Sunteți pe pagina 1din 24

2.

COFRAJE SI ESAFODAJE PENTRU LUCRARI DIN

BETON SI BETON ARMAT


2.1. Generalitati, definitii si clasificari Avand in vedere, proprietatea betonului, ca material de constructii specifc, de-a se modela intr-un numar nelimitat de forme cu ajutorul cofrajelor, acestea, sub forma de constructii temporare, au rolul de-a sustine aceste constructii de beton, in perioada in care ele nu au capacitatea de a se autosustine. Desi, nu se materializeaza in constructie, cofrajele au o infuenta importanta, de pana la 20 % din costul lucrarilor de beton, si 40 % din consumul de manopera. Cofrajul, sau tiparul, reprezinta constructia din lemn, metal etc., in care se toana betonul in asa fel, ca dupa priza si intarirea lui, sa se obtina formele si dimensiunile din proiect, ale elementului de constructie. Esafodajul, reprezinta elementul de sustinere al cofrajului, si are drept scop. transmiterea la teren sau la constructia inferioara, a incarcarilor care apar in timpul executiei, date de: greutatea betonului, greuratea armaturii, a cofrajului, a oantenilor .Si utilajelor de mica mecanizare, necesare punerii in opera a betonului. Cintrul, reprezinta elementul de sustinere a! cofrajului, in cazul lucrarilor de constructii de deschideri mari, cum suns: boltile, arcele, tablierele podurilor si viaducrelor, etc. La realizarea lucrarilor de cofraje, sustinerea acestora se poate efectua cu ajutorul esafodajelor, a grinzilor extensibile si a popilor telescopici, a caror parti metalice. fac parte din familia de dispozitive tip SECOM, (schele, esafodaje si cofraje metalice). Cu ajutorul dispozitivelor tip SECOM, se realizeaza in principal elementele de rezistenta ale cofrajului, iar fata acestuia, se realizeaza in general, din panouri de lemn, (melaminate si foi melaminate pentru cofraje), sau din placaj, care se prind pe elementele de rezistenta prin fururi din lemn. Pe santiere, se folosesc si cofraje integral metalice, cum sunt: - cofrajul metalic pentru stalpi, CMS; - cofrajul pasitor, CP 100; - cofrajul metalic autodecofrant, CMA; - cofrajul metalic plan, CMP 72. Pentru a se preveni efectul tasarilor in timpul tumarii betonului, se va da cofrajelor si cintrelor de sustinere, o suprainaltare, sau o contrasageata corespunzatoare. In cazul terenurilor de sustinere, supuse inghetului repetat, se impune coborarea talpii de sustinere a esafodajului, sub nivelul cotei de inghet, sau rezemarea pe piloti scurti. Pentru a reduce aderenta dintre beton i cofraj, acesta se unge pe fetele care vin in contact cu betonul, cu materiale speciale, (ca de ex. cu decofrol), care sa asigure: - o aplicare usoara; - sa nu corodeze cofrajul; - sa nu pateze betonul; - sa pastreze proprietatiile betonului neschimbate, in conditiile climatict executie a lucrarilor. Clasificarea cofrajelor, se poate face dupa mai multe criterii:

A. dupa conceptia de alcatuire, in: - COFRAJE FIXE MESTESUGARESTI, - realizate intr-o singura etapa (confectionare si montaj), pe locul de turnare a betonului, folosite de obice pentru o singura turnare; - COFRAJE DEMONTABILE STATIONARE, realizate cu dispozitive SECOM), executate din elemente, sau subansambluri de cofraj, refolosibile mari; - COFRAJE DEMONTABILE MOBILE, - care se deplaseaza in totalitae sau in parte, luand pozitii succesive. necesare turnarii betonului. acestea putand fi : - mobile pe verticala, cum sunt: - cofrajele glisante; - cofrajele pasitoare; - cofrajele pasitoare - glisante, (tip CPG Iasi); - mobile pe orizontala, sau plan inclinat, cum sunt: - cofrajele rulante; - COFRAJE SPECIALE: - cofraje pneumatice, la care forma cofrajului, se reda prin umplere cu aer la presiuni corespunzatoare sarcinilor rezultate la turnarea betonului ; la decofrare, cofrajele se desumfla si se muta la alte locuri de turnare; - cofraje din PAS, (poliesteri armati cu fibra de sticla). folosite de exemplu sub forma de casete din PAS pentru cofrarea planseelor casetate: - cofraje din aluminiu, etc.; - COFRAJE PIERDUTE. la care nu se recupereaza materialul din care sunt confectionate: - cofraje pierdute din beton; - cofraje pierdute din arzbociment; - dulapi din beton precomprimat; - grinzi prefabricate in forma de jgheab; - placi din beton armat, tip predala; - cutii pentru goluri, care nu mai pot fi recuperate. B. dupa tipul elementului cofrat, se clasifica in: - COFRAJE PENTRU FUNDATII; - COFRAJE PENTRU STALPI; - COFRAJE PENTRU PERETI; - COFRAJE PENTRU GRINZI; - COFRAJE PENTRU PLANSEE; - COFRAJE, PENTRU ALTE ELEMENTE DIN BETON ARMAT MONOLI'T. 2.1.1. Conditii tehnice si reguli tehnologice, privind cofrajele Avand in vedere. faptul ca betonul proaspat, ia fidel din punct de vedere geometric, forma si dimensiunile interioare ale cofrajului, acesta va trebui sa respecte unele conditii tehnice, din care deriva anumite reguli tehnologice. Conditia tehnica nr. 1. - Cofrajul, trebuie sa respecte geometria elementului structural pe care-1 realizeaza, conform proiectului, din toate punctele de vedere, (forma, dimensiuni, contur, suprafata, unghiuri, etc.). Din aceasta conditie tehnica, decurg, mai multe reguli tehnologice: - 1. a. se vor realiza si utiliza tablii, sau panouri mici de cofraj. corespunzatoare ca si dimensiuni, pentru a putea forma elemente structurale din beton armat, la dimensiunile cerute; asamblarea panourilor si cofrajelor, se va realiza cat mai bine, pentru a se obtine forme geometrice exacte, din toate punctele de vedere; - 1. b. cofrajul trebuie sa fie suficient de rigid, pentru a nu se deforma, peste limitele admise, sub actiunea

incarcarilor, a umiditatii, sau a variatiilor de temperatura; - 1. c. la montaj, se va asigura alinierea panourilor de cofraj si asigurarea unghiurilor corespunzatoare. la toate muchiile elementelor; - 1.d. realizarea cofrajelor curbe, se va face, prin trasarea la profil, croirea, asamblarea si montarea elementelor componente. cu respectarea riguroasa a geometriei curbei Conditia tehnica nr. 2. - Cofrajul, trebuie sa respecte pozitia in structura a viitorului element de beton, conform proiectului. Din aceasta necesitate, decurg, urmatoarele reguli tehnologice: - 2. a. cofrajele verticale, se monteaza riguros la axe si se asigura verticalitatea acestora, prin dispunerea de elemente de sprijinire; - 2. b. cofrajele orizontale, se vor monta la axe si cote, iar pentru asigurarea orizontalitatii, se vor prevedea sustineri indeformabile. Eventualele deformatii, se vor compensa prin contrasageti, sau suprainaltari, realizate prin modul de alcatuire, sau montaj al cofrajului; - 2. c. elementele verticale de sustinere, se vor prevedea cu sisteme de reglare micrometrica (fina) a lungimii acestora si se vor contravantui pentru a conferii cofrajului o indeformabilitate spatiala; - 2. d. cofrajul trebuie sa corespunda din punct de vedere a conditiilor de tehnica securtatii muncii Conditia tehnica nr. 3. - Betonul, din elementul structural de beton, sau beton arma trebuie sa rezulte compact. Decurg, urmatoarele reguli tehnologice: - 3. a. cofrajul, trebuie sa fie etans, pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment. In acelasi scop, tablia cofrajului, trebuie sa fie continua, fara gauri sau taieturi, iar rosturile dintre panouri, sa fie stranse cu ajutorul elementelor de asamblare si inchise cu benzi adezive; -3. b. cofrajul sa fie astfel alcatuit, incat sa permits o decofrare usoara, fara lovituri, care ar putea dauna calitalii betonului, in curs de intarire. Conditia tehnica nr. 4. - Fata betonului, trebuie sa rezulte, neteda, curate si fara impuritati. Rezulta urmatoarele reguli tehnologice: - 4. a. suprafata in contact cu betonul, sa fie suficient de rezistenta, pentru a nu se degrada, in timpul operatiilor de armare, turnare, compactare si decofrare; - 4. b. tablia cofrajului, sa fie realizata din materiale care nu ataca chimic betonul si nici nu sunt atacate chimic de catre acesta si sa permita realizarea fetei aparente a betonului la calitatea dorita. Se recomanda ca tablia. sa fie cat mai neteda si compacta, pentru ca aderenta betoncofraj, sa fie cat mai mica; - 4. c. cofrajele, vor fi intotdeauna curate, inainte de montarea pe pozitie. In acest scop, dupa fiecare utilizare, tablia cofrajului se curata. (cu spaclul, perii de sarma, etc.) si se spala. Inainte de betonare, cu 1-2 ore, se aplica substante decofrante; - 4. d. pe parcursul montarii cofrajului si inainte de betonare. este necesar a se controla riguros, din toate punctele de vedere, (forma, pozitie, sustineri si sprijiniri, rigiditate, calitatea materialelor , curatirea cofrajului, etc.). Constatarile, se consemneaza in "Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitalii lucrarilor . Condilia tehnica nr.5 Cofrajul trebuie sa fie eficient, din punct de vedere economic. Regulile tehnologice ce deriva din aceasta conditie, sunt urnatoarele: - 5. a. cofrajul este necesar sa permits o executie cat mai simple, cu un consum de manopera redus; - 5. b. sa permita realizarea unor ansambluri, montate si demontate mecanizat, cu ajutorul macaralelor, ori de cate ori, condiliile de repetitivitate, a formelor

suprafelelor cofrate, o permit; - 5. c. asigurarea unor alcatuiri, care sa permita, reutilizarea in ritm cat mai rapid, a unor parli cat mai importante ale cofrajelor, in special in cazul cofrajelor vertivale (pentru pereti, stalpi, lateralele grinzilor, etc.). Neindeplinirea acestor condilii, influenleazs in mod negativ, calitatea structurii din beton armat monolit si implicit, are si o infuents defavorabila asupra costului. Aceste conditii tehnice si norme tehnologice stau la baza proiectarii, confeclionarii si montarii

2.1.2. Scule, dispozitive si verificatoare, "SDV"-uri, folosite la lucrari de dulgherie, pentru confeclionarea cofrajelor A. Scule Principalele scule, utilizate la realizarea cofrajelor mestesugaresti, sunt sculele meseriei de dulgher.

B. Dispozitive si mijloace pentru prelucrarea lemnului. Mijloacele pentru prelucrarea lemnului, se pot clasifica. in funclie de operatia efectuata, in urmatoarele categorii: - a) mijloace si unelte pentru taiatul lemn - fierastrau circular fix; - fierastrau circular portabil; - fierastrau fix cu panglica . - b) mijloace si unelte pentru gaurit lemnul: - masina de gaurit fixa, cu ax vertical ; - masina de gaurit fixa, cu ax orizontal; - masina de gaurit portabila:

- c) mijloace pentru prelucrat suprafetele lemnoase. - masini de rindeluit stationare; - rindeaua portabila; - masini de luat la grosime, (masini de degrosat); - d) mijloace speciale si universale, pentru prelucrarea lemnului: - freze pentru executat caneluri si profiluri; - masini universale.

C Verificatoare, folosite la lucrari de dulgherie. in cadrul verificatoarelor, utilizate pe santier. se remarca: a) - scule pentru masurare; b) - scule pentru trasare; c) - scule pentru verificarea cofrajelor. a) Scule pentru masurare. Masurarea, este operatia prin care se stabilesc dimensiunile materialulul ale pieselor care se executa. In mod obisnuit, masurarea se executa cu metrul pliant, sau cu rigla. iar pentru dimensiuni mari, cu ruleta. Distantla masurata, se marcheaza cu creionul de dulgher la capatul elementului. sub forma de semn sau reper.

b). Scule pentru trasare. Trasarea, consta din insemnarea pe materialul lemnos, a tuturor liniilor necesare confeclionarii pieselor de cofraj. Trasarea trebuie sa fie realizata cat mai exact, utilizand creionul dulgheresc.Trasarea liniilor drepte se realizeaza cu rigla de aluminiu, avand lungimea de (1-6m) In cazul lungimilor mari, trasarea se mai poate realiza cu sarma sau sfoara, (frecata in prealabil cu creta sau carbune), care se intinde intre repere si apoi prin ciupire, lasa urma de creta pe material, in directia de trasare. Trasarea unghiuilor, se executa cu ajutorul coltarului, sau cu al echerului. lungimile corespunzatoare numerelor pitagorice, (3. 4 si 5), construindu-se triunghiul dreptunghic corespunzator. Cercul, se traseaza cu ajutorul compasului, iar in cazul unor cercuri de raza mare, trasarea se poate face cu sfoara, avand la un capat un cui fixat in centrul cercului, iar la celalalt capet o creta, sau un creion de trasare. Pentru trasarea altor tipuri de curbe, se utilizeaza sabloane speciale. confectionate din placaj, sau din carton gros. c) Scule pentru verificarea cofrajelor. Verificarea cofrajelor, se face, atat in timpul confectonarii, cat si in timpul montarii. Astfel se vor face urmetoarele verificari: - verifcarea planeitatii, realizata cu ajutorul dreptarului. prin asezarea pe cant, pe suprafata respective a cofrajului. Dreptarul trebuie sa fie lipit de suprafata piesei, fare a remane spatii libere. Aceaste verificare se face pe lungime, pe latime si pe diagonala suprafetei respective; - verificarea orizontalitatii , se realizeaza cu ajutorul nivelei cu bule de aer, (bolobocului), prin asezarea acesteia pe piesa respectiva si observand ca bula de aer a nivelei, se fie intre cele doua repere trasate pe tubul de sticla. Daca suprafata nu este orizontala, bula de aer se deplaseaza in partea in care este mai ridicat -trasarea si verificarea liniilor si planurilor verticale, se face cu ajutorul furtunului de nivel , alcatuit dintr-un furtun de cauciuc, de 3 - 10 m. lungime, avand cate un tub de sticla, la fiecare capat: - in timpul masurarii, un muncitor tine unul din tuburile de sticla in dreptul reperului, iar celalalt muncitor, de partea cealalta a furtunului, traseaza nivelul in punctul de trasat, in dreptul reperului de pe al doilea tub de sticla; In acest loc, tubul este ridicat sau coborat, pana ce muncitorul de la reperul initial, semnaleaza ca nivelul apei din tub, coincide cu nivelul reperului. In acest moment, conform principiului vaselor comunicante, apa, (sau lichidul colorat), va fi la acelasi nivel. in ambele tuburi de la capetele furtunului, fapt care permite trasarea cotei noului punct, la acelasi nivel: - verificarea verticalitati se poate realiza, utilizand, fie nivela cu bula de aer, fie firul cu plumb, Firul cu plumb, se foloseste montat pe o cumpana, avand trasat pe bratul inferior un semn. la o distanta egala cu cea la care este fxat capatul de sus a firului cu plumb, de bratul superior. Cofrajul este vertical, cand firul cu plumb, coincide cu semnul de pe bratul inferior.

2.2. Cofraje fixe mestesugaresti. La alcatuirea cofrajelor fixe, se foloseste in general scandura, drept perete de cofraj, rigle si grinzi ecarisate, ca materiale auxiliare de imbinare, lemn rotund, (bile), pentru elemente de sustinere, deasemenea cuie, scoabe, sarme cu diametrul de 2 - 3 mm tiranti metalici cu bulon. Pentru cofrarea elementelor de constructi, se alcatuiesc panouri de cofraj, confectionate din scanduri, sau dulapi de diferite dimensiuni, asamblate cu elemente transversale, numite chingi sau coaste, realizate din dulapi sau rigle. Scandurile din panourile de cofraj, sunt in general solicitate la incovoiere, fiind necesare chingi, care sa limiteze deformatia lor, peste limita de deformabilitate admisa. 2.2.1. Cofraje fixe mestesugaresti pentru fundatii Cofrajele propriuzise pentru fundatii, se realizeaza din panouri de cherestea. alcatuite din scanduri de cherestea prinse cu chingi, dispuse la (0,5-0,9) m formand panouri ca elemente primare de cofraj La cofrarea fundatiilor continue, se folosesc doua panouri de cherestea, fxate intre ele prin distantieri. Presiunea laterala a betonului, este preluata de distantieri, precum si de tiranti din sarma, iar in cazul cofrajelor cu inaltimea peste 1,5 m, pentru asigurarea stabilitatii generate a panourilor de cofraj, se prevad contrafise fixate in teren prin tarusi cu una sau mai multe trepte, precum si de fazele tehnologice, referitoare la prevederea rosturilor tehnologice de lucru. In cazul unui bloc de fundatie, prevazut cu un cuzinet sub stalp, cofrajul se realizeaza ca in fig. 2.9. b.

Fig. 2.9. Cofraje fixe pentru fundatii; a) - cofraj fix mestesugaresc, pentru fundatie continua: 1. - scandura de cofraj: 2. - chinga, sau coasta; 3. - distantier 4. - scandura de fixare: 5. - contrafisa; 6. tarus; b) - cofraj fix mestesugaresc pentru fundtie izolata; 1. - bloc de fundatie; 2. - cuzinet; 3. - stalp: 4. cofrajul blocului de fundatie: 5. - sustinerea cofrajului pentru cuzinet; 6. - cofrajul cuzinerului; 7. - chingi. 8. - tirant din sarna: 9. - distantier. Alcatuirea cofrajului, tine seama pe deoparte de necesitatea cofrarii blocului de fundatie, cu patru panouri de cherestea, incheiate. intre ele. prin chingi si contravantuite grin contrafise, iar la partea superioara, sa asigure si tinerea cofrajului pentru cuzinet, care asigura preluarea impingerii betonului, prin tiranti metalici, respectiv mentinerea pozitiei relative, cu ajutorul distantierilor.

2.2.2. Cofraje fixe pentru pereti Consumul mare de materiale, folosite la realizarea cofrajelor pentru pereti, impune realizarea acestora, in conditiile asigurarii unei refolosiri a lor de un numar cat mai mare de ori. Din punct de vedere a modului de alcatuire, cofrajele peretilor, au alcatuire diferita, functie de grosimea peretilor, avand in vedere presiunea betonului asupra cofrajului, mai mare pentru peretii cu grosime mai mare. Astfel, alcatuirea cofrajelor pentru peretii cu grosime pana la 0,5 m, presupune folosirea a doua panouri din cherestea, alcatuite din scanduri si chingi, (realizate din rigle), pozitionate cu ajutorul distantierilor, a tirantilor si a scandurilor de fxare de la baza, precum si asigurate la stabilitatea generala, cu ajutorul contrafiselor.

2.3. Cofraje demontabile stationare Avand in vedere, volumul mare de beton monolit folosit pe santier, se impune rationalizarea ansamblului de lucrari tehnologice. Una din caile de industrializare a lucrarilor o reprezinta utilizarea cofrajelor de inventar demontabile. 2.3.1. Ansamblul de cofraj si partile sale componente Cofrajul necesar pentru realizarea unei structuri din beton armat monolit formeaza un ansamblu spatial . Acest ansamblu este format din cofraje necesare realizarii fiecarui tip de element al structurii, (cofraje pentru stalpi, pentru grinzi, etc) In final, aceste cofraje se pot asamblea intre ele, formand ceea ce numim ansamblu de cofraj, pentru structura respectiva.

Pentru a indeplini rolul pentru care a fost conceput, orice cofraj trebuie sa contina o serie de parti componente, cum sunt:

1. - tablia, sau astereala; 2.- rigidizari locale primare; 3.- rigidizari locale secundare; 4.- sustineri, (in cazul cofrajelor orizontale); 5.- sprijiniri. (in cazul cofrajelor verticale); 6.- contravantuiri; 7.- elemente de aliniere; 8. - elemente de asamblare.

2.3.1.1. Tablia cofrajului Tablia cofrajului, formeaza fata continua, care vine in contact direct cu betonul. Rolul functional al acestui element, este de a da forma proiectata pentru elementul de beton. Tablia de cofraj poate fi realizata din urmatoarele materiale: - cherestea de rasinoase, (scanduri, dulapi), avand dimensiunile de livrare, conform STAS 942 - 72, caz in care tablia poarta denumirea si de astereala. - placaj din lemn, pentru exterior, (STAS 7004 - 80), avand grosimea de 8, 12. sau 15mm. Pentru a fi protejat impotriva umiditatii, aceste placaje sunt acoperite cu diferite substanle, (rasini, pelicule bachelitizate, tego-film, etc.); - produse rezultate din folosirea deseurilor lemnoase, (placi aglomerate din lemn, PAL, placi fibrolemnoase, PFL): - tabla de otel, avand grosimea de (2 - 8) mm; - materiale plastice, ca: foi de mase plastice rigide. foi de cauciuc; tabla de aluminiu. Sunt cazuri, cand tablia este formata din panouri mici de cofraj realizate din produse lemnoase sau din metal, caz in care tablia se numeste panotaj. Panourile mici de cofraj, sunt elemente usoare, (sub 40 kg.), utilizate pentru realizarea panourilor de cofraj mntate sau demontate manual, sau care prin asamblare. permit si realizarea unor panouri marl de cofraj. Din punct de vedere al ariei de utilizare, panourile mici de cofraj, pot fi: - panouri tipizate, (modulate), de folosinla generala; - panouri de completare, de forma plana; - panouri speciale, pentru confectionarea colturilor, (in forma de L), a iesindurilor, (in forma de U), a racordurilor de curbe, etc. 2.3.1.2. Rigidizari locale Formeaza structura de rezistenta a tabliei, avand rolul de-ai asigura rigiditatea . Aceste rigidizari, sunt formate din mai multe elemente, specifice fiecarui tip de cofraj in parte. Se deosebesc doua grupe mari de rigidizari si anume: - rigidizari locale primare; - rigidizari locale secundare a) Rigidizari locale primare, sau coaste Reprezinta elementele de rezistenta, pe care sprijina tablia cofrajului, avand rolul de a fractiona campul tabliei. Distanta dintre rigidizari, se stabilste pe baza de calcul de rezistenta si deformabilitate. Coastele se

pozitioneaza de regula, dupa directia lunga a cofrajului putind fi alcatuite din lemn sau din profile metalice usoare. b) Rigidizari locale secundare Au rolul de-a micsora deschiderea coastelor. find dispuse perpendicular pe directia acestora si alcatuind in final impreuna cu coastele, scheletul de rezistenta al cofrajului. Rigidizarile secundare sunt diferite, functie de tipul elementului de constructie, la care este utilizat, astfel: -la pereti poarta denumirea de moaze sau palee; - la stalpi, sau fundatii izolate, se nurnesc caloti; - la grinzi se folosesc caloti sau chingi . In cazul cofrajelor verticale pentru pereti, grinzi. sau stalpi, panourile opuse se rigidizeaza intre ele cu ajutorul tirantilor si a distantierilor, pentru a putea prelua impingerea lateral a betonului proaspat asupra acestor cofraje

b.1 Rigidizariile locale secundare ale cofrajelor plane pentru pereti ziduri de sprijin si masive de beton , poarta denumirea de moaze fiind elemente de rezistenta de regula alcatuite din cate doua elemente cuplate pentru a facilita rezemarea dispozitivelor de blocare de la capetele tirantilor. Ca alcatuire, moazele pot fi realizate din profile ambutisate, din tevi dreptunghiulare, iar in cazul cofrajelor foarte rigide , din grinzi cu zabrele, palei sau grinzi macaz Lungimea moazelor, depinde de modul de montare a cofrajului, astfel, la cofrajele montate manual, lungimea moazei va cuprinde lungimea unei travei, iar la cofrajele sub forma de panouri mari, montate cu macarale moazele au lungimi cat mai mari Inadirea moazelor si coastelor , se realizeaza prin petrecere pe o lungime corespunzatoare , prin eclisare, prin suprapunere, prin prindere cu nade, etc Fixarea panourilor de cofraj. sau a coastelor de moaze, se realizeazs cu dispozitive tip menghina, stranse cu surub, sau clema cu pana, Incarcarile orizontale, provenite in principal din presiunea laterala a betonului proaspat, care actioneaza uniform pe ambele fete ale cofrajului, sunt preluate de tirant, care constituie reazeme pentru moaze, fiind solicitati la intindere. La capete, tirantii se blocheaza, pentru a permite transmiterea eforturilor de la moaze la tiranti. si pentru a se impiedeca deplasarea cofrajului. Stabilirea numarului si pozitiei tirantilor, constituie o problema cu implicatii deosebite, asupra eficientei cofrajului. Din punct de vedere al productivitalii muncii, avantajoase sunt alcatuirile care permit montarea unui numar minim de tiranti. dispusi la partea superioara si inferioara a peretelui,. Solutia cu tiranli rari, (filetati sau plati), se recomanda, atunci cand gradul de repetitivitate a dimensiunilor peretelui, permite realizarea eficienta a cofrajelor. sub forma de panouri mari, manipulate cu macara In cazul unui numar mic de reutilizari, sau a conditonarii unei montari si demontari manuale, se impune folosirea unor elemente usoare de cofraj, conducand la variante cu tiranti mai desi, din tije de otel beton OB 37, sau tije filetate. In aceste cazuri, se permite rezemarea elementelor de blocare a tirantilor. direct pe coastele, sau longeroanele panourilor, moazele urmand a avea numai rolul de element de montaj si aliniere. Mentinerea cofrajului la distanta corespunzatoare grosimii peretelui, se realizeaza cu ajutorul unor distantieri, care de obicei sunt montati pe tiranti si 'sunt realizati din cupoane de teava. din material plastic, Pentru a mari suprafata de rezemare pe tablie si pentru a impiedeca patrunderea laptelui de ciment in interiorul distantierilor. la capetele acestora, se prevad piese speciale. numite "conuri de capat",. Tirantii si conurile de capat, se recupereaza, iar distantierii raman inglobati in beton. b. 2. Rigidizari locale secundare la cofraje pentru grinzi, (sau caloti), sunt alcatuite din elemente de rezistenta verticale, numite montanti si elemente orizontale, numite traverse. Montantii, au rolul de-a prelua incarcarile orizontale, ce actioneaza asupra peretilor laterali ai cofrajului, iar traversele preiau incarcarile verticale. ce actioneaza asupra infradosului cofrajului. Functie de alcatuirea si de schema statica de preluare si de transmitere a incarcarilor, se deosebesc trei tipuri de caloti, - caloti normali, avand montanti supusi la incovoiere;

- caloti suspendati, cu montanti supusi la incovoiere si intindere; - caloti suspendati, cu montanti in consola, supusi la incovoiere. In toate cazurile, traversele sunt supuse unor solicitari de incovoiere si intindere. Pentru a se putea cofra o cat mai mare varietate de sectiuni de grinda, calotii se concep reglabili pe ambele directii, pe latime si pe inaltime. Distanta intre caloti, in lungul grinzii, se stabile prin calcul fuctie de rigiditatea coastelor si marimea incarcarilor Pentru a se putea cofra o cat mai mare varietate de sectiuni de grinda ,calotii se concep reglabili pe ambele directii, pe lungime si pe inaltime. b 3. Rigidizarile locale secundare, la cofrajele stalpilor , poarta denumirea de caloti, formand un cadru inchis, care inconjoara la exterior cofrajul si au rolul dea prelua incarcarile orizontale care actioneaza uniform pe toata latimea cofrajului Calotii se realizeaza din lemn sau metal sub forma de elemente de inventar, fiind supusi la solicitari de intindere cu incovoiere. Calotii se concep reglabili. pentru a putea cofra o cat mai mare varietate de sectiuni de stalpi. Imbinarile intre piesele componente ale calotilor. se regleaza prin buloane. .dornuri, sau pene metalice. Distanta dintre caloti, se determine prin calcul. functie de marimea incarcarilor si de rigiditatea panourilor de cofraj. ln general, orice element de rigidizare locala a unul cofraj, trebuie se indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie rigid , pentru a nu se deforma sub actiunea incarcarilor - se fie astfel conceput, incat sa fragmenteze campul tabliei, sau al panoului de cofraj, permitand prinderea de aceasta; - sa fie reglabile , permitand realizarea de elemente structuralede de dimensiuni si forme cat mai variate; - sa fie robuste, asigurand astfel, un numar mare de reutilizari; - sa fie simple si sigure, usor de montat si de demontat, cu un consum de manopera cat mal redus. 2.3.1.3. Sustineri Sunt elemente, ce apar in cazul cofrajelor orizontale. drepte sau curbe. fiind formate din doua categorii de elemente: - elemente orizontale de sustinere, cu rol de-a prelua incarcarile verticale. ce actioneaza asupra cofrajelor orizontale: - elemente verticale de sustinere, avand rolu de-a prelua incarcarile de la elementele orizontale de sustinere si de-a le transmite terenului, sau unor elemente de constructie executate anterior, - de asemenea, aceste elemente sustin cofrajul. la cota necesara, pe intreaga perioade de intarire a betonului. a) Elementele orizontale de sustinere, pot fi realizate din: - grinzi din lemn; - profile metalice simple sau compuse; - grinzi metalice cu zabrele, formate din tronsoane, prinse intre ele articulate si care permit si sustinerea cofrajelor curbe; - grinzi metalice extensibile. Grinzile metalice extensibile au raspandirea cea mai mare pe santiere. datorita avantajelor pe care le prezinta. Ele sunt formate din 2-3 tronsoane zabrelite. care pot culisa una in alta, variindu-se astfel, intre anumite limite, lungimea grinzii. Prezinta greutate proprie redusa, iar rigiditatea lor mare, permite preluarea unor momente incovoietoare, cuprinse intre 800 si 1700 daN m. Schema statica de calcul, este de grinda simple rezemata, incarcata cu o sarcina uniform distribuit

b) Elementele vertical de sustinere poarta denumirea de popi sau esafodaje de sustinere pot fi realizati in mai multe variante constructive : - popi din lemn - popi metalici - esafodaj Alegerea tipului de pop metalic extensibil, se face functie de necesitatea de mentinere cofrajului la cote, verificandu-se ca reactiunile provenite de la elementele orizontale de sustinere, sa nu depaseasca capacitatea portanta maxima prevazuta

Esafodaje metalice tip E 75 Sunt alcatuite din elements plane triunghiulare, care se asambleaza intre ele prin suprapunere, prin stut si cep Esafodaju este rigidiza la capete prin diagonals, (4), la partea inferioara si prin barele de legatura (5) La partea inferioar si superioara , sunt prevazute elemente de reglaj fin (2) si (3) care asigura si verticalizarea turnului Eafodajele se pot realiza in trei tpuri, functie de dimensiunile for in plan: - tipul A, de 1000 x 1000 mm; - tipul B, de 1500 x 1500 mm; - tipulC,de 1500x1000mm. Inaltimea maxima, este de 15 m, iar sarcina maxima pe esafodaj, variaza funtie de inaltime

2.3.1.4. Contravantuiri. Rolul contravantuirilor, este de-a asigura stabilitatea sistemului de sustinere fiind executate intre elementele verticale de sustinere, de tipul popilor. Contravantuirile se prevad in doua planuri perpendiculare, in fiecare plan asigurandu-se realizarea unor triunghiuri indeformabile, fig.2.31.

Contravantuirile, se pot realize din materiale lemnoase, (scanduri, dulapi), sau din metal, (bare din otel beton, tevi rotunde, sau dreptunghiulare, etc.). Prinderea elementelor de contravantuire, de popi, se realizeaea prin intermediul unor piese speciale,numite bride , sau coliere si care trebuie sa asigure o prindere rapida, sigura. simpla si fara excentricitati,

2.3.1.5. Sprijiniri Apar in cazul cofrajelor verticale sau inclinate si au rolula de a asigura stabilitatea generala a acestora si mentinerea cofrajului in pozitia doritapana la intarirea betonului, si poarta numele de sparaituri. Pot fi alcatuite din lemn sau elemente metalice telescopice, prevazute la capete cu elemente speciale de fixare la moazele sau coastele cofrajului respectiv fixarea de teren sau elementele orizontale ale structurii de rezistenta a cladirii 2.3.1.6 Elemente de aliniere Apar mai ales la cofrajele verticale, (cofraje de pereti, lateralele grinzilor) formate din mai multe panouri. Aceste elemente au rolul de a asigura planeitatea cofrajelor, In cazul cofrajelor de perete se pozitioneaza atat in camp cat si la baza acestora avand si rolul de trasare. In campul cofrajului, elemntele de aliniere sunt dispuse perpendicular pe moaze pot fi realizate din din rigle de lemn sau tevi metalice rotunde sau dreptunghilare, profile metalice usoare. Fixarea se realizeaza cu diferite dispozitive cu pana sau surub. 2.3.1.7. Elemente de asamblare Au rolul de a asigttra intercuplarea diferitelor elemente ale cofrajului cu scopul de a conferi etanseitate si rigiditate cofrajului . Aceste elemente sunt concepute funclie de tipul panoului de cofraj si mai ales functie de sistemul constructive al longeroanelor si a golurilor practicale in acestea. Pentru a satisface condiliile de calitate si de eficienla, aceste piese trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa fie cat mai simplu de confectionat, cu materiale cat mai putine si implicit sa fie ieftine; - sa fie cat mai usor de montat si demontat - sa asigure etanseitate si o rigiditate a rosturilor dintre panouri; - sa fie robuste, asigurand un mare numar de reutilizari. 2.5. Cofraje demontabile de inventar Din necesitatea de a reduce costul de productie. a manoperei si pentru a scurta termenele de executie, exista preocupari permanente, pentru perfectionarea cofrajelor de ventar existente, sau de a proiecta cofraje noi, tot mai perfectionate, care sa fie reutilizabile de cat mai multe on si sa fie cat mai universale. ceea ce se poate obtine prin urmatoarele ca: - tipizarea elementelor componente ale cofrajelor, (panouri, rigidizari. sustineri, contravantuiri, etc.) si perfectionarea lor. pentru a permite interconectarea in vederea realizarii diferitelor tipuri de cofraje, necesare obtinerii unei game variate de elemente structurale; - tipizarea cofrajelor, in ansamblul lor prin aparitia unor sisteme de cofraje utilizabile la realizarea mai multor tipun de structuri - realizarea partilor componente ale cofrajelor, din materials rezistente si ieftine, care sa permita marirea numarului de reutilizari. Se cauta inlocuirea partiala sau totals a lemnului cu metalul (otel sau alurniniu), sau cu materiale plastice dur. - sistemele de cofraje de inventar, sa permits interconectarea elementelor componente, in vederea formarii unor ansamble mari, plane sau spatiale, cu scopul mecanizarii lucrarilor de cofrare. Aceasta solutie este aplicabila in cazul in care se asigura, la un obiect de constructie, un numar destul de mare de reutilizari ale cofrajului fara necesitatea modificarii dimensiunilor acestuiara. Proiectarea de noi sisteme de cofraje si reproiectarea sistemelor existente, in vederea pewrfectionarii lor este un proces ce se realizeaza continuu, atat in unitati de proiectare specializate, cat si la nivelul atelierelor de proiectare tehnologica a intreprinderilor de constructii. 2.5.2. Modularea dimensionala a constructiilor in vederea utilizarii cofrajelor de inventar . Deoarece eficienta unui sistem de cofraj de inventar, este asigurata prin posibilitatea utilizarii sistemului, de un numar cat mai mare de ori, este obligatorie stabilirea unor reguli de coordonare dimensional a structurilor din beton monolit si a cofrajelor, intr- o serie modular mica.

Modularea dimensiunilor constructiei se realizeaza pnn aplicarea unei serii de dimensiuni avand la baza modulul 10cm. (STAS 8530 / 2 - 76), adoptat anume necesitatii impuse industrializarii lucrarilor de beton monolit. In cadrul proiectului de executie al structurii monolite proiectantul trebuie sa urmareasca , in fiecare etapa , incadrarea dimensiunilor constructiei in seria de dimensiuni modulare , luindu-se in considerare caracteristicile sistemului de cofrare, ce se prevede a se folosi. In acest scop, proiectantul structurii, trebuie sa prezinte proiectantului tehnologiei de executiedatele si desenele necesare privind sistemul de cofrare avut in vederela conceperea structurii. De asemenea este obligatoriu ca la proiectare sa se ia in considerare in paralel, atat criteriile de reducere a indicatorilor de consum de materiale inglobate in lucrare, cat si costurile tehnologice. La proiectarea elementelor de constructie si la stabilirea planurlor de cofraj, se recomanda a se avea in vedere, urmatoarele aspecte: - reducerea la maximum a tipodimensiunilor elementelor structurale, in cadrul aceleiasi lucrari, pentru a se putea utiliza cat mai mult aceleasi subansamble de cofraj gata montate, in vederea maririi eficientei cofrajelor de inventar, prin obtinerea unui numar cat mai mare de refolosiri; - evitarea grinzilor secundare de ordinul 2, a grinzilor cu vute, a rezalitelor la pereti, sau a stalpilor pentru plansee ciuperca; - rezolvarea intersectiilor stalpilor cu grinzile principale ale planseelor, astfel incat cel putin doua fete opuse ale stalpilor, sa fileze cu fetele grinzilor, dispuse in continuare,. Aplicarea in mod efcient a oricarui sistem de cofraj, se poate realiza numai daca atat elementele de beton, cat si sistemul de cofraj. respecta coordonarea modularii dimensiunilor. 2.5.3. Sisteme de cofraje utilizate 2.5.3.1. Cofraje pentru realizarea peretilor. Cofrajele pentru pereti, sunts caracterizate prin realizarea unor panouri mari plane. pozitionate fata in fata si rigidizate corespunzator intre ele. Cofrajele pot fi alcatuite in mai multe moduri si anume: - din panouri mici tipizate, montate si demontate manual, bucata cu bucats; - din panouri mici tipizate, asamblate la sol, in panouri mari si care apoi se monteaza si se demonteaza mecanizat cu ajutorul unor macarale; - prin utilizarea unor elemente de rigidizare metalice de inventar, cu ajutorul carora se realizeaza scheletul de rezistenta at panoului. peste care se fixeaza tsblia panoului mare. Dimensiunile acestor panouri, pot vatia intre anumite limite 2.5.3.1 a Cofrajul mixt usor (C.M.U.) pentru perei 2.5.3.1 b Cofrajul mixt greu (C.M.G.) pentru pereti

2.5.3.1.c. Cofrajul paitor, C. P. 100 Se utilizeaza la cofrarea peretilor constructilor industriale, social - culturale, civile, elementelor masive din beton, (fundatii, canale si tunele tehnologice, ziduri de sprijin, etc), ale caror fata vazuta nu necesita cerinte deosebite din punct de vedere al finisajului. Tehnologia de cofrare consts in pasirea succesiva a panourilor de cofraj, pe montantii ansamblului de cofraj, 2.5.3.1.d. Cofrajul mobil suspendat Este un cofraj metalic, ce serveste la turnarea peretilor constructiilor industriale, la care variaza sectiunea transversals pe inaltime, servind la executarea cosurilor de fum, a turnurilor de racire a termocentralelor, etc. 2.5.3.1.e. Cofrajul glisant Sprea deosebire de cofrajele demontabile de inventar, cofrajele glisante se asambleaza o singura data, la o construclie si apoi se deplaseaza continuu, in timpul turarii si intaririi betonului, pana la terminarea turnarii elementelor structurale verticale. Elementele structurale orizontale se vor executa ulteror, dupa glisare. prin alte procedee tehnologice. Cofrajele glisante, se pot folosi atat la executarea constructiilor speciale de tipul silozurilor si a cosurilor de fum. cat si la cladiri de locuit, multietajate.

2.5.3.2. Cofraje pentru realizarea stalpilor. 2.5.3.3. Cofraje pentru realizarea grinzilor 2.5.3.4. Cofraje pentru realizarea placilor de planseu. 2.5.3.5. Cofraje pentru realizarea fundatiilor. 2.6. Industrializarea lucrarilor de cofraje 2.6.1. Generalitati Prin industrializarea lucrarilor de cofrare. se intelege utilizarea unor echipamente tehnologice de cofrare, plane sau spatiale, de mari dirnensiuni, care se monteaza si se demonteazi mecanizat, cu ajutorul macaralelor. Utilizarea acestor cofraje, asigura reducerea substantiala a manoperei consumate pe santier, la operatiile de cofrare decofrare, reducandu-se totodata si durata de executie a acestor lucrari. Aceste ansambluri mari de cofraj, pot fi formate, fie prin asamblarea la sol, langa obiect, a unor elemente mici de cofraj tipizate, (sisteme C.M.U. sau C.M.G.), fie prin prefabricarea for in ateliere de specialitate si transportarea lor in aceasta forma. la obiectele de constructii, unde urmeaza a fi folosite. Pentru a asigura efcienta economica a acestor echipamente tehnologice de cofrare, atat ele cat s i structurile la care se utilizeaza, trebuie sa indeplineasca anumite conditii tehnice si anume: - sa existe a coordonare modulara a dimensiunilor, atat la cofraje cat si la elementele structurale. In anumite cazuri, se vor adopta configuratii structurale particulare, care sa permita utilizarea unui anumit tip de cofraje; - este necesar sa se asigure o folosire intensiva a acestor cofraje, prin asigurarea unui numar minim de reutilizari, care sa asigure pragul de rentabilitate. Aceste echipamente de cofrare necesita investitii initiale mari s i consumuri de metal ridicate, care se pot recupera numai printr-un ritm rapid de reutilizare: - asigurarea unor ritmuri de exploatare corespunzator mijloacelor de ridicat, ceea ce impune ca greutatea acestor cofraje, sa fie cat mai aproape de capacitatea de ridicare a macaralei, iar operatiile de montare demontare, sa fie cat mai rapide ca sa un existe durate mari de imobilizre a macaralei - dimensionarea corespunzetoare a scheletului de rezistenta al cofraj ului pentru a face fata solicitarilor ce rezulta in fazele de manipulare si montaj; - alcatuirea cofrajului, trebuie sa asigure decofrarea cofrajului in intregul sau si reutilizarea imediat a acestuia. Aceste conditii trebuie avute in vedere, atat de proiectantii de echipamente tehnologice cat si de proiectantii de rezistenta. In general. echipamentele tehnologice de cofrare, sunt specializate pentru realizarea unui tip de element structural in anumite limite dimensionale, astfel: pentru realizarea peretilor, se utilizeaza panouri mari avand inaltimea unui nivel, (2,50 -3.50) m. si lungimea unei travei (4,5- 8,0) Pentru elementele lineare (stalpi,grinzi), se formeaza ansamble lineare sau spatiale, iar pentru plansee se utilizeaza mese de cofrare , sau cofraje suspendate care se cupereaza in intregime, sau raman sub forma de cofraje pierdute 2.6.2. Sisteme de cofraje de tip industrial 2.6.2.1. Cofraje metalice plane Aceste cofraje, se utilizeza la realizarea diafragmelor monolite, la cladirile de locuite si constructii speciale.Ele pot fi: - universale , caz in care panoul mare plan, are o lungime data, necorelata cu lungimea peretelui, (cuprins intre doi pereti transversali), fapt care permite realizarea unei game largi de dispozitii in plan a peretilor, in etape succesive de lucru, cu multe rosturi tehnologice de lucru; - specifice unui tip de cladire , caz in care setul de cofraj se compune din panouri mari plane, panouri de colt si panouri de bulb, a caror dimensiune este corelata cu cea a.peretilor. Turnarea se executa concomitent zultand un numar redus de rosturi. La alegerea unuia din cele doua sisteme de cofraj, se vor avea in vedere o serie de factori ca: - marimea efortulul din diafragrma, in zona rostului de lucru; - gradul de seismicitate a zonei, in care este amplasata constructia si care impune numarul rosturilor de lucru;

2.6.2.2. Cofraje pierdute. La aceste tipuri de cofraje, tablia nu se mai recupereaza. ci ea urmeaza a intra in alcatuirea elementului structural. In acest scop, la dimensionarea elementului structural, se tine seama si de aportul tabliei cofrajului. Cu aceste sisteme de cofrare, se pot executa diferite elemente structurale, ca: - pereti (Fig. 2.74 a ) executati din corpuri ceramice cu goluri mari; in goluri se monteaza armaturi si se toarna beton, corpul ceramic avand rol de cofraj.

- stalpi cu sectiune circulara. cofrati cu tuburi de beton in interiorul carora se monteaza armatura (2) si se toarna betonul (3); - grinzi prefabricate in forma de jgheab, avand armatura de rezistenta dreapta, ( 5)s i etrierii, (6), inglobati in element, iar barele inclinate si barele de montaj se pozitioneaza odata cu realizarea nodului de cadre. Apoi. se toarna betonul, atat in grinda, cat si in monolitizare; - plansee casetate. (fig. 2.74.d.), realizate din casete de dimensiuni modulate si tipizate (7), confectionate din armociment de cca 3 cm. grosime. Casetele reazema pe o platforma de sustinere (8), realizata ca pentru cofrajul unei placi drepte. Se pot utiliza si mese de cofrare. In anumite cazuri, cand se doreste recuperarea casetelor, acestea se vor confectiona din tabla sau materiale plastice (9), iar pentru usurarea decofrarii, se utilizeaza aer comprimat, care se introtuce intre aceasta caseta si beton, prin intermediul unui ,stut special (10). prevazut la fiecare caseta, (fg. 2.74.e.); - placile din beton armat, (fig. 2.75.), sunt realizate din dale prefabricate subtiri,(4-6) cm grosirne, numite "predale"in care inglobeaza armatura necesara preluarii momentelor din campul planseului, (A,). Peste predale, se monteaza armatura (A,), necesara preluarii momentelor negative pe reazeme si se toarna un strat de beton monolit, numit "suprabetonare", avand ogrosime de 8 - 12 cm. Predalele sunt sustinute la cota, pana cand betonul din suprabetonare atinge rezistenta necesara. Pentru asigurarea legaturii dintre predala si suprabetonare, pe predale se prevad, fie ferme filigran, fie conectori cuplati in semigoluri lasate in fata

superioara a predalei, (fig. 2.75.b.), fapt care permite realizarea predalelor, prin preturnari loco - obiect, in pachet.

Utilizarea predalelor, se realizeaza in urmatoarele faze: - Faza I - a, preturnarea predalelor la sol langa obiect, in raza de actiune a macaralei;. Din cauza dimensiunilor mar ale predalelor,(10- 35) m2 si a flexibilitatii, transportul si manipularea lor este dificila - Faza a II - a, se monteaza sistemul de sustinere si se aseaza predalele pe acesta.. Manipularea predalelor se realizeaza cu dispozitive speciale, care asigura prinderea acesteia in mai multe puncte, (8 -16), evitandu-se astfel fisurarea predalei: - Faza a III - a, presupune montarea pe reazeme a armaturii comprimate din plase sudate si se toarna betonul de suprabetonare. - Faza a IV - a, in care se demonteaza sustinerile. Asa cum rezulta din prezentarea sumara a catorva solutii de cofraj pierdut. se observa ca aceste solutii, fac trecerea intre betonul monolit. si betonul prefabricat. cumuland avantajele celor doua solutii constructive. 2.7. Punerea in opera a cofrajelor 2.7.1. Trasarea cofrajelor. Trasarea pozitiei cofrajelor. atat in plan cat si pe verticala, se executa conform indicatiilor date in plansele de executie ale structurii de rezistenta. Lucrarile de trasare ale cofrajelor, se bazeaza pe lucrari de trasare, executate anterior, pentru materializarea axelor constructiei si pentru executarea sapaturilor. Astfel, pe teren sunt materializate axele pincipale ale construcliei si conturul acesteia, prin borne si porti de trasare, (repere scaun). Pentru masuratori. se vor utiliza aparte topografice. (teodolit nivela, etc.), mire gradate, rulete, panglici. Pentru lucrari mai simple. se pot utiliza cu bune rezultate, furtunul de nivel, frul cu plumb, echerul cu prisms, etc. 2.7.1.1. Trasarea pozitiei cofrajelor, fata de axe. - a). Trasarea pozitiei cofrajelor, pentru fundatii continue. se realizeaza dea lungul sarmelor intinse intre reperele matenalizate in acest scop. pe ngla portii de trasare. (prin cuie sau crestatur), in stanga si in dreapta reperului ce marcheaza axa fundatiei. Transmiterea pe verticala a conturului

cofrajului, se executa in raport cu sarmele intinse. cu ajutorul firului cu plumb, iar marcarea pozitiei cofrajului. pe fundul sapaturii, se face prin tarusi batuti in pamant. - b). Trasarea pozitiei cofrajelor, pentru fundatii izolate, (inclusiv tip pahar). se executa in raport cu axele marcate pe portile de trasare, amplasate pe conturul constructiei. Pe rigla portii, se masoars dimensiunile in plan ale construcliei si se materializeaza prin repere. (cuie). Intre repere se intind sarme, pe cele dour directii. Prin acest sistem de intersectie reperata, se traseazs toate detaliile de plan ale fundaliei. (cofrajul exterior, cel interior in cazul cofrajului fundatilor pahar, etc.). Transmiterea pe verticala a punctelor rezultate din intersectia sannelor, se face cu ajutorul fiului cu plumb. iar marcarea , cu ajutorul unor tarusi batuli in pamant, sau alte semne. - c). Trasarea pozitiei cofrajelor la pereti, se executa in raport cu reperele materializate prin borne, sau pe rigla portilor de trasare si comporta urmatoarele operatlii:

- trasarea liniilor principale de referinta, in raport cu care urmeaza sa se pozitioneze in plan, elementele cofrajului. Aceasta operatie se executa cu teodolitul si se marcheaza fie pe soclul cladirii, fie pe planseul de la cota +0,00 ale acesteia. Pentru materializarea pozitiei cofrajelor, se pot trasa linii de pozitionare ajutatoare, deplasate in paralel, fata de liniile principale, ce reprezinta axele. Marcarea liniilor de poztionare, pe elementele structurale deja executate, se face cu o sfoara. (frecata in prealabil cu carbune sau creta), care este intinsa si apoi lasata sa cada pe element: - pozifionarea elementelor de cofraj, este o operatie care incepe cu montarea riglelor de trasare, dupa care se monteaza panourile de cofraj. Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele cofrajului, pot primi deplasari de la pozitia initiale este necesar ca inaintea turnarii betonului, sa se verifice corectitudinea pozitiei fnale a acestora. Verificarea se executa cu ajutorul unui aparat optic. (teodolit). Acesta va fi calat pe axa de baza a cofrajului, sau pe o linie paralela cu aceasta, verifcarea executandu-se de-a lungul acestei linii, prin masurarea distantei dintre linia de baza si diferitele puncte ale cofrajului. d) Trasarea pozitiei cofrajelor, la stalpi. se executa asemanator trasarii peretilor. Se marcheaza pe blocul de fundatie, semnele de axe. (sau pe cofrajul acestuia, daca blocul nu a fost decofrat), utilizandu-se fie instrumente optice, fie sarma de trasare, intinsa intre borne, sau reperele de pe rigla portilor de trasare, (fg. 2.77.a.). Dupa montarea cotrajului, pentru axarea corecta si la partea superioara se procedeaza la verifcarea verticalitatii cofrajelor, pe doua directii normale. cu ajutorul teodolitului. Se executa viza asupra unui sistem de axe, trasat in prealabil pe cofraj, sau asupra unei muchii a cofrajului, (fig. 2.77.b.). 2.7.1.2 Trasarea si verificarea cotelor de nivel Trasarea cotei de nivel a oricarui cofraj, se executa in raport cu un reper. care materializeaza cola 0,00 sau o alta cota convenlionala, (cota bornei, cota riglei portii). Acest reper, trebuie sa fie accesibil, spre exteriorul constructiei. Trasarea cotei la cofrajele de la primul nivel, se executa cu

instrumente optice, (nivela) si mira si se materializeaza prin insemnarea cu vopsea. In dreptul semnului, se inscrie cota nivelului respectiv, (fig. 2.78.a.). In raport cu aceste semne, se traseaza, prin masurarea directa cu rigla gradata si se materializeaza in functie de necesitati, nivelul superior al cofrajului, sau nivelul de turnare a betonului. Transmiterea cotelor pe cofraje, la nivelele superioare, se poate realiza, fie direct prin masurare pe inaltime, cu ajutorul ruletei sau panglicii de otel, pornindu-se de la cota de referinta. (linia vagris), fie indirect cu ajutorul nivelei si mirei. prin transmiterea succesiva a cotelor diferitelor nivele, (fg. 2.78.b.).

Montarea manual, apare in cazul utilizarii panourilor mici de cofraj, care se pun in opera, bucata cu bucata. Sistemul este utilizat, pentru cofrarea unor structuri. sau a unor elemente structurale, cu forme geornetrice complicate, sau nemodulate. sau la cofrarea unor zone locale nerepetitive. cu suprafete mici de cofrat, unde nu este poisibil. sau rentabil, utilizarea cofrajelor de tip industrial. Montajul mecanizat, cu ajutorul macaralelor, se aplica in toate cazurile, in care acesta poate fi realizat, in conditii corespunzatoare de eficienta. In generel. procesul tehnologic de executie. al oricarui element structural din beton armat monolit, presupune realizarea urmatoarei succesiuni de operatii: - curatirea si nivelarca locului, unde urmeaza a se monta cofrajul; - trasarea pozitiei cofrajului; - transportul si depozitarea panourilor si a celorlaltor materiale si elemente de inventar, in apropierea locului de montaj; - preasamblarea cofrajului in panouri mari, sau sisteme spatiale; - ungerea tabliei cu materiale decofrante; - montarea si sustinerea provizorie, (sprijinirea) a primei parti a cofrajului; - montarea armaturilor; - montarea restului cofrajului, defnitivarea rigidizarilor, prin montarea tirantilor, sprijinirea (sustinerea) defnitiva si verifcarea pozitiei cofrajului, atat in plan orizontal, cat si pe verticala; - turnarea, compactarea si intarirea betonului; - descintrarea elementelor de sustinere, la cofrajele verticale; - demontarea cofrajelor; - curatirea cofrajului, de resturle de beton si ungerea cu vazelina a partilor filetate In cazul cofrarii concomitente, a elementelor verticale, (pereti, stalpi), cu cele orizontale, (grinzi, placi), in scopul tumarii betonului intr-o singura etapa, imbinarea cofrajelor se va realiza in asa fel, incat panourile de cofraj, pentru elementelc orizontale, sa se suprapuna peste cele verticale, pentru a

permite decofrarea peretilor, sau stalpilor, inaintea grinzilor si placilor. (fg. 2.79.).

In timpul montajului, se va urmarii asigurarea etanseitatii cofrajului, prin prelucrarea contururilor panourilor, prevederea de materiale de etansare ( fasii de cauciuc, de carton, etc. ), strangerea rosturilor cu elementele de asamblare. precum si prin acoperirea rosturilor cu benzi adezive subtiri, din plastic sau hartie. Deasemenea, pentru a facilita operatiile de decofrare. tablia cofrajelor se unge cu substanle decofrante, care au rolul de-a reduce aderenta dintre beton s i cofraj. Se folosesc diferite substante sub forma de emulsii, sau solutii pe baza de parafna. sapun. reziduri petrolifere, acizi grasi si altele. Aceste substanle nu trebuie sa atace betonul. sau materialul cofrajelor, sa nu lase, pe cat posibil, pete pe suprafata betonutui. sa asigure o aderenta cat mai mica intr beton si cofraj si sa nu impiedece finisarea ulterioara a suprafetelor de beton. Aplicarea acestor substante, se face prin pulverizare, sau pensulare, imediat dupa montarea cofrajului, sau chiar in timpul montarii lui. La operatia de armare se va avea grija sa nu se ia substanta decofranta de pe cofraj pe carcasa de armatura deoarece s-ar reduce aderenta dintre armatura si beton 2.7.2.5. Controlul si receptia lucrarilor de cofrare Etapele controlului de calitate sunt: a) Etapa preliminara caracterizata prin verificarea cantitativa si calitativa a mijloacelor de munca si a echipamentului de munca necesar, conform documentatiilor tehnologice. Se verifica integritarea tabliei panourilor de cofraj, precum si integrarea acestora in abaterea limita de dimensiuni, astfel: - lungimea panoului 4 mm. - latimea panoului 3 mm. - inclinarea fata de orizontala a muchilor si a suprafetelor, va fi de maximum 2 mm/m, respectiv 10 mm. pe toata lungimea. b) Erapa de executie, in care se executa urmatoarele operatii de control: - verifiari dupa operatia de trasare, privind pozitia marcajelor fata de axele constructiei si fata de elementele corespunzatoare, executate la nivelul inferor: - verificari dupa montarea cofrajelor, cand se urmareste existenta tuturor elementelor de cofraj. prevazute in schitele de cofraj, fixarea corecta si stabila a elementelor de rigidizare sustinere,contravantutre. etc.: - pozitionarea corecta fata de axe si cote. in limita abaterilor admisibile. astfel:

- pereti si placi 2 mm; - stalpi, grinzi, esafodaje de sustinere 3 mm; - verificarea starii de curatenie s i etanseitate a cofrajelor, de asigurare masurilor N.T.S.M. si P.S.I,. a dimensiunilor cofrajului. precum si pozitionarea fata de orizontala si verticala. Abaterile limita la dimensiunile sectiunii transversale sunt: - grosimea peretilor si a placii 2 mm.; - grosimea stalpilor si a grinzilor 3 mm.; Abaterea limita la dimensiunea libera, (lumina). pentru: - placi, grinzi, stalpi si pereti 10 mm.; - fundatii 15 mm.; Abaterile limita la inclinarea fata de orizontala si fata de verticala, a muchilor si suprafelelor, sunt: - pe 1 m. liniar 3 mm.; - pe toata lungimea muchiei (suprafelei) verticale, cu exceptia muchiilor(suprafetelor) verticale ale 10 mm. grinzilor (suprafetei) - pe toata lungimea muchiei verticale a grinzilor 5 mm. c) Etapa finala - care se efectueaza la terminarea lucrarilor de cofrar, de catre o comisie formata din reprezentantul beneficiarului (diriginte de santier) si constructor (seful de brigada, seful punctului de lucru, seful de echipa de dulgheri) Comisia va efectua verifcarile prevazute la punctul "b", precum si, alte verificari. Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri ce trebuiesc facute, se vor consemna intr-un proces verbal pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse. 2.7.2.6. Decofrarea si intretinerea cofrajelor Demontarea cofrajelor este conditionata de atingerea unor rezistente minime la compresiune de catre betonul turnat, precum si de rolul si locul cofrajlului in ansamblul structurii, astfel: a) Decofrarea elementelor vericale (pereti, stalpi lateralele grinzilor) se poate, realiza la termenele minime stabilite in tabelul 2.7 sunt in functie de tipul si calitatea cimentului, precu si de temperatura mediului ambiant. In general este acceptabil, decofrarea suprafetelor verticale in momentul atingerii unor rezistente la compresiune de min. 2,5 N/mm, astfel incat muchiile si marginile sa nu fie deteriorate. Ordinea operatiilor de decofrare este in general inversa celei indicate la montarea cofrajelor respective. b) Decofrarea elementelor orizontale (placi, infradosul grinzilor) se realizeaza cand rezistenla betonului a atins, fats de class, urmatoarele valori in procente: - 70 % - pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m. (ex.: 14 N / mm pentru Bc 20); ' - 85 % - pentru elemente cu deschideri mai man de 6 m. (ex: 17N / mm pentru Bc 20); La aceste termene se mentin , saau se remonteaza popi de siguranta+ la intevale de 3 m. in cazul grinzilor, respectiv un pop la 10 - 12 m in cazul placilor. Intre etaje popii se aseaza unul sub altul. Indepartarea popilor de siguranta se realizeazd atunci cand rezistenla betonului a atins fata de clasa urmatoarele valori: - 95 % - pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m. (ex. 19 N / mm pentru Bc 20); - 110 % - pentru elemente de 6...12 m. (ex. 22 N / mm pentru B, 20); - 1 15 % - pentru elemente mai marl de 12 m. (ex. 23 N / mm pentru B, 20). Stabilirea rezistentelor, la care au ajuns elementele de cinstructie in vederea decofrarii. se face grin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare cu elementele in cauza, conform STAS 1275 - 81. In lipsa incercarilor, pentru cazurile curente se vor respecta termenele minime indicate(conform C 140 - 86), care sunt prezentate in tabelul urmator

Operaliile de demontare se incep cu slabirea contravantuirilor, pentru a permite coborarea esafodajului de sustinere. Se continua cu coborarea elementelor de sustinere verticale (5 - 10)cm., prin actionarea sistemelor de actionare micrometrica (filete, pene), dupa care se procedeaza la scoaterea fasiilor de compensare (la placi) si la demontarea panourilor. Demontarea se incepe de la mijloc spre margine. Desprinderea panourilor de cofraj de fata elementului de beton, se realizeazA cu grija cu ajutorul unor pene de lemn, rangi, etc., astfel incat sa nu se deterioreze nici betonul. nici cofrajul. Dupa demontarea cofrajelor si sustinerilor, elementele acestora se vor transporta si depozita la sol, in mod ordonat in functiie de tipul de element, sau se vor transporta direct la noul sector de montaj. Panourile de cofraj se curala de resturi de beton. iar elementele care prezinta degradari se depoziteaza separat, in vederea remedierii pe loc a defetiunilor, sau a transportului lor in ateliere de reparalii specializate. In termen de 24 ore de la desfacerea oricarei parti de constructie, se va proceda la o examinare atenta a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces - verbal, intre constructor si beneficiar si in care se consemneaza calitatea lucrarilor si eventualele defecte constatate. Nu se vor efectua remedieri, inainte de aceasta examinare.