Sunteți pe pagina 1din 37

CAPITOLUL VI ELEMENTE DE ECOTEHNOLOGIE 6.1.

Introducerea diagramei flux a traseului tehnologic Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul functional al produsului care trebuie sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aibe un impact cat mai mic asupra sa. Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare esteutila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat. O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs se prezinta in figura urmatoare. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu asterisc (*) in toate schemele folosite in continuare. In continuare se prezinta diagrama flux in figura 6.1 . Principalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt: 1.Stabilirea rolului functional al produsului Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea oricarui proces tehnologic de realizare a piesei respective. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu. 2.Alegerea materialului optim pentru confectionarea produsului Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proiectare si tehnologia de fabricare, determina nivelul performantelor tehnico-economice pe care piesa le poate atinge. Alegerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant. Coeficientul de poluare la preparare ,se calculeaza cu relatia:

( ) In care : este cantitatea de minereu concentrat prin preparare de minereu primar; este cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera; este cantitatea de materiale ce polueaza apa; este cantitatea de materiale ce polueaza solul; este cantitatea totala de substanta poluanta; se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat. In cazul produsului Carcasa pompa de apa, numarul total de piese este 5000 de bucati.

Analiza contractului

Primirea comenzii

Controlul proiectarii

Identificarea trasabilitatii produsului

*Aprovizionarea cu materii prime Receptii materii prime

Materii prime necesare

*Elaborare materiale

*Curatire semifabricat

Receptie semifabricat

* Executie semifabricat

Receptie piese Acoperiri de protectie *Control * Control produsului neconform Controlul fabricatiei

* Prelucrari mecanice

Produs

* Rebut nerecuperabil

Deseu

Stocare Executie echipament de inspectie

Executie echipament de incercari

* Inspectii si incercari Echipament de manipulare, ambalare si livrare

* Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

Punere in functiune Reutilizare cu alt rol functional Acelasi rol functional

Service in garantie Casare Scoatere din uz Tratare *Deseu *Reconditionare

Reciclare

Reutilizare

Reintegrare in mediu

Figura 6.1. Diagrama flux a procesului tehnologic

6.2. Stabilirea surselor de poluare 6.2.1. Poluarea solului Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ. Solul poate fi poluat : direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ; indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul. Utilizarea in exces a substantelor chimice Supraexploatarea resurselor biologice

Schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de constructii industriale si civile Acumularea de halde de steril, deseurui nemetalice

Valorificarea unor zacaminte de substante minerale utile Poluarea solului prin :

Activitati care conduc la eroziunea solului (despaduriri, suprapasunat, monocultura)

Cauze accidentale de scurgeri a produselor petroliere si chimice din rezervoare si conducte

Depozitarea abundenta si incorecta a gunoaielor menajere

6.2.2. Poluarea apei Poluarea apei reprezinta o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia peste o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea . Sursele de poluare pot fi impartite in doua categorii : surse de poluare naturale ; susre de poluare artificiale, cauzate de activitatea omului.

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care se aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. In prezent paleta de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii. Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport de poluare : Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ; Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ; Incarcare cu suspensii : Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ; Prelucrari chimice- 10%. Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri : Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ; Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%. Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii : Prelucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7% ; Incarcare cu cianuri : Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ; Incarcare cu fenoli : Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%. Incarcare cumetale grele : %Fe %Cu %Pb %Zn %Cr %Cd %Mn %Ni Prelucrari chimice 0,6 0,3 2 0,5 1 3 5,5 Industrie metalurgica si 11 5 1,3 8 8 5 1,7 2 constructii de masini Transporturi 0,04 -

6.2.3. Poluarea aerului


In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera. As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din stratul de ozon si ploile acide. In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multe etape din cadrul diagramei flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare fonta) :
Materii prime

Energie

Apa

Materiale auxiliare

-aglomerat -pelete -cocs -minereu de fier -minereu de mangan - praf de carbune -combustibilipacura, CH4, materiale plastice

-gaz de cocserie -gaz de furnal - gaz natural

-dolomita -calcar -refractare

Elaborarea fontei in furnal

Produse Fonta bruta Gaz de furnal

Pierderi de caldura

Ape uzate*

Gaze evacuate*

Deseuri solide* Praf de furnal Slam de la epurarea gazului de furnal Pulberi din hala de turnare a fontei Zgura de furnal

Praf Poluare Poluare CO

Energie

Poluare

SO2 NOx H2S Metale grele HPA Deseuri refractare

6.3. Stabilirea naturii substantelor poluante Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in urmatoarele categorii mai importante : - Substante organice, reziduuri biologice ; - Substante anorganice ; - Substante radioactive ; - Produse petroliere ; - Microorganisme patogene ; - Ape fierbinti . Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici, dizolvati sau in stare de suspensie. Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de exemplu CO2, SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de exemplu vaporii de apa. Poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt fertile, uratesc natura acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc in sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol. 6.4. Calculul coeficientului de poluare de etapa Coeficientul general de poluare, pentru Romania, are valoare subunitara si anume 0,4357 t/an. Etape : 6.4.1. Curatire semifabricat Indepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum si a unor bavuri fine, se face in mod mecanizat, in utilaje specializate. In cazul curatirii semifabricatului din materialul Fc 250 se recomanda jeturi puternice de alice metalice cu granulatii corespunzatoare marimii piesei si a materialuluiturnat. De asemenea se aplica, in functie dedestinatia ulterioara a piesei , tratamente termice, astfel : - Calirea: piesa se incalzeste la temperatura de 850-950 C cu racire in ulei, urmata intotdeauna de o revenire joasa la 425 C ;

- Imbunatatirea: se executa prin calire in ulei de la 850 C urmata de o revenire la temperaturi cuprinse intre 400-700 C ; - Recoacere de detensionare : se executa prin incalzire la temperatura de 530 C, mentinere si racire ; In cazul piesei carcasa pompa de apa curatirea se face cu urmatorii compusi chimici : CI= 0,000002 kg SO4 (sulfat)= 0,0004 kg SO (oxid de sulf )= 0,00001 kg CH3-CH2-OH (alcool etilic)= 0,0005kg Aer : NMVOC (compusi organici volatili fara metan)= 200 g/t= 0,2 kg Toluen= 0,44 kg/t Dicloretan= 0,66 kg/t CH4 (metan)= 0,3kg CO2 (dioxid de carbon)= 0,274 kg Sol : Compusi sintetici anioni activi biodegradabili= 0,00003kg Total=1,875142 kg Cpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu [tone emisii] Unde : - Qpct- este cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in operatia de curatire, decapare, degresare ; - Qpca -este cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in operatia de curatire, decapare, degresare ; - Qpcs -este cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare in operatia de curatire, decapare, degresare ; - Mu -este masa utila a semifabricatului sau a piesei-semifabricat. Astfel in urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit ca la degrvsarea metalelor cu HCI vom avea : Cpcd=Qpct*Mu= 1,875142*3.875=7.2661752 kg/t 6.4.2. Aprovizionare materii prime Transportul se realizeaza cu vehicule de mare tonaj. Compusii chimici ai benzinei produc poluarea aerului : Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/t NH3(amoniu)= 0,0005 kg/t NH4(metan)= 0,0004 kg/t CH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/t CH4=0,005 kg/t CO(monoxid de carbon)=0,043 kg/t CO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/t N2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/t NMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/t Nox (oxidul de azot)= 0,047 kg/t SO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/t

Total= 1,9355 kg/t emisii. Cpta=1,9355*3.875=7.5000625 kg/t emisii 6.4.3. Controlul produsului neconform Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici si performante ale unui produs (analiza, masurare) compararea lor cu niste specificatii tehnice si tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs , clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive. Piesa CARCASA POMPA DE APA a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante. Se bazeaza pe evidentierea vizibila a defectelor de suprafata (fisuri, cute, porozitati, lipsa de contact, exfolieri etc.) prin intermediul contrastului de culoare intre o substanta lichida, de culoare rosie, care penetreaza in defecte (penetrant)si o substanta lichida de culoare alba (developant), care prin absorbtia penetrantului pune in evident defectele. Aplicabilitate: pe toate tipurile de material non absorbante sau neporoase (fonta, otel, aluminiu, material compuse, ceramic, etc.), care nu reactioneaza chimic cu aceste lichide. Avantaje: - Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati seperficiale - Exista putine limitari practice de folosire. Pot fi testate materiale metalice si nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si neconductoare - Pot fi inspectate arii si volume mari cu rapiditate si la un pret redus - Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici Dezavantaje: - Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata - Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase - Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului - Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie - Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatii ultraviolet in domeniul 330-390 nm. Principiul de examinare este identic cu cel al lichidelor penetrante cu contrast de culoare. Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent Denumire Prezentare Solvent Developant KD- Check RDP- -500ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 1 -10 l, canistra KD-Check PR-2 rosu -200 l butoi sau apa

Norme EN ISO 3452 9901

Penetrant fluorescent, lavabil cu apa sau solvent Denumire Prezentare Solvent KD-Check FWP-2 -10 l canistra apa Fluorescent -200 l butoi

Developant KD-Check SD-1 Sau

Norme Nivel III, AMS 2644 (MIL-I-25135)

Sensibilitate maxima Penetrant fluorescent in emulsie Denumire Prezentare KD-Check FNP-1 -10 l, canistra -200 l, butoi fluorescent

KD-Check DD-1 Emulgator KD-Check HE -1 Sau apa Developant KD-Check SD-1 Sau KD-Check DD-1

9909 Norme DIN 54.152 9905

Degresant Denumire KD-Check PR-2 Pe baza de solvent (alcool sau acetona) Prezentare -500 ml spray - 10 l canistra -200 l butoi Utilizare Curatare prealabila si indepartare penetrant Norme EN ISO 3452 DIN 54.152 9907

Developant Denumire KD-Check DD-1 Developant uscat

Prezentare -1 kg, doza -20 l, butoi

Utilizare Pentru toate lichidele penetrante

Norme DIN 54.152 9908

Etaloane Compozitie: Ingredient corozive: - Halogen (F+CI)<15 ppm (ppm-parti pe milion) - Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei: 2 Aer : K2Cr2O7 (dicromatul de potasiu)= 0,000064 kg/t Apa: K2Cr2O7(dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t F(fluor)=0,000055 kg/t Cl(clor)=0,000055 kg/t S=0,1608 kg/t Penetrant fluorescent=0.35 kg/t Solvent= 0,7 kg/t Qpca=1,2109 kg emisii Sol: K2Cr2O7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t F=0,000055 kg/t Cl=0,000055 kg/t

S=0,1608 kg/t Qpcs=1,608174 kg emisii Cpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu Cpcd s=2,819*3.875=10.923625 kg emisii/t

6.4.4. Reparare, reconditionare Sunt operatii tehnologice care apar in general dupa scoaterea din uz a produsului (casarea produsului) dupa un anumit numar de ore de functionare in regim normal. Reconditionarea unui produs se face fie pentru a indeplini acelasi rol functional sau pentru un alt rol functional. Reconditionarea se face de regula prin procedee care conduc la remedierea defectelor, putand fi chiar parte a proceselor de fabricatie. In general tehnologiile de remediere a defectelor se pot aplica si pentru reconditionarea pieselor. Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (bucse pentru alezaje, mansoane- pentru arbori, saibe, spire de arc etc.) asamblarea acestora facandu-se prin presare la cald sau la rece (fretare). Tabel.6.1 Limitele tehnologice ale unor procedee de reconditionare Procedeul de Productiv Duritatea Uniformitatea Aplicabilitatea Procedeul de depunere itate stratului stratului la uzura [mm] depunere optim [kg/h] depus depus [mm] [daN/mm2] Sudarea cu arc cu 1-3 300-400 1-2 <6 X electrozi inveliti Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt: SO2 =0,13 kg, NOX = 0,154 kg; CO2 =0,50 kg. La acoperirile de protectie: Aer: Cr = 0,0003 kg; Zn = 0,001 kg, degresanti NMVOC = 4.6 kg. Sol: degresanti NMVOC = 5 kg. La prelucrarile mecanice: Aer: Pb= 0,000001 kg; materii in suspensie= 0,001 kg, Apa: fenoli= 0,00001 ; Sol: Cl = 0,000001 kg , toluen = 0,000005 kg.

6.4.5 .Inspectie si incercari Controlul nu constituie in sine un process care sa adauge plus-valoare produsului controlat, el este menit sa ateste fie buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie conformitatea unui produs cu specificatiile sale. Din punct de vedere economic, controlul constituie un timp de lucru neproductiv, care creste cheltuielile de fabricatie. Sub acest aspect controlul trebuie sa fie limitat la un strict absolul necesar. Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici si pvrformante ale unui produs, compararea lor cu niste specificatii tehnice si tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs, clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive. Lichide penetrante: Compozitie: Ingredient corozive: -halogen (F+Cl)>15 ppm (parti pe million) -Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei:2 Aer: K2Cr2O7=0,000064 kg Apa: K2Cr2O7=0,000064 kg F=0,000055 kg Cl=0,000055 kg S=0,1608 kg Qpca=0,160928 kg emisii Sol: K2Cr2O7=0,000064 kg F=0,000055 kg Cl=0,000055 kg S=0,1608 kg Qpcs=1,608174 kg emisii Cpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu Cpcs s =0,321*3.875=1.243875 kg emisii 6.4.6. Manipulare, depozitare, ambalare, livrare Aer: Pentru livrare se folosesc vehicule de mare tonaj care au consum de benzina. Poluantii benzinei: Cd (cadmiu)=0,0001 kg/t NH3(amoniu)=0,0005 kg/t NH4(metan)=0,0004 kg/t CH3(CH2)5-CH3(heptan)=0,0005 lg/t CH4=0,005 kg/t

CO =0,043 kg/t CO2=1,5kg/t N2O(dinitro monoxid) =0,092kg/t NMVOC(compusi organic volatile fara metan)=0,015kg/t NOx(oxid de azot)=0,047kg/t SO2=0,232 kg/t Total=1,9355 kg/t emisii Apa: Pulbere de praf= 0,01kg/t Total=1,9455kg/t emisii Sol: Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloza). Produsii poluanti din carton sunt: CO=0,00005kg/t CO2=0,5kg/t Nox=0,00025kg/t Total=0,5003 kg/t emisii Qpc=1,9455+0,5003=2,4458 kg/t Cpcd=2,4458*3.875=9.477475 kg/t emisii

6.4.7. Elaborare material Tabel 6.2. Emisii si produse poluante la elaborarea unui kg de fonta Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. TOTAL Emisia sau subprodusul Praf in aer CO SO2 Nox CO2 Gaze arse (altele) Zgura Namol Praf depus Alte depuneri Refractare Apa uzata Uleiuri U.M. Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Kg/kg fonta Cantitatea(max.) 0.00058 0.024 0.00147 0.00110 1.78 19 0.368 0.043 0.01 0.006 0.003 0.02 0.0008 21.26

6.4.8. Executie semifabricat Caracteristicile mecanice ale Fc 250 se prezinta in tabelul 6.3

Tabel 6.3. Caracteristicile mecanice ale Fc 250 Tip Densitat Caldura Conductibili Dilatarea liniara ul ea masica tatea 10-6 mm/mmC fon [g/cm3] (20termica tei 120) [Cal/gC ]

Rezisti vitatea [ cm]

Forta coerciti va [Oe]

Permeabilita tea maxima [G/Oe]

Fc 25 0

7,2

0,110,13

0,121

2020100[ 500[C] C] 9-11 -

50-100

2,5

1560

Apa: Cr=0,0001 kg/t C= 0,0001 kg/t S= 1,1 kg/t Qexa=1,1002 kg emisii Msf=3 kg Mpf= 1,39 kg Msf-Mpf= 1.61 kg (adios pierdut dupa prelucrare care polueaza) Total=1,1002*3.875=4.263275 kg Aer: Praf= 0,64 kg/t Mn= 0,0001 kg/t Si= 0,0007 kg/t P= 0,0002 kg/t Qexa= 0,641 kg emisii Total= 0,641*3.875= 2.483875 kg emisii Qpct=5,005 kg emisii Cpcd=5,005*3.875=19.394375 kg emisii 6.4.9. Prelucrari mecanice Aceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si o anumita rugozitate pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii de prelucrari mecanice prin aschiere sunt: frezarea, alezarea, gaurirea si rectificarea. Fiecare operatie se executa pe echipamente tehnologice specific, cu SDV-uri ccorespunzatoare si in anumite sectii de lucru (anumiti parametrii ai procesului, folosind anumite substante si emulsii de racire sau accelerare a procesuluide aschiere, dezvoltandu-se anumite temperaturi). In cadrul acestor operatii apar o serie de substante care polueaza aerul, apa sau solul intr-o masura mai mare sau mai mica, aceasta depinzand de conditiile in care se desfasoara procesul de aschiere.

Pb= 0,000001 kg/t Materii in suspensie= 0,0001 kg/t Fenoli=0,00001 kg/t Cl= 0,000001 kg/t Rezulta: Cpml=0,000112 kg/t Aer: Praf= 0,35 kg/t Pb= 0,000001 kg/t Materii in suspensie= 0,0001 kg/t Fenoli= 0,00001 kg/t Cl= 0,000001 kg/t To= 0,00005 kg/t Rezulta: Cpma= 0,350162 kg/t Sol: Pb= 0,000001 kg/t Materii in suspensie= 0,0001 kg/t Fenoli= 0,00001 kg/t Cl=0,000001 kg/t Rezulta: Cpms=0,000112 kg/t Cpm= 0,350386*3.875=1.3577457 kg/t 6.4.11. Rebut nerecuperabil Rebutul reprezinta un produs care nu poate fi folosit in scopul in care a fost proiectat, nu corespunde functiilor calitative, normelor interne, contractelor, el fiind o pierdere economica. Deseul reprezinta un rest dintr-un material rezultat dintr-un process tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respective sau material rezultat in urma unui process tehnologic sau biologic, care nu mai poate fi utilizat ca atare. Sol: Fe2O3= 0,35 kg/t Total= 0,7 kg/t Crd= 0,35*3.875=1.35625 kg[agent poluant] 6.4.12. Reciclare Produsele trebuie concepute astfel incat sa poata fi incluse cu usurinta intr-un circuit de reciclare dupa scoaterea lor din functiune. Circuitul de reciclare poate include: colectarea, depozitarea, sortarea, demontarea, reconditionarea (refabricarea), actualizarea (up-grade), reintroducerea produsului in circuitul de utilizare, tratarea si depozitarea deseurilor. Pentru a se permite reciclarea usoara a produselor si a componentelor acestora, la conceperea produselor, proiectantul trebuie sa aiba in vedere satisfacerea urmatoarelor cerinte: -Reciclarea materialelor, separarea componentelor in raport cu materialul acestora, reutilizarea usoara a materialelor;

-folosirea unor material ecologice, pentru care este pusa la punct o tehnologie de recuperare, tratare, reciclare; -procedee de reprelucrare a componentelor; -separarea componentelor de forma exterioara cu rol de cele de structura si cele functionale; -utilizarea unor asamblari demontabile pentru componentele schimbabile; -modularizarea produselor si a componentelor; -normalizarea si tipizarea componentelor si produselor; -diminuarea uzurii ; -intretinere cat mai simpla si usoara; -posibilitatea de a se verifica si sorta componentele dupa coduri; -accesibilitatea componentelor in vederea demontari usoare; -reistenta la coroziune si la degradare pe intreaga durata de viata a produsului; 6.5. Calculul coeficientului de poluare total Cunoscand coeficientii de poluare introdusi la fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare a produsului se poate detvrmina coeficientul de total Cpt, cu relatia: Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpc+Cpax[kg emisii] In care: Cpp este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor; Cpe coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului; Cps coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului; Cpcd coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare; Cpm coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice; Cpap coeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice; Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice; Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare; Cpc coeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului; Cpax- coeficient de poluare introdus de celelalte etape ale diagramei flux a procesului tehnologic. In functie de marimea coeficientului de poluare trebuie luate masuri de prevenire sau de reducere a impactului asupra mediului, astfel: -daca Cpt>= 10Gu, poluarea este foarte grava si trebuie luate masuri urgent de prevenire si reducere a poluarii; -daca 5Gn<=Cpt<10Gu, poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind absolute necesare; -daca 30Gn<=Cpt<5Gu, poluarea este mare si se impugn masuri de prevenire si reducere; -daca Cpt<30Gu, poluarea este in limitele de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si reducere a poluarii; -daca 0,5Gu<=Cpt<3Gu, poluarea este acceptabila; s-a notat cu Gu- greutatea de material util, ce compune produsul final. Cpt= 158,977+2,4841+5,340477+4,6907746+5,82937+166,166+0,923+1,2570+0+8,0683 =353,736 [kg emisii] raportate la 3.875 kg fonta. Cpt<30Gu(353,736<9750) poluarea este in limitele de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si reducere a poluarii.

0,5 Gu<=Cpt<3Gu 169806<=375895<1018875

poluarea este acceptabila

6.6. Calculul indicatorului de calitate a mediului Indicatorul calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor p din mediul respective cu relatia: [%] In care este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i; - concentratia maxima admisibila in poluant i; - concentratia efectiva , la momentul calcularii in poluant i; concentratia maxima in poluant i ce conduce la degradarea inevitabila a mediului. Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat). Indicatorul calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor p din mediul respectiv cu relatia: [%] In care: este indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor p existenti in mediu la momentul calcularii. Aer: Tabel 8.1 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului Poluant Limita Limita de admisa interventie [mg/m3] [mg/m3]

Indicatoru lui de calitate a mediului 0.99% 0.79% 0.99% 0.99% 0.83%

Coef de poluare total [kg/t]

Oxizi de sulf exprimati in SO2 Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 N2O (dinitro monoxid) Amoniac(NH3) Praf Metale grele Totalul de Cd (cadmiu), Hg(mercur), Tl si compusii lor Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, Zn si compusii lor NMVOC (compusi organic volatili ) CO(monoxide de carbon) CO2 (dioixd de carbon) Mn (mangan) Pb(plumb) Fenol P (fosfor)

300 500 200 50 50 100 0.21 4

600 810 400 100 110 100 8

0.594 kg/t 0.094 kg/t 0.278 kg/t 0.001 kg/t 0.99 kg/t

0.99% 3 5 0.99% 100 100 50 0.5 0.5 1.7 5 220 200 110 1.3 1.1 3.4 20 0.83% 0.99% 0.80% 0.62% 0.83% 0.99% 0.33%

0.00025 kg/t

0.001402 kg/t 0.03 kg/t 0.086 kg/t 3.274 kg/t 0.0001 kg/t 0.000002 kg/t 0.00001 kg/t 0.0002 kg/t

Apa: Tabel 8.2 Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata, conform STAS 4706-88 Substanta Valori ale CMC, mg/dmc Indicatorului Coef de de calitate a poluare mediului total [kg/t] Limita admisa Limita de interventie Clor liber 240 490 0.95% 0.000113 Fenoli 0.001 0.002 0.98% 0.00002 2SO4 (sulfat) 200 400 0.99% 0.0004 K2Cr2O7 (bicromat de potasiu) 3 6 0.99% 0.000064 Reziduu fix (apa uzata) 100 300 0.49% 0.0001 CO2 (bioxid de carbon) 1.8 3.3 0.87% 0.043 SO (oxid de sulf) 1 5 0.24% 0.00001 C (carbon) 6 13 0.85% 0.0001 S (sulf) 0.0517 0.350 0.36% 1.4216 Pb(plumb) 12 25 0.92% 0.000001 Fluor 200 750 0.36% 0.00011 Sol: Tabel 8.3 Substante care polueaza solul si concentratiile Tipul poluantului Concentr Limita atia maxima normal admisa [ppm] [ppm] Plumb 1 5 Fluor 1 200 Fenoli 0.1 240 Compusi sintetici anioni 10 1000 active biodegradabili S (sulf) 0.0517 1 Cl (clor) 4.5 14 K2Cr2O7 (bicromat de 3 potasiu) Oxizi de azot NOx 230 exprimati in NO2

acestora: Limita de interventie [ppm] 20 750 485 10000 5 30 6 1000

Indicatorului de calitate a mediului 0.33% 0.36% 0.97% 0.11% 0.17% 0.87% 0.99% 0.29%

Coef de poluare total [kg/t] 0.000001 0.00011 0.00001 0.00003 0.3216 0.000114 0.000128 0.00025

Pentru curatire semifabricat am folosit pentru reducerea concentratiei de praf camerele de decantare care reduc poluarea cu 40% Pentru elaborare material se foloseste metoda injective de calcar in focar care reduce poluarea cu 60%

Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative care reduce poluarea cu 70% Pentru inspectie si incercari se va reduce poluarea cu 70% Pentru reparare si reconditionare se vor folosi camera de decantare care vor reduce poluarea cu 40% Pentru tratament termic se va folosi metoda injective de calcar in focar care va reduce poluarea cu 60%

6.7.Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii Atmosfera reprezint nveliul gazos ce nconjoar Terra i deine un rol esenial n cadrul ecosferei, fiind una din elementele fr care viaa nu ar putea exista. n afara proceselor naturale, prezena omului i activitile acestuia contribuie la eliminarea n atmosfer a unei mari cantiti de substane toxice, poluante care pot s modifice condiiile normale de existen. Sursele de poluare reprezint rezultatul activitilor (economice, industriale) necontrolate i afecteaz, n primul rnd, starea de sntate a ntregii planete. Arderea combustibililor (crbunii, petrolul, gazele naturale) duce la apariia unor gaze toxice care se combin cu aerul din atmosfer, iar astfel, noi ajungem s-l inspirm. O greeal des ntlnit este arderea gunoaielor: poluanii rezultai sunt cu att mai duntori cu ct cantitatea resturilor este mai mare. Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii. Grija in disiminarea informatiilor confidential despre produse- teama de concurenta; Reglementarile actuale- incurajeaza controlul, colectarea si depozitarea deseurilor di nu prevenirea poluarii; Sunt insa si multe argumente pentru programul de prevenire a poluarii. Cateva stimulente de prevenire a poluarii se prezinta mai jos: Beneficiile economice din eliminarea depozitarii, tratamentului, transportului si aruncarii deseurilor; Conformarea la reglementarile in vigoare; Imbunatatirea imaginii publice- consumatorulvrea produs care nu pune in pericol mediul; Stimulente de piata- crearea unei piete pentru bunuri reciclabile; Diminuarea expunerii personalului. 6.7.1. Metode si mijloace de prevenire a poluarii apelor n loc s fie o resurs a vieii, apa a devenit otrav att pentru oameni, ct i pentru animale i plante. Poluarea apei se produce de cele mai multe ori din cauza acumulrii excesive a diverselor deeuri, punctul de plecare fiind omul.

Apa este unul din cele mai importante elemente pentru fiecare fiin uman, att n consumul casnic, n producerea de energie ca mijloc de transport, Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza doua tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere si conceptie tehnica. Primul grup de procedeese caracterizeaza printr-o maniera de conducere preventiva si include toate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape. 6.7.2. Metode si mijloace de prevenire a poluarii solului O singur ntrebare n acest caz: solul reprezint un ecosistem natural sau o groap de gunoi? Teoretic, un ecosistem. Practic, Solul are nevoie de substane hrnitoare, ap, sruri minerale pentru a fi sntos i productiv. Factorii negativi n acest caz sunt substanele chimice utilizate n agricultur, care se descompun n sol. Printre masurile de prevenire si combatere a poluarii solului se numara: - evitarea desecrilor necontrolate care au dus la srturarea solurilor (de exemplu, Delta Dunrii); - folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si silvicultura; - oprirea defririlor necontrolate, reducerea punatului excesiv; - eliminarea aratului necorespunztor; - supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (de tipul forajelor pentru petrol); - colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil colectarea selectiva pe tipuri de deseuri; 6.7.3.Metode de prevenire a poluarii aerului Poluarea atmosferei se datoreaza expulzarii in aer, mai ales deasupra marilor aglomeratii urbane, a trei categorii de substante : gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, amoniac, fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de Pb, Hg etc.); particule lichide, care reprezinta emanatii din diferite procese industriale sau apar in aceasta forma prin procese de condensare chimica; particule solide sub forme de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice sau prafuri provenite de la explozii atomice (continand in special doi izotopi radioactivi periculosi Sr90, I131).

6.8. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii Din cauza multor tragedii ale mediului inconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului. a. Metode de reducere a oxizilor de sulf Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor volume de oxizi gazosi de sulf. In prima faza, bioxidul de sulf da nastere acidului sulfuros care, prin oxidare sub actiunea radiatiilor solare, se transforma in acid sulfuric.Tehnologii de reducere a oxizilor de sulf: desulfurarea combustibililor; alegerea corespunztoare a combustibililor; desulfurarea gazelor de ardere. Reducerea emisiilor de SO2 prin injectia de calcar in focar: Metoda consta in introducerea in focar a unei pudre de calcar, unde este calcinat la CaO, care reactioneaza ca SO2 rezultand SO4. Eficienta reducerii poate ajunge la 5070%. Injectia de calcar are o serie de avantaje (proces simplu, realizare rapida, costul investitiei scazut, consum mic de energie, disponibilitati ridicate a instalatiei) dar si o serie de dezavantaje (grad de desulfurare limitat, tendintede zgurificare in focar, manipularea dificila a cenusii). Reducerea emisiilor de dioxid de sulf prin procedee de desulfurare: Normele foarte severe de emisiune, care coboara de la 23,5 g la numai 0,4 g (Japonia, Germania, SUA) impung neaparat folosirea unor instalatii de desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere. S-au dezvoltat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind: procedeul umed ,n care se introduce ca agent activ o soluie de hidroxid de calciu i carbonat de sodiu; procedeul semiuscat, n care se introduce ca agent activ o soluie concentrat de amoniac sau hidroxid de calciu; procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatur ridicat a gazelor de ardere. Absortia uscat este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de ardere, unde agentul de absorie este dirijat s ntlneasc gazele ce trebuie desulfurate, apoi este reactivat n regenerator i este trimis napoi n procesul de absorie.

Fig. 6.8.1 Sistem de desulfurare a gazelor de ardere procedeul uscat

O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe absortie fizica consta in utilizarea de aditivi solizi care reduce poluarea cu 40-50%. Aditivii pot fi injectati in diferite puncte ale arderii sau in diferite puncte ale traseului gazelor de ardere.(fig. 2).
Generator de abur

Moara Focar

Filtru

Cos

cenusa

Fig.6.8. 2. Traseul gazelor de ardere

1. 2. 3. 4. 5.

desulfurare directa prin dozare in combustibil cu Ca(OH)2; (CaCO3); desulfurare directa prin dozare in aerul de ardere cu Ca(OH)2; (CaCO3); proces de inalta temperatura neregenerativ cu Ca(OH)2; (CaCO3); proces de joasa temperatura neregenerativ cu Ca(OH)2; proces de joasa temperatura neregenerativ cu cocs activ.

Metode de reducere a concentratiei de praf Praful este o component important a particulelor solide suspendate n aer, care de obicei sunt invizibile individual pentru ochiul liber. Totui,colectiv, particulele mici formeaz deseori o pcla care limiteaz vizibilitatea. Solutii de retinere a prafului Particulele din materie se ndeparteaza din aer fie prin filtrarea acestuia, fie cu ajutorul unor colectoare de praf.Prin filtrare se ndeparteaza numai cantitatile mici de particule din materie, iar pentru cantitatile mari se utilizeaza colectoarele de praf. Retinerea pulberilor sau prafului se realizeaza cu ajutorul filtrelor, care se caracterizeaza prin: -debitul de gaze poluate care ies din proces Dg [m3/s ], -domeniul diametrului particulelor d [m]; temperatura maxima a gazelor - tmax ] OC ]; gradul de retinere sau eficienta filtrului , viteza particulelor n filtru w[m/s], pierderi de presiune n filtru p [mmH2O ], costurile anuale de ntretinere. Principalele metode de retinere a prafului sunt: mecanice, avnd la baza forta de gravitatie i inertie ; electrice, avnd la baza ionizarea particulelor n cmp electric; strat poros, utiliznd caracteristicile curgerii fluidelor reologice; hidraulice, avnd la baza metode de spalare.

Gaze de ardere

Combustibil

Praful este dat de totalitatea paticulelor i microparticulelor solide suspendate n aer, de obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate n aer au o mrime de aproximativ 0.002 m , (2.0 nm ), iar cele mai mari au peste 2.5 m . Particulele materiale se ndeprteaz fie prin filtrare (pentru cantiti mici) fie cu ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantiti mari). Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprfuire sunt: camerele de decantare cele mai vechi metode de desprfuire, ce au la baza reinerea gravitaional. separatoarele cu impact sunt camerele de decantare prevzute cu un sistem de jaluzele care deviaz particulele de praf ctre colector.

Fig 6.8.3. Schema de principiu a unei camere de decantare: 1-aerul poluat cu particole de praf; 2-camera de decantare; 3-ajutaj; 4-particule de praf; 5-colectorul de praf; 6-aer curat; 7-ajutaj de evacuare ; filtrele hidraulice se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu particule de praf cu un current de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip scubar. Filtrele electrostatice (denumite curent electrofiltre), realizeaza separaia prafului prin ionizarea gazelor purtatoare a particulelor de cenua i prin urmare, tensiunea de lucru a acestora este ridicata. Metode de reducere a oxizilor de azot Oxizii de azot, denumii n mod general NOx sunt considerai poluani importani prin efectele pe care le au att asupra ecosistemelor ct i asupra sntii oamenilor. Oxizii de azot cuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul de azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de azot (N2O; trioxidul de azot (N2O3); tetraoxidul de azot (N2O4) i pentaoxidul de azot (N2O5). Limitarea formrii oxizilor de azot n timpul arderii se poate face prin aa numitele micri primare de reducere a NOx (tab.4 ) care au ca scop: - scderea temperaturii de ardere; - evitarea vrfurilor de temperatur, prin uniformizarea i amestecarea rapid a reaciilor n flacr; - reducerea timpului de rezidena la temperaturi nalte;

Reducerea excesului de aer Se face cu ajutorul unor arztoare perfecionate care s conduc la o ardere complet i uniform, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil i mbuntirea amestecului n zona de reacie. Reducerea sarcinii de funcionare Funcionarea la sarcini pariale are de asemenea ca rezultat reducerea de NOx. Aceast metod nu se poate lua n considerare dect pe termen scurt, cnd este necesar limitarea momentan a emisiei de NOx. 6.9. Determinarea gradului optim de reducere a polurii Poluarea zero este un vis. Reducerea total a polurii nu este posibil nici tehnologic, nici economic, deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltat. Trebuie gsit o metod de armonizare a intereselor productorilor care urmresc profite imediate, a intereselor ntregii societi, care dorete s triasc ntr-un mediu nepoluant. Pentru aceasta se determina un optimum economic lund n considerare cheltuielile pentru dezvoltare i beneficiile depolurii. Se consider gradul optim de reducere a polurii, punctul n 0 , n care diferena dintre cele 2 curbe a i b este maxima (acolo unde tg tg ). ' Ar trebuie c n 0 = n 0 dar de cele mai multe ori este imposibil estimarea corect a pierderilor

datorate polurii. Pentru a simi efectele polurii societatea este dispus s suporte cheltuielile de depoluare C d (fig.14).

Fig.6.9.1. Determinarea pierderilor cauzate de poluare: a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-suma n celor doua curbe a si b; 0 -gradul optim de reducere a poluarii.

Fig 6.9.2. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale: '' A -cheltuieli pentru reducerea poluarii; v -utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii; n 0 grad optim de reducere a poluarii. Pe msur ce gradul de reducere a polurii crete avantajul /unitatea social( Av ) pentru care

Cd

societatea este dispus s plteasc contribuii suplimentare descrete, iar cheltuielile pentru reducerea polurii ( C d ) cresc. Din analiza zonelor ce apar n fig.14 se pot trage urmtoarele concluzii: - n zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vd avantajele reducerii polaurii; - n zona I se nregistreaz pierderi mari deoarece poluarea este deja redus iar cheltuielile cresc; - n punctul M se realizeaz gradul optim de reducere a polurii Pentru o optimizare a etapei este necesar ndeplinirea conditiiei: n 0 = n ' 0 = n '' 0 n rile dezvoltate, investiiile alocate pentru protecia mediului dein ponderii nsemnate, difereniate pe ramuri industiale. Tehnologiile noi de reducere sau prevenire a polurii dein 1,2 % din PIB, iar pierderile, ca urmare a faptului c nu se iau msuri antipoluante mai consistente, sunt aproximativ de 5 % din PIB. Se poate determina si un interval de timp pentru realizarea unui optimum economic privind reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:

In care : -este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor pentru reducerea poluarii existente ; -cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t ; -cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard ; si coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in limitele standard, raportati la unitatea monetara cheltuita ; si t momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva. topt= =1.5 =2.2 Cam=15000lei t=3ani 1095zile

to=1an Cpp=10000lei Crp=5000lei 6.10. Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu Evaluarea propriu-zisa a impactului trebuie sa exprime nivelul acestuia prin marimi masurabile, care urmeaza a fi transmise beneficiarilor analizei de impact.Evaluarea propriuzisa este rezultatul indeplinirii urmatoarelor activitati: - normalizarea impactului; -masurarea impactului; -comunicarea impactului. Masurile corective necesare trebuie sa aiba in vedere obiective bine stabilite: -modificarea caracteristicilor activitatii proiectate; -limitarea agentilor poluanti; -evitarea exploatarii necontrolate a resurselor; -sporirea capacitatii de exercitare a unui control eficient asupra executarii i valorificarii proiectului. Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu poate fi directa, atunci cnd se bazeaza pe criteriile i indicatorii de calitate ai mediului i indirecta in cazul utilizarii criteriilor i indicatorilor sursei sau emisiei. Comunicarea impactului de mediu reflecta calitatea sistemului de gestionare a datelor i informatiilor. Ca parametru, comunicarea impactului de mediu este structurata pe trei niveluri: comunicarea intre membrii echipei care realizeaza evaluarea impactului de mediu; comunicarea echipei cu diferite structuri organizatorice, decizionale; comunicarea cu beneficiarii analizei impactului de mediu Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul EIM. Prin domeniul evaluarii se intelege totalitatea problemelor pe care trebuie sa se axeze evaluarea impactului asupra mediului. Pe langa identificarea principalelor efecte si a variantelor care urmeaza sa fie luate in considerare in raportul la studiul de evaluare a impactului, definirea domeniului poate sa se refere si la planul de lucru pentru elaborarea studiului de impact. In acest caz, se pot avea in vedere urmatoarele: - identificarea si planificarea studiilor necesare pentru caracterizarea starii existente a mediului si pentru stabilirea vulnerabilitatii acestuia la impactul advers generat de proiect; - trecerea in revista a metodelor disponibile pentru prognozarea impactului si selectarea celor mai potrivite metode in functie de importanta si complexitatea fiecarui aspect, de tipul si resursele disponibile precum si de tipul de informatii care ar putea fi folositoare in procesul de decizie; - selectarea celor mai potrivite criterii pentru evaluarea importantei impactului, luand in considerare cerintele legislative, politicile si practicile curente si conditiile locale;

- identificarea organizatiilor sau autoritatilor care vor fi consultate pentru elaborarea studiului de impact; - specificarea programului si a termenelor/punctelor cheie legate de procesul de planificare a proiectului si de procedurile de autorizare relevante; - definirea cerintelor care se impun echipei de elaborare a studiului de impact, inclusiv organizarea, managementul, experienta necesara, etc., fara a indica o anumita persoana fizica sau juridica atestata; - definirea cuprinsului raportului la studiul de impact Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul EIM. Aceasta etapa presupune parcurgerea urmatorilor pasi procedurali: -organizarea dezbaterii publice si prezentarea de catre titular a raportului in cadrul acesteia; -evaluarea de catre titular a observatiilor motivate ale publicului si inaintarea acestei evaluari, -impreuna cu solutiile de rezolvare propuse, autoritatii competente de protectia mediului. -analizarea de catre autoritatea competenta de mediu si comisia de analiza tehnica a raportului si a evaluarii observatiilor publicului. In urma acestei etape se poate decide acceptarea/ refacerea / respingerea motivata a raportului, respectiv luarea deciziei de a emite sau nu acord de mediu / reluarea procedurii de analiza a calitatii raportului la studiul EIM dupa refacerea acestuia / luarea deciziei de a nu emite acord de mediu si motivarea deciziei. Msurile corective necesare trebuie s aib in vedere obiective bine stabilite: - modificarea caracteristicilor activitii proiectate; - limitarea agenilor poluani; - evitareaexploatrii necontrolate a resurselor natuniJe; - sporirea capacitii de exercitare a unui control eficient asupra executrii i valorificrii proiectului. Etapa de normalizare a impactelor cuprinde urmtoarele faze: - sistematizarea informaiilor despre efectele proiectului asupra mediului; - inventarierea aciunilor directe prin care se pot realiza blocarea efectelor negative i aplicarea celor pozitive; - evaluarea ac iunilor mai sus inventariate in termeni economicoecologici; - proiectarea msurilor propriu-zise de normalizare a impactelor; - integrarea acestor msuri in strategii de aciuni, care s confere coeren procesului decizional in domeniul mediului. Impactul asupra mediului Ingineria mediului necesit ca impactul ingineriei asupra mediului nconjurtor si interactiunea ntre acestia s fie luate n consideratie n orice proiect.

Impactul asupra mediului a proiectelor este realizat n mai multe etape: stabilirea impactului, gsirea unui impact nesemnificativ(dac acest lucru este adecvat), o declaratie de impact asupra mediului si o nregistrare a deciziilor luate. Inginerii abordeaz problema n urmtoarea succesiune: 1) definirea problemei; 2) generarea de solutii alternative; 3) evaluarea alternativelor; 4) implementarea solutiei alese; 5) trecerea n revist a solutiei implementate. Scopul stabilirii impactului asupra mediului nu a fost de a justifica sau nu proiectele, ci de a introduce n mecanismul lurii de decizii a factorilor legati de mediu, pentru a fi discutati public, nainte de luarea orcrei decizii finale n privinta proiectului respectiv. O evaluare a impactului asupra mediului trebuie s fie riguroas, interdisciplinar si s acopere, pe ct posibil, toate posibilittile. Orice evaluare a impactului de mediu implic patru faze: stabilirea scopului, inventarierea, stabilirea conditiilor si evaluarea propriu-zis. Prima faz define te scopul proiectului. Cea de-a doua faz este o catalogare a zonelor sensibile, inclusiv zonele care sunt influnetate socio-economic de realizarea proiectului. Cea de-a treia faz este procesul de estimare a impactului alternativelor luate n consideratie. Ultima faz realizeaz interpretarea primelor trei. n momentul de fat toate institutiile sunt nevoite s realizeze o evaluare a impactului asupra mediului a proiectelor si a programelor aflate sub jurisdictia lor. Evaluarea impactului asupra mediului const n cuantificarea efectelor activittii umane si a proceselor naturale asupra mediului, a snttii si a securittii omului, precum si a bunurilor de orice fel. Bilant de mediu de nivel 0 fi de verificare continnd elementecaracteristice activittii i care permite autorittii de mediu competente s identifice i s stabileasc necesitatea efecturii unui bilant de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluri a riscului, nainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societtii comerciale; Bilant de mediu de nivel I studiu de mediu, constnd din culegerea de datei documentare (fr prelevare de probe i fr analize de laborator, privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu, pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament; Bilant de mediu nivel II investigatii asupra unui amplasament, efectuate ncadrul unui bilant de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea polurii prin prelevri de probe i analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.

6.11. Bilantul de mediu S.C. Romprest Service S.R.L Bilant de mediu nivel II Investigatii asupra unui amplasament, efectuate n cadrul unui bilant de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe i analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.Metodologia de elaborare a lucrarii respecta prevederile Legea nr. 265/2006 privind protectia mediului i Ordinul MAPPM nr.184/1997 privind procedura de realizare a bilanturilor de mediu. Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de reglementarile n vigoare, iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor i a normelor metodologice n vigoare Concluziile sunt formulate dupa o cuantificare a neconformarii fiecarui factor de mediu. n anexele bilantului de mediu nivel II sunt prezentate buletinele de analiza. Prelevarea probelor de sol Probele de sol au fost prelevate din locatie potential poluata (fabrica de constructii metalice), cu PCB-uri.Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993. - Colectarea probei n vase speciale de laborator. - Documentarea prelevarii probei prin etichetarea vaselor. - Transportul probelor n geanta frigorifica. 1.Descrierea investigatiilor i rezultatele analizelor Natura i gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din zona fabricii de prelucrare a constructiilor metalice. Am considerat ca prelevarea probelor de sol de pe suprafata poteniala poluata este suficienta pentru cuantificarea naturii i intensitatii poluarii solului ca urmare a activitatii anterioare i prezente, desfaurate pe acest amplasament. 2.Descrierea seciunilor de prelevare i tehnicile de lucru:
Cod prob Coordonatele geografice ale seciunilor de prelevare N E 44,87225 23,20518 44,87730 44,87603 44,89079 44,89058 44,89170 23,18846 23,21165 23,17036 23,16686 23,16651 Adncimea de prelevare m 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 Tipul probei Descrierea stratelor sol vegetal sol vegetal sol vegetal sol vegetal sol vegetal sol vegetal

CG1 CG2 CG3 C1 C2 C3

momentan momentan momentan momentan momentan momentan

Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permis prelevarea de la adncimi prestabilite. 3. Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.]
Seciunea de prelevare RD 1 RD 2 RD 3 R1 R2 R3 Concentraii determinate nd 0,035 nd 5,04 nd nd Concentraii valori normale < 0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 Concentraii prag de alert 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 Concentraii prag de intervenie 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0

Prelevarea probelor a apelor de suprafata Natura i gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate i din acest motiv sa prelevat doar prob de apa de suprafata din seciunea aval. n acest caz nu este necesar prelevarea unei probe de ap dintr-o seciune situat n amonte. Au fost analizate substane periculoase relevante i prioritare periculoase. Probele de ap au fost transportate n laborator n geant frigorific, meninndu-se astfel o temperatur la care componenii din proba de ap nu se degradeaz chimic, respectiv fizic. Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise
Denumirea poluantului Clor liber Fenoli SO42-(sulfat) K2Cr2O7(bicromat de potasiu) Plumb CH4(metan) CO2(dioxid de carbon) SO(monoxide de sulf) Si(siliciu) S(sulf) F(fluor) P(fosfor) UM g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l Concentraia msurat. 240 0,001 200 0,0417 0,05 2,62 1,7 1 2,5 1 1,5 5 Concentraia maxim admis. 400 0,002 400 0,25 0,1 25 3,3 5 5 2,5 4,5 20

Prelevarea probelor de aer Au fost prelevate probe din aerul nconjurtor pentru determinarea pulberilor sedimentabile i a pulberilor respirabile PM 10. Aparatura folosit la prelevarea probelor din aerul nconjurtor: - Senzor complex climatic cu afiare digital: TESTO GmbH. Tpus: TESTO 400, numr de fabricaie: 00108606. - Senzor multifuncional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numrul certificatului de calibrare: NYM-0204/2008 - Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numrul certificatului de calibrare: OMH B042735. - Barometru, productor: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de msurare: 01300 mbar, numrul certificatului de calibrare: OMH B042733. - Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A. Descrierea investigaiilor realizate Sursele semnificative de poluarea aerului nconjurtor sunt amplasate n depozit. Depozitul este localizat n Tirgu Jiu, Judetul Gorj. Distana maxim ntre casele de locuit Tirgu Jiu i depozit este aproximativ 900 de m iar distana minim este 500 m. Pentru cuantificarea concentraiilor de pulberi n aerul nconjurtor, s-au efectuat msurtori n patru puncte, dou pentru msurarea monoxidului de carbon i dou pentru msurarea substantelor volatile in aer (COV). Descrierea seciunilor de prelevare a probelor de aer Pentru msurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod prob RDI1) a fost amplasat n in Tirgu Jiu la o distan de 200 m n direcia sud-vest fa de amplasament. A doua seciune de prelevare (cod prob RDI2) a fost amplasat la o distan de 250 m n direcia nord-est fa de amplasament spre Bucuresti. Seciunile de prelevare a probelor din aerul nconjurtor:
Cod prob Locul probei Tipul probei Distrana fa de depozit m 100 150 100 100 Direcia fa de depozit Perioada de mediere

N CG2 CG2 CG3 CG4 44,89135 44,89170 44,89135 44,89156

E 23,16016 23,16651 23,16016 23,16812

pub. sed./COV. pub. sed. pub. sed PM10. PM10

SV NE SV SV

30 zile 30 zile 24 ore 24 ore

Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul nr.592/2002 i STAS-12574/87.


Cod prob CG2 CG2 CG3 CG4 C.M.A. 17 g/m2/lun 17 g/m2/lun 50 g/m3 50 g/m3 Valoarea msurat 32 g/m2/lun 29 g/m2/lun 183,85 g/m3 175,26 g/m3 Standard/ordin pentru reglementarea C.M.A. STAS 12574-87 STAS 12574-87 Ordinul 592 /2002 Ordinul 592/2002

Probele au fost prelevate n condiii de lucru normale. Rezultatele reflect concentraia de monixid de carbon i substante volatile din aerul nconjurtor, datorit emisiilor difuze din fabrica. Depirea c.m.a. n imisii este rezultatul emisiilor difuze neconforme ale celor dou companii. Masurarea nivelului de zgomot Au fost efectuate msurtori ale NZE, n zonele protejate. Condiiile meteorologice n care s-au efectuat determinrile de zgomot:
Viteza vntului Temperatura Presiunea barometric Umiditatea relativ Ziua 0,2 24,6 994 60,4 Noaptea 0,4 17,5 1002 37 U. M. m/s o C hPa %

S-a utilizat sonometru cu filtru tip A 1. Descrierea investigaiilor realizate Condiiile meteorologice n care s-au efectuat msurtorile:
Viteza vntului Temperatura Presiunea barometric Umiditatea relativ Ziua 0,2 25 994 61 Noaptea 0,4 17,5 1002 37 U.M. m/s o C hPa %

2. Determinri i calcule: Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificat metrologic i calculate conform standardelor de mai jos. ISO 1996-1:1982 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 1: Basic quantities and procedures ISO 1996-2:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 2: Acquisition of data pertinent to land use ISO 1996-3:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 3: Application to noise limits ISO 9613 Outdoor sound propagation

3. Executarea analizei: Msurtorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate cte trei msurtori, ziua i noaptea, n fiecare punct de msurare. Sonometrele au fost amplasate n faa obiectivelor protejate. Distana de la faada obiectivelor protejate a fost de 3 m iar distana de la sol 1,5 m. 4. Rezultatele msurtorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul MS nr. 536/9.
Nr. Crt. Punctul de msurare Valoarea admis ziua LAeq dB Valoarea admis noaptea LAeq dB Nivelul de zgomot echivalent msurat ziua LAeq dB 59,8 50,2 51,6 53,2 68,0 61,1 Nivelul de zgomot echivalent msurat noaptea LAeq dB 52,3 48,3 47,2 48,1 -

1 2 3 4 5 6

CR 1 CR 2 CR 3 CR 4 CR 5 CR 6

50 50 50 50 50 50

40 40 40 40 40 40

NOT: - n punctele CR 5 i CR 6 nu s-au efectuat msurtori de zgomot n timpul nopii din cauza c sursele de zgomot (masinile unelte ) nu au funcionat.

Concluzii si recomandari: Rezumatul neconformrii cuantificate Sol: Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au scos n eviden urmtoarele rezultate: Concentraiile sunt exprimate n mg/kg substan uscat.
Seciunea de prelevare CG1 CG2 CG3 C1 C2 C3 Concentraii determinate nd 0,035 nd 5,04 nd nd Concentraii valori normale < 0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 Concentraii prag de alert 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 Concentraii prag de intervenie 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0

Concluziile formulate dup cuantificarea neconformrii fiecrui factor de mediu i corelarea rezultatelor dup o metod grafic. Pentru aprecierea impactului, s-a utilizat o metod de evaluare global a strii de poluare a mediului. n acest sens, calitatea factorilor de mediu, s-a ncadrat ntr-o scar de bonitate, cu acordarea unei note care s exprime apropierea sau deprtarea de starea ideal.

Scara de bonitate: - Nota de bonitate 10 este considerat ca fiind starea ideal a mediului. - Nota de bonitate 9, este acordat pentru imisii care se ncadreaz n limitele maxime admise - Pentru imisiile msurate a cror valoare este mai mare dect limita maxim admis, nota de bonitate acordat, reprezint produsul ntre cifra 9 i raportul dintre limita maxim admis i valoarea msurat a imisiei. Scara pentru indicele de poluare global: I= 1, mediu natural neafectat de activitatea uman; I = 1 2, mediu supus efectului activitii umane n limite admisibile; I= 2 3, mediu supus efectului activitii umane, provocnd stri de disconfort formelor de via I= 3 4, mediu afectat de activitatea uman, provocnd tulburri formelor de via I= 4 5, mediu grav afectat de activitatea uman, periculos formelor de via I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de via. Notele de bonitate acordate:
Nr. Crt. 1 2 3. 3.1. 3.2. Factorul de mediu Sol. Apa de suprafa Atmosfera. Imisii n aerul nconjurtor Nivel de zgomot Nota de bonitate acordat 8,5 9 Observaii. Depirea concentraiei pentru indicatorul PCB, n seciunea R1. Depirea concentraiei Sunt depite c.m.a. de 0,79 ori la monoxid de carbon i de 3,59 ori suspensi volatile PM 10. Sunt depiri ale nivelului de zgomot admis, cuprinse ntre 12 14%.

3,77 7,35

Starea ideal este reprezentat de un patrulater regulat, cu aria S1 iar starea real este reprezentat de patrulaterul neregulat, cu aria S2, nscris n forma geometric regulat a strii ideale. Indicele de poluare global, IPG reprezint raportul S1/S2. S1 = 200, S2 = 98,92, de unde: IPG = 2,0218 Din datele prezentate rezult c impactul semnificativ asupra mediului l are depozitul de crbune. Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconjurator, este determinat de amplasament-mrimea i localizarea acestuia, natura activitii desfurate i amploarea acesteia. Bilanul teritorial al amplasamentului este urmatorul: Drum betonat: 3825,4 m2. Platforma tehnologica: 7018 m2 Masini unelte: 1207,3 m2

Magazii: 298 m2. Spatii verzi: 264 m2 Ape de suprafa:

Rezultatele analizei apei de suprafata sunt urmtoarele:


Denumirea poluantului Clor liber Fenoli SO42-(sulfat) K2Cr2O7(bicromat de potasiu) Plumb CH4(metan) CO2(dioxid de carbon) SO(monoxide de sulf) Si(siliciu) S(sulf) F(fosfor) P(fluor) UM g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l Concentraia msurat. 240 0,001 200 0,0417 0,05 2,62 1,7 1 2,5 1 1,5 5 Concentraia maxim admis. 400 0,002 400 0,25 0,1 25 3,3 5 5 2,5 4,5 20

Se constat ca valorile concentraiilor metalelor grele i indicile de hidrocarburi nu depesc limitele maxime admise. Aerul nconjurtor: Rezultatele msurtorilor de imisii:
Cod prob CG1 CG2 CG3 CG4 Concentraia maxim admis. 17 g/m2/lun 17 g/m2/lun 50 g/m3 50 g/m3 Concentraii msurate 32 g/m2/lun 29 g/m2/lun 183,85 g/m3 175,26 g/m3 Standard/ordin pentru reglementarea c.m.a. STAS 12574-87 STAS 12574-87 Ordinul 592 /2002 Ordinul 592/2002

Concentraiile din aerul nconjurtor ale monixidului de carbon i substante volatile depesc cu mult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate. Nivelul de zgomot. Nivelul de zgomot echivalent depete limita maxim admis la receptorii protejai, n cursul nopii, n toate punctele unde s-au efectuat msurtorile.
Nr. Crt. Punctul de msurare Valoarea admis ziua LAeq dB 50 50 50 Valoarea admis noaptea LAeq dB 40 40 40 Nivelul de zgomot echivalent msurat ziua LAeq dB 59,8 50,2 51,6 Nivelul de zgomot echivalent msurat noaptea LAeq dB 52,3 48,3 47,2

1 2 3

CR 1 CR 2 CR 3

4 5 6

CR 4 CR 5 CR 6

50 50 50

40 40 40

53,2 68,0 61,1

48,1 -

n timpul zilei valorile mari, cu depiri cuprinse ntre 15 17%, se nregistreaz n punctele de CR-1, CR-4 i CR-4. n celelalte seciuni unde s-au efectuat msurtorile, depirile nivelului de zgomot echivalent sunt mai mici, fiind apropiate de limitele admise. 6.12 . Elaborarea unui model de organizaie ecotehnologic 6.12.1. Iniierea implementrii modelului organizaiei ecotehnologice Fiecare tip de organizaie are specificul ei de organizare i funcionare i din acest punct de vedere, este dificil s se recomande o metodologie comun, aplicabil oriunde i oricnd i al crei succes este garantat ntotdeauna. Dei consultanii dispun adeseori de metodologii proprii, uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogat experien profesional, totui nu se poate spune c exist o singur cale de reuit.n continuare se vor preciza cteva idei i indicaii care s foloseasc celor ce doresc s implementeze sau s menin un astfel de sistem. o Crearea unui climat al schimbrii. n cadrul organizaiilor au loc o serie de schimbri; unele sunt de mic anvergur, influennd un individ sau un grup restrns de indivizi, ca de exemplu schimbri mici n organizarea muncii la un loc de munc; altele sunt de amploare mare, influennd organizaia n ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management) Schematic, procesul schimbrii se prezint n figura 6.12.1 o organizaie trebuie s fie contient de presiunile existente pe pia i s dezvolte strategii corespunztoare pentru a ctiga clieni pe baza criteriilor de competitivitate existente pe pia n acel moment. n figura 6.12.2. se ilustreaz consecinele rezultate n urma ignorrii forelor prezente pe pia i a evitrii aciunilor de schimbare. Exist nenumrate exemple de organizaii care au pltit scump ignorarea modificrii condiiilor pieelor ezitnd sau refuznd s se adapteze la aceste schimbri. Schimbrile sunt modificri reale care se aplic n orice parte component a organizaiei: planuri i programe de activitate, domeniul de actiune al managementului, maini i utilaje, echipamente, structura de organizare oamenii nii etc.

Forte pentru schimbare

Forte care se opun schimnbarii

Fig 6.12.1. Procesul schimbarii organizationale

Fig 6.12.2. Consecintele ignorarii schimbarii

6. 12.2. Contientizarea necesitii implementrii managementului mediului. Managerii din diverse organizaii recunosc, n general, nevoia pentru schimbare, ca pe o modalitate de a face fa presiunilor cornpetitive, dar muli nu neleg cum trebuie s fie implementat schimbarea. Cheia ctre succes este de a integra angajaii, rolurile i responsabilitile acestora din cadrul organizaiei, n cadrul unei structuri de procese. O abordare bazat pe procese i ncepnd cu declararea viziunii i misiunii, analiznd factorii critici de succes i identificnd procesele de baz, este cel mai eficient mod de angajare a personalului n procesul schimbrii. Managementul superior trebuie s nceap dezvoltarea noii structuri orientate pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectnd anumite etape. Punctul de start trebuie s fie o analiz general a organizaiei i a transformrilor solicitate de echipa managerial, Prin realizarea acestei analize diagnostic asupraschimbrilor impuse, asupra problemelor care exist i asupra domeniilor care trebuie imbuntite, se obine un angajament iniial, vital pentru nceperea procesului de transformare.

Fig 6.12.3. Arhitectura de procese Procesele de baz descriu ce se realizeaz sau ce trebuie s fie tacut astfel nct organizaia s realizeze factorii de succes. Prima etap n nelegereaproceselor de baz este de a identifica o reea, arhitectur de procese de acelai ordin de importan (fig. 6.12.3). Odat procesele de baz definite, este necesar ca pentru noua structur de procese s fie stabilite obiectivele, intele i indicatorii de performan. Este necesar; de asemenea, descompunerea proceselor de baz n subprocese, activiti i sarcini.