Sunteți pe pagina 1din 2

Nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana, o nuvela de factura romantica.

Este publicata in primul volum al revistei Dacia literara, in anul 1840, si urmeaza ideile formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul-program, intitulat Introductie. Este vorba despre promovarea unei literaturi romane originale si de orientarea acesteia catre inspiratia din istoria nationala. Tema nuvelei este prezentarea celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu. Conflictul consta in lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Timpul si spatiul sunt precizate, fiind vorba despre cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, fapt ce da verosimilitate textului. In primele trei capitole, actiunea se desfasoara imediat dupa preluarea puterii, urmand ca in al patrulea capitol actiunea sa se petreaca cu patru ani mai tarziu, apropiindu-se moartea domnitorului. Subiectul se deruleaza in cele patru capitole care au la inceput cate un motto replici ale personajelor: daca voi nu ma vreti, eu va vreu, ai sa dai sama, doamna!, capul lui Motoc vrem si de ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu. Expozitiunea prezinta contextul in care are loc actiunea, mai exact intoarcerea lui Lapusneanu la tronul Moldovei, cu ajutorul unei armate otomane. Intriga este reprezentata de momentul in care Lapusneanu se intoarce la tron si decide sa se razbune pe boieri. Desfasurarea actiunii prezinta o serie de evenimente declansate de domnia lui Lapusneanu: fuga lui Tomsa in Valahia, confiscarea averilor boieresti, uciderea sau torturarea tradatorilor. Naraiunea atinge punctul culminant n momentul in care se cere moartea lui Motoc, strigtul mulimii devenind motoul prii a treia a nuvelei. Boierul este sacrificat, domnitorul ndeplinindu-i promisiunea iniial: i fgduiesc c sabia mea nu se va mnji de sngele tu, te voi crua, cci mi eti trebuitor, ca s m mai uurezi de blstemurile norodului. Tot aici apare secventa uciderii celor patruzeci si sapte de boieri si piramida de capete. Domnul le intinde adversarilor o capcana in care acestia cad cu usurinta. imbracat cu toata pompa domneasca tine o cuvantare in biserica, cerandu-si iertare si invitandu-I la un ospat de impacare Piramida este leacul de frica, promis doamnei Ruxanda. Deznodamantul coincide cu moartea domnitorului. Peste cativa ani, bolnav , Alexandru Lapusneanu se retrage la Cetatea Hotinului unde este otravit de sotia sa, la sfatul lui spancioc si stroici. Personajul principal al nuvelei este caracterizat indirect, in primul rand, prin actiune si prin relatia cu celelate personaje. Cele cateva interventii directe ale naratorului precizeaza ideea tiranului, tipologie de natura romantica, intrucat romantismul ii confera calitatea de personaj exceptional pus in situatii exceptionale. Lapusneanu este crud, prin pedepsele aplicate boierilor si viclean, prin modul in care ii atrage pe acestia la ospat cu scopul de a-i ucide. Manipuleaza multimea, poporul ajungand la concluzia ca Motoc este vinovatul pentru tot ce se intampla. Cu sange rece, el il da pe Motoc multimii revoltate, spunand ca face un act de dreptate. Acesta nu subestimeaza puterea norodului, spunand despre oamenii simpli ca sunt prosti, dar multi. Dimensiunea psihologic se construiete prin raportare la conflictele exterioare. Foarte rar, apar notaii ale autorului care sugereaz anumite trsturi de caracter: urtul caracter, denat cuvntare. Toate firele narative sunt susinute de evoluia personajului principal, al crui caracter se construiete pe parcursul aciunii. Limbajul, atitudinile care i sunt atribuite l particularizeaz ca personaj literar, realiznd trecerea de la cronic la literatur, prin ficiune. .

Perspectiva asupra evenimentelor relatate este aceea a naratorului obiectiv i omniscient. Culoarea de epoc se obine prin reconstituirea fidel a obiceiurilor, a vestimentaiei i a relaiilor dintre personaje. Verosimilitatea relatrii este susinut de mbinarea dintre elementul real, preluat din cronic i elementul fictiv, rod al imaginaiei scriitorului care nu este cronicar, ci creator de literatur. Cronologia este liniar, succesiunea faptelor este previzibil, ntruct ntre evenimente se stabilesc relaii de cauzalitate i consecutivitate. Caracterul liniar nu exclude ntreruperile (ntoarceri n timp, pauze descriptive ). Inspirata de cronica lui Grigore Ureche, nuvela lui Negruzzi creeaza un personaj romantic, actual si acum prin psihologia lui: Lapusneanu este una dintre cele mai reusite imagini literare ale puterii abuzive, la limita patologicului In concluzie, opera Alexandru Lapusneanul este deosebita nu atat prin tema, istoria naionala, obisnuita in romantismul pasoptist, cat prin personajul central, prin constructia riguroasa a subiectului care creeaza impresia acumularii gradate a tensiunii si printr-o naratiune concisa, obiectiva.