Sunteți pe pagina 1din 4

UMANISMUL IN CULTURA EUROPEANA Contextul socio-politic Incepand cu secolul al XIV-lea , in Europa Occidentala incepe o epoca de inflorire economica , sociala

& culturala fara precedent , care a fost denumita ulterior prin cuvantul "Renastere". Concurenta a doua orase , Roma & Florenta ,a generat o impresionanta intrecere creatoare , cea ce a facut din Italia patria Renasterii. Perioada dintre 1450 & 1550 a marcat in Italia un moment de maxima efervescenta in domeniul artelor , cand papi , regi sau duci isi faceau un titlu de glorie din a invita la palatele & curtile lor pe poeti , pictori , scluptori & arhitecti, pentru ca acestia , sub protectia suveranilor , sa isi puna talentul in slujba unui nou ideal, omul.Asfel, in timpul Renasterii ,se cristalizeaza un curent cultural, umanismul, care se bazeaza pe redescoperirea valorilor Antichitatii. Trasaturile umanismului In sens strict , umanismul reprezinta studiul specializat al umanioarelor , adica a limbilor clasice , precum & al literaturii & a filozofiei acestor civilizatii. In sens larg , umanistii sunt animati de idealul omului universal (uomo universale), definit ca individ cu o vasta cultura , stapan pe limbile greaca & latina , pe domeniul muzicii & al filozofiei , pe descoperirile stiintei. Umanismul este un curent cultural aparut in timpul Renasterii (sec XIV-XVI), mai intai in Italia extinzandu-se apoi in Europa care promova o cultira laica pentru dezvoltarea orgolioasa a personalitatii umane , bazandu-se pe redescoperirea antichitatii greco-latina. Cateva evenimente care determina renasterea & umanismul:inventarea tiparului (Gutemberg), caderea Constantinorolului, descoperirea Americii. Spre deosebire de evul mediu , care vedea in om o creeatie a divinitatii supusa in exclusivitate vointei acestuia , umanismul pune accent pe faptul ca omul este o fiinta rationala, libera , inzestrata cu demitate & liber arbitru.Invatamantul se orienteaza catre discipline romaniste:studierea limbilor vechii (greaca,abraica), retorica , filozofia morala , enciclopedismul etc. Umanismul in cultura romana Umanismul romanesc s-a manifestat mai tarziu decat cel european , mai precis intre sec al XVI-XVIII. Trasaturi: -dezcoltarea tipografiilor (Coressi) -circulatia tipariturilor in limba romana -dezvoltarea istografiei, a scolilor -scrierea gramaticilor & a lexicoanelor -intemeirea bibliotecilor in manastiri & in curtile domnesti -aparitia unui stil renascentist in arhitectura, stilul brancovenesc Carturarii umanisti s-au format intelectual in Europa. Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania , in mediile maghiare & germane. Unul dintre cei mai importanti umanisti din Transilvania a fost Nicolaus Olahus, provenit dintr-o familie de romani. Operele sale istorice & literare sunt scrise in limba latina. Avand meritul de a folosi izvoare antice , el este cel dintai care afirma originea comuna latina a romanilor. In Moldova, Iacob Eraclid Despotul, domnitor calatorit prin Italia, Franta , Germania , intemeiaza o "Schola latina" la Cotnari & este cel dintai care a dorit sa racordeze cultura moldoveneasca la ideile Europei Occidentale. In Tara Romaneasca un lucru similar l-a incercat voievodul Petru Cercel. Legaturile domnilor nostri cu principii umanisti occidentali s-au datorat necesitatilor istorice care vizau o incipienta comunitate de spirit european. Personalitatile de marca ale curentului umanist se vor afirma abia in secolul al XVII-lea , prin cronicarii moldoveni Grigore Ureche & Miron Costin. Umanismul lor nu este insa umanismul Renasterii , ci ecoul tardiv al acesteia , meditat prin scolile iezuite in Polonia, unde cei doi boieri au studiat. Idei umaniste , apar de asemenea , in scrierile lui Udriste Nasturel ,Nicolae Milescu & Constantin Cantacuzino.

Cel mai important umanist roman este Dimitrie Cantemir , primul nostru spirit de talie europeana. Inzestrat cu o cultura enciclopedica , cunoscator a numeroase limbi , Cantemir reprezinta expresia lui Uomo Universale (omul universal):istoric, geograf, orientalist, etnograf, autor de eseuri & tratate in limba latina, romana, rusa, turca. El este un stralucit precursor al corifeilor Scolii Ardelene. La 26 octombrie 1673 se naste Dimitrie Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei. Principala preocupare a tanarului a fost invatatura, ceea ce il va ajuta sa devina un spirit enciclopedic, reprezentant stralucit al umanismului romanesc si prefigurator al iluminismului. Despre cea dintai carte a lui Dimitrie Cantemir "Divanul sau galcava inteleptului cu lumea", s-a spus ca e mai mult decat un tratat de etica, e intaiul eseu scris in limba romana. A doua lucrare a sa, aparuta in 1700, la Constantinopol in latineste, poarta titlul "Imaginea stiintei sacre, care nu se poate zugravi". A fost tradusa, tarziu si doar partial in romaneste su titlul "Metafizica". Lucrarea face din autorul ei un precursor in filozofia romaneasca. Urmatoarea carte, "Logica", este primul manual didactic de acest gen, scris de un roman. Ideile filozofice si politice, extrase din realitatea istorica traita intens de fostul si viitorul domn al Moldovei, sunt prezentate sub forma literar-alegorica in "Istoria ieroglifica". Lucrarea a avut ca scop sa realizeze un pamflet politic in care sa demaste puternicele disensiuni dintre familiile boieresti aflate la putere in cele doua tari romanesti si rolul nefast jucat de Poarta Otomana in politica si in viata Moldovei si Tarii Romanesti; toate acestea cu personaje luate din lumea fabulelor. "Descriptio Moldaviae" ("Descrierea Moldovei") este scrisa in 1716, in limba latina, la cererea Academiei din Berlin. In alcatuirea sa intra trei parti: a) partea geografica, continand descrierea formelor de relief, a florei, faunei si bogatiilor minerale; si prezentarea targurile si capitalelor tarii de-a lungul timpului. Dimitrie Cantemir elaboreaza prima harta a Moldovei. b) partea politica, infatiseaza organizarea politica si administrativa a tarii, cu referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnitorilor, la obiceiurile prilejuite de inscaunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodna, nunti, inmormantari, etc. c) despre cele bisericesti si ale invataturii in Moldova, unde gasim bogate informatii despre graiul moldovenesc, despre slovele folosite, la inceput latinesti, apoi inlocuite cu cele slavonesti; tot aici sunt enumerate intruchipari mitologice, precum: "Doina", "Frumoasele", "Ursitele", "Sanzienele", "Zburatorul", etc. Lucrarea prezinta interes nu numai pentru documentata descriere politica si geografica, ci si pentru observatiile etnografice si folclorice, Dimitrie Cantemir fiin primul carturar roman ce a intreprins cercetari in aceste domenii, cat si primul nostru cartograf. Faima mondiala a lui Cantemir se datoreaza realizarii lucrarii "Cresterea si descresterea Portii Otomane" pentru subiectul ales, pentru tratarea inedita, pentru noutatea unor date cuprinse in carte; dar si datorita traducerii lucrarii in franceza si engleza. Daca lucrarea "Viata lui Constantin Cantemir" a fost, in conceptia autorului, un capitol anticipat din "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", cum s-a crezut o vreme, o continuare a "Letopisetului" lui Miron Costin, cum se poate deduce din cronologia anilor 1661-1693 descrisi aici, sau o biografie de sine statatoare despre domnia tatalui sau, asa cum s-a demonstrat de istoricii contemporani, nu se poate spune cu exactitate. Activitatea de savant a lui Dimitrie Cantemir se incheie cu "Hronicul vechimii a romano-moldovlahilor", socotit multa vreme opera sa capitala, prima istorie a romanilor de pretutindeni. Scrisa in limba romana, opera este conceputa dupa un plan vast si cu o larga informatie extrasa din lucrari ale istoricilor din cele mai vechi timpuri. Este infatisat trecutul indepartat al poporului nostru, originea comuna a tuturor romanilor. Prin vasta opera pe care a creat-o, prin ideile progresiste si prin spiritul sau enciclopedic, Dimitrie Cantemir este una dintre personalitatile remarcabile ale culturii europene.

ILUMINISMUL IN CULTURA EUROPEANA Contextul socio-politic Iluminismul este un curent cultural cristalizat in Franta secolului al XVIII-lea (numit secolul luminilor), care se caracterizeaza prin suprematia ratiunii & a stiintei. Pregatit inca din veacul precedent printr-o serie de opere filozofice , juridice & economice dominate de o alta conceptie asupra omului & a drepturilor sale., Iluminismul reprezinta manifestarea ideologica a unei burghezii aflate in plina ascensine. Ideea de baza a curentului este aceea k prin luminare , prin cultura & stiinta omul poate ajunge la o perceptie rationala a universului & chiar la stapanirea lui. Doctrina filozofica burgheza ,Iluminismul a culminat cu marea opera colectiva care este ENCICLOPEDIA franceza (editata intre 1751 & 1780). Trasaturile Iluminismului Considerand ca fiinta umana este inzestrata cu facultatea ratiunii, Iluminismul pledeaza pentru egalitatea naturala a oamenilor.Ierarhia sociala nu mai reprezinta-ca in gandirea medievala-expresia unei ierarhii divine, ci o pervertire a starii originare de egalitate. carturarul iluminist se simte un "cetatean al universului"care traieste in Cosmopolis ("Cetatea universului"), o patrie ideala, obsedat de ideea fericirii. "Filozoful" sau "inteleptul" ia acum locul modelelor umane medievale ("sfantul", "cavalerul"), avand menirea de a fi un ghid al umanitatii in calea ei spre fericire. Opunandu-se prin caracterul sau de ideologie rationalista gandirii religioase de tip medieval, Iluminismul a fost reprezentat cu stralucire de Voltaire, Diderot, Rousseanu,D'Holbach (in Franta), Immanuel Kant & JOhann Gottfried Herder (in Germania), de John Locke & David Hume (in Anglia). Iluminismul in cultura romana Cu slabe ecouri in Tara Romaneasca & Moldova , unde contactul cu ideile iluministe s-a produs prin filiera franceza sau greceasca , Iluminismul apusean isi gaseste in Transilvania o coordonata specifica. Burghezia romaneasca de aici , nemultumita de lipsa drepturilor sociale & politice ale romanilor transilvaneni , supusi stapanirii Imperiului Austriac, isi exprima doleantele intr-un memoriu intitulat "Supplex Libellus Valchorum Transilvaniae, prin care cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Inceputurile acestei discriminari se afla in prevederile pactului politin intitulat Unio trium nationum (Uniunea celor trei natiuni), incheiat intre nobilii sasi & secui (Nobiles , Saxones ,Siculi), in care termenul "natio" are sensul juridic medieval de grupare cu drepturi politice. Miscarea ideologica-politica & cultural-literara a romanilor din Transilvania , cunoscuta sub numele de Scoala Ardeleana , care l-a avut ca profesor pe episcopul Ioan Inocentiu Micu-Klein, a grupat in jurul ei numerosi intelectuali:i storici, preoti, lingvistici, pedagogi, moralisti, poeti etc. Cei mai importanti reprezentanti sunt Gheorghe Sincai , Samuil Micu , Petru Maior & Ion Budai-Deleanu. Toti patru, numiti corifeii Scolii Ardelene , prin apartenenta la Biserica Unita (greco-catolica , infintata in anul 1700) au avut posibilitatea sa faca studii superioare la Viena sau Roma & au continuat ideile cronicarilor cu privire la originea latina a limbii romane & la romanitatea romanilor. Prin scrierile lor istorice, reprezentantii Scolii Ardelene se situeaza pe linia traditiei umaniste , fructificand informatii furnizate de vechile cronici & dezvoltand tezele fundamentale cu privire la romanitatea, unitatea & continuitatea poporului roman. Cele mai importante lucrari istorice ale ale iluministilor transilvaneni sunt: "Hronica romanilor & a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru inceputul romanilor in Dacia" de Petru Maior & "Istoria & lucrarile & intamplarile romanilor" de Samuil Micu. Prin tarm filologic , sunt de remarcat: "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior, "Elementa linguae dacoromaniae sive valachicae" de Samuil Micu & Gheorghe Sincai & " Lesiconul romanesc-latinescunguresc-nemtesc, opera care sintetizeaza eforturile unei intregi generatii, la desavarsirea careia rolul decisiv l-a avut Petru Maior.

Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania, a luat nastere ca urmare a excluderii romanilor de la viata social-politica conform actului "Unio trium nationum" (1437). In acest context, Iluminismul poate fi considerat mai degraba un demers politic, sintetizat in memoriul din 1791, "Supplex libellus valachorum Transsilvaniae", trimis imparatului Leopold II, prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte ce formau Imperiului Habsburgic. Inspirandu-se din ideile Iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au militat pentru egalitate si libertate, pentru suveranitatea a poporului, in baza ideii de drept national si de contract social. Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este reprezentata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. Toate aceste patru personalitati, savanti de talie europeana si poligloti, au facut studii teologice, filozofice si de drept canonic la Roma si Viena. Scoala Ardeleana. Directii fundamentale: Directie socio-culturala. Este in stransa legatura cu motorul miscarii iluministe europene, aceea de emancipare a oamenilor prin cultura si educatie. Cu aceasta ocazie, are loc dezvoltarea si organizarea invatamantului in limba romana. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane, infiinteaza 300 de scoli. Este momentul primelor manuale scolare tiparite, a cartilor de popularizare stiintifica, a calendarelor si cartilor populare. Directie erudita. Cuprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele mai importante sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" de Samuil Micu si Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior si "Lexiconul de la Buda", primul dictionar etimologic al limbii romane. Aceste initiative au pornit de la ideea restabilirii adevarului despre originea romanilor prin aducerea de argumente istorice, filologice si demografice privind caracterul latin al limbii si poporului roman, continuitatea si unitatea sa etnica. Astfel s-au pus bazele lingvisticii romanesti prin fixarea normelor gramaticale ale limbii, imbogatirea vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice. Mostenirile lasate de reprezentantii Scolii Ardelene au contribuit semnificativ la formarea limbii romane, la recunoasterea originilor si a drepturilor, insa nu pot fi considerate opere literare, cum nici autorii, ilustri filologi si istorici, nu pot fi numiti scriitori. Ceea ce nu le putem nega insa este marele merit de a fi creat un mediu propice literaturii. Scoala Ardeleana a creeat un climat favorabil literaturii. Epopeea "Tiganiada" de Ion BudaiDeleanu realizeaza o sinteza artistica a ideilor iluministe ale epocii.