Sunteți pe pagina 1din 29

U.A.U.I.M.

CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA

U.A.U.I.M. CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA ANUL II / 2010 – 2011 Lect.dr.arh. ANGELICA STAN CURS
U.A.U.I.M. CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA ANUL II / 2010 – 2011 Lect.dr.arh. ANGELICA STAN CURS
U.A.U.I.M. CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA ANUL II / 2010 – 2011 Lect.dr.arh. ANGELICA STAN CURS

ANUL II / 2010 2011

ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA ANUL II / 2010 – 2011 Lect.dr.arh. ANGELICA STAN CURS 2 FORME

Lect.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 2

FORME URBANE ARHETIPALE ROLUL LIMITEI IN DEFINIREA FORMEI URBANE LIMITA- SPATIU- LOC

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

FORME URBANE ARHETIPALE

FORME URBANE ARHETIPALE ARHETIPURI Cuvântul arhetip deriva din: < latinescul archetypum , grecescul arkhetypon -

ARHETIPURI

FORME URBANE ARHETIPALE ARHETIPURI Cuvântul arhetip deriva din: < latinescul archetypum , grecescul arkhetypon -
FORME URBANE ARHETIPALE ARHETIPURI Cuvântul arhetip deriva din: < latinescul archetypum , grecescul arkhetypon -

Cuvântul arhetip deriva din:

< latinescul archetypum, grecescul arkhetypon - ce înseamnă primul format, modelul.

Arkhe = prim, original + typos = model, tipologie

Caracter universal Caracter inconstient si colectiv (dupa Carl Jung - “imagini arhetipale tematice”, “patterns of behaviour”) Caracter modelator > creeaza modelul

behaviour”) • Caracter modelator > creeaza modelul “Arhetipurile nu au un conţinut determinat “ decît

“Arhetipurile nu au un conţinut determinat “ decît din momentul în care

devin conştiente, adică alimentate cu materialul experienţei conştiente Arhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic altceva decît o posibilitate de preformare” (C. Jung)

FUNCTIA IMAGOLOGICA A ARHETIPULUI

REPREZENTARI ARHETIPALE

SIMBOLURI ARHETIPALE IMAGINI ARHETIPALE FORME ARHETIPALE

ARHETIPUL PUR caracter obiectiv (

fiind colectiv)

REPREZENTAREA ARHETIPALA caracter subiectiv (individual)

3 STRATURI DE ADANCIME ALE ARHETIPULUI:

(C.G. Jung, Arhetipurile şi inconştientul colectiv, Ed. Trei, 2003, pg.165).

1. Biologic

2. Psihologic

3. Metafizic

Habitatul uman se dezvolta pe toate cele trei niveluri.

Asezarile umane sunt expresia fizica a

acestei pozitii.

ARHETIPURI URBANE FORME ANCESTRALE CARE AU CREAT MODELE EVOLUTIVE DE ORGANIZARE A ASEZARILOR UMANE. *

ARHETIPURI URBANE

FORME ANCESTRALE CARE AU CREAT MODELE EVOLUTIVE DE ORGANIZARE A ASEZARILOR UMANE.

* Teofil Mihailescu - “Orasul Posibil”, ed. UAUIM, 2001

•CRUCEA
•CRUCEA
•LABIRINTUL*
•LABIRINTUL*
> RETEAUA
> RETEAUA
•OGIVA > CUPOLA
•OGIVA > CUPOLA
>PUZZLE-UL
>PUZZLE-UL
•ARBORELE •ca modele arhetipale ale •RIZOMUL cresterii urbane
•ARBORELE
•ca modele arhetipale ale
•RIZOMUL
cresterii urbane
>MELCUL, SPIRALA
>MELCUL, SPIRALA
ale •RIZOMUL cresterii urbane >MELCUL, SPIRALA •ZIGURATUL* > TURNUL •ARCA* > ARCUL >
•ZIGURATUL* > TURNUL
•ZIGURATUL* > TURNUL
•ARCA* > ARCUL >
•ARCA* > ARCUL >
•SISTEMUL TRILITIC
•SISTEMUL TRILITIC

Derivate

din arhetipurile originale

SPIRALA •ZIGURATUL* > TURNUL •ARCA* > ARCUL > •SISTEMUL TRILITIC Derivate din arhetipurile originale

IDENTIFICAREA FORMELOR URBANE ARHETIPALE

CARDO SI DECUMANUS

- “axele primordiale” ale urbanismului roman

DECUMANUS - “axele primordiale” ale urbanismului roman MODELUL HIPODAMIC DE ORGANIZARE PLANIMETRICA VIA PRETORIA

MODELUL HIPODAMIC DE ORGANIZARE PLANIMETRICA

VIA PRETORIA in fata taberei/fortului

VIA DECUMANA in spatele fortului

HIPODAMIC DE ORGANIZARE PLANIMETRICA VIA PRETORIA – in fata taberei/fortului VIA DECUMANA – in spatele fortului

LABIRINTUL din labra, laura (asir.) = piatra, caverna, pestera, grota

din labra, laura (asir.) = piatra, caverna, pestera, grota • In literatura > Proust, Kafka, Durrenmatt

In literatura > Proust, Kafka, Durrenmatt (labirintul-peisaj), Baudelaire, Walter Benjamin, Konrad Lorentz> labirint -text In arta > motiv decorativ > gradinile sec. XV Simbol religios

al cautarii caii spre mantuire

sec. XV • Simbol religios al cautarii caii spre mantuire •Tesut urban vernacular •Forma urbana initiatica
sec. XV • Simbol religios al cautarii caii spre mantuire •Tesut urban vernacular •Forma urbana initiatica
sec. XV • Simbol religios al cautarii caii spre mantuire •Tesut urban vernacular •Forma urbana initiatica
•Tesut urban vernacular •Forma urbana initiatica ( … necesitatea gasirii unei cai/ fir de iesire)
•Tesut urban vernacular
•Forma urbana initiatica
( … necesitatea gasirii unei cai/ fir
de iesire)
•Labirint – retea
•Existenta unui centru / a unei

origini

Arhetipul labirintului urban

De la Turnul Babel, simbol al pedepsei pe care Dumnezeu a aruncat-o oamenilor, incurcand limbile
De la Turnul Babel, simbol al pedepsei pe care Dumnezeu a aruncat-o oamenilor, incurcand limbile

De la Turnul Babel, simbol al pedepsei pe care Dumnezeu a aruncat-o oamenilor, incurcand limbile vorbite de acestia, (cf. Bibliei,

Geneza,cap.11) la turnul bastion de aparare, la

turnul catedralei gotice- simbol al puterii religioase, la

turnul de afaceri actual, simbol al puterii financiare, politice, etc.

Când totul este arhetipal, nimic nu mai este arhetipal.” ( C.G. Jung)

“ Când totul este arhetipal, nimic nu mai este arhetipal. ” ( C.G. Jung)
“ Când totul este arhetipal, nimic nu mai este arhetipal. ” ( C.G. Jung)
MORFOLOGIE FORMA URBANA FORMA URBANA ARHETIPALA DECUPAJ / DE-LIMITAREA LIMITA IN SPATIUL URBAN

MORFOLOGIE

MORFOLOGIE FORMA URBANA FORMA URBANA ARHETIPALA DECUPAJ / DE-LIMITAREA LIMITA IN SPATIUL URBAN

FORMA URBANA

MORFOLOGIE FORMA URBANA FORMA URBANA ARHETIPALA DECUPAJ / DE-LIMITAREA LIMITA IN SPATIUL URBAN

FORMA URBANA ARHETIPALA

MORFOLOGIE FORMA URBANA FORMA URBANA ARHETIPALA DECUPAJ / DE-LIMITAREA LIMITA IN SPATIUL URBAN

DECUPAJ / DE-LIMITAREA

MORFOLOGIE FORMA URBANA FORMA URBANA ARHETIPALA DECUPAJ / DE-LIMITAREA LIMITA IN SPATIUL URBAN

LIMITA IN SPATIUL URBAN

ROLUL LIMITEI IN DEFINIREA FORMEI URBANE

Limitarea ca operatiune ritualica in

alegerea si definirea locului unde era creata asezarea

-element primordial

in edificarea asezarilor sau a constructiilor

primordial in edificarea asezarilor sau a constructiilor - orasele elenistice construite dupa modelul lui Hipodamus

-orasele elenistice construite dupa modelul lui Hipodamus ( !! pionier

al urbanismului/ 450 IC)

- orasele romane - Axis mundi, la intretaierea, in centrul asezarii a celor

doua axe perpendicularecardo si decumanus, definindu-se astfel un

interior, organizat si un exterior, “pomerium”.

• Orase antice construite dupa principiul planului grid • (trama cvasi rectangulara – “diamond grid”)

Orase antice construite dupa principiul planului grid

(trama cvasi rectangulara – “diamond grid”)

Ordinea planului inducea ordine si claritate sociala = Limita – garant al confortului social
Ordinea planului inducea
ordine si claritate sociala
= Limita – garant al
confortului social
!! Unitatea de vecinatate era fixata la 240mp
!! Unitatea de
vecinatate era fixata la
240mp

“Ceva este in masura in care are hotare. Actul hotararii este actul

ontologic suprem” “Un lucru este prin identitatea pe care i-o confera propriul hotar: caci datorita acestuia el este acest lucru inconfundabil si nu un altul

LIICEANU, Gabriel, “Despre limita” , Humanitas, 1994

el este acest lucru inconfundabil si nu un altul “ LIICEANU, Gabriel, “Despre limita” , Humanitas,
el este acest lucru inconfundabil si nu un altul “ LIICEANU, Gabriel, “Despre limita” , Humanitas,

Limita este locul din care un lucru isi incepe esenta sa”

Martin Heidegger- “Originea operei de arta” –

“Construire, locuire, gandire”, Humanitas, 2001

Limita ca principiu general de organizare, explicand deopotriva

identitatea lucrurilor si existenta oricarui univers cosmotic in general (PITAGORA, ARISTOTEL)

Limita ca hotar al infinitului / necunoscutului (HOMER, HESIOD, PLATON)

limita pamantului, limita universului, limite ale marii, cerului, astrelor, in general locuri care nu puteau fi experimentate direct, ci doar in imaginatie.

SPATIU LIMITA - LOC

Spatiul = ceva randuit, cedat, eliberat in vederea asezarii unei limite

randuit, cedat, eliberat in vederea asezarii unei limite Locul este un spatiu pregatit si marcat prin

Locul este un spatiu pregatit si marcat prin prezenta limitei care

strange laolalta.

Limita ca revelatoare a identitatii lucrurilor / locurilor

Limita ca principiu al diferentei.

care strange laolalta. Limita ca revelatoare a identitatii lucrurilor / locurilor Limita ca principiu al diferentei.
care strange laolalta. Limita ca revelatoare a identitatii lucrurilor / locurilor Limita ca principiu al diferentei.
care strange laolalta. Limita ca revelatoare a identitatii lucrurilor / locurilor Limita ca principiu al diferentei.

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN:

LIMITE TOPOGRAFICE relief, curs de apa

LIMITE FUNCTIONALE utilizari

diferite ale terenului, zone functionale diferite

LIMITE STRUCTURALE intre diferite tipuri de structura urbana / tesut

LIMITE INFRA-STRUCTURALE

prezenta unor mari implanturi de infrastructura rutiera, feroviara, edilitara, zone neconstruibile din cauza

unor implanturi subterane

mari implanturi de infrastructura rutiera, feroviara, edilitara, zone neconstruibile din cauza unor implanturi subterane
mari implanturi de infrastructura rutiera, feroviara, edilitara, zone neconstruibile din cauza unor implanturi subterane
mari implanturi de infrastructura rutiera, feroviara, edilitara, zone neconstruibile din cauza unor implanturi subterane
mari implanturi de infrastructura rutiera, feroviara, edilitara, zone neconstruibile din cauza unor implanturi subterane

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN LIMITE ADMINISTRATIVE – limita intravilanului, limita administrativa a localitatii,

LIMITE ADMINISTRATIVE limita intravilanului, limita administrativa a localitatii, limite de sectoare

LIMITE JURIDICE - limite de proprietate, limite intre domeniul public si cel al

persoanelor fizice/juridice, al Statului

sau al Autoritatii publice locale

LIMITE SOCIO- ECONOMICE intre zone cu caracter social diferit, cu pret diferit, etc

LIMITE AMBIENTALE intre zone cu

ambiante urbane diferite

intre zone cu caracter social diferit, cu pret diferit, etc LIMITE AMBIENTALE – intre zone cu
intre zone cu caracter social diferit, cu pret diferit, etc LIMITE AMBIENTALE – intre zone cu

Limite efemere - care vor disparea

intr-un viitor imediat

Limite efemere - care vor disparea intr-un viitor imediat Limite perene (mari unitati de relief, forme

Limite perene (mari unitati de relief, forme naturale)

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

de relief, forme naturale) TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN Limite istorice - care au disparut

Limite istorice - care au disparut cu mult timp in urma - pastrate doar partial (limitele mahalalelor traditionale ale

Bucurestiului)

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN Limite “metabolizate” - care nu mai reprezinta o separare

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN Limite “metabolizate” - care nu mai reprezinta o separare intre

Limite

“metabolizate” -

care nu mai reprezinta o separare intre

doua entitati

diferite, ci sunt componente ale organismului urban

entitati diferite, ci sunt componente ale organismului urban Limite ne-metabolizate - care inca reprezinta o separare

Limite ne-metabolizate - care inca

reprezinta o separare intre doua entitati diferite

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

LIMITE VIZIBILE in spatiul fizic

LIMITE INVIZIBILE in spatiul fizic, ci doar pe planurile de urbanism, dar care induc asupra spatiului fizic

conditionari juridice, economice, ambientale, sociale, etc.

de urbanism, dar care induc asupra spatiului fizic conditionari – juridice, economice, ambientale, sociale, etc.
de urbanism, dar care induc asupra spatiului fizic conditionari – juridice, economice, ambientale, sociale, etc.

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN LIMITE INTERNE STRUCTURII URBANE (diferentieri bruste, rupturi de tesut, discontinuitati
TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN LIMITE INTERNE STRUCTURII URBANE (diferentieri bruste, rupturi de tesut, discontinuitati

LIMITE INTERNE STRUCTURII URBANE (diferentieri bruste, rupturi de tesut, discontinuitati de imagine si de structura)

LIMITE EXTERNE

STRUCTURII URBANE (la marginea structurii

constituite a urbanului)

DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE ORAS:

LIMITE EXTERNE STRUCTURII URBANE (la marginea structurii constituite a urbanului) DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE ORAS:
LIMITE EXTERNE STRUCTURII URBANE (la marginea structurii constituite a urbanului) DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE ORAS:

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE CENTRUL ORASULUI:

LIMITE EXTERIOARE

LIMITE TANGENTE

LIMITE SECANTE EXTERIOARE

LIMITE SECANTE INTERIOARE

LIMITEI FATA DE CENTRUL ORASULUI: LIMITE EXTERIOARE LIMITE TANGENTE LIMITE SECANTE EXTERIOARE LIMITE SECANTE INTERIOARE

DUPA CARACTERUL LIMITEI:

LIMITA INCHISA, RIGIDA, OPACA

LIMITA DESCHISA, FLEXIBILA, DINAMICA

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

CARACTERUL LIMITEI: LIMITA INCHISA, RIGIDA, OPACA LIMITA DESCHISA, FLEXIBILA, DINAMICA TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
CARACTERUL LIMITEI: LIMITA INCHISA, RIGIDA, OPACA LIMITA DESCHISA, FLEXIBILA, DINAMICA TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
CARACTERUL LIMITEI: LIMITA INCHISA, RIGIDA, OPACA LIMITA DESCHISA, FLEXIBILA, DINAMICA TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
CARACTERUL LIMITEI: LIMITA INCHISA, RIGIDA, OPACA LIMITA DESCHISA, FLEXIBILA, DINAMICA TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN