Grafologia iti da de gol carcaterul prin scris

Scrisul este capabil sa scoata in evidenta detalii privind caracterul unei persoane, asa cum sustin de multa vreme grafologii, potrivit unui studiu elaborat de National Pen Company din SUA. Mai mult decat atata, au fost identificate 500 de particularitati aferente scrisului de mana, carora le corespund anumite inclinatii, optiuni, talente sau nazuinte ale celor ce scriu. O pseudostiinta S-a propus chiar ca grafologia, care face analiza scrisului, sa fie folosita atat ca mijloc auxiliar pentru identiificarea unor probleme de sanatate greu de diagnosticat, cat si ca detector de minciuni, noteaza Infoniac. Trebuie totusi mentionat ca grafologia este considerata pseudostiinta, deoarece nu exista dovezi suficiente cu privire la exactitatea si conformitatea certa a concluziilor ei. Cu aceasta rezerva, unele companii nu ezita totusi ca, printre testele de angajare a personalului, sa foloseasca si unul grafologic, care poate fi luat in considerare alaturi de alte criterii ale angajatorului. Aici trebuie mentionat ca grafologia nu se confunda cu caligrafia, care este arta de a scrie frumos, ceva disparut nu naumai din institutii, dar si din scoli. In trecutul nu tocmai inepartat Pana in anii '40, caligrafia era materie obligatorie in scolile elementare, iar certificatul de absolvire a primelor 4 clase nu se elibera pana cand absolventul nu prezenta un text scris frumos, cu penita "claps", in fata examinatorului. Am vorbit intentionat de penita, care imi pemite sa evoc cum era scrisul din acea vreme. Pixul nu se inventase. Stiloul fusese inventat, dar in scoala era interzis, considerand ca aceasta inventie excentrica "strica scrisul caligafic", adica te face sa nu scrii niciodata frumos. Elevii veneau la scoala cu toc, penita si calimara, aceasta din urma fiind o inventie speciala, foarte curioasa, din sticla, facuta in asa fel incat oricum ai intoarce-o, cerneala nu curge afara din ea. Dar sa ne intoarcem la grafologie. Regulile grafologilor erau multe, insa cateva din ele au ramas pana astazi notorii, intrucat grafologii le-au verificta in amanunt pe manuscrise celebre apartinand lui Napoleon Bonaparte, lui Bismark, Garibaldi, Robespiere, Balzac, Victor Hugo, Beethoven si multi altii. S-au scris carti despre scrisul acestora. Cateva reguli simple Desi concluziile grafologilor - de altfel ca si la astrologi - rezultau din interpretarea combinata a mai multor informatii suprapuse, cateva reguli simple sunt inscrise in orice tratat elementar de grafologie: Scrisul mic denota un caracter timid, inchis, harnic, sensibil si iubitor de natura. Scrisul mare apartine celor sociabili, drepti, dornici sa atraga atentia asupra lor si increzatori in sine. Scrisul mijlociu apartine persoanelor echilibrate, cu capacitatea de a se adapta cu usurinta situatiilor si societatii.

Distanta mare intre cuvinte denota simtul independentei, pretuirea propriei libertati si un caracter nu tocmai sociabil. Distanta mica intre cuvinte apartine celor care nu suporta singuratatea. Scrisul orientat spre dreapta indica persoanele dispuse sa faca noi cunostinte si chiar dornice de aventura. Scrisul drept (vertical) indica omul care nu permite emotiei sa influenteze ratiunea. Este specific individului logic si practic. Scrisul indreptat spre stanga arata omul precipitat, dispus sa termine rapid orice treaba inceputa si sa scape de ea. Literele rotunjite apartin de obicei omului visator, cu simt artistic si creativ. Literele ascutite indica agresivitate, inteligenta si curiozitate. Literele bine legate unele de altele sunt specifice persoanelor cu simt metodic, bine calculate si hotarate. Pastrarea unei margini largi in stanga denota simtul reveriei si placerea de a trai in trecut. Pastrarea unei margini largi in dreapta este specifica persoanelor carora le este frica de necunoscut si care sunt ingrijorate de viitor. Folosirea intregului camp al paginii, fara spatii marginale denota o minte dezorgaizata si ratacita. Succesul grafologiei de altadata s-a diminuat odata cu aparitia stilourilor, care aveau tendinta de a uniformiza scrisurile, dar aceasta pseudostiinta a primit in ultimele decenii o lovitura de moarte prin aparitia tastaturii, la care de altfel scriu si eu aceste randuri.