicatia medicului

18.01

- dezechilibru

- pacientul sa fie

- pacientul este

19.01 2013

nutritional ______

echilibrat nutritional

pacientului asupra alimentelor permise i interzise - servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate i prezentate atragator - invat pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar i echivalentele cantitative i calitative ale principiilor alimentare in vederea inlocuirii unui aliment cu altul

echilibrat nutritional

- incontinenta urinara i fecala

- pacientul sa prezinte tegumente i mucoase integre i curate

- schimb lenjeria de pat dupa fiecare eliminare - asigur igiena locala riguroasa dupa fiecare eliminare

- aplic crema protectoare - instalez sonda vezicala dupa indicatia medicului

- pacientul nui recapata controlul sfincterelor dar are tegumentele i mucoasele

curate i integre _____________ - pacientul sa-i recapete controlul sfincterelor ____________________ - asigur aport lichidian adecvat in functie de bilantul hidric - stabilesc un orar al eliminarilor - formez deprinderi de eliminare la ore fixe - trezesc pacientul din somn pentru a urina - invat pacientul pozitia adecvata, care favorizeaza golirea completa a vezicii - invat pacientul exercitii de intarire a musculaturii perineale i contractia muschilor posteriori ai planseului pelvin pentru a impiedica defecarea cat i contractii ale muschilor anteriori ai planseului

pelvin pentru a opri mictiunea - contractia muschilor se face inainte i dupa mictiune timp de 4 secunde apoi relaxarea lor se repeta de 10 ori - oprirea jetului urinar in timpul mictiunii i reluarea 20.01 21.01 2013 - necoordonarea miscarilor - pacientul sa fie echilibrat psihic eliminarii de mai multe ori - pregatesc psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire cum ar fi: EEG - pacientul nu este echilibrat psihic i nu poate sa-i satisfaca nevoile organismului ______________ tonusul muscular adecvat activitatilor depuse ___________________ exercitii de mers in functie de capacitatea pacientului - invat pacientul sa ______________ - administrez singur - pacientul sa aiba - planific un program de

utilizeze diferite aparate de medicatie

sustinere pentru activitati cotidiene - ajut pacientul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii fac masaje la nivelul extremitatilor ______________ - pacientul sa-i satisfaca toate nevoile organismului - pacientul sa - insomnii beneficieze de somn corespunzator cantitativ i calitativ - invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de culcare - ofer pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda - identific nivelul i cauza anxietatii la pacientul cu ___________________ - pacientul va fi ajutat sa-i satisfaca nevoile organismului

antiparkinsoniana prescrisa de medic: Romparkin 1cp x 3/zi Madopar 1cp x 5/zi

- administrez tratamentul medicamentos i observ efectul acestuia asupra organismului Stilnox 1 cp x 2/zi

- in urma tratamentului cu Stilnox pacientul beneficiaza de somn corespunzator cantitativ i calitativ

insomnie - observ i notez calitatea somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi - intocmesc un program de odihna corespunzator 22.01 23.01 2013 - dificultate de a se imbraca i dezbraca - dezinteres pentru tinuta vestimentara - pacientul cu tulburari psihice sa recastige se imbraca i dezbraca in termen de 48 de ore organismului - evaluez gradul de confuzue i observ schimbarile de orientandu-l regulat in timp i spatiu - solicit pacientul sa se imbrace, vorbindu-i clar, cu respect i rabdare, respectand ritmul acesteia - explic in limbaj inteligibil gesturile pe care trebuie sa le faca pentru a se imbraca - asez obiectele in camera - pacientul nu i-a recapatat in 48 de ore independenta de a se imbraca i dezbraca

independenta de a comportament,

in aceeasi ordine tot timpul, iar hainele in ordinea folosirii lor i solicit pacientului la dezbracare sa le puna in ordine inversa. - pacientul sa cunoasca importanta imbraca i dezbraca in termen de 48 de ore - educ pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea - notez zilnic interesul persoanei pentru a se imbraca i dezbraca - supraveghez cu ce se imbraca 22.01 23.01 2013 - incapacitate de a se pastra curat i ingrijit - incapacitate de a-i proteja - pacientul sa prezinte tegumentele i mucoasele curate - incurajez pacientul - ajut pacientul sa-i faca baie sau dus - pregatesc cada i materialele pentru baie camerei (20-22oC) i a - pacientul prezinta tegumentele i mucoasele curate in decurs de 6 ore

satisfactiei de a se personalitatii

in termen de 6 ore - asigur temperatura

tegumentele i mucoasele

apei (37-38oC) - ajut pacientul sa se imbrace, sa se pieptene, sa-i faca toaleta cavitatii bucale, sa-i taie unghiile - ajut pacientul la satisfacerea nevoilor igienice pentru a-i conserva energia - asigur pacientului lenjerie curata de pat i de corp ori de cate ori este nevoie - protejez patul cu musama i aleza - constientizez pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor - pacientul sa beneficieze de un mediu de - asigur conditiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin - administrez tratamentul medicamentos la - pacientul beneficiaza de un mediu de

22.01 23.01 2013

- deficit de autoingrijire

- pacientul sa nu mai prezinte deficit de autoingrijire in decurs de 7-8 zile

- pacientul nu este capabil sa se ingrijeasca singur

siguranta fara accidente

accidentare - amplasez pacientul in salon in functie de starea, afectiunea i receptivitatea sa

indicatia medicului: Hidroxizin (250 mg) 1 cp x 3/zi - administrez tratamentul prescris de medic: Hidroxizin (250 mg) 1 cp x 3/zi

siguranta, fara pericole

- pacientul sa fie echilibrat psihic

- favorizez adaptarea persoanei la noul mediu - creez un mediu optim pentru ca pacientul sa-i poata exprima emotiile, nevoile - ajut pacientul sa-i recunoasca anxietatea - furnizez mijloace de comunicare adecvate starii pacientului - furnizez informatiile de care are nevoie, furnizez explicatii clare i deschise asupra ingrijirilor programate

- pacientul nui amelioreaza starea de anxietate

- invat pacientul tehnici de relaxare - fac masaj al spatelui, mainilor i picioarelor - asigur legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente - invat familia pentru a ingriji pacientul cu boala psihica degenerativa, in vederea reintegrarii sale sociale - pacientul sa beneficieze de siguranta psihologica pentru inlaturarea starii de anxietate - asigur un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului prin inlaturarea excitantilor psihici - aplic tehnici de psihoterapie adecvate - asigur conditiile de mediu adecvate (camera

izolata, aerisita, temperatura adecvata, semiobscuritate) - incurajez pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-i exprime emotiile, 24.01 25.01 26.01 27.01 2013 - comunicare ineficienta la nivel senzorial, motor i afectiv - pacientul sa fie echilibrat psihic nevoile, frica, opiniile - linistesc bolnavul cu privire la starea sa explicandu-i scopul i natura interventiilor - familiarizez bolnavul cu mediul sau ambiant - asigur un mediu de securitate, linistit - administrez medicatia recomandata de medic: Hidroxizin (250 mg) 1 x 3 cp/zi Exelon (3 mg) 1 x 2 cp/zi - pacientul nu a - pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale - cercetez posibilitatile de comunicare ale bolnavului - furnizez mijloace de comunicare - invat bolnavul sa foloseasca mijloace de - administrez medicatia recomandata de medic: Hidroxizin (250 mg) inteles cele explicate - in urma tratamentului pacientul este echilibrat psihic

comunicare conform posibilitatilor sale

1 x 3 cp/zi Exelon (3 mg) 1 x 2 cp/zi - in urma

- pacientul sa fie orientat in timp, spatiu i asupra propriei persoane

- ajut pacientul sa se orienteze in timp, spatiu i referitor la propria persoana - ajut pacientul sa-i recunoasca capacitatile i preferintele - incurajez pacientul sa-i exprime sentimentele in legatura cu problema sa - facilitez satisfacerea convingerilor sale - actionez pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului

- administrez tratamentul recomandat de medic: Exelon (3 mg) 1 x 2 cp/zi - administrez medicatie: -antidepresiva - tranchilizate la indicatia medicului: Hidroxizin (250 mg) 1 x 3 cp/zi Exelon (3 mg) 1 x 2 cp/zi - administrez i

tratamentului pacientul este dezorientat temporo-spatial

27.01 28.01 29.01 2013

- incapacitate de a actiona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia _____

- pacientul sa-i pastreze imaginea pozitiva de sine

- pacientul nu a inteles cele explicate

27.01

- dificultate de a

- pacientul sa

- explorez activitati

- pacientul nu a

28.01 29.01 2013

indeplini activitati recreative

______

prezinte stare de buna dispozitie

recreative - planific activitati recreative impreuna cu pacientul - antrenez pacientul in activitati i il ajut

supraveghez efectele tratamentului indicat de medic: Hidroxizin (250 mg) 1 x 3 cp/zi Exelon (3 mg) 1 x 2 cp/zi

inteles cele explicate

28.01 29.01 30.01 2013

- lipsa cunostintelor despre boala, tratament, externare ______

- pacientul sa aiba - explorez nivelul de cunostinte despre boala, tratament igieno-dietetic i medicamentos i despre externare - pacientul sa se reintegreze sociofamilial cunostinte al pacientului privind boala sa , tratamentul igieno-dietetic i medicamentos - ii explic importanta respectarii regimului igieno-dietetic - ii explica care sunt alimentele interzise i care sunt cele permise - invat pacientul importanta respectarii administrarii tratamentului _______

- pacientul nu a inteles cele explicate

28.01 29.01 30.01 2013

- risc de complicatii (evolutie nefavorabila)

i a recomandarilor - pacientul sa aiba - asigur conditii de mediu asigurate conditii de confort i mediu securizate pe toata perioada spitalizarii adecvate: salon curat, aerisit, luminos, temperatura constanta de 18oC, umiditate 45 %, liniste, pat confortabil, lenjerie curata - amplasez pacientul in salon in functie de starea, afectiunea i receptivitatea sa la alte boli - iau masuri de evitare a infectiilor, urmaresc i apreciez corect potentialul infectios, aleg procedurile de investigatie i tratament cu risc minim de infectie - informez i stabilesc impreuna cu pacientul i apartinatorii planul de recuperare a starii de sanatate i de crestere a

- pacientul are asigurate toate conditiile de confort i de securitate pe toata perioada spitalizarii

rezistentei organismului - ii furnizez date clare i deschise asupra tratamentului - invat apartinatorii cum sa ingrijeasca pcientul dupa externare

DENUMIREA MEDICAMENTULUI

FORMA DE PREZENTARE Capsule de 2 mg

INDICATII/ACTIUNE - provoaca vasodilatatie coronariana i imbunatateste aprovizionarea cu sange a miocardului - angina pectorala - prevenirea secundara a infarctului miocardic - este indicat in boala Parkinson

REACTII ADVERSE - vasodilatatie cu eritem - cefalee pulsatila - dureri ale globilor oculari - insuficienta cardiaca - bloc atrioventricular bronhospasm - uscaciune a gurii, tulburari de vedere, greutate in mictiune

DOZA ZILNICA 2 capsule/zi

Isodinit

Propranolol

Capsule de 40 mg

2 capsule/zi

Romparkin

Capsule de 2 mg

3 capsule/zi

- greata, voma, ameteli - rareori confuzie, delir, halucinatii - anorexia, greata i voma apar rareori in cursul terapiei cu Madopar - greata, voma, arsuri epigastrice, dureri de stomac i pierderea poftei de mancare - tulburari ale somnului - in general este bine suportat - rareori poate provoca somnolenta - somnolenta, ameteli - diplopie, ataxie 2 capsule/zi 3 drajeuri/zi 2 capsule/zi

Madopar

Capsule de 250 mg

- este indicat in tratamentul tuturor formelor de Parkinson

5 capsule/zi

Exelon

Capsule de 3 mg

- este folosit pentru tratamentul simptomatic al tulburarilor de memorie specifice

Hidroxizin

Drajeuri de 250 mg

- stari de anxietate, stare de agitatie psihomotorie, nevroze, psihoze, tulburari de somn - este indicat in tratamentul epilepsiei psihomotorie temporala

Timonil

Capsule de 600 mg

PROBE DE LABORATOR NUMELE PROBEI TEHNICA DE RECOLTARE - punctie capilara 3-4 picaturi de sange aspirate cu pipeta speciala VALORI NORMALE Hemoglobina 14-16 g/100 ml Leucocite 4000-8000/mm3 Trombocite VALORILE PACIENTULUI Hemoglobina 13,7 g % Leucocite 5.300/mm3 Trombocite 236.000/mm3 40 % 5 mm/h

Hemoleucograma

Hematocrit VSH

150.000-300.000/mm3 - punctie venoasa 2 ml 46 6 % sange + 4 ml EDTA - punctie venoasa 1,6 ml sange + 0,4 ml citrat de sodiu - punctie venoasa 4,5 ml sange + 0,5 ml citrat de sodiu - punctie venoasa 510 ml sange simplu - punctie venoasa 510 ml sange simplu - punctie venoasa 510 ml sange simplu sau 2 ml sange + 4 mg NaF - punctie venoasa 510 ml sange simplu - punctie venoasa 510 ml sange simplu - punctie venoasa in lobul urechii 1-10 mm/h

Fibronogen

200-400 mg %

250 mg %

Uree sanguina Creatinina Glicemia

0,20-0,40 g 0,6-1,20 mg % 0,8-1,20 g

0,30 g 1,10 mg % 0,93 g

Transaminaza Teste de disproteinemie Timp de sangerare i coagulare

TGO = 2-20 U.I. TGP = 2-16 U.I. Takata-Ara = negat R.Thymol=0-4uML ZnSO4=0-8 u.S.H. Ts = 230 4 Tc = 6 8

TGO = 8,10 U.I. TGP = 5,80 U.I. Takata-Ara=negat R.Thymol=7,22 uML ZnSO4=15,37 u.S.H. Ts = 310 Tc = 6

EVALUARE FINALA
Bilantul autonomiei:

Pacientul in varsta de 69 de ani cu antecedente personale patologice de epilepsie i Boala Parkinson este internat pe data de 15.01.2013 in sectia de psihiatrie pentru un tablou psihopatologic caracterizat prin hipoprosexie, hipomnezie, dezorientare temporo-spatiala, usoara neliniste interioara. In urma consultatiei medicale, a probelor de laborator i a examenului radiologic se pune diagnosticul de Dementa Alzheimer. In urma tratamentului efectuat cu Exelon (3 mg) 2 capsule zi i Hidroxizin (250 mg) 3 drajeuri pe zi , simptomatologia se amelioreaza usor. Plan de recuperare: - se continua tratamentul conform retetei; - respecta regimul igieno-dietetic; - pacientul va respecta un program de odihna de 8-10 ore zilnic; - va efectua control odata la 6 luni la policlinica teritoriala.

BIBLIOGRAFIE Dr. I. Ciofu Dr. M. Golu Dr. C. Voicu - TRATAT DE PSIHONEUROLOGIE 1990 Revista Medicala Romana vol. XLVII nr. 3-4 2000. Tudose Catalina DEMENTELE DIAGNOSTIC I TRATAMENT MODERN 1999. Tudose C. Tudose F. Voicila C. DIAGNOSTICUL PRECOCE AL DEMENTEI ALZHEIMER anul V Nr. 3 1997. ALZHEIMER DISEASE INTERNATIONAL - Report, Dementia In Developing Countries, the 10/66 Dementia Research Group, Int.J.Geriat. Psychiatry. Vol. 15, nr. 1 2000.

ANEXE
SCARA DEGRADARII IN DEMENTA
1. Inabilitate pentru treburi casnice 2. Inabilitate de a se descurca cu sume mici de bani 3. Inabilitate de a-i aduce aminte o lista scurta de item-uri 4. Inabilitate de a gasi usa de iesire 5. Inabilitate de a recunoaste strazile cunoscute 6. Inabilitate de a interpreta imprejurimile 7. Inabilitate de a povesti evenimente recente 8. Tendinta de a se retrage in trecut 9. Hranirea trebuie sa fie hranit 10. Imbracarea: - uneori uita nasturii deschisi - nu se poate imbraca - uita frecvent gesturi 11. Control sfinctere: - dubla inconstienta 12. Cresterea rigiditatii 13. Cresterea egocentrismului 14. Alterarea sentimentelor fata de altii 15. Diminuarea afectivitatii 16. Alterarea controlului emotional 17. Hilaritate in situatii inadecvate 18. Diminuarea raspunsurilor emotionale 19. Delicte sexuale (de novo) 20. Abandonarea hobby-urilor 21. Diminuarea initiativei sau cresterea apatiei 22. Hiperactivitate nefolositoare Scor total 3 pct. 3 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 28 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 1 pct. 3 pct.

EDUCATIE PENTRU SANATATE


Sanatatea este o stare de armonie fizica, mentala i sociala care nu consta numai in absenta bolii sau a infirmitatii. Este o calitate a vietii ce presupune o interactiune dinamica i o interdependenta intre conditia fizica a individului, manifestarile sale mentale, reactiile emotionale, precum i ambianta sociala in care traieste. In aceasta ordine de idei, sanatatea dobandeste o alta dimensiune cea spirituala. Spre deosebire de altele, aceasta boala tradeaza un dezechilibru intre factorii determinanti (fizic, mental, social), dezechilibru care poate afecta unul sau toti factorii. Factorii participanti ai dementei Alzheimer mai bine cunoscuti sunt de ordin psihic. Starea psihica este influentata de suprasolicitari, insomnii, oboseala fizica i psihica, stari conflictuale, stres, anxietate, agitatie. Se discuta o multitudine de factori de risc, de ereditate i predispozitii pana la intoxicatii. In ultima vreme se insista asupra factorilor generali fizici i psiho-sociali nocivi care ar juca un rol important in aparitia dementei Alzheimer, cum ar fi: boli somatice cu evolutie cronica, boli intercurente, epuizare fizica, subalimentatie, supraalimentatie, intoxicatii. Dintre factorii psiho-sociali fac parte: doliul, pensionarea, schimbarea mediului de viata, intoleranta grupului familial, insingurarea. Educatia pentru sanatate se face in scopul mentinerii integritatii fizice i psihice ale individului prin profilaxie primara sau in scopul suprimarii bolii inca din primele faze, prin profilaxie secundara sau in scopul reintegrarii sociale prin profilaxie tertiara. In cazul dementei Alzheimer: Profilaxie primara: - vizeaza scaderea numarului de cazuri de noi imbolnaviri i constau in: - dispensarizarea persoanelor cu risc crescut; - dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice. Profilaxia secundara: - urmareste prin masurile luate ca in evolutia bolilor digestive deja existente sa nu apara complicatii grave. Profilaxie tertiara:

- se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatilor de reeducare a invaliditatilor functionale ale bolnavilor; - se realizeaza reintegrarea sociala a pacientului. Educatia pentru sanatate cuprinde cateva aspecte: - stabilirea unui orar de somn i odihna; - cresterea imunitatii organismului prin vitamino-terapie, printr-oalimentatie corespunzatoare, echilibrata nutritional care sa satisfaca nevoile organismului printr-un regim de viata adecvat posibilitatilor organismului prin evitarea stresului i a factorilor psiho-sociali nocivi; - urmarirea cu strictete a tratamentului igieno-dietetic i medicamentos prescris de medic; - prezentarea la control de specialitate dupa 40 de zile de la terminarea tratamentului igienodietetic i medicamentos, precum i ori de cate ori este nevoie, pentru a impiedica astfel aparitia complicatiilor.

MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR


Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala i cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel, persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la: a) riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli; b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate: butelii de O2, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie etc.; c) dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (protectie, manusi, sorturi); d) mijloacele de protectie i autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produsele de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita etc.); e) modul de interventie in caz de avarii sau accidente; f) semnificatia marcajelor i inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de sticla, cutii, flacoane etc.); g) semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de iradiere etc.; h) purtarea echipamentului de protectie. Echipamentul de protectie este alcatuit din: - halat alb; - calota; - papuci ce pot fi usor decontaminati. Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea personala de exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului; acesta va fi schimbat cu hainele personale la iesirea din tura dupa slalarea i aseptizarea mainilor. Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun sau un antiseptic care special i se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos.

Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel. Cand ar trebui spalate mainile? - ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare; - inainte de contactul cu pacientul; - inainte de baie; - dupa contactul sau cu produsele de excretie; - dupa indepartarea manusilor; - inainte i dupa parasirea saloanelor; - inainte de manuirea hranei; - inainte de procedurile aseptice: ingrijirea unei rani, injectii, punctii etc.; - inainte de contactul cu orice pacient. Cei sase pasi ai spalarii mainilor: 1. mainile pe fetele palmare; 2. mainile pe fetele dorsale; 3. palmele interdigital; 4. degetele cu palma opusa; 5. policele cu palma opusa; 6. unghiile prin rotatii cu palma opusa. i) se interzice efectuarea oricerei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice i se interzice descompletarea echipamentului electroizolant (podele, covoare, electroizolante etc.); j) in sectiile de anestezie, terapie intensiva i bloc operator unde se lucreaza i cu gaze narcotice inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana; k) se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile; l) se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor; m) depozitarea reziduurilor menajere se face separat de cele rezultate din activitatea medicala; n) se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea i aplicarea tratamentelor.