Sunteți pe pagina 1din 20

Istoric Pietrele preioase sunt minerale care, din punct de vedere estetic, arat frumos sau decorativ, fiind

folosite ca pietre n bijuterii. Dup calit ile estetice ele se mpart n pietre preioase (numite i pietre nestemate) i pietre semipreioase.Piatr preioas este considerat un mineral rar, pur, de o frumusee deosebit, cu o duritate relativ mare pe scara Mohs, care este frecvent folosit ca bijuterie. n afar de originea mineral (anorganic) mai pot fi i de origine organic (fosile) ca de exemplu chihlimbarul, sau perlele i coralii. tiina care se ocup cu studiul pietrelor pre ioase se nume te gemologie (de la gem: termen generic pentru pietrele translucide considerate preioase).Gemologia este tiina care se ocup cu studiul pietrelor pre ioase sau semipreioase, naturale i artificiale. Ea face parte din categoria geostiintelor, fiind o ramura a mineralogiei. Mineralele, care au o calitate corespunztoare, sunt folosite ca nestemate. Astfel, dup felul diferit al mineralului se poate aminti diamantul, chihlimbarul, malachitul, care, din punct de vedere al calitii, sunt categorisite dup diferite criterii. Un criteriu frecvent de stabilire a calitii unei pietre preioase este: gradul de transparen, puritatea, culoarea, mrimea modul de lefuire Astfel, valoarea diamantului este stabilit dup: greutate care este msurat n carate (1 carat = 0,2 g), puritate, culoare, modul de lefuire a faetelor. La unele minerale apar incluziuni strine (impurit i) n masa cristalului, care determin creterea valorii. Nestematele sunt tratate frecvent termic, sau radioactiv, pentru a le mbunt i calit ile optice. De exemplu, dup un tratament termic, culoarea ametistului (o varietate de cuar ) se schimb din violet n galben, n cazul acesta fiind numit citrin.

Mineralele folosite ca pietre preioase pot fi produse i pe cale sintetic, ca de exemplu zirconia (ZrO2 o imitaie de diamant) sau corindonul. Atunci cand pietrele pretioase sunt sub forma bruta, gemologul le analizeaza structura externa, elementele minerale si de baza ale pietrei, culoarea naturala si cea obtinuta in urma slefuirii. Initial, piatra este identificata in functie de culoare, index de refractie, caracter optic, greutate, precum si in urma examinarii caracteristicilor interne sub amplificare. Analiza spectroscopica a pietrelor pretioase taiate permite totodata gemologului sa ii inteleaga structura atomica si sa ii identifice originea, aceasta fiind de altfel factorul major in evaluarea unei pietre pretioase. Spre exemplu, in comparatie cu un rubin din Thailanda, un rubin din Burma va avea o dispersie optica, interna clara. Pietrele pretioase sunt clasificate in functie de structura de cristal, greutate, index de refractie si alte proprietati optice, cum ar fi pleocroismul. Duritatea unei pietre pretioase este stabilita in urma unei analize pe scala Mohs. ncadrarea mineralelor n aceast categorie este frecvent de natur subiectiv, fiind determinat de cultur sau de epoca n care este apreciat valoarea mineralului. Cele mai cunoscute pietre pre ioase sunt: diamantul, rubinul, safirul i smaraldul. La mod este, de obicei, piatra preioas lefuit cu fa ete asemntoare cristalului, prin care se d o form estetic i se accentueaz, luciul i efectul de reflectare a luminii. curent giuvaeruri. Clasificare Pe lng proprietile folosite pentru clasificare, care au fost deja amintite, ca transparen, puritate i culoare, mai exist unele criterii care se iau n considerare ca: formula chimic: diamantul fiind un carbon pur cristalizat, sau rubinul este un oxid de crom i aluminiu Al2O3 sistem de cristalizare: care poate fi cubic, triclinic, monoclinic etc. habitus care ne indic sub ce form poate fi gsit mineralul n natur culoarea poate defini diferite variante ca de exemplu la corindon Pietrele preioase lefuite sunt numit n vorbirea

alte criterii sunt: indice de refracie, unghi de dispersie, duritate, clivaj, luciu, pleochroismus etc.

Rubin Al2O3, adic oxid de aluminiu. Cei mai muli dintre noi ridic netiutori din umeri. Formula chimic nu le spune prea multe, dar traducerea ei rubin ne suscit interesul, cu siguran cel supranumit regele pietrelor preioase. Este a doua cea mai importanta si valoroasa piatra pretioasa, dupa diamant. Este o piatra pretioasa, apreciata de mii de ani, pe care anticii o numeau cea mai pretioasa piatra pe care Dumnezeu a creat-o. Face parte din categoria conrindonului din aceeai clasa cu safirul ceea ce il diferentiaza insa de celelalte minerale din aceasta familie este culoarea sa specifica in general un ros-intens, dar care ajunge si pana la nuante mai calde, de rosu-nectar. Acest lucru se datoreaza prezentei cromului in compoziia cristalului. Cea mai importanta caracteristica a rubinului este de departe duritatea, care il situeaza pe locul secund, dupa diamant. Este foarte durabil si de aceea ideal de folosit in confectionarea bijuteriilor. Aceasta proprietate il face sa fie mai scump decat majoritatea pietrelor pretioase ca safirul sau smaraldul; au existat cazuri cand pretul unor anumite rubine a fost chiar mai ridicat al diamantelor, datorita puritatii si raritatii acelor modele.

Chimia rubinelor

Denumirea de rubin o poart ns doar corindonul rou, lucru deloc de mirare dac e s ne gndim c numele vine din latinescul ruber, rubens, rubinus, adic rou, cel rou. Cele mai preioase sunt rubinele rou snge de porumbel extrase din minele din Myanmar, dar mai exist rubine cu tente maronii, ce provin din Thailanda, sau rubine nchise la culoare, precum cele din Australia, India, Rusia. Culoarea, strlucirea, duritatea i caratele determin valoarea rubinelor. Acesta este cele mai dur mineral dup diamant, aa c n dreptul lui e aezat cifra 9 pe scara Mohs, dar i numrul 2050 care semnific temperatura (n grade Celsius) la care se topete. Rubinul reuete uneori s ntreac diamantul n valoare: de exemplu, rubinele rou-intens care au mai mult de 5 carate sunt foarte rare, iar preul lor l depete pe cel al unui diamant similar. Rubinele trebuie ferite de temperaturi nalte care pot duce la schimbarea culorii. Rubinul a incitat i curiozitatea inginerilor, aa c n 1837, Gaudin a realizat primele rubine sintetice, iar n 1903 s-a descoperit modalitatea de a le produce pe scar industrial. Astzi rubinele sintetice sunt folosite n industria laserelor * Cel mai mare rubin consemnat n Cartea Recordurilor msoar 130 x 138 x 145 milimetri, cntrete 8184 grame i este proprietatea Beijing Fugui Tianshi Jewelry Co. Ltd. din Beijing, China. * The Smithsonian's National Museum of Natural History din Washington DC, SUA, se laud cu un rubin de mare pre, de 23 de karate. Este amplasat ntr-un inel de platin i a fost donat instituiei de filantropul Peter Buck n memoria soiei sale, Carmen Lcia. Rubinul a fost gsit ntr-o min din Valea Mogok n anii *30. * Cardinalul Richelieu, Maria Medici i Rudolph Austriacul au deinut cele mai mari colecii de rubin din Europa. * Vedetele nu rmn indiferente la farmecul rubinului. Soia Prinului Charles, Camilla Parker Bowles, a purtat la o serat un colier cu 37 de rubine de Birmania de mrimi considerabile. n filmul Vanity Fair, Reese Witherspoon a purtat un colier Chanel cu 330 de diamante i rubin de Birmania de 8,37 de carate?

RUBINUL Caracterizare Descriere: varietate de corindon Poate fi confundat cu granatul, spinelul rou, turmalina roie. Culori: rou, purpuriu, orange, roz, rou-carmin, rou cu tent maronie Compoziia chimica: Oxid de Aluminiu - Al2O3 Duritate: 9 Luciu: sticlos, adamantin Se gsete: pretutindeni in lume, dar cele mai frumoase exemplare provin din Afghanistan, Pakistan, Myanmar, Sri Lanka, Madagascar, Viet Nam, India. Cele maronii provin din Tailanda, cele mai nchise la culoare provin din Australia, India, Rusia.. Particulariti n zilele de astzi bijutierii folosesc o gam larg de minerale. Pietrele preioase cele mai valoroase sunt: diamantele, smaraldele, rubinele i safirele, cele din urm preuite pentru culorile lor. Aceste pietre sunt att de valoroase nct greutatea lor se msoar n carate, un carat cntrind doar 200 de miligrame. Denumirea de rubin provine de la latinescul ruber care nseamn rou. Are culori diferite care variaz de la roz i roucarmin, pn la rou-intens. Cele mai apreciate i mai frumoase sunt celerou-intens, denumite snge de porumbel. Rubinele de un rou-intens, clare, care depesc 5 carate sunt foarte rare, de aceea preul unui rubin de acest gen este mult mai mare dect al unui diamant de aceeai mrime. Exist i rubine cu o uoar tent maronie, care provin din Thailanda. Rubinele trebuie ferite de temperaturi nalte care pot duce la schimbarea culorii. Caliti metafizice - Puternic rol protector, protejeaz mpotriva atacurilor psihice negative. - Mrete curajul, dragostea, ncrederea, vitalitatea, puterea, capacitatea de conducere, entuziasmul, generozitatea, optimismul, inspirata, energia, sensibilitatea. - Ajuta la trecerea peste obstacole si in luarea deciziilor. - Aduce bunstare, putere, bucurie, prosperitate, fericire, dragoste. - Scade comarurile, frica, tristeea. - Bun pentru plante.

- Bun pentru concentrare, meditaie si rugciune. - Este o piatra care l face pe purttor sa se evidenieze, sa fie remarcat, sa ating faima sau puterea. - Piatra a succesului in orice domenii. - Amplifica si mbuntete viata sexuala. - mbuntete relaiile de familie, matrimoniale sau de afaceri. - Efecte asupra sntii: benefic in caz de infecii, impoten, infertilitate, diabet, infarct, anemie, febr, schizofrenie, melancolie, sngerri, inflamaii, intoxicri, mrete imunitatea organismului, benefic pentru circulaia sngelui, ficat, inim, splin, timus, coloana vertebral, intestine, nas, urechi, ochi, ajuta la dezintoxicare (de cafea, alcool, droguri). Corespondene specifice 1. Piatra specifica zodiilor Rac, Leu, Scorpion, Sgettor, Capricorn 2. Talismanul norocos al Capricornului 3. Piatra specifica lunilor Iulie, Decembrie 4. Piatra specifica zilei de mari si miercuri 5. Piatra specifica anului Porcului in zodiacul chinezesc 6. Piatra specifica verii 7. Piatra asociata Soarelui si planetei Marte 8. Corespunde numrului 3 (pentru cei nscui pe 3, 12, 21, 30) 9. Corespunde culorii roii in cromoterapie. 10. Se ofer la aniversarea a 15 sau 40 de ani (natere sau cstorie)

Numele rubin provine din latinescul "rubrum", care inseamna rosu. Culorile sale variaza de la rosu intens la rosu-roz. Rubine foarte mari au fost vandute in cadrul unor licitatii cu un pret pe carat mult mai mare decat cele mai bune si pure diamante. Acest lucru a fost posibil ca urmare a raritatii extrem de mari a rubinelor brute de calitate foarte buna. RUBINUL
Rubinul, considerat de unii astrologi ca piatra lunii iulie este numit si Regele Pietrelor Pretioase, fiind mentionat atat in Biblie, cat in sanscrita veche ca cea mai pretioasa piatra. Pentru hindusi, rubinul a aparut dintr-un foc intern de nestins. Rubinul, ca si safirul, este cunoscut din punct de vedere chimic ca si mineral din familia corindonului, avand o structura cristalizata hexagonal, compusa din oxid de aluminiu. Doar corindonul rosu este considerat rubin, celelate culori ale corindonului

fiind considerate safir. Totusi, rubinul este considerat cea mai valoroasa varietate de corindon. Ca si duritate, rubinul are duritatea 9 pe scara Mohs, fiind cel mai dur mineral dupa diamant, alaturi de safir. Este considerat ca fiind foarte durabil, fiind o piatra ideala pentru bijuterii. Sursa cea mai cunoscuta de rubine este Myanmar (Burma), insa rubine bune provin si din Thailanda, Sri Lanka, iar mai recent din Vietnam. Oricum, Myanmar ramane sursa cea mai bogata si mai buna pentru rubine de calitate foarte buna, fara incluziuni si de culoare rosu-roz-inchis, care poate retine stralucirea rubinului in orice conditii de lumina, insa sunt si cele mai scumpe. Alte rubine de buna calitate se gasesc si in Africa, Afganistan si Asia Centrala, insa aceste mine nu au inca surse de rubine brute suficiente. Centrul comertului cu rubine este in Tailand, in Chantaburi, dar si in apropierea granitei cu Myanmar, atat de aproape cat poate ajunge cineva de minele controlate de regimul militar totalitar din Myanmar. Astfel ca multe dintre cele mai traditionale, mai bune si mai eficiente metode de taiere ale rubinelor se regasesc in Thailanda, iar cea mai mare parte dintre rubinele taiate si slefuite tranzactionate la nivel international provin din Bangkok. Rubine naturale perfecte ca si culoare sau aspect sunt foarte rare si foarte scumpe totodata, mai scumpe chiar decat safirele, fiind logic intrucat si cromul este mai rar decat fierul in natura. Rubinul, cea mai cunoscuta piatra pretioasa rosie, a fost considerata vreme indelungata si cea mai valoroasa. Considerat regele pietrelor pretioase, rubinul, asemeni safirului, este un corindon cu o duritate ridicata. Istoric, legenda In sanscrita, rubinul este numit ratnaraj sau "regele pietrelor pretioase" In Burma antica, razboinicii purtau rubine pentru a-i face invincibili in lupta. Conform Bibliei, numai femeile intelepte si virtuoase sunt "mai pretioase decat rubinele". Rubinul este asociat cu pasiunea si curajul. Calitate, valoare Rubinul (din latin rubens, rubinus = ro?u, cel ro?u) este o piatr pre?ioas din familia corindonului. Culoarea ro?ie se datoreaz ionilor de crom. Numai variet?ile ro?ii se numesc rubine, celelalte sunt denumite safir sau padparadscha. Rspndire Rubinele sunt ntlnite pe toate continentele lumii, n afar de Antarctica. Pre? uite sunt ns n mod deosebit rubinele provenite din Asia, ?i anume din Myanmar, Tailanda ?i cele, tot mai rare, din Sri Lanka. Aceste ?ri sunt cele mai importante exportatoare de pietre pre?ioase. Utilizare

Rubinele sunt utilizate att ca podoab, ct ?i n industrie, ca mediu activ n laserii cu rubin. Rubine renumite Nawata Rubin (SLORC R.; 496,5 carate; cel mai mare Rubin) Edward Rubin (167 carate) Rosser-Reeves-Rubin (138.7 carate) De-Long-Starrubin (100.32 carate) Friedensrubin (Rubinul pcii) (25 carate) Rubin Corindon (Rubin) ne?lefuit, ca. 2 cm lung Formula chimic Al2 O3 + Cr, Ca, Fe Sistem de cristalizare trigonal Clasa __ Culoare ro?ie (de la brunro?cat-roz) Urma alb Duritate 9 Densitate 3,97 g/cm3 - 4,05 g/cm3 Strlucire sticlos (pn la diamantin) Opacitate __ Sprtura sidefie, neregulat Clivaj perfect Habitus cu dou vrfuri, lutos, piramide hexagonale Suprafa?a cristalului __ Cristale gemene __ Punct de topire 2050C Conductibilitatea caloric __ Proprie??i optice Refrac?ia Ne 1,76 bis 1,768; No 1,768 bis 1,778 Refrac?ia dubl ? -0,008 Pleocroism ___ Devia?ia optic __ Luminoscen? ro?ie

Unghiul de dspersie a axei oprice ___ alte caracteristici reactivitatea chimic Minerale asemntoare Safir (Corindon) Radioactivitate inexistent Magnetism inexistent Caractere speciale __

Safir Sub denumirea de Safir sunt cunoscute toate pietrele pre?ioase din corindon cu singura excep?ie a variantei de culoare ro?ie rubinie care este denumit rubin. ns este foarte rspndit denumirea de safir, a pietrelor pre?ioase de culoare albastr, dar acest albastru nu trebuie n?eles ca ?i culoarea cerului senin, ci toate nuan?ele de albastru pn la albastru foarte nchis ?i chiar negru. Safirul este un mineral ce apare sub form de monocristale Al2O3 Culoarea o determin impurit?ile ca de exemplu cu Fe2+-, Fe3+-, Cr3+-, Ti4+- sau V4+Are duritatea 9 pe scara Mohs, dup diamant. Rspndire n natur ?i producerea pe cale sintetic Rocile unde s-au gsit safire se numesc Pegmatite care prin procese de eroziune au fost transportate ?i depozitate n aluviuni, n albiile apelor curgtoare. ?rile mai importante n produc?ia de safire sunt Sri Lanka (denumirea veche Ceylon), India mai nou USA Australia, ?i Nigeria. Pe cale sintetic se pot produce safire de o calitate perfect ?i de o mrime aproape nelimitat. Utilizare Pe lng utilizarea lor ca pietre pre?ioase, a fost utilizat din anii 1950 pn n anii 1960 ca vrf al acului patefoanelor ?i picup-urilor. O utilizare o are ?i n producerea laserului, prin monocristale sintetice de safir care prin con?inutul

n Galliumnitrid contribuie la producerea laserului de culoare albastr ?i LEDului de culoare alb, albastr ?i verde. Prin introducera ionilor de titan la producerea cristalelor sintetice, este de asemenea utilizat in industria laserului cu lungimea de und ntre 750 pn la 1000 Nanometri. Pentru geamuri expuse unor condi?ii extreme de temperatur ?i presiune ca de exemplu avioane de recunoa?tere sau nave spa?iale, se utilizeaz safire sintetice cu un diametru pn la 75 cm. Safirul natural descoperit pn n prezent este Steaua Indiei de 563,35 carate, gsit (1901) n Sri Lanka fiind vndut de John Pierpont Morgan muzeului american American Museum of Natural History . Variet?i de culoare Padparadscha este denumirea comercial pe singalez a variet?ilor de safir de nuan? roz-portocalie. Safir brut (neprelucrat) Formula chimic Al2O3 Sistem de crstalizare trigonal Clasa de cristalizare m Culoare albastr; toate nuan?ele de culoare n afar de ro?u Urma (prin zgriere) alb Duritate 9 Densitatea relativ 3,95 - 4,03 Strlucire sticloas Opacitate transparent pn la opac Sprtur sidefiu, aschios Clivaj nu are Habitus cu dou vrfuri, lutos, piramide hexagonale, frecvent Suprafa?a cristalului ___ Cristale duble ___ Optic Unghiul de refrac?ie 1,76 - 1,77 Refrac?ie dubl -0,008

Pleocroism ___ Orientare optic ___ Unghiul/de dispersie a axei optice 2vz ~ ___ alte propriet?i Propriet?i chimice ___ Minerale asemntoare Corindon ?i Rubin Radioactivitate nu este radioactiv Magnetismul inexistent Propriet?i deosebite ___ Corindon Corindonul (l.germ. Korund) este un mineral clasat ca duritate (9) pe locul doi dup diamant pe scara Mohs, deoarece mineralul Moissanit cu duritate 9,25 (foarte rar ntlnit n natur) nu este luat n considerare. Din punct de vedere al compozi?iei chmice este un oxid de aluminiu avnd formula Al2O3, prin urmare apar?ine de clasa oxizilor, cristaliznd n sistemul trigonal. Culoarea fiind foarte variat, depinznd de impurit?ile existente n cristal. Astfel de varia?ii de culoare sunt: de la incolor, brun, sur, roz, ro?u, galben, verde, violet, sau minerale de culoare albastr cu diferite nuan?e. n mod deosebit sunt apreciate fiind de valoare cristalele de korund de culoare ro?ie rubine ?i cele albastre safire, aici se mai poate aminti o variant a safirului de culoare roz Padparadsha (Sri Lanka). Rspndire n natur Corindonul este frecvent nso?it de mineralele Spinell ?i Magnetit, aprnd ntr-o mas lutoas neagr cu cristale n form de coloan. Se mai poate ntlni n roci magmatice vulcanice de granit, pegmatit de asemenea n roci metamorfice ca gnais ?i marmur sau n sedimente (aluviuni) n albia rurilor din Burma ?i Sri Lanka. Producere pe cale sintetic Din secolul al XIX-lea s-a reu?it produc?ia sintetic a mineralului, de ctre francezul Auguste Verneuil (1902), care din oxid de aluminiu cu adugarea inten?ionat de impurit?i reu?e?te s produc rubin artificial. Cu pu?in nainte de primul rzboi mondial chimistul german Paul Moyat a reu?it

producerea corindonului artificial din bauxit (minereu bogat n oxid de aluminiu) ntr-un cuptor electric la ca 2120 C nlturnd celelalte substan?e nedorite printr-o reac?ie chimic de reducere. n Bavaria prin procese de calcinare a argilei bogat n bauxit s-a reu?it producerea "bauxitei albe", iar prin adugarea oxidului de crom rubinul artificial. De remarcat este faptul c aceste minerale artificiale nu sunt atacate de acizi sau baze (excep?ie fac numai la temperaturile nalte din cuptoarele de topire), punctul de topire fiind 2.050 C. Importan?a ca materie prim Duritatea mineralului face ca s poat fi utilizat ca material abraziv (?mirgel) la producerea sculelor, materialelor de construc?ii (beton, ceramic) sau piese care sunt expuse la procese extreme de oxida?ie. Din corindon s-au ob?inut prin ?lefuire ?i pietre pre?ioase Ca pietre pre?ioase Prin impurit?ile din cristal, ce determin varia?iile de culoare ale oxidului de aluminiu (incolor). Aceast gam variat de culori de la renumita bijuterie (Verneuil), sau pietrele pre?ioase ro?ii ce con?in crom rubinul, de asemenea variantele albastre (cu impurit?i de fier, titan, vanadiu) numite safire. Vanadiul n special produce prin reflec?ia luminii, fenomenul de Asterismus (stea cu ?ase vrfuri). Forme de ?lefuire speciale ca Cabochon sau Mugel cnd nu se creeaz prin ?lefuire fa?ete distincte cristalului. Date generale Formula chimic: Al2O3 Sistem de cristalizare: trigonal Culoare: variat Urma: alb Duritate: 9 Masa specific: (g / cm3) 3,9 - 4,1 Luciu: sticlos Sprtura: sidefie, a?chioas Clivaj: imperfect Habitus: coloane Proprie??i optice

Unghiul de dispersie: 2vz ~ Alte caracteristici Caracterstici deosebite: dup Diamant ?i Moissanit mineral pe locul trei pe scara Mohs ca duritate Beril Berilul este un mineral din clasa ciclosilica?ilor, alumosilicat de beriliu, cu formula chimic Be3Al2(SiO3)6. Structura sa cristalin este de tip hexagonal. Poate forma cristale foarte mici, dar ?i cristale de dimensiuni enorme, care se termin brusc, cu fe?e fin striate. Berilul pur este incolor, dar impurit?ile con? inute pot s-i confere un colorit verde, albastru, galben, ro?u sau alb. Multe dintre variet?i au fost considerate nc din preistorie ca pietre pre? ioase. Variet?ile cu cristale masive constituie principalul minereu de beriliu. Variet?i n func?ie de culoare (?i deci de impurit?ile con?inute), se disting urmtoarele variet?i principale: goshenit incolor - alb morganit roz pn la portocaliu (con?ine litiu ?i cesiu) bixbit (smarald ro?u) ro?u heliodor galben (de la galben-pal pn la auriu ?i chiar galben-verzui) (con? ine fier) smarald - verde (datorit prezen?ei cromului) acvamarin albastru pn la verde (datorit prezen?ei fierului ?i titanului) [modificare] Rspndire Berilul este ntlnit de obicei n pegmatite granitice, dar (de exemplu n Mun?ii Urali se gse?te ?i n ?isturi de mic ?i deseori este asociat cu minereuri de staniu sau wolfram. Unele dintre cele mai cunoscute loca?ii de exploatare a variet?ilor de beril sunt Minas Gerais ?i Pici n Brazilia, Chivor, Coscuez ?i Muzo n Columbia, Antsirab n Madagascar, Spitzkopje n Namibia, Iveland n Norvegia,

Habachtal n Austria, Gilgit n Pakistan, Malyshevo, Murzinka ?i Adun Chilon n Rusia, Keystone (Dakota de Sud) ?i Pala (California) n SUA. La Namivo, n Mozambic, au fost descoperite cristale cu o mas de pn la 177 tone. n Carolina de Sud, SUA, a fost de asemenea gsit un cristal cu masa de aproximativ 18 tone. Formula chimic Be3Al2(SiO3)6.] Clasa mineralului Ciclosilica?i din grupa silica?i Sistem de cristalizare hexagonal Clasa cristalului hexagonal-prismatic Culoare variabil; n stare pur, incolor; verde, albastru, roz, ro?u, auriu, alb Urma alb Duritate 7,5 - 8 Densitate 2,6 2,9 Luciu sticlos Transparen? transparent pn la translucid Sprtura concoidal, neregulat, sfrmicioas Clivaj incomplet dup {001} Habitus prismatic, columnar, sub form de plci, granular, masiv Suprafa?a cristalului Cristale gemene Proprie??i optice Refrac?ia ?=?=0,004-0,007 Pleocroism galben-verzui albastru-verzui Devia?ia optic uniaxial (negativ) Unghiul de dispersie 2vz ~ alte caracteristici Reactivitatea chimic nu este atacat de acizi Minerale asemntoare crisoberil, spinel, apatit, turmalin Radioactivitate inexistent Magnetism inexistent Caracteristici deosebite Smarald

Smaraldul este un mineral care cristalizeaz n sistemul hexagonal; culoarea verde este dat de ionii de crom ?i vanadiu. Este un alumosilicat de beriliu din grupa pietrelor pre?ioase. Smaraldul se poate confunda (lucru ce u?ureaz n?eltoria) cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate. Etimologie Denumirea de smarald provine din latin: smaragdus preluat din greac: ? ???????, smragdos care o origine mai ndeprtat din limba semit barraqtu (piatr strlucitoare). Forme rare Smaraldul Traps ca o roat cu spi?e provine din Columbia este un cristal unic fr cristale gemene. Smaraldul Ochi de Pisic Rspndire Rocile de asocia?ie sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare ?i roci metamorfice ca: gnaisuri. Mrimea cristalelelor rareori dep?e?te c?iva centimetri, avnd frecvent incluziuni de biotit sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantit?i mai importante s-au gsit n Brazilia ?i Columbia, mai reduse n sudul Africii, Ural "Valea Habah", Austria ?i Norvegia. Cel mai mare smarald din lume (16.300 carate) se afl n muzeul Topkapi-Serail din Istanbul. Istoric SmaraldPrima oar este men?ionat mineralul n Egiptul antic, n secolul al XIIlea .C., fiind folosit ca piatr pre?ioas, ob?inndu-se din minele de la Sikait ?i Sabara, de unde mai trziu furnizeaz timp de peste o mie de ani ?i europenilor smaralde, pn cnd n secolul al XVI-lea spaniolii cuceresc America de Sud. In Asia este cunoscut de per?i, turci ?i de dinastia mogulilor din India. In anul 1935 se reu?e?te producerea smaraldului artificial numit Igmerald de firma IG Farben, Bitterfeld Germania. Utilizare Cea mai frecvent utilizare a sa este de piatr pre?ioas.

Smaraldul are o culoare stabil; numai la o temperatur de 700-800 C, ?i schimb temperatura. Din cauza fisurilor din cristal culoarea devine neuniform repartizat, ceea ce a determinat pe productorii de giuvaeruri s acopere cristalul cu un strat de r?in sintetic incolor pentru stabilzarea culorii cristalului. Smaraldul este frecvent imitat prin smaralde artificiale, turmalina verde, dioptaz sau variet?i de granat ca: demantoid ?i grosular sau sticl colorat.

Formula chimic: Al2Be3Si6O18, cu ioni de Cr3+ ?i V. Clasa mineralului: silicat ciclic sau inelar Sistem de cristalizare: hexagonal Culoare: verde de la nchis pn la verde deschis Urma: alb Duritate: 7,5 - 8 Masa specific: (g / cm3) 2,6 - 2,8 Luciu: sticlos Sprtura: sidefie Clivaj: neclar Proprie??i optice Indice de refra?ie: ?=1,568-1,602 ?=1,564-1,595 Birefrigen?: ?=0,004-,0,007 Alte caracteristici Minerale asemntoare: Demantoid, Diopsid, Dioptaz, Grosular, Turmalin Caracterstici deosebite: incluziuni ?i crpturi fine Formula chimic: Al2Be3Si6O18, cu ioni de Cr3+ ?i V. Clasa mineralului: silicat ciclic sau inelar Sistem de cristalizare: hexagonal Culoare: verde de la nchis pn la verde deschis Urma: alb Duritate: 7,5 - 8

Masa specific: (g / cm3) 2,6 - 2,8 Luciu: sticlos Sprtura: sidefie Clivaj: neclar Proprie??i optice Indice de refra?ie: ?=1,568-1,602 ?=1,564-1,595 Birefrigen?: ?=0,004-,0,007 Alte caracteristici Minerale asemntoare: Demantoid, Diopsid, Dioptaz, Grosular, Turmalin Caracterstici deosebite: incluziuni ?i crpturi fine Acvamarin Acvamarinul (l.latin aqua marina = ap de mare) este o varietate a berilului, mineral din grupa alumosilica?ilor. Acvamarinul cristalizeaz in sistemul hexagonal, avnd formula chimic Be3Al2Si6O18, duritatea 7,5-8 ?i densitatea 2,6-2,9. Culoarea depinde de con?inutul n titan sau fier (albastr spre verzui deschis). Cldura sau lumina puternic pot determina schimbarea culorii cristalului. Este o piatr pre?ioas apreciat ?i cutat. Rspndire Acvamarinul se gse?te frecvent n roci ca pegmatitele, granit sau n roci metamorfice ca gnaisurile, sau se mai poate ntlni ca sediment n albiile rurilor. Cel mai mare cristal de acvamarin gsit pn n prezent, a fost descoperit la Marambaia (Brazilia) n anul 1910, avnd o greutate de 110,5 kg (520 carate) ?i o lungime de 48 cm. Imita?ii Au existat numeroase ncercri de imitare a culorii albastre a mineralului pornind de la cuar?, spinel, agat colorat sau sticl albastr (care are ns o duritate mai redus (5)), prin nclzire la mai multe sute de grade, fiind greu de deosebit mineralele tratate, de cele naturale. Prin asemnarea de culoare,

poate fi confundat de asemenea cu turmalina albastr, topazul sau zirconul, ns mineralele amintite au o densitate mai mare dect acvamarinul. Acvamarin Formula chimic Be3Al2Si6O18 cu ioni de titan sau fier Sistem de cristalizare hexagonal Clas bihexagonal-bipiramidal Culoare albastru deschis pn la verzui Urm alb Duritate 7,5 - 8 Densitate 2,63 - 2,91 g/cm3 Luciu sticlos Transparen? transparent, translucid Sprtur sidefie, neregulat Clivaj neclar Habitus cristale prismatice scurte sau lungi, sau masiv Suprafa?a cristalului __ Cristale gemene __ Punct de topire -Conductivitate termic __ Proprie??i optice Refrac?ia 1,577 - 1,583 Refrac?ie dubl 0,004-0,007 Pleocroism clar de la incolor pn la albastru deschis - albastru sau roz Devia?ie optic pe o singur ax negativ Unghi de dispersie a axei optice 0,014 ___ alte caracteristici Reactivitate chimic este atacat de acidul fluorhidric Minerale asemntoare -Radioactivitate inexistent Magnetism inexistent Caracteristici speciale __

Bauxit Bauxita este unul dintre cele mai importante minereuri de aluminiu ?i se compune n cea mai parte din mineralele ce con?in aluminiu ca: Gibbsit (Hydrargillit) Al(OH)3, Boehmit AlO(OH) ?i Diaspor AlO(OH. Bauxita mai poate con?ine minerale cu fier ca Hematit Fe2O3 ?i Goethit FeO(OH), ca ?i minerale argiloase Caolinit ?i minerale cu un con?inut redus n oxizi de titan Anatas TiO2. Rspndire Statele cu exploatarea cea mai intens de bauxit (2003) Rang ?ar Cantitate (in mil. t) Rang ?ar Cantitate (in mil. t) 1 Australia 56,3 11 Guyana 1,8 2 Brazilia 20 12 Kazahstan 1,2 3 Guinea 16,8 13 Ghana 0,7 4 Jamaica 13,4 14 Indonezia 0,6 5 India 10 15 Iran 0,4 6 China 8 16 Ungaria 0,3 7 Rusia 5,4 17 Turcia 0,2 8 Suriname 3,5 18 Fran?a 0,2 9 Venezuela 2,7 19 Serbia ?i Muntenegru 0,2 10 Grecia 2,4 20 Romnia 0,1 Sursa: Revista - Die Welt in Zahlen (2005) Din circa 95 % din bauxita exploatat se ob?ine aluminiu, cantit?i mai mici sunt folosite la producerea produselor chimice ce con?in aluminiu, n producerea abrazivelor ?i materialelor rezistente la foc. Un produs auxiliar ce se mai ob?ine n afara aluminiului este galiul. Bauxita n recipien?i sub presiune nclzit la temperaturi de 150 - 200 C ntr-o baie alcalin de sod va fi separat ulterior prin metoda Bayer aluminiul de aluminat. Formare n geologie se face o deosebire ntre bauxitele cu silica?i (bauxite laterit) de cele cu carbona?i, bauxitele ce con?in carbona?i (bauxite carstice) care au fost descoperite anterior fiind ntlnite n calcare ?i dolomi?i ele apar sub form de argile fiind intens degradate de ac?iunea intemperiilor.

Bauxitele cu silica?i (bauxitele laterit) fiind n prezent importante din punct de vedere economic, sunt ntlnite frecvent asociate cu roci ca granit, gnais, bazalt, syenit, argil ?i ?isturi argiloase.