Managementul proiectului Site de licitatii on-line

Prof.coord.:Novac Cornelia Studenti: Cornea Madalina Dumitru Georgiana Niculescu Ana-Maria

Cuprins
Introducere .................................................................................................................................................... 3 Ciclul de viata al unui site de licitatii online ................................................................................................. 5 1. 2. Faza de analiza .................................................................................................................................. 5 Faza de proiectare ............................................................................................................................. 7 Metodologii de dezvoltare a programelor - Modelul cascada ............................................................. 10 Modelul relational al bazei de date ..................................................................................................... 12 3. 4. Faza de implementare ..................................................................................................................... 12 Faza de testare ................................................................................................................................. 24

Modulul de inregistrare ........................................................................................................................... 24 Modulul de autentificare ......................................................................................................................... 25 5. Monitorizare si control .................................................................................................................... 26

Managementul proiectului .......................................................................................................................... 27 1. Managementul scopului .................................................................................................................. 27 Diagrama WBS ................................................................................................................................. 298 2. 3. Managementul Calitatii ................................................................................................................... 30 Managementul Riscului .................................................................................................................. 31 IDENTIFICAREA RISCURILOR..................................................................................................... 31 ANALIZA RISCURILOR .................................................................................................................. 31 REACTIA LA RISC ........................................................................................................................... 32 4. Managementul resurselor umane .................................................................................................... 32 1 . Identificarea nevoilor de personal .................................................................................................. 32 2. Definirea rolurilor si responsabilitatilor membrilor echipei ........................................................... 33 5. 6. Managementul investitiilor (achizitiilor) ........................................................................................ 34 Managementul costului ................................................................................................................... 35 Modelul COCOMO ............................................................................................................................ 35 7. Managementul timpului .................................................................................................................. 37 Diagrama Gantt ................................................................................................................................... 38 Concluzii ..................................................................................................................................................... 41

Introducere
Realizarea unui sistem informatic reprezinta o activitate complexa si de durata, ce antreneaza mari resurse materiale, umane si de timp. Prin analogie, realizarea unui sistem informatic se poate asemana foarte bine cu realizarea unui obiectiv de investitii. In acest sens, este lesne de intuit paralelismul dintre acestea. Asa cum obiectivele de investitii necesita un plan de realizare si de urmarire sub aspectul incadrarii in costuri, termene de punere in functiune si niveluri calitative, tot la fel se pune problema si pentru realizarea unui proiect informatic Managementul proiectelor consta in aplicarea cunostintelor,

capabilitatilor, instrumentelor si tehnicilor specifice pentru activitatile unui proiect, care au obiective, scopuri si cerinte definite, referitoare la timp, costuri, calitate si parametri de performanta, activitati considerate ca importante si adecvate pentru finantare. Timpul, costul, calitatea si performantele sunt constrangeri pentru proiect. Managementul proiectelor reprezint un mod de a aciona pe baza unui plan riguros, pentru a atinge unele obiective formulate ct mai limpede posibil, ntr-o perioad limitat de timp i cu resurse limitate. Indiferent de dimensiunea unui proiect sau de complexitatea acestuia, ndeplinirea obiectivelor nseamn atingerea standardelor de calitate propuse, n limitele de timp i de buget stabilite. Se poate spune ca traim ntr-o societate informatizata. n zilele noastre, ntlnim calculatoare peste tot, de la micul magazin din colt, care-si tine evidentele
3

sale cu ajutorul unui calculator si pna la ghiseul la care platim abonamentele de telefonie, cablu TV, Internet, la examenele pentru permisul de conducere sau alte examene pentru diferite domenii oricare ar fi acestea si multe altele. Peste tot sunt calculatoare, legate eventual ntre ele si formnd astfel retele de calculatoare. Toate acestea se datoreaza faptului ca ne dam seama din ce n ce mai mult ca sistemele de calcul, calculatoarele ne usureaza munca si viata prin aparitia lor. Internetul este un canal de comunicare atat de important incat a devenit parte integranta din activitatea zilnica a multor oameni. Internetul favorizeaza deci comunicarea si prin urmare vanzarile, contactele si notorietatea unei firme. Licitaii on-line este un termen utilizat n mod generic pentru a desemna site-urile care permit persoanelor fizice i juridice vnzarea unui numr variat de bunuri prin utilizarea mai multor mijloace, incluznd licitaia. Aceste site-uri nu ndeplinesc funciile unui organizator de licitaii i prin urmare obligaiile legale din acest domeniu nu li se aplic.

Ciclul de viata al unui site de licitatii online

1. Faza de analiza
Aceasta etapa incepe cu site-ul conturat sub forma de idee, idee ce urmeaza a fi dezvoltata pe baza unei discutii ample cu clientul. In urma acestei discutii se intocmeste un document de specificare ce contine specificatiile cerintelor venite din partea clientului.

~ Documentul de specificare ~

1. Solicitari de date 1.1. Tipuri Date de intrare : user (id, adresa, telefon, email, nume user, parola, tipul de persoana: fizica-CNP, nume, prenume- sau juridical CUI, denumire); date referitoare la produsele licitate si categoriile din care fac parte; Date de iesire : rezultatul fiecarei licitatii la finalizarea acesteia; Date memorate in sistem : tipul de persoana(fizica sau juridica) 1.2. Solutia de back-up trebuie sa asigure o protectie eficienta a datelor prin stocarea copiilor de salvare pe medii de stocare. 1.3. Baza de date relationala trebuie sa ofere facilitati pentru modificari, inserari, stergeri, de catre administrator ale obiectelor bazei de date. 1.4. Sa existe un sistem de validare a introducerii datelor (validare CNP/CUI-se va verifica pe baza CNP-ului daca persoana respectiva este majora, caz in care i se va permite participarea la licitatie). Aplicatia va asigura calitatea datelor introduse prin proceduri de validare : prin definirea campurilor obligatorii (id-uri); a formatului acceptat pentru anumite campuri(CNP/CUI);

a unor valori sau plaje de valori posibile pentru anumite campuri(pf/pj); prin verificarea si atentionarea utilizatorilor asupra contradictiilor dintre inregistrari( reintroducerea parolei la inregistrarea unui cont nou); sa nu permita existenta datelor dublate, sa sesizeze datele inconsistente si datele lipsa.

2. Solicitari functionale 2.1. Site-ul va avea o interfata grafica din care vor fi accesibile toate functionalitatile, si o parte de administrare; 2.2. Autentificarea-accesul user-ului sau administratorului in modulele pentru care dispune de drepturile necesare se va face pe baza unui nume de utilizator si parola. 2.3. Atributiile administratorului constau in: Introducerea/stergerea/modificarea categoriilor si a produselor aferente acestora; Introducerea/stergerea/modificarea licitatiilor; 2.4. Sistemul trebuie sa permita administratorului cautarea unui utilizator: dupa nume sau/si prenume in cazul persoanelor fizice si dupa denumire in cazul persoanelor juridice, si cautarea produselor dupa denumire; 2.5. User-ul logat in site sa poata vizualiza toate licitatiile curente, respectiv produsele care fac obiectul acestora si sa poata participa la licitatii. 2.6. Aplicatia trebuie sa permita retinerea ultimei oferte lansate de un utilizator pentru un produs in cadrul unei licitatii, astfel incat acestuia nu i se va permite sa introduca o suma mai mica decat valoarea ofertei maxime pana la momentul respectiv. 2.7. Sistemul trebuie sa permita afisarea ofertei castigatoare la expirarea perioadei de desfasurare a unei licitatii. 2.8. Se vor folosi liste de selectie pentru introducerea informatiilor predefinite si respectiv campuri editabile pentru editarea directa. 3. Restrictii 3.1. Aplicatia este realizata in limbajul de programare PHP, in mediul Dreamweaver, baza de date relationala fiind reprezentata de MySQL .
6

2. Faza de proiectare
In aceasta etapa, site-ul este planificat in detaliu. Probabilitatea de succes a proiectului este intr-o mare masura, direct proportional cu perioada de planificare si cu nivelul de detaliu la care aceasta se face. Planificarea a economisit timp si bani, prin evitarea situatiilor de pierdere a eficientei echipei de implementare. Planificarea a presupus o intelegere aprofundata a clientului si totodata ne-am asigurat ca putem realiza un proiect care sa furnizeze cu succes serviciile si informatiile necesare. Rezultatul acestei etape este un document de proiectare, ce va include informatii detaliate despre limbajele de programare, despre metodele de dezvoltare si stuctura bazei de date. ~ Documentul de proiectare ~ PHP nsemna iniial Personal Home Page. PHP a fost nceput n 1994 ca o extensie a limbajului server-side Perl, i apoi ca o serie de CGIuri compilate de ctre Rasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae i pentru a urmri numrul de vizitatori ai unui site. Apoi a evoluat n PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a nceput s ia amploare dup ce Zeev Suraski i Andi Gutmans, de la Technion au lansat o nou versiune a interpretorului PHP n vara anului 1998, aceast versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat i numele n acronimul recursiv de acum, pn atunci PHP fiind cunoscut ca Personal Home Page Tools. Apoi Suraski i Gutmans au rescris baza limbajului, producnd astfel i Zend Engine n 1999. n mai 2000 a fost lansat PHP 4.0, avnd la baz Zend Engine 1.0. PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare serverside, conform unui studiu efectuat de Netcraft n aprilie 2002, aprnd pe 9 din cele 37 milioane de domenii cercetate n studiu. Popularitatea de care se bucur acest limbaj de programare se datoreaz urmtoarelor caracteristici : Familiaritatea : sintaxa limbajului este foarte uoar combinnd sintaxele unora din cele mai populare limbaje Perl sau C; Simplitatea : sintaxa limbajului este destul de liber. Nu este nevoie de includere de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus ntr-un document executndu-se ntre marcajele speciale;
7

Eficiena : PHP-ul se folosete de mecanisme de alocare a resurselor, foarte necesare unui mediu multiutilizator, aa cum este web-ul; Securitate : PHP-ul pune la dispoziia programatorului un set flexibil i eficient de msuri de siguran; Flexibilitate : fiind aprut din necesitatea dezvoltrii web-ului, PHP a fost modularizat pentru a ine pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.; Gratuitate : este probabil cea mai important caracteristic a PHPului. Dezvoltarea PHP-ului sub licena open-source a determinat adaptarea rapid a PHP-ului la nevoile web-ului, eficientizarea i securizarea codului. PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Windows, sau Mac OS X i poate interaciona cu majoritatea serverelor web. Codul dumneavoastr PHP este interpretat de serverul WEB i genereaz un cod HTML care va fi vzut de utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML). PHP Romania este comunitatea oficial de programatori de PHP din Romnia. Grupul a fost nfiinat n 2002, ajungnd s cuprind peste 18.000 de membrii nscrii oficial n 2011. Comunitatea ofer suport tehnic gratuit tuturor membrilor prin intermediul forumului de discuii i prin intermediul blogurilor membrilor activi ai comunitii. MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaional, produs de compania suedez MySQL AB i distribuit sub Licen Public General GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actual, fiind o component cheie a stivei LAMP(Linux, Apache, MySQL, PHP). Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comand sau, prin descrcare de pe internet, o interfa grafic: MySQL Administrator i MySQL Query Browser. Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicaia SQL Manager. MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente: AIX, FreeBSD, GNU/Linux, Mac OS X, NetBSD, Solaris, SunOS, Windows 9x/NT/2000/XP/Vista.

Serverul de baze de date MySQL este foarte rapid, fiabil i uor de utilizat. Iniial a fost dezvoltat pentru a manipula baze de date de dimensiuni mari mult mai rapid dect soluiile existente. Cteva dintre caracteristicile de baz ale MySQL sunt: - Funcioneaz pe diferite platforme - Dispune de API pentru C, C++, Eiffel, Java, Perl, PHP, Pyton, Ruby i Tcl - Complet multi-threaded folosind thread-uri de kernel. Acest lucru nseamn c poate lucra cu uuin pe mai multe procesoare dac sunt disponibile - Un sistem de alocare a memoriei foarte rapid i bazat pe thread-uri - Folosete tabele temporare stocate n memorie - Funciile SQL sunt implementate folosind o bibliotec de clase optimizat i sunt foarte rapide. De obicei, nu are loc alocare a memoriei dup iniializarea interogrilor. - Serverul este disponibil ca program separat ce poate fi folosit ntr-un mediu de reea de tip client/server. De asemenea, este disponibil i ca bibliotec ce poate fi inclus n aplicaii de sine stttoare - Ofer motoare tranzacionale i non-tranzacionale de stocare a datelor Comenzile SQL se pot scrie cu litere mari sau mici, avnd acelai efect. Comenzile SQL se termin, uzual, cu caracterul ; . Dnd comanda help; (sau \h sau ?) pe ecran apar o serie de comenzi MySQL importante. Cteva comenzi din linia de comand: create database - creaz o baz de date use - se selecteaz o baz de date create table - se creaz tabele alter - modificarea definiiei unei tabele se realizeaz folosind comanda alter insert - adugare de nregistrri ntr-un tabel update - permite modificarea valorilor unor cmpuri dintr-un tabel drop - permite suprimarea unui tabel din baza de date

 show - se folosete pentru listarea tabelelor care alctuiesc baza de date select - este cea mai complex comand din limbajul SQL i este destinat regsiriiunor anumite date quit - determin ntreruperea conexiunii cu serverul MySQL

Metodologii de dezvoltare a programelor - Modelul cascada

Numit si modelul clasic al ciclului de viata sau modelul liniar a fost descris de Royce n 1970, si larg utilizat de atunci, pentru descrierea general a procesului de dezvoltarea programelor. Ciclul de via n cascad prezint dezvoltarea unui program ca o succesiune de faze ce se nlnuie ntr-o derulare liniar, de la analiza cerinelor i pn la livrarea produsului ctre client. Fiecare faz corespunde unei activiti i trebuie s se termine la o anumit dat prin producerea anumitor documente sau programe. Rezultatele fazei sunt supuse unei revizii aprofundate i nu se trece la faza urmtoare dect atunci cnd sunt considerate satisfctoare. Modelul n cascad se bazeaz pe o secven de faze bine delimitate. Documentele produse de fiecare faz sunt evaluate n cadrul reviziilor care valideaz trecerea de la o faz la alta. Din pcate, proba efectiv a bunei sau a proastei functionri a sistemului este realizat numai n cadrul fazei de integrare, cnd este posibil evaluarea concret a programului. Inaintea acestei faze au fost produse numai documente. Abordarea n cascad d rezultate satisfctoare numai n cazul n care este efectiv posibil nlnuirea fazelor fr prea multe probleme. Aceasta presupune ca ansamblul cerinelor s fie perfect cunoscut i problema complet nteleas de analiti. Trebuie de asemenea ca soluia s fie uor de determinat de proiectani i codificarea simpl - redus ideal la generarea automat a codului plecnd de la documentele de proiectare. In realitate se constat c partea de necunoscut poate fi nsemnat n anumite dezvoltri, n special datorit: - nenelegerii cerinelor de ctre client sau analist; - instabilitii cerinelor; -alegerilor tehnologice; -schimbrilor de personal. Din toate aceste motive sunt necesare reveniri n etape anterioare ale procesului de dezvoltare. Aceste reveniri sunt de fapt o reflectare a realitii.
10

Dac aceste reveniri sunt ocazionale i limitate la faze adiacente, modelul n

cascad este pertinent. In caz contrar, modelul n cascad nu corespunde realitii. Avantaje: 1. Sistemul este bine documentat 2. Permite un bun management al proiectului: planificarea resurselor umane pe etape estimari de cost mai exacte Dezavantaje: 1. Un produs executabil, care sa demonstreze functionarea sistemului este disponibil destul de tarziu, dupa integrare. Pana atunci s-au produs numai documente. 2. Deoarece modelul este secvential, exista numai un feedback local, la tranzitiile intre faze. 3. Multe erori sunt descoperite tarziu cost crescut 4. Toate riscurile sunt incluse intr-un singur ciclu de dezvoltare
11

Modelul relational al bazei de date

3. Faza de implementare
In aceasta etapa am dezvoltat structura site-ului si am finalizat designul grafic, urmarind sa respectam cu strictete atat documentul de specificare, cat si documentul de proiectare. In cadrul aceleiasi etape, ne-am ocupat si de indepartarea erorilor.

12

~ Manual utilizare site licitatii online ~

Site-ul este destinat utilizatorilor care doresc sa participe la diverse licitatii, pentru achizitionarea produselor disponibile pe site, si care apartin urmatoarelor categorii : mobilier, auto sau electronice. Accesul in site, atat pe partea de administrare cat si pe partea de user, se face prin intermediul modulului de autentificare, respectiv prin introducerea numelui utilizatorului si a parolei, din pagina principala, existand posibilitatea inregistrarii unui nou cont.

1. Autentificare

13

2. Inregistrare

o Persoana fizica

- Validarea CNP-ului presupune: introducerea unui sir de maxim 14 caractere, si verificarea varstei utilizatorilor, astfel incat sa poata participa la licitatii doar persoanele majore; o Persoana juridica

Interfata

14

I. Vizualizarea licitatiilor disponibile cu posibilitatea selectarii uneia dintre ele.

II. Selectarea unei licitatii vizualizare date licitatie;timp ramas pana la expirare;vizualizarea produsului care face obiectul licitatiei cu optiuni pentru;

a. Vizualizare produs

15

b. Licitare

1. Verificare conditie: pretul oferit > pretul de start al licitatiei

16

In fiecare moment se retine pentru ultima oferta plasata de catre un participant la licitatie, care trebuie sa depaseasca oferta maxima la acel moment. La expirarea perioadei licitatiei, se stabileste oferta castigatoare cu pretul cel mai mare oferit.

Administrare I. Vizualizare optiuni administrator a. Atributiile administratorului constau in: i. Introducerea/stergerea/modificarea categoriilor si a produselor aferente acestora; ii. Introducerea/stergerea/modificarea licitatiilor; b. Sistemul trebuie sa permita administratorului cautarea unui utilizator: dupa nume sau/si prenume in cazul persoanelor fizice si dupa denumire in cazul persoanelor juridice, si cautarea produselor dupa denumire;

17

1. Introducere categorie

2. Introducere produs pe categorie

18

3. Licitatie noua

4. Sterge categorie

19

5. Sterge produs pe categorie

6. Sterge licitatie

7. Sterge utilizator 8.

20

9. Modifica categorie

10.Modifica produs pe categorie

21

11.Modifica licitatie

12.Modifica fisier

22

13.Cautare utilizator

14.Cautare produs

23

4. Faza de testare
Procedura de testare este imparita in doua etape: - testarea interna - realizata de catre echipa de dezvoltare - testarea externa - realizata in colaborare cu personalul din partea clientului Aceasta etapa este una ciclica permitand rezolvarea tuturor problemelor de functionalitate, asigurandu-se in final un produs software corect si perfect functionabil, care poate fi lansat cu incredere. Testarea interna exemple practice Modulul de inregistrare validare CNP Verificare varsta user

Verificare numar caractere CNP

24

Modulul de autentificare Verificare introducere valori in ambele campuri

Verificare corespondenta user-parola

25

5. Monitorizare si control
In cadrul acestei etape se gestioneaza si intretine produsul software livrat , efectuandu-se imbunatatiri la cererea clientului. Aceasta implica de asemenea si o actualizare continua a site-ului si o monitorizare cu regularitate a performantelor pentru asigurarea succesului site-ului. Ne am angajat sa realizam si o evaluare periodica a site-ului, evaluare in urma careia se poate ajunge la o decizie de redefinire sau de inchidere a site-ului. Redefinirea implica din nou faza de proiectare, urmata de cea de implementare si testare a noii versiuni, in paralel cu operarea si intretinerea versiunii existente. In cazul in care scopul definit al site-ului nu mai este unul de actualitte sau in cazul in care acesta nu mai este util nici pentru client, nici pentru vizitatori, se poate ajunge la inchiderea site-ului.

26

Managementul proiectului
1. Managementul scopului
Succesul unui proiect depinde de multi factori: costul, timpul si scopul, factori care sunt interdependenti. Scopul oricarui produs software este stabilit in urma colectarii cerintelor venite din partea clientului. Produsul software in cazul de fata este un site de licitatii online care trebuie sa respecte specificatiile clientului deoarece el va fi beneficiarul acestui produs. Cerintele care trebuie indeplinite sunt inglobate in documentul denumit Specificatiile cerintelor. Stabilirea scopului site-ului influenteaza deciziile designerului privind mesajul pe care il transmite site-ul. Un scop bine definit este un pion important pentru toate celelalte etape ale procesului de planificare si de creare a site-ului. Scopul site-ului poate reprezenta chiar prima informatie care le este oferita vizitatorilor, inca de la intrarea pe prima pagina. Scopul primar al unui site de licitatii online este sa atraga potentiali clienti (oameni cu adevarat interesati de produsele/serviciile promovate prin intermediul lui), sa genereze un volum mai mare de vanzari si sa creeze reactii (clienti care trimit mailuri cerand informatii despre produse/servicii).

27

Diagrama WBS
Cel mai important instrument de lucru n faza de planificare se numete Work Brakedown Structure (WBS), i poate fi tradus n romn prin: structura de descompunere a activitilor sau structura de alocare a activitilor. WBS este utilizat ca dat de intrare pentru toate celelalte procese din cadrul fazei de planificare a proiectului planificarea activitilor, estimarea bugetului, identificarea riscurilor, gestionarea resurselor umane. Dintre toate tehnicile de management de proiect, este poate cea mai clar si auto-explicativa: denumirea sa ne spune c trebuie sa realizam o descompunere (a ntregii munci din cadrul proiectului), iar rezultatul ob inut este o structura ordonata. WBS ofer o metod de descriere n mod vizual a activitilor i proceselor proiectului. Se prezint n mod uzual sub forma unei structuri arborescente pe mai multe nivele, fiecare nivel reprezentnd un grad de detaliere a proiectului. Toata munca proiectului este inclusa in WBS; activitile care nu se afla in WBS nu exist, si in consecin, nu li se pot aloca resurse, nu pot fi bugetate si programate spre execuie. Din acest motiv, trebuie sa fim foarte ateni atunci cnd alctuim WBS, astfel nct sa includem toate activitile. In alctuirea WBS, focalizarea trebuie sa fie orientata spre elementele livrabile ale proiectului; cu alte cuvinte, trebuie sa ne punem ntrebri de genul "Ce activiti sunt necesare pentru a realiza acest element livrabil?". Nu trebuie sa uitam nici un moment ca proiectul nostru este definit n primul rnd prin elementele livrabile pe care le produce, traduse apoi in activiti.

28

Diagrama WBS

2. Managementul Calitatii
Calitatea este definita de catre client si reprezinta cat de aproape ajung proiectul si livrabilele de nivelul asteptarilor si cererilor clientului, iar atingerea unui anumit nivel al calitatii depinde de gradul de intelegere si satisfacere a cererilor si asteptarilor clientului. Un concept critic referitor la calitate este reprezentat de faptul ca obtinerea calitatii dorite nu inseamna cel mai bun material, cel mai bun echipament si absolut zero defecte deoarece, in majoritatea cazurilor, clientul nu se asteapta si nu isi poate permite o solutie perfecta. Daca sunt cateva piedici in proiect sau cateva defecte in livrabile, clientul inca poate spune ca solutia a fost livrata cu un nivel ridicat al calitatii. Pe de alta parte, o solutie perfect imaginata, fara defecte care nu atinge asteptarile clientului nu este considerata de nivel inalt. Scopul managementului calitatii este sa inteleaga pentru inceput asteptarile clientului in termeni de calitate si apoi sa aplice un plan proactiv pentru a atinge acele asteptari. Managementul calitatii presupune 2 etape: 1. Asigurarea calitatii -planificarea atingerii cerinelor de calitate Din moment ce calitatea este definita de catre client acest lucru cere intai impartirea termenului generic de calitate" in aspectele specifice ale calitatii care sunt importante pentru client. Apoi, se analizeaza fiecare aspect individual si se stabilesc una sau mai multe metrici care pot fi adunate pentru a masura caracteristicile. De exemplu, una dintre trasaturile unei solutii de calitate poate fi ca are un numar minim de greseli. Aceasta caracteristica poate fi masurata prin numararea erorilor si defectelor dupa ce solutia devine publica. Aceasta etapa este sintetizata, in cazul site-ului de licitatii online, prin intermediul documentului care contine specificatiile clientului, din faza de analiza a proiectului, precum si prin ghidul de utilizare, din faza de implementare. 2. Controlul calitatii gradul de concordanta a rezultatelor obtinute, cu cerintele prestabilite, reflectat in faza de testare a produsului software.

In plus fata de intelegerea definitiei clientului asupra calitatii, este important sa recunoastem interesele altor participanti de asemenea. In functie de rolurile participantilor, pot avea alte cereri de calitate care trebuie satisfacute. De exemplu: 3. Compania-solutia ajunge la scopurile strategice 4. Cumparatori-solutia atinge specificarile 5. Utilizatori finali-solutia ii ajuta sa isi faca lucrul mai bine, mai repede, mai usor. 6. Organizatia de suport IT-solutia este stabila, are cateva defecte, este inteligibil si poate fi modificat usor.

3. Managementul Riscului
Cand vine vorba despre riscuri trebuie sa se identifice atat riscurile care pot interveni intr-un mod total neplanificat, cat si cele care apar pentru ca nu lucru planificat nu se desfasoara conform planificarii. Deoarece ne este imposibil sa anticipam viitorul sau sa luam in calcul absolute toate situatiile posibile, toate proiectele includ anumite riscuri. IDENTIFICAREA RISCURILOR In urma unei sedinte de brainstorming au fost stabilite cateva riscuri posibile: posibiltatea depasirii termenului limita stabilit pentru proiect extinderea cerintelor venite din partea clientului schimbarile de mediu schimbarile interne erori si omisiuni in proiectare si executie

ANALIZA RISCURILOR Aceasta etapa presupune stabilirea impactului pe care fiecare dintre riscurile stabilite il poate avea asupra proiectului si asupra procesului de dezvoltare a produsului software. Astfel: daca ar fi intervenit cerinte suplimentare, termenul
31

de finalizare al proiectului ar fi fost cu siguranta deposit. Daca s-ar fi produs in echipa schimbari, calitatea produsului software ar fi fost posibil sa scada calitatea acestuia si de ce nu, sa se depaseasca limitele proiectului. REACTIA LA RISC In aceasta ultima etapa a managementului de proiect am urmarit sa eliminam riscurile sau sa le reducem. Pentru un management al riscului cat mai bun , se urmareste minimizarea consecintelor negative si maximizarea celor pozitive. Astfel, in cazul site-ului de licitatii, ne-am straduit si am reusit: - sa dezvoltam proiectul in timpul alocat - intervalul de timp dintre faza de planificare si cea de executie nu a fost unul mare - sa folosim in vederea dezvoltarii site-ului de licitatii limbaje de programare cunoscute de toti proiectantii - sa folosim o baza de date destul de des intalnita si oarecum expirata, dar una foarte sigura si satisface atat nevoile proiectantilor cat si nevoile clientului - am realizat in tot frecvent back-up-uri atat pentru baza de date cat si pentru codul aplicatiei

4. Managementul resurselor umane

1 . Identificarea nevoilor de personal Selectia personalului reprezinta una din activitatile de baza ale managementului resurselor umane care constituie responsabilitatea managerilor. Membri grupului sunt alesi in fuctie de obiectivele organizatiei i informezi clienii i furnizorii cu privire la activitile firmei i promovezi afacerea n cel mai vast spaiu comercial care exista i vinzi produsele sau serviciile, prin intermediul site-ului

32

 i pstrezi clienii i i fidelizezi, prin intermediul sistemului de management al clienilor 2. Definirea rolurilor si responsabilitatilor membrilor echipei O echipa de vis pentru crearea si dezvoltarea unui site ar include:

programatori : pentru munca la aspectele tehnice; designeri graficieni : pentru rezolvarea elementelor estetice; specialisti in functionalitate web : pentru a fi sigur ca site-ul este usor de folosit; redactori ai continutului : pentru a pune informatiile intr-un format corespunzator canalului media; marketeri : pentru asigurarea indeplinirii de catre site-ul web a obiectivelor de marketing si a faptului ca efortul on-line este integrat cu strategii off-line; in cazul unui magazin on-line, un vanzator cu amanuntul experimentat. In cazul proiectului nostrum, resursele umane sunt reprezentate de: 7. Managerul de proiect - persoana nsrcinat cu coordonarea proiectului 8. Echipa de proiect - grupare temporar de specialiti ce dein cunotinele i aptitudinile necesare pentru realiza proiectului. Echipa se subordoneaz managerului de proiect.

a) Manager coordonarea eficienta a tuturor activitatilor proiectului in vederea atingerii obiectivelor stabilite la cele mai inalte standarde de calitate. pregatirea si organizarea planurilor de activitate in cadrul proiectului si asigurarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor proiectului. asigura rezolvarea problemelor aparute in realizarea proiectului si informeaza la timp echipa de management despre problemele aparute si pe care nu le poate rezolva la nivelul sau. face propuneri de imbunatatire a stilului de lucru pentru a maximiza eficienta atingerii obiectivelor propuse
33

 motiveaza echipa de proiect prin comunicare raspunde de rezolvarea prompta a problemelor de comunicare ce apar in cadrul activitatilor proiectului. raspunde de respectarea termenelor stabilite prin contracte. raspunde de pastrarea confidentialitatii informatiilor la care are acces b) Programator proiecteaza scheme logice si diagrame pentru structurarea cerintelor proiectului in secvente logice elaboreaza module de cod in limbaje de programare folosind medii de dezvoltare integrate configureaza aplicatiile necesare, testeaza aplicatiile si modifica programele proiecteaza aplicatiile necesare, testeaza aplicatiile si modifica programele proiecteaza si modifica structura bazelor de date prin codarea descrierii datelor folosind sisteme de gestiune a bazelor de date relationale intretine dictionarele de date introducand si modificand definitii pregateste documentatia necesara utilizatorilor asigura buna functionare a programelor instalate prin respectarea procedurilor legate de protectia impotriva virusilor informatici, mentinerea configuratiei software buna functionare a sistemului informatic de la locul sau de munca adopta permanent un compartiment in masura sa promoveze imaginea si interesele firmei

5. Managementul investitiilor (achizitiilor)

Achizitiile posibile, in cazul unui proiect on-line se refera la: gazduirea pe un server prin cumpararea unui domeniu inchirierea/achizitia de calculatoare

34

 servicii de internet - Marketing-ul online favorizeaza comunicarea pe Internet si prin urmare vanzarile, contractele si notorietatea unei firme. Intr-o definitie mai metaforica este arta care schimba gandurile si/sau sentimentele, care ii determina pe oameni sa actioneze. Simplificand, Internetul este doar un alt canal de comunicare. Un canal de comunicare atat de important incat a devenit parte integranta din activitatea zilnica a multor oameni.

6. Managementul costului
Estimarea costurilor unei aplicatii software reprezint un domeniu mai putin formalizat, care se bazeaz mai mult pe aproximri. Exist totusi o serie de metode care permit estimarea costului total pentru un proiect software pe baza unui numr limitat de generatori relevanti de costuri. n cele mai multe modele de estimare, este presupus o relatie simpl ntre cost si efort. Efortul poate fi msurat de exemplu n luni-om (adic numrul estimativ de luni necesar unui singur om s realizeze lucrarea), si fiecrei luni-om i se asociaz o sum fix de bani, corespunztor salariului angajatilor. Costul total estimat se obine nmultind numrul estimat de luni-om cu factorul constant considerat. Notiunea de cost total reprezint de obicei costul efortului initial de dezvoltare software, costul analizei cerintelor, proiectrii, implementrii si testrii, fr a fi luate n considerare costurile de ntretinere. Notiunea de cost, care se va folosi n continuare, nu include si posibilele costuri hardware, ci numai costurile legate de personalul angajat n dezvoltarea produsului software.

Modelul COCOMO COCOMO (COnstuctive COst MOdel) este unul din cei mai bine documentati algoritmi de estimare a costului (Boehm, 1981). n forma sa cea mai simpl, numit Basic COCOMO, formula care exprim legtura dintre efort si mrimea programului este:

E = b*KLOC^c ,
unde b si c sunt constante ce depind de tipul proiectului ce este executat iar KLOC reprezint mrimea programului n kilo-linii de cod. Boehm distinge trei clase de proiecte:
35

 Organice: n proiectele de tip organic o echip relativ mic dezvolt programul ntr-un mediu cunoscut. Persoanele implicate au n general experient n proiecte similare realizate n organizatia lor. Astfel, ei pot s lucreze de la nceput, nefiind necesare investitii initiale.Proiectele de acest tip sunt de multe ori programe relativ mici; Integrate: Proiectele din acest tip implic sisteme unde mediul impune constrngeri severe.Produsul va fi integrat ntr-un mediu care este foarte strict. Exemplu de asemenea proiecte sunt programe de control al traficului aerian sau aplicatiile militare; Semidetasate: Aceasta este o form intermediar. Echipa poate fi format din persoane experimentate si neexperimentate, proiectul poate fi destul de mare, dar nu foarte mare. Pentru clase diferite, parametrii metodei Basic COCOMO iau urmtoarele valori: Clasa de proiect Organic Semidetasat Integrate b 2.4 3.0 3.6 c 1.05 1.12 1.20

Tabelul urmtor prezint estimri ale efortului pentru fiecare din cele trei moduri, pentru diferite valori ale KLOC (desi un proiect organic de un milion de linii de cod nu este realist). Se observ influenta foarte mare a constantei c asupra estimrilor obtinute. Estimrile efortului sunt exprimate tot n luni-om. KLOC 1 10 50 100 1000 organic 2.4 26.9 145.9 302.1 3390 semidetasat 3.0 39.6 239.4 521.3 6872 integrat 3.6 57.1 392.9 904.2 14333

Aplicatie practica site licitatii on-line Proiectul care face subiectul acestei lucrari face parte din clasa proiectelor organice, deoarece echipa de dezvoltare este formata din 3 persoane, familiarizate cu limbajul PHP si SGBD-ul MySQL, utilizate in conceperea

36

proiectului, de dimensiune relativ mica, si pentru care nu au fost necesare investitii initiale. Prin urmare, parametrii metodei Basic COCOMO se initializeaza cu urmatoarele valori:

=1,15

Cresterea ntelegerii costului programelor ne permite s identificm strategii de crestere a productivittii software, cele mai importante fiind:

principale ale efortului si costului. Prin metode care ncearc s reduc mrimea, cum ar fi reutilizarea componentelor si utilizarea de limbaje de nivel nalt, se pot obtine reduceri semnificative; individual si n echip au un mare impact asupra productivittii. Angajarea celor mai buni oameni este de obicei o afacere profitabil. O mai bun stimulare, conditii mai bune de lucru, cursurile de perfectionare asigur oportunitti de crestere a productivittii; au artat c pentru a rescrie ceea ce s-a produs deja este necesar un efort considerabil. Aplicnd modele cum ar fi realizarea prototipurilor si utilizarea metodelor de programare orientat obiect (precum abstractizarea datelor), se pot reduce semnificativ costurile; pot ajuta la eliminarea sau eficientizarea unor etape.

7. Managementul timpului
Managementul timpului include ansamblul activitatilor necesar a fi desfasurate in vederea asigurarii realizarii proiectului conform termenelor de executie prevazute prin contract.Importanta realizarii obiectivului managementului timpului este data de efectul direct pe care esecurile in acest
37

domeniu le au asupra costurilor si credibilitatii contractantului. De regula, depasirile termenului de executie, imputabile constructorului, sunt amendate prin penalizari reprezentand un anumit procent (0,5 - 10% din valoarea lucrarii) sau o suma fixa pentru fiecare zi de intarziere. Pentru beneficiar (investitor) intarzierile inseamna amanari ale punerii in functiune a proiectului, cresterea riscurilor de piata asociate proiectului, intarzieri in recuperarea investitiei, reducerea profitului asteptat, deci pierderi financiare extrem de importante. In concluzie, depasirea termenului de executie poate face ca un proiect considerat initial profitabil sa se transforme intr-unul neprofitabil.

Diagrama Gantt
Prezentarea caracteristicilor metodei Metoda Gantt este utilizat pentru programarea i urmrirea att n ansamblu ct i pe etape a modului de derulare a unui proiect. Metoda permite ordonarea diferitelor activiti ale unui proiect n funcie de o serie de factori cum ar fi: - durata activitilor; - relaiile de preceden care exist ntre diferitele activiti; - termenele ce trebuie respectate; - capacitile de producie. Metoda Gantt poate s fie reprezentat grafic n dou moduri: - graficul Gantt, care prezint n abscis timpul, iar n ordonat sunt precizate activitile prin trasarea unor bare orizontale cu lungimea proporional cu durata (fig. 5.8); - diagrama Gantt, care se prezint sub forma unui tabel n care sunt prezentate activitile pe coloane, iar duratele acestora pe linii (tabelul 5.2). Metoda Gantt prezint avantajul unei construcii simple, eficace din punct de vedere al modului de interpretare, uor adaptabil la o serie de planuri
38

i de proiecte, aplicndu-se cu succes i n cazul proiectelor mai puin complexe. De aici, deriv i limitele metodei i anume, n cazul proiectelor complexe (cu un numr de activiti mai mare) urmrirea grafului Gantt este dificil, ceea ce conduce la nlocuirea acestuia i utilizarea unor tehnici de calcul i metode specifice.

39

40

Concluzii
nchiderea proiectului are loc odat cu prezentarea rezultatelor finale i a concluziilor care vor servi ca lecii viitoare. n momentul n care destinaia a fost atins, proiectul este ncheiat, dar mai trebuie fcut ceva, se poate numi audit. Este vorba de a nva din propria experien, de a trece n revist ce a fost bine, ce a fost ru, ce poate fi mbuntit pe viitor, nu pentru a blama pe cineva, ci pentru a nu repeta greelile Probleme: Site-ul nu este actualizat. Site-ul nu este promovat. Imbunatatiri:

Aplicatia ar putea fi dezvoltata ntr-un fel ca sa deserveasca toate domeniile de vanzare Al treilea punct de dezvoltare ar putea fi crearea unui forum de discutii ntre vanzatori si cumparatori

41