Sunteți pe pagina 1din 5

DECIZIE Nr. 567 din 11 iulie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12, alin.

(1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului

Autorul sesizarii => Avocatul Poporului, prin Adresa nr. 5.321 din 28 iunie 2006 Obiectul sesizarii => Dispozitiile art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 privind
organizarea i desfasurarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000 control a posteriori pe cale de actiune

Motivarea sesizarii => Autorul sesizarii si exceptiei de neconstitutionalitate (Avocatul Poporului) considera ca art. 12, alin. (1) din Legea nr. 3/2000 incalca prevederile constitutionale ale art. 1, alin.(4), art. 80 si art. 90. Desi prevederile Legii privind organizarea si desfasurarea referendumului au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, Curtea, prin Deciziile nr. 70 din 5 mai 1999 si nr. 498 din 8 iunie 2006, s-a pronuntat doar cu privire la constitutionalitatea unor1 prevederi cuprinse in art. 12, alin.(1) din lege. Intrucat art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 contine si alte prevederi referitoare la referendumul relativ la "problemele de interes national", Avocatul Poporului solicita Curtii sa constate neconstitutionalitatea dispozitiilor cuprinse in acest articol, avand in vedere si solutiile adoptate prin cele doua decizii.
Astfel, art. 12, alin.(1) din Legea nr.3/2000 restrange puterea constitutionala a Presedintelui Romaniei, Parlamentul actionand prin aceasta lege in afara competentei sale constitutionale. Conform art. 2, alin.(1), care incadreaza Presedintele in categoria autoritatilor reprezentative prin care poporul isi exercita suveranitatea nationala, art. 80, art. 81, alin.(1) si art. 90 din Constitutie, Presedintele Romaniei are un drept exclusiv de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national. Acest drept exclusiv trebuie interpretat si ca un drept exclusiv al Presedintului de a stabili care sunt problemele de interes national si care vor fi supuse referendumului, iar nicio alta autoritate publica nu poate decide lista problemelor de interes national. De asemenea, art. 2, alin.(1) din Constitutie confera Presedintelui un statut care legitimeaza exercitiul unor atributii exclusive fara interventia altor autoritati, acest lucru fiind in conformitate si cu principiul separatiei puterilor in stat art. 1, alin.(4) din Constitutie. Articolul 90 din Constitutie este interpretat de autorul sesizarii in sensul ca acea consultare a
1

La acea data, art. 12, alin.(1) cuprindea si lit. B, h), cu urmatorul continut: alte probleme propuse Parlamentului de catre Presedintele Romaniei, in exercitarea atributiilor sale constitutionale => considerat neconstitutional, prin prisma propuse Parlamentului , intrucat "Presedintele este singurul indreptatit sa stabileasca problemele de interes national asupra carora poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum"

Parlamentului este obligatorie (are valoarea unui aviz obligatoriu, fiind o conditie prealabila), dar NUMAI Presedintele poate decide cu privire la initierea procedurii pentru referendum (=consultarea legislativului), identificarea problemelor de interes national si alegerea uneia pentru a fi supusa in concret referendumului. Se adauga si argumentul ca, in ciuda art. 73, alin.(3) lit. d) din Constitutie, potrivit caruia organizarea si desfasurarea referendumului se reglementeaza prin lege organica, alegerea acelei probleme de interes national trebuie facuta tot de Presedinte. Acea lege organica (in speta, 3/2000) nu va face altceva decat sa stabileasca un cadru tehnic de desfasurare a referendumului (cum se va vota, formarea comisiilor pentru inregistrarea voturilor si alte probleme organizatorice) SI NU sa determine fondul referendumului (adica problema pusa in discutie ce pot sau ce nu pot sa voteze cetatenii).

Decizia Curtii Constitutionale:


1) Criteriul formal: Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Avocatul Poporului cu respectarea prevederilor constitutionale ale art. 146, lit. d), teza a doua. 2) Criteriul material: Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului, in temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie, si constata ca dispozitiile art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului sunt neconstitutionale.

Motivarea deciziei: 1. Pe forma (criteriul formal), Curtea constata ca a fost legal sesizata de Avocatul
Poporului si are competenta de a solutiona prezentul diferend (=exceptia de neconstitutionalitate) prin decizie, in temeiul art. 146, lit. d)2 si al art. 1, alin.(2)3, art. 24, 35, 106 si 32 din Legea nr. 47/1992. In plus, Curtea examineaza sesizarea Avocatului
2

Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: [] d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial ; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului
3

Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania

(1) Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului. (2) Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la alin. (1), care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei. (3) Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
5

(1) Atributiile Curtii Constitutionale sunt cele stabilite de Constitutie si de prezenta lege. (2) In exercitarea atributiilor care ii revin Curtea Constitutionala este singura in drept sa hotarasca asupra competentei sale. (3) Competenta Curtii Constitutionale, stabilita potrivit alin. (2), nu poate fi contestata de nicio autoritate publica.
6

(1) Curtea Constituional poate fi sesizat n cazurile expres prevzute de art. 146 din Constituie, republicat, sau de legea sa organic. (2) Sesizrile trebuie fcute n form scris i motivate.

Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public si dispozitiile legale criticate (art. 12, alin.(1) din Legea 3/2000), raportate la prevederile Constitutiei pretins incalcate (art. 1, alin.(4) separatia puterilor in stat, in cadrul democratiei constitutionale; art. 80 rolul Presedintelui si art. 90 referendumul), precum si Legea nr. 47/1992. Astfel, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a unui act juridic (lege/ordonanta) pagubitor (ce atinge drepturi si libertati fundamentale sau interese legitime in mod direct si personal) poate fi facuta de partea din proces presupusa vatamata, de judecatorul unic/completul de judecatori (=instanta) ex officio, de procurori in cauzele la care participa, de Avocatul Poporului direct (=nu e nevoie ca actul sa se aplice unui caz concret, dar trebuie sa fie intrat in vigoare => imbinarea controlului pe cale de actiune cu cel a posteriori) si necircumstantiat. Trebuie sa tinem seama ca in toate aceste cazuri, exceptia poate fi ridicata in orice faza procesuala (fond, apel, recurs), de la orice tip de instanta (judecatorie, tribunal, curte, Inalta Curte), in orice tip de proces (civil, penal, comercial etc). In al doilea rand, ne grabim sa adaugam ca, in ceea ce priveste Avocatul Poporului, pe langa acel caracter direct il intalnim si pe cel necircumstantiat, care presupune ca textul asezamantului fundamental nu conditioneaza cu nimic posibilitatea Avocatului Poporului de a sesiza invoca exceptia de vreun drept/libertate => poate sesiza Curtea in legatura cu o dispozitie cu privire la separatia puterilor in stat, de exemplu. De fapt, nu putine sunt cazurile in care Avocatul Poporului atrage atentia jurisdictiei constitutionale (si societatii, pe aceasta cale) asupra unor nereguli relative la marele principiu al separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu toate consecintele ce deriva din acesta loialitatea reciproca a autoritatilor, evitarea dublei reglementari, evitarea paralelismelor si a contradictiilor etc. Desigur, el o face indirect, prin prisma incalcarii initiale a unor drepturi fundamentale, dar in spatele carora se afla problemele aminitite mai sus. Aceasta institutie de sorginte suedeza (Ombudsman) are astazi largi atributii si e normal sa nu fie ingradita in exercitarea acestora, pentru ca altfel ratiunea existentei sale (aceea de a apara drepturile si interesele legitime ale oamenilor persoane fizice, DAR si de a controla, implicit, activitatea celorlalte puteri legislativa, executiva pentru a nu fi abuz de putere) ar disparea. Asadar, pentru a intelege pe deplin solutia Curtii si motivarea acesteia trebuie sa pornim cu studiul concret al textului legal supus controlului a posteriori pe cale de actiune, adica al art. 12, alin.(1) din Legea 3/2000: "Sunt considerate probleme de interes naional n sensul art. 11: A. Adoptarea unor msuri privind reforma i strategia economic a rii B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la: a) regimul general al proprietii publice i private; b) organizarea administraiei publice locale, a teritoriului, precum i regimul general privind autonomia local; c) organizarea general a nvmntului; d) structura sistemului naional de aprare, organizarea armatei, participarea forelor armate la unele operaiuni internaionale;

e) ncheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaionale pe durat nedeterminat sau pe o perioad mai mare de 10 ani; f) integrarea Romniei n structurile europene i euroatlantice; g) regimul general al cultelor."

2. Pe fond (criteriul material),

Curtea considera ca art. 12, alin.(1) din Legea nr.

3/2000 este neconstitutional intrucat limiteaza nejustificat prerogativele constitutionale ale Presedintelui Romaniei7, asa cum sunt ele prevazute in art. 80, 81, 90 din Constitutie. Art. 90 din Contitutie Referendumul ridica 2 probleme asupra carora Curtea se pronunta: 1. Nedefinirea conceptului de probleme de interes national 2. Lipsa precizarii ca acest concept va fi explicat/detaliat ulterior printr-o lege organica (nu isi au aici locul discutiile conform carora referendumul ar fi explicat/detaliat ulterior prin legea organica 3/2000, in virtutea art. 73, alin.(3), lit.d)8 din Constitutie). Prin Decizia nr. 70/5 mai 1999, Curtea a decis ca dispozitiile art.12 alin (1) lit. B h) sunt neconstitutionale in ceea ce priveste expresia propuse Parlamentului intrucat Presedintele are competenta exclusiva de a stabili problemele de interes national asupra carora poate solicita poporului sa isi exprime vointa prin referendum. La reexaminare, Parlamentul a eliminat in totalitate continutul lit. h), astfel lipsindu-l pe Presedinte de a propune poporului si alte probleme de interes national, in afara celor prevazute de literele anterioare => textul legal in discutie adauga la cel constitutional, iar reglementarea puterii legislative in materia prezenta (referendara) actioneaza intrusiv in sfera puterii executive (prezidentiala), incalcand principiul separatiei si echilibrului puterii statului, cu valenta comportamentului loial, asa cum precizeaza insasi Curtea: Stabilirea prin lege a problemelor de interes national reprezinta un amestec al Parlamentului in exercitarea atributiilor exclusive ce-i sunt conferite prin Constitutie Presedintelui si, ca atare, o nesocotire a principiului separatiei si echilibrului puterilor in cadrul democratiei constitutionale. Rezumand motivele pe care se bazeaza argumentarea ca art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 incalca dreptul Presedintelui de a consulta poporul privind probleme de interes national, trebuie sa retinem ca, potrivit art. 1, alin.(4) principiul separatiei puterilor in stat, art. 80 rolul Presedintelui, art. 81, alin.(1) referitor la legitimitatea electorala egala a Presedintelui Romaniei cu legitimarea Parlamentului (care nu e altceva decat expresia simetriei juridice intr-un stat de drept: Parlamentul si Presedintele sunt principalele autoritati reprezentative ale poporului roman, iar cum primul e ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, e logic ca si
7

Curtea a statuat: Numai Presedintele Romaniei are dreptul de a decide care sunt problemele de interes national si, in cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concreta ce se supune referendumului si data desfasurarii acestuia. 8 Intrucat acesta prevede stabilirea prin lege a organizarii si desfasurarii referendumului (adica a unor masuri tehnice, procedurale) si nicidecum a domeniului interesului national (a ceea ce inseamna, de fapt, interes national)

al doilea sa fie ales in situatii similare) si art. 90 din Constitutie referitor la referendum, Presedintele are competenta exclusiva de a determina problemele de interes national ce se supun referendumului (chiar daca acesta presupune, ca o conditie sine qua non, consultarea prealabila obligatorie a Parlamentului). Oricare alta interpretare ar fi de natura a aduce in conflict competentele autoritatilor statului (in speta Parlamentul si Presedintele). Interesul national poate diferi de la o perioada la alta (neavandu-se aici in vedere Presedintele actual al Romaniei, ci functia, in abstracto, a sefului statului, de azi si de maine). E posibil oricand sa survina situatii noi care sa reclame apelul la un referendum. Enumerarea exhaustiva a situatiilor reprezinta, in acest context, o limitare a sferei interesului national si implicit o ingradire a dreptului constitutional al Presedintelui de a decide singur DACA initiaza referendum (I), CAND il initiaza (II) si CU PRIVIRE LA CE (III) = sfera interesului national, adica problemele esentiale, din noianul interminabil de probleme din societate, asupra carora vrea si poate sa consulte poporul.

Precizari teoretice din Constitutie referitoare la referendum

I. In Romania, referendumul poate fi organizat, ca o generalitate, in virtutea art. 2 Suveranitatea , intr-o maniera simetrica cu cea a alegerilor organelor reprezentative = prin vot universal (toti cetatenii cu drept de vot), egal (votul meu e egal cu al tau, fara celebrele colegii in care votul unei persoane din primul colegiu era echivalent cu votul a 50 de persoane din ultimul colegiu), direct (nu prin mandatar/reprezentant, tu cu mana ta), secret (nu are voie nimeni sa vada/stie ce/pentru cine votezi tu, fara consimtamantul tau) si liber exprimat (fara vreo presiune exterioara care sa te constranga sa votezi in contra conceptiilor proprii). II. In concret, referendumul este: 1. Decizional (are efecte juridice directe, ipso iure) a) art. 95, alin.(3) Suspendarea din functie dupa ce se aproba cererea de suspendare a Presedintelui (initiata de cel putin 1/3 din nr. deputatilor si al senatorilor) b) art. 151, alin.(3) Procedura de revizuire (a Constitutiei) referendumul este o conditie de validitate a proiectului de revizuire a Constitutiei 2. consultativ (nu are efecte juridice directe, ci efecte juridice indirecte sau efecte politice, ipso facto) a) art. 90 Referendumul poporul e chemat de Presedinte (dupa consultarea Parlamentului) sa isi exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national