Sunteți pe pagina 1din 50

1

INSTALATII HIDROEDILITARE
Curs 1 - Obiectul cursului. Generalitati
Curs 2 - Surse de apa potabila
Curs 3 - Tratarea apei. Deznisipatoare
Curs 4 - Tratarea apei. Decantarea. Decantoare orizontale, verticale
Curs 5 - Tratarea apei. Decantarea. Decantoare radiale, suspensionale
Curs 6 - Tratarea apei. Filtrarea
Curs 7 - Tratarea apei. Tehnici utiliznd membrane. Microfiltrarea,ultrafiltrarea, electrodializa
Curs 8 - Tratarea apei. Tehnici utiliznd membrane. Nanofiltrarea,osmoza inversa
Curs 9 - Tratarea apei prin procedee chimice
Curs 10 - Aductiunea apei
Curs 11 - nmagazinarea apei
Curs 12 - Retele de distributie. Generalitati
Curs 13 - Retele de distributie. Dimensionare
Curs 14 - Statii de pompare

Surse de apa
Sursele apei potabile:
1. ape subterane
- straturi acvifere freatice
- straturi acvifere de mare adncime
- straturi freatice alimentate prin infiltratii artificiale
2. ape de suprafata
- ape curgatoare
- lacuri naturale / artificiale
- mari si oceane

Ape subterane

Profil hidrologic cu principalele surse de apa subterana
1- strat de apa nivel liber (freatic), 2 put n strat freatic, 3 strat de apa cu nivel ascendent, 4 put n
strat ascendent, 5 strat de apa artezian, 6 put artezian, 7 apa subterana infiltrata prin malu rului, 8
strat de pamnt impermeabil, 9 - izvor




2
Scheme de alimentare cu apa
a) pentru un oras din surse subterane b) a unei regiuni dintr-un mere izvor








1 captare din puturi, 1 captare de izvor ; 2 statie de pompare, 3 statie de tratare a apei, 4
conducta de refulare, 5 castel de apa, retea de distributie, 7 conducta de aductiune prin gravitatie, 8
rezervor de distributie, 9 turn piezometric

d) a unei zone industriale cu recircularea c) pentru un oras din apa de suprafata
partiala a apei

1 captare din ru si statia de pompare I, 1 - captare din ru si statia de pompare cu treptele I si II,
2 statie de pompare, 3 statie de tratare a apei, 4 conducta de refulare, 5 castel de apa, retea de
distributie, 7 conducta de aductiune prin gravitatie, 8 rezervor de distributie, 9 turn
piezometric, 10 rezervor intermediar si statia de pompare II, 11 rezervoare de trecere, 12 conducta
de recirculare a apei
Elemente determinante n alegerea schemei de alimentare cu apa
- cantitatea de apa
- presiunea apei
- calitatea apei
- conditiile locale privind sursele de apa
- calitatea apei surse
- pozitia relativa a consumatorilor
Elemente componente pentru o alimentarea cu apa a unui centru populat sau a unei zone industriale
- captarea
- aductiunea
- statii de pompare
- statii de tratare
- rezervoare de nmagazinare
- sistemul de distributie

Calitatea apei potabile
- normele reprezinta o inserare de 40-50 indicatori de calitate



3
CAPTAREA APELOR SUBTERANE
1. Studiul hidrologic




Dispunerea n plan a forajelor de studiu pentru determinarea direciei de
curgere i a pantei curentului subteran: I, II, III foraje de studiu, 1
foraje de observaie


l
h
i = ; i panta hidraulica; h diferenta de nivel ntre doua hidroizohipse; l distanta cea mai
mica ntre curbe, masurata pe directia de curgere
p
v
v i k v
r
= = ; v viteza aparenta ; k coeficientul de permeabilitate ; vr viteza reala
p coeficientul de porozitate efectiva( 0,10 0,25)

Determinarea coeficientului de permeabilitate
Strat acvifer cu nivel liber

Schema unui foraj de studiu cu doua foraje de observatie
ntr-un strat freatic
1 suprafata solului, 2 nivelul superior al apei
subterane, nainte de pompare, 3 nivelul superior al
apei n timpul pomparii, 4 putul din care se pompeaza,
5, 6 puturi de observatie, 7 stratul impermeabil de
baza

dl
dh
k h x 2 V A Q
x x 0
= =
( )
( )( )
2 1 2 1
1 2 0
s s s s 2H
lna lna Q
k


2 2
1 1
s H h
s H h
=
=

k coef. de permeabilitate al stratului acvifer, [m/s];
H naltimea fetei superioare a stratului acvifer deasupra stratului impermeabil de baza;
Q0 debitul pompat n regim permanent din foraj, [m3/s ];
a1,a2 dist de amplasare fata de forajul din care se pompeaza apa, a celor 2 foraje de observatie, [m];
s, s1 si s2 denivelarile stratului scvifer n cele trei foraje n timpul pomparii, [m].
h1,h2 denivelarile apei din forajele de observatie

H B i k Q =
Q debitul stratului acvifer pe latimea B a stratului [m3/sec]
k coeficientul de permeabilitate [m/sec]
i - panta suprafetei apei subterane, [mm/m]
H grosimea medie a stratului de apa subterana, [m]




4
Strat acvifer sub presiune

Strat acvifer cu nivel liber ascendent
1 suprafata solului, 2 nivel piezometric, 3 curba
piezometrica n timpul pompari, 4 strat impermeabil,
5 patura acvifera sub presiune, 6 strat impermeabil
de baza, 7 put de pompare, 8,9 puturi de observatie,



( )
( )
2 1
1 2 0
s s M 2
lna lna Q
k

= M B i k Q = M grosimea stratului acvifer Q debitul stratului acvifer



Debitul capabil al stratului de apa subterana prin metode hidrologice
1000
q A
Q
s
cap.strat

=
1000
q A
Q
s
cap.strat

=
Q
cap.strat
debitul capabil al stratulu de apa subterana, m3/s; A aria suprafetei bazinului hidrogeologic
care alementeaza frontul de captare considerat, km2; qs debitul specific de alimentare al stratului
acvifer, l/sCkm2; qs = f ( regimul precipitatiilor atmosferice; relieful terenului; gradul de acoperire cu
vegetatie a bazinului; permeabilitatea solului.)

Influenta reciproca dintre puturi n timpul pomparii apei



I
'
I I II
I
Q
Q Q


=
II
I
coeficientul de influenta a forajului FII fata de forajul FI la
aceeasi denivelare;
Q
I
debitul pompat din forajul FI n timpul ct FII era n repaus;
Q
I
debitul pompat din forajul FII n timpul ct din FI se
pompeaza acelasi debit QII=QI.

Captarea izvoarelor








Izvor ascendent Izvor descesdent
1 strat acvifer; 1 strat de baza impermeabil;
2 strat impermeabil; 2 strat de apa subterana;
3 nivelul superior al apei n timpul pomparii; 3 izvor descendent.
4 izvor ascendent.

5
Camera de captare pentru izvoar concentrat de coasta


















Prin tuburi de drenaj pentru izvoare mici
Sectiuni prin drenajele de captare a unor
izvoare mici:
a n roci stncoase, b n nisipuri si
pietrisuri
1 tub de colectare gaurit, 2 piatra mare,
3 beton, 4 argila, 5 dren pentru apele
de suprafata, 6 nisip de mare, 7 pietris
marunt, 8 pietris mare, 9 strat
impermeabil de baza.

Instalatia de captare cu put sapat:
1 peretele tubului, 2 barbacane,
3 sorb, 4 conducta de aspiratie,
6 capac de acces, 7 conducta
de aerisire, 8 scara, 9 rezervor
de vacum, 10 sticla de nivel, 11
vacuummetru, 12 gurp de vizitare,
13 ventil de siguranta, 14
conducta de aer, 15 pompa
centrifugala pt apa,16 clapeta de
retinere, 17 vana, 18 conducta de
refulare a apei, 19 motor electric,
20 pompa de vid, 21 strat
impermeabil de baza, 22 cutit din
beton armat, 23 dop din argila.




6
Tipuri de foraje


a foraj fara filtru n roci
fisurate;
b foraje pentru puturi, filtru si
coloana definitiva n prelungire;
c foraje pentru puturi cu
coloana filtranta introdusa prin
coloana definitiva;
d model de foraj pentru put de
mare adncime





















Put de captare forat Put de captare nfipt
1 peretele putului forat, 2 coloana filtranta, 1 coloana filtranta,
3 etansare, 4 sorb, 5 conducta de aspiratie, 2 peretele putului,
6 vana, 7 caminul putului forat, 8 capac de 3 sabot,
acces, 9 scara, 10 conducta de aerisire, 11 4 pompa de mna
strat impermeabil de argila.

Dimensionarea debitului maxim capabil al unui put
Viteza aparenta admisibila de intrare a apei n put







Mrimea particulelor de nisip Viteza aparent admisibil va
[m/s]
40% din granule au diametrul sub 1 mm
40% din granule au diametrul sub 0,5 mm
40% din granule au diametrul sub 0,25 mm
0,002
0,001
0,0005
7













Dimensionare numarul puturilor
max
c
G
G
n = Gc debitul de calcul al captarii ; Gmax debitul maxim capabil al unui put
Dimensionare lungimea frontului de captare
[ ] m
i k M
c
G
p
L

= [ ] m
i k
min
H
c
G
l
L

=
st
min
min
N
N
H H =
Hmin grosimea minima a stratului de apa subterana cu nivel liber pe lungimea frontului de
captare, dupa perioade lungi de seceta, [m]; Gc debit de calcul al captarii, [m3/sec];
k coeficientul mediu de permeabilitate al stratului acvifer, [m/sec];
i panta hidraulica medie a curentului subteran, [m/m];
M grosimea medie a stratului acvifer sub presiune, [m];
N min naltimea precipitatiilor atmosferice minime anuale;
Nst naltimea precipitatiilor atmosferice din anul n care s-au efectuat studiile hidrologice

Dimensionare distanta dintre puturile unei captari
n
L
l = ; L lungimea frontului de captare, [m]; n numarul de puturi.
Calculul debitului unui put tinnd cont de coeficientii de influenta
[ ] s m
n
i
m
i i
/ 1 Q
3
1
'
|

\
|
=

=
[ ] /s m Q Q
3
n
1 i
'
i c
=

Qi debitul putului (i) calculat cu influenta produsa de celelalte (n-1) puturi;

m
i
coeficientul de influenta al fiecarui put al frontului de captare n raport cu putul (i);
Qc debitul nominal al captarii.

Dimensionare marimea zonei de protectie sanitara
[ ] m
|

\
|

=
3
s
- H p
T G
D

[ ] m
|

\
|

=
3
s
- H p
T G
D
p


Pentru un put izolat, amplasat ntr-un Pentru un put izolat, amplasat ntr-un
strat acvifer cu nivel liber strat acvifer sub presiune


8
Diagrama pentru calculul dist de protectie sanitara la siruri
de puturi n bazin subteran sub presiune
G debitul putului, [m3/zi];
T timpul normat, [zile];
p coeficientul de porozitate efectiva;
H grosimea stratului de apa cu nivel
liber, [m];
M grosimea stratului de apa sub
presiune, [m];
s denivelarea apei n put n timpul
pomparii debitului G, [m].


Captari prin drenuri si galerii

Captari orizontale cu drenuri interceptoare
1 dren, 2 camera colectoare, 3 camin de
vizitare, 4 conducta de aductiune, 5 conducta
de aerisire



Put cu drenuri radiale
1 drenuri radiale;
2 camera colectoare;
3 vane de nchidere;
4 statie de pompare;
5 nivel hidrostatic al apei;
6 nivel hidrodinamic al apei;
7 strat acvifer;
8 strat impermeabil de baza.











Dren n curent de apa subterana Dren alimentat prin infiltratie din mal:
a stratul impermeabil cu panta nspre dren;
b stratul impermeabil cu panta nspre ru




9

Dimensionare determinarea lungimii drenului sau a galeriei interceptoare
i k H
G
q
G
L
min
c c

= = Gc debitul de calcul al captarii, [m3/s]; q debitul unitar captat, [m3/s];
Hmin grosimea minima a stratului de apa subterana cu nivel liber;
k coeficientul de permeabilitate; i panta hidraulica.

Pentru drenuri alimentate prin infiltratie, din malul unui ru
( )
[ ] m /s m
2d
h H k
q
3
2 2
o

= q debitul unitar al captarii, [m3/s]; Ho grosimea minima a stratului de


infiltratie, la nivelurile minime ale apei n ru, pna la partea inferioara a
drenului, [m]; k coeficientul de infiltratie [m/s]; h grosimea stratului
de apa la marginea captarii[m];d distanta de la dren la malul rului[m].

Dimensionare marimea zonelor de protectie sanitara
a) pt. drenuri de captare pe pat orizontal
[ ] m h h
4pk
T 3q
q
k
D
2
o
2
3
2
o
(

+ = k coeficientul de infiltratie, [m/s]; q debitul specific al captarii, pe


metru de captare , [m3/s]; T timpul de parcurgere de catre apa a
distantei de protectie sanitara, [s]; p coeficientul de porozitate a
stratului acvifer; ho grosimea stratului de apa n dreptul drenului, [m].
b) pt. drenuri de captare n apa freatica cu panta hidraulica mare, cu panta fundului impermeabil
[ ] m
h h
h H
ln
H
h
H
h
i
H
D
1
o 1 o
|
|

\
|

+ = [ ] m H h
1 1
=
|

\
|
= =
H
h
f
o
o 1

ho naltimea stratului de apa n dreptul drenului, [m]; H grosimea stratului de apa, [m];
c) pt. drenuri de captare n apa freatica cu pante mari si cu grosime mica de strat
[ ] m
p
T i k
D

=
d) pt. drenuri de captare a apei infiltrate prin mal, pt. un strat acvifer cu pat impermeabil orizontal
[ ] m h h
pk
T 3q
2q
k
D
2
o
3
2
o
(

+ = k coeficientul de filtrare, [m/s]; q debitul specific al captarii pe


metru de captare, [m3/s]; T timpul de parcurgere de catre apa a
distantei de protectie sanitara, [s]; p coeficientul de porozitate a
stratului acvifer; ho grosimea stratului de apa n dreptul drenului, n
functie de nivelul hidrodinamic de exploatare, [m]
e) pt. drenuri de captare a apei infiltrate prin mal, pt. un strat acvifer cu pat impermeabil nclinat cu
panta i spre ru
[ ] m
h H'
h H'
ln
H'
h
H'
h
i
H'
D
1
o o 1
|
|

\
|
+
+
+ = [ ] m H
i
I
H'
o
=
Io panta ntre nivelul apei din ru si nivelul apei n dreptul drenului; i panta fundului impermeabil;
H grosimea stratului de apa la malul rului pna la stratul impermeabil de baza, [m];
ho grosimea stratului de apa lnga dren, stiind ca ho H / 2, [m];
h1 grosimea stratului de apa H, afectata de
1
, conform relatiei h1=
1
H, [m].

10


Tuburi de drenaj din beton Sectiune tip printr-un dren de captare
1 strat de baza; 2 dren de captare;
3 filtru invers; 4 protectie de argila;
5 nivelul pnzei subterane; 6 palpanse.


CAPTAREA APELOR DE SUPRAFATA

Captarea apei din ruri de mare adncime
Captare n malul rului cu pompe pozate alaturat prizei
de captare
1- nivelul minim al apei cu asigurarea normata, 2
nivelul maxim al apei cu asigurarea normata, 3 nivelul
apelor mari anule, 4 constructia de captare, 5 statie
de pompare, 6 fereastra interioara cu gratar si vana, 7
fereastra superioara cu gratar si vana, 8 camera de
priza, 9 site, 10 camera de aspiratie, 11 rezervor de
vacuum, 12 pompa de vacuum, 13 pompa centrifuga
cu axa oriz, 14 electromotor, 15 sorb, 16clapeta de
retinere, 17 robinet nchidere, 18 ventil de siguranta

Captare n malul rului cu statia de pompare cuplata cu priza
de captare
1- nivelul minim al apei cu asigurarea normata, 2 nivelul
maxim al apei cu asigurarea normata, 3 nivelul apelor mari
anule, 4 constructia de captare, 5 statie de captare,
6 fereastra interioara cu gratar si vana, 7 fereastra
superioara cu gratar si vana, 8 camera de priza, 9 site,
10 camera de aspiratie, 11 pompa centrifuga cu axa
verticala, 12 electromotor,





11











Captare cu priza cu crib n albia rului
1 nivelul minim al apei, 2 nivelul maxim al apei, 3 priza cu crib, 4 crib din beton armat, 5
barbacane, 6 saltea de fascine, 7 anrocamente pentru lestare, 8 sorb, 9 conducta de aspiratie
(sifoane), 10 put colector, 11 statie de pompare, 12 rezervor de vacuum, 14 pompa de apa, 15
electromotor, 16 conducta de refularea a apei, 17 conducta de aer












Captare plutitoare Schema n plan a unui baraj de derivatie cu priza laterala
1 statia de pompare; 2 pompa; 1 culei, 2 pile, 3-baraj, deversor, 4-ferestre prizei cu gratar
3 racord flexibil; 4 sorb. 5-camera de priza, 6-prag, 7-stavila pe canalul de aductiune,
8 sorb, 9 stavila pe canalul de spalare a prizei, 10 gura de
descarcare a canalului de spalare, 11 deschideri de spalare,
12 scara pentru pesti, 13 trecere pentru plute.

Captarea apei din lacuri

Captarea de apa cu turn de captare din lacuri de
acumulare
1 nivelul apelor maxime cu asigurare normata;
2 turn de captare;
3 prize de apa la diferite niveluri;
4 conducta de legatura cu malul
5 statie de pompare





12
DEZNISIPAREA APEI

Deznisipatoare
orizontale
verticale
Deznisipator orizontal cu curatire manuala

1 gratar, 2 bare de linistire, 3 nise pentru
reparatie n caz de avarie,4 stavilar de intrare, 5
vane de golire.








Sisteme de distributie si linistire a apei n deznisipatoare orizontale

- bare sau tevi cu F = 30 50 mm dispuse vertical sau
in sah la d = 25 35 cm distanta

-pereti scufundati si semiscufundati transversal

-viteza de trecere a apei printre bare v = 0,4 0,5 m/s

A sectiuni longitudinale, B plan,
1 gratar pentru retinerea corpurilor, 2 bare (tevi)
verticale pentru linistirea curentului de apa, 3 pereti
scufundati transversali pentru linistirea si distributia apei, 4 pasarele de acces la gratar.

Dimensionarea deznisipatorului
- sectiunea transversala activa
[ ]
2
m
V
G
A = ; G-debitul instalatiei, [m
3
/s]; v viteza de trecere a apei prin deznisipator[m/s];
v = 0,10 0,50 [m/s]; t = 30 120 [s]
- latimea unui compartiment
[ ] m
h n
A
b
u

= ; b = 0,70 2,00 [m] hu= 1,00 2,50 [m] ; n numarul compartimentelor


- lungimea camerei de deznisipare
[ ] m
w
v
h L
u
= ; hu naltimea utila a apei an deznisipator, [m] v viteza de trecere a apei
prin deznisipator, [m/s] ; w viteza de sedimentare a particulelor, [m/s] ;
a coeficient de corectie, 1,5 2. w se determina experimental, w =
0,02 0,03 pt granule de nisip cu d = 0,2 0,3 mm


13

- volumul depunerilor
[ ]
3 o
d
m
1000
T G p a
86400 V


= ; hd-nalt depunerilor; G-debitul de apa al deznisipatorului, [m3/s];
T durata ntre doua curatiri succesive, [zile] T = 1-7 zile; a proportia de substante n
suspensie care sunt retinute n deznisipator,a = 0,25 0,30; po concentratia totala de
particule n suspensie la viituri, [g/m3]; greutatea volumica a depunerilor, [daN/m
3
]
= 1500 -1700 daN/m
3

- naltimea stratului de depuneri
[ ] m
L b n
V
h
d
d

= ;
- adncimea totala a deznisipatorului
[ ] m h h h h H
g s d u u
+ + + = ; hs naltimea spatiului de siguranta, [m] ; hs = 0,10 0,15 m
hg- grosimea stratului de gheata hg = 0,10 0,15 m

Deznisipator vertical










- volumul util al deznisipatorului
[ ]
3
m T G V = ; G debitul apei brute, [m3/s]; T timpul de stationare a apei n bazin, [s];
- sectiunea orizontala
[ ]
2
a
m
v
G
A = ; v
a
viteza ascensionala a apei n deznisipator,[m/s] v
a
= 0,02 0,03 m/s
Volumul depunerilor se calculeaza pentru 1- 2 zile ntre doua curatiri succesive















14
DECANTAREA APEI
Decantoare
- orizontale longitudinale;
- radiale;
- verticale;
- suspensionale.
Decantoare cu functionare:
- continua;
- discontinua;
- pulsatorie.
Decantoare - cu nivel liber;
- sub presiune

Decantoare orizontale longitudinale

a sectiune longitudinala A-A;
b sectiune transversala B-B;
c plan;
1 intrarea apei; 2 camera de
distributie; 3 preaplin; 4
camera de decantare; 5 groapa
pt namol; 6 vana de perete
pentru golire; 7 gratar; 8
camera de colectare a apei
decantate;9 iesirea apei
decantate; 10 galerie pentru
evacuarea namolului; 11 canal
de golire.




Dimensionarea decantoarelor orizontale
- lungimea decantorului
[ ] m
w
v
h L
o
o
u
= ; hu naltimea utila a decanturului [m]; hu=1,5 5,00 m; vo viteza orizontala
a apei n decantor[m/s] v
o
=0,002 0,005 m/s fara coagulanti; v
o
=0,005 0,012
m/s cu coagulanti; w
o
viteza de sedimentare a celor mai mici particule[m/s]
coeficient de neuniformitate;
- latimea decantorului
[ ] m
h v
G
B
u o

= ; G debitul de apa ce trece prin decantor;


- lungimea unui compartiment
[ ] m
n
B
b = minim 3 compartimente m 8
10
L
b



15
- volumul de namol

( )
[ ]
3
n
d o
d
m
c 1000
p p T G
86400 V


= ; G debitul de apa ce trece prin decantor, [m3/s];T durata
ntre doua curatiri succesive, [zile]; po concentratia medie de suspensii
pe durata T,[g/m3]; pd concentratia n suspensii a apei decantate[g/m3];
c proportia partii solide ntr-un volum dat de namol;
n
greutatea
specifica a namolului, [daN/m3];
- adncimea totala a decantorului
[ ] m h h h h H
g s d u
+ + + = ; hu naltimea utila, [m]; hd naltimea depunerilor, [m]; hs
naltimea de siguranta 0,15 0,20 [m]; hggrosimea stratului de gheata, 0,30 0,50 [m].

Decantoare radiale

1 admisia apei; 2 deflector de distributie a
apei; 3 plecarea apei decantate;4 raclor;
5 evacuarea namolului.





Dimensionarea decantoarelor radiale
w viteza de sedimentare se stabileste experimental
- timpul de sedimentare
[ ] s
w
h
t =
s
; h adncimea apei la iesirea din decantor, [m] h=1,5 3,00 m; w viteza de
sedimetare, [m/s].
- volumul util al decantorului
[ ] m t Q V
s u
= ; Q debitul de apa ce trece prin decantor[m3/s];
- diametrul decantorului
( ) H d, h, , V f D
u
= ; ddiametrul cilindrului central, [m] d =2 5 m; H adncimea la centru[m]
H = 2 5 m; p panta fundului decantorului, p=0,05 0,10;
verificare D sa nu depaseasca 60 m; D/H >6; v
m
viteza medie sa nu depaseasca 0,02 m/s
vm viteza medie
[ ] m/s
h r 2
Q
t 2
d D
v
m m s
m

=

= ; rm raza decantorului la mijlocul distantei dintre cilindrul


central si jgheabul periferic[m]; hm adncimea apei n decantor n dreptul lui rm, [m].
[ ] m
2
d
2
d D
2
1
r
m
+ |

\
|
= ; naltimea totala a deantorului = naltimea utila + 0,20 0,30 m







16
Dispozitive de distributie a apei n decantoare:
a cu deflectoare; b cu tuburi.










Decantoare verticale

1 intrarea apei;
2 jgheab pentru colectarea
apei decantate;
3 iesirea apei decantate;
4 preaplin;
5 golire;
6 scara;
7 usa de acces.





Dimensionarea decantoarelor verticale
determinarea sectiunii orizontale cuprinsa ntre cei doi cilindri verticali,
[ ]
2
m
u
Q
A = ; [ ] m/s

w
u = ; Q debitul decantorului, [m3/s] u viteza ascensionala[m/s];
coeficient ce tine seama seama de - neuniformitate a vitezei ascensionale u
- forma decantorului;
= 1,3 1,5; u = ,50 0,75 mm/s n lipsa datelor experimentale
- suprafata sectiunii de trecere a cilindrului central
[ ]
2
1
1
m
u
Q
A = ; Q-debit decantor [m3/s]; u
1
-viteza apei n cilindru[m/s] = 0,02 0,03 m/s;
m 6 H ; 7 , 1
H
D
adncimea utila a decantorului
adncimea cilindrului central = 0,8H ; panta fundului conic se realizeaza de 40
o
45
o
daca se realizeaza aproape plat cu o panta de 2 % H decantor se majoreaza cu 20% pt depuneri






17
Decantoare suspensionale cu fund gaurit


















1 admisia apei brute; 2 conducte gaurite; 3 fundul dublu gaurit; 4 camera de separare
suspensionala; 5 jgheab de colectare a apei tratate (limpezite); 6 bazin de acumulare a namolului; 7
conducta de golire; 8 orificii pentru ndesarea stratului de suspensii; 9 vana de golire actionata cu
plutitorul 10; 11 conducta de apa care se recupereaza din bazinul de namol prin separare; 12
apometre pentru nregistrarea debitului de apa recuperata.

Decantoare suspensionale cu start de namol n miscare tip accelerator

















1 intrarea apei; 2 conducta pentru injectarea reactivilor pentru coagulare; 3 agitator cu pale; 4
motorul agitatorului; 5 prima camera de amestec si reactie; 6 a doua camera de amestec si reactie; 7
zona de apa limpezita; 8 jgheab colector radial; 9 iesirea apei limpezite; 10 separator de namol;
11 conducta pentru evacuarea namolului n exces; 12 conducta de golire.


18
FILTRAREA APEI
Clasificarea filtrelor se poate face dupa:
- destinatie;
- caracterul stratului filtrant;
- modul de functionare;
- locul ocupat n schema de tratare;
- modul de alcatuire a stratului filtrant;
- sensul de curgere al apei;
- modul de alcatuire;
- modul de exploatare;
- marimea vitezei de filtrare: - lente;
- rapide - cu nivel liber (filtre deschise);
- sub presiune ( filtre nchise);
- ultrarapide

Filtre lente

1 apa bruta; 2 evacuare apa supernatant; 3 apa
filtrata pentru ncarcare;
4 orificiu pentru pozitie; 5 spre canalizare; 6
aerisire; 7 orificiu; 8 apa
filtrata din prim filtrat; 9 apa filtrata spre rezervor; 10
nisip; 11 spre
canalizare.


Calculul hidraulic de dimesionare filtrelor lente
- suprafata totala de filtrare
[ ]
2
m
v
Q
S = ; Qdebit zilnic de apa ce se va filtra [m3/zi] ; v viteza de filtrare= 3,5-6,0 m/zi;
- numarul de compartimente

fn max
max
v v
v
N

= ; v
max
viteza limita de filtrare, [m3/zi]; v
fn
viteza de filtrare normala [m3/zi];
verificare
p
p f
t
t t
N

; tf timpul de funtionare ntre doua curatiri, [zile] ; tf = 20 60 zile;
tp tipul de curatire si repunere n functiune, [zile] ; tp = 3 -5 zile;
- suprafata unui compartiment
[ ]
2
m
N
S
s =







19
Filtru rapid filtru cu debit variabil si nivel crescator v = 3 12 [m/s]
















1 apa decantata; 2 strat filtrant; 3 strat de pietris; 4 drenaj; 5 subdrenaj; 6 dispozitiv de
mentinere a unui nivel minim; 7 bazin aval; 8 apa filtrata; 9 jgheaburi; 10 evacuare apa de
spalare; 11 preaplin, 12 golire filtru, 13 admisie apa si aer de spalare; 14 dispozitiv de amorsare.

Dimesionarea filtrelor rapide
suprafata filtranta necesara,
[ ]
2
m
v
Q
S = ; Q debitul de filtrare, [m3/h] ; v viteza de filtrare, [m/h] v = 5 10 m/h pt.
apa potabila; v = 10 20 m/h pt. apa industriala.
- suprafata unei cuve
[ ]
2
m
n
S
s = ; S
2
1
n = ; n numarul de cuve; n < 24 ;

Dimesionarea filtrelor rapide pt spalarea filtrului
volumul de apa
[ ]
3 ' '
s apa
m
1000
1
t q S V = ; S suprafata filtrului[m
2
]; q
s
intensitatea specifica a apei de
spalare = 5 15 [l/sm
2
]-functie de granulatia stratului ; t-durata spalarii = 10 20 min.
- volumul de aer
[ ]
3 ' ' ' '
s aer
m
1000
1
t q S V = ; q
s
intensitatea specifica a aerului de spalare = 18 20 [l/sm
2
];
t timpul de spalare cu aer, [min] t = 3 5 min.
- debitele de apa si aer
[ ] s / m q S Q
3 '
s apa
= ; [ ] /s m q S Q
3 ' '
s aer
=
- dimensionarea conductelor f (viteza de admisie admisibila a apei si a aerului)
aer sub presiune v = 12 m/s;
apa decantata v = 0,60 1,00 m/s
apa filtrata v = 1,00 2,50 m/s;
apa de spalare v = 2,00 2,50 m/s;
colectoare apa spalare v = 0,60 0,80 m/s.
20
evacuarea a apei de spalare din filtru
distanta ntre axele jgheaburilor 1,5 2,5 m;
- sectiunea transversala a jgheaburilor
[ ]
2
j j
' '
s
j
m
v n 1000
q S
S

= ; nj numarul de jgheaburi ; vj viteza n sectiunea finala a jgheabului, [m/s]


- naltimea totala a cuvei
[ ] m h h h h h H
g a p dr sd
+ + + + = ; hsd naltimea zonei de sub drenaj, [m]; hdr naltimea
(grosimea) drenajului, [m] ; hp naltimea stratului de pietris, [m];
a naltimea stratului de apa, [m]; hg naltimea de garda, [m].


Filtru rapid sub presiune





















1 intrare apa decantata; 2 debitmetru; 3 indicator de pierderee de presiune; 4 distribuitor de apa;
5 strat filtrant; 6 eliminare aer; 7 evacuare apa de spalare; 8 intrare aer sub presiune; 9
evacuator; 10 evacuare; 11 acces apa de spalare, 12 plecarea apa filtru.












21
Dezinfectarea apei
Metode:
- fizice;
- chimice;
- biologice;
- organodinamice.
Dezinfectarea apei cu clor:
- debitul de clor necesar
[ ] l/h 400
D
1000
A Q = ; A cantitatea de clor ce se dizolva, [kg/h]; D dizolvabilitatea
clorului, g Cl/m3 apa;
- temperatura aerului din ncapere trebuie mentinuta constant la 20 25
o
C
Aparat de clorizare cu clor gazos

1 butelie de clor;
2 cntar zecimal prin care se determina cantitatea
de clor ramasa n butelie;
3 robinet de dozare si reglare;
4 manometru;
5 filtru;
6 reductor de presiune de la 6 la 1 atm;
7 dispozitiv de masurare a clorului calibrat n g/l;
8 robinet pentru luarea probelor dozei de clor;
9 clapeta de retinere permitnd trecerea clorului dar
nu si a apei (n sens invers);
10 vas de amestec al apei cu clorul realizndu-se
solutie de 1 1,5 % clor;
12 intrarea apei pentru solutia de clor;
13 evacuarea solutiei de clor spre bazinul de contact.

Dezinfectarea apei cu clorura de var:
- capacitatea vaselor de preparare
[ ]
3
m
c b n 1000
a Q 24
V


= ; Q debitul apei tratate, [m3/h]; a doza de clor, mg/l; n numarul
de preparari n 24 de ore (n = 2 - 4 ); b concentratia clorului n solutie ; b = 10 15%
pt. dizolvarea clorurii de var, b = 1 1,5 % pt. vasele cu solutia diluata; c continut de
clor activ n clorura de var industriala ; c = 25 30%
Dezinfectarea apei cu clor:
- clorarea n exces la valori de 5 10 mg/l trebuie luate masuri de declorare la valori de 0,2 0,3mg/l
astfel nct apa sa aiba gust si un miros placut;
- pentru declorare se folosesc dupa caz:
hiposulfit de sodiu;
bioxid de sulf;
amoniac;
sulfit de sodiu;
carbune activ.


22
PROCEDEE DE TRATARE A APEI
UTILIZND TEHNICA MEMBRANELOR

Membrana este considerata o faza sau structura care ngreuneaza transportul de substanta prin
ea sau care permite trecerea numai a anumitor particule, componentii din masa fazei putnd fi
transportati inegal, ceea ce permite o separare a lor.








Separarea are loc pe suprafata membranei
n membrana.
Permeabilitatea prin membrana angajeaza att fenomenul de difuzie ct si solubilitatea speciilor
care difuzeaza prin membrana, dar pentru ca transferul componentilor prin membrana sa poata avea loc
trebuie sa actioneze o FORTA MOTOARE.
Forta motoare poate fi creata sub influenta:
gradient de concentratie C dializa - piezodializa,
- eletrodializa,
gradient de potential electric E electrodializa
gradientul de presiune P - microfiltrare,
- ultrafiltrare,
- nanofiltrarea
- osmoza inversa






















23
Avantaje importante:
separarea este continua, instalatiile fiind complet automatizate;
consumurile energetice sunt foarte scazute;
toate procesele se cupleaza usor cu orice alt procedeu de separare, pt cresterea eficientei finale;
volumul utilajelor si constructiilor aferente este redus;
instalatiile prezinta o buna flexibilitate pentru adoptarea tehnicilor de separare la debite si
compozitii variabile.
Dezavantajele sunt legate de:
fenomenele de polarizare de concentratie;
colmatarea porilor membranelor;
selectivitatea redusa pentru un singur component;
limitarea duratei de exploatare a membranelor care depinde de:
o natura membranelor;
o regimul separarii
o natura apelor de alimentare.

MICROFILTRAREA
- prima aplicatie importanta a membranelor
Microfiltrarea este o tehnica de membrana ce permite limpezirea unui lichid continnd particule
foarte fine microionice si submicronice n suspensie sub un gradient de presiune transversal de-a lungul
membranei microporoase.










- difera fata de ultrafiltrare prin
marimea mai mare a constituentilor retinuti: emulsii, bacterii si particule coloidale.
presiunea utilizata mai redusa
un flux transmembranar mai important.
Se disting doua tipuri de microfiltre:
filtre n profunzime;
filtre ecrane, adevarate membrane.
ULTRAFILTRAREA
- un proces de separare al impuritatilor nedizolvate folosindu-se filtrarea prin membrane la
presiuni scazute
mecanism acelasi ca la microfiltrare
- presiune semnificativ mai mare
- membrane de consistenta marita
dezavantaj major polarizarea de concentratii
cele mai eficiente membranele microporoase



24
Difera fata de osmoza inversa prin :
- marimea moleculelor substantelor dizolvate
- presiune mai scazuta
- procesul de polarizare de concentratie mai puternic
Exemplu desalinizarea apei din oceane si mari










Ultrafiltrare Osmoza inversa

NANOFILTRAREA
Retine ionii multivalenti: Fe, Mg
Aplicare - tratarea apelor subterane cu continut total de saruri relativ mic dar care prezinta o
duritate totala mare.
O instalatie de nanofiltrare este compusa din:
pretratarea apei brute;
tratarea prin membrane;
post-tratarea permeatului;
tratarea si ndepartarea concentratului.

OSMOZA INVERSA
Osmoza este un fenomen natural care apare de cte ori doua solutii apoase cu concentratii
diferite de ioni (materii dizolvate n apa) sunt separate printr-o membrana semipermeabila. Datorita
fortelor de difuzie are loc un transfer de molecule de apa dinspre solutia cu concentratie mai scazuta de
ioni spre solutia cu concentratie mai ridicata de ioni, pna cnd concentratiile celor doua solutii devin
egale.
Osmoza inversa este un proces tehnic care aplica fenomenul de osmoza n sens invers. Pe partea cu
concentratia de ioni mai ridicata este aplicata o presiune care preseaza moleculele de apa spre partea cu
concentratia mai scazuta de ioni.










Osmoza este un fenomen fundamental n sistemul biologic, fiind folosita de plante pentru a
absorbi apa din sol si pentru a o transporta prin tulpina catre toate partile plantei.

25
Procesul de osmoza inversa a fost descris pentru prima data de un om de stiinta francez n 1748.
Cum functioneaza osmoza inversa?
O membrana semi-permeabila asemanatoare cu membrana celulara sau intestinala are capacitate
selectiva. Apa trece foarte usor prin aceste membrane din cauza marimii reduse a moleculei sale n
timp ce alte substante trec foarte greu sau deloc. Apa este prezenta pe ambele laturi ale membranei
diferenta constnd n concentratia de substante dizolvate. n natura (osmoza normala), apa va tinde sa
traverseze membrana de la solutia mai putin concentrata catre solutia mai concentrata pna cnd se
egalizeaza concentratiile celor doua solutii. Presiunea astfel creata se numeste presiune osmotica







Utilizarea osmozei inverse
Osmoza inversa este o tehnologie ntlnita practic oriunde este nevoie de apa pura:
apa potabila
producerea ghetii
recuperarea apei folosite n spalatoriile auto
ape menajere
aplicatii biomedicale
aplicatii de laborator
fotografie
industria farmaceutica
reciclarea apelor industriale
industria cosmetica
industria alimentara
hrana animalelor
incubatoare, centre de puiet
restaurante
sere
hemodializa
ape reziduale
ape folosite n centralele termice
productia de semiconductori
industria bateriilor electrice
Variabile care trebuie luate n considerare la utilizarea osmozei inverse:
Presiunea. cu ct presiunea apei va fi mai mare cu att calitatea si cantitatea apei produse vor fi
mai mari.
Temperatura. 24
o
C este temperatura ideala a apei de alimentare pentru osmoza inversa. La 4
grade cantitatea de apa produsa va scadea la jumatate fata de cea de la 24 de grade. Temperatura
maxima recomandata este de 29
o
C.
Solidele Totale Dizolvate (TDS). mai multe solide dizolvate n apa, mai mica cantitate de apa
produsa de sistemul de osmoza inversa. Un nivel prea mare TDS n apa poate fi combatut prin cresterea
presiunii de operare.
Membrana. membranele au diferite caracteristici. Unele au capacitati de productie mai mari
dect altele, altele produc apa de mai buna calitate, iar o alta categorie este mai rezistenta la
contaminanti.
26
Desalinizarea apei


Schema de principiu pentru desalinizarea
apei prin osmoza inversa








Sistemul de desalinizare prin osmoza
inversa








Sisteme de osmoza inversa pentru utilizarea la presiuni joase


1 aparat de osmoza inversa cu cartus de deionizare
2 rezervor de stocare sub presiune
3 dispenser cu filtru steril
4 iesire apa purificata fara filtru steril
5 conductivimetru digital Control 300
6 distribuitor
7 celula de masurare pentru Control 300
8 conexiuni




Tehnica membranelor n procedeul de osmoza inversa










membran
pomp ap srat
control a
presiunii
solutie concentrat de sare
van de
modul
ap desalinizat
27
Din punct de vedere geometric, membranele se pot prezenta sub trei forme:
- plane;
- cilindrice (membrana este depusa pe interiorul sau exteriorul unui tub poros);
- fibre tip canal (membrane cu lungimi de ordinul sutelor de metri si avnd diametrul exterior si
interior de ordinul zecilor de m).


Membrane microporoase


schema unei membrane obtinute prin fritaj de pudra
microfotografiere electronica a suprafetei membranei




Accurel, obtinuta prin inversia de faze






Grotex, obtinuta prin laminarea
unui film de polieutefluoroetilena







Schema unui modul de tip filtru presa







Sectiunea unui modul placa







membrana din acetat de celuloza
placa suport fenolica striata
ecran perforat din PVC
strat de hartie
28



Schema unui modul
plan spirala







Schema unui alt tip de modul spirala




































29

Schema de principiu a unui modul tubular cu Schema de principiu a unui modul tubular cu
alimentare prin interiorul tuburilor alimentare prin exteriorul tuburilor
1-alimentare; 2-elemente 1-alimentare; 2-reject; 3-permeat; 4 - corpul
tubulare; 3-corpul modulului; modulului; 5 elemente tubulare; 6-camera pentru
4 - reject; 5-permeat ermetizare


























Modul cu fibre tip canal










30




Constructia interna a unui modul de
membrana tip fascicul









Alegerea membranelor - trebuie luate n considerare urmatoarele:
Selectarea membranei: cel mai adesea sunt folosite doua tipuri de membrane
- celuloza pe baza de acetat de celuloza
- compusi ai poliamidelor
Structura membranelor include de obicei spirala si fibra tubulara Conditiile de operare si
durata de viata variaza n functie de tipul de membrana ; calitatea sursei de apa ; de
parametrii procesului de operare
Durata de viata a membranei:
nlocuirea membranei
consumul de energie
principalele costuri ale productiei de apa
depind n primul rnd de salinitatea sursei de apa ntre 5 si 10 ani, daca sunt utilizate n
mod corespunzator
Cerinte pentru pre-tratare:
- necesara de obicei pentru
reducerea turbiditatii;
nlaturarea fierului si magneziului;
stabilizarea apei pentru evitarea depunerii de impuritati;
a se evita formarea de crusta;
control microbial;
nlaturarea clorului (pentru anumite tipuri de membrana);
controlul ph-ului.
- masuri de pre-tratare sunt folosite filtre cartuse pentru protejarea membranei mpotriva
particulelor de materie
Eficienta tratarii:
eficienta n nlaturarea sarurilor metalice si a ionilor din apa ; depinde de ionii nlaturati si de
membrana folosita ; gradul de nlaturare variaza de la 85% pna la peste 99% ; nlaturarea materiilor
organice depinde de :
greutatea moleculara
de forma moleculei
ncarcarea pozitiva sau negativa a moleculei organice
caracteristicile membranei folosite


31
Aductiunea apei

In functie de presiunea de regim :
- cu nivel liber
inchise
deschise
- sub presiune
inchise
gravitatioonal
pompare
Aductiuni cu nivel liber :
- pt debite mari de apa nepotabila cu utilizare inductriala
- pt apa potabila se folosesc numai pt transportul apei de la captare pana la statia de tratare
a apei
Aductiuni deschise :
- avantaj : sunt putin costisitoare
- dezavantaj : variatia temperaturii apei in functie de anotimp ; la lungimi mari se poate
inzapezi aductiunea ; la viteze mici este posibila dezvoltarea vegetatiei
Materiale :
- bazaltul artificial ;
- zidaria din piatra sau caramida
- beton simplu
- beton armat
Alegerea materialului se face in functie de :
- natura terenului
- dotarea tehnologica
- costul specific dorit

Aductiuni cu nivel liber deschise :


a) trapezoidala ;
b) dreptunghiulara
c) semicirculara
d) triunghiulara
e,f,g) albii compuse













32
Aductiuni cu nivel liber inchise :


a) circulara ;
b) cu albie trapezoidala suprainaltata
c) cu albie semicirculara suprainaltata
d) dreptunghiulara, acoperita cu placa
e) dreptunghiulara, acoperita cu bolta
f) ovoidala
g) clopot




Aductiuni sub presiune :
- se adopta pt trasee cu relief accidentat
- sunt in exclusivitate sub forma circulara
- materiale : - otel, azbociment, beton armat, material plastic, aluminiu, sticla, bazalt
artificial
- la alegerea materialului se tine cont de :
marimea presiunii apei in conducta
stabilitatea terenului
actiunea coroziva a pamantului si a apei subterane
nivelul apei freatice
pretul de cost
posibilitatea mecanizarii executiei
- elemente ale aductiunilor sub presiune :
tuburi sau tevi
piese de legatura
armaturi (vane, ventile de aerisire, ventile de siguranta, clapete de retinere
aparate de masura si control
constructii si accesorii (camere de rupere a presiunii, camine pentru vane, treceri
pe sub cai ferate, traversaride rauri, masive de ancorare)
Calculul hidraulic al aductiunilor :
Se considera :
- miscarea apei uniforma
- viteza minima de 0,3 m/s pt apa curata si 0,7 m/s pt apa bruta
- viteza maxima admisa 5 m/s pt aductiuni din
beton simplu
beton armat
azbociment
policlorura de vinil
zidarie de caramida
zidarie de piatra
- viteza maxima admisa 8 m/s pt aductiuni din
otel
beton armat centrifugat
beton precomprimat
- pentru canalele deschise calculul se face cu ajutorul diagramelor
33
NMAGAZINAREA APEI

Este necesar prevederea n schema alimetrii cu ap a unor rezervoare care s asigure:
- compensarea variaiilor orare ale debitului consumatorilor;
- o rezerv intangibil de ap necesar stingerii incendiilor;
- continuarea alimentrii consumatorilor pe un inteval de timp limitat i n caz de avarie
a conducte de aduciune.
Clasificarea rezervoarelor de nmagazinare se poate face dup:
- poziia fa de teren;
- form;
- locul lor n schem;
- materlial;
- presiunea la care funcioneaz.
Dup poziia lor fa de teren:
- rezervoare ngropate sau subterane;
- rezervoare semingropate;
- rezervoare aeriene (castele de ap).



castel de apa














1 cuv; 2 turn; 3 fundaie; 4 nivel maxim al apei; 5 nivel minim de compensare al apei; 6
plutitor, 7 indi-cator pentru nivelul apei n cuv; 8 mir; 9 conduct de alimentare cu ap; 10
conduct de alimentare cu ap a re-zervorului; 11 sorb; 12 conduct de ieire a apei; 13 preaplin;
14 conduct de preaplin; 15 conduct de golire.

Dup poziia lor fa de terenlocul ocupat n schema de alimentare:
- rezervoare de trecere, plasate ntre surs i reeaua de distribuie;
- rezervoare de capt, plasate la captul aval al unei conducte, astfel nct sensul de
curgere al apei se modific dup caz n timpul funcionrii;
- contrarezervoare,plasate ca rezervoare de capt, ntr-o schem care exist
i rezervor de trecere.
34












Clasificarea rezervoarelor
Dup materiale: - din beton armat;
- de zidrie;
- de metal;
- PVC;
- PE etc.
Dup presiunea din rezervor:
- cu nivel liber;
- sub presiune.
n funcie de numrul compartimentelor: - simple;
- cuplate.



















Calculul capacitii rezervoarelor
- impune determinarea volumului necesar pentru:
- compensarea orar timp de 24 ore;
- asigurarea rezervei pentru stingerea incendiilor;
- asigurarea rezervei pentru cazuri de avarii pe conducta de aduciune.


35
Capacitatea pentru compensarea orar
Se poate determina: - analitic
- grafic prin metoda diferenei valorilor cumulate ale debitului de alimentare i ale
consumului.
Pt. calculul analitic valoarea absolut a diferenei maxime ntre:
- debitul cumulat furnizat de surs i
- consumul cumulat constituie rezerva de ap (capacitatea) pentru compensare.
Stabilirea variaiei consumului zilnic de ap pt centre populate se poate face experimental sau se
pot adopta valori orientative din tabele
Capacitatea pentru rezerva de incendiu se calculeaz innd seama de debitul de incendiu aferent
instalaiilor speciale
- a hidranilor interiori i exteriori;
- de numrul de incedii simultane;
- de debitul de consum curent;
- de durata teoretic maxim a unui incendiu.
[ ]
3 e max zi
n
1 j
s s e ej
n
1 j
i ij i
m
24
t G
t 60G t 3600G t 60G
1000
1
V +
(

+ + =

= =

n numrul de incendii simultane; Gij debitul hidranilor interiori pentru un incendiu,
[l/s]; ti durata teoretic de funcionare a hidranilor de incendiu, [min]; Gej debitul
hidranilor exteriori pentru un incendiu, [l/s]; te durata teoretic de funcionare a
hidranilor de incendiu, [ore];Gs debitul instaliilor speciale de stins incendiul, [l/s];
ts durata teoretic de funcionare a instalaiilor speciale, [min]; G zi max debitul
zilnic maxim al centrului populat, [m3/zi].
Dac alimentarea rezervorului poate avea loc fr ntrerupere, chiar i n timpul incendiului,
volumul rezervorului poate fi redus cu cantitatea de ap furnizat de surs n timpul incendiului.
Dac debitul de alimentare cu ap este mai mic sau cel mult egal cu debitul de incendiu luat n
calcul pentru perioada final a incendiului, atunci rezerva intangibil se va determina astfel:
[ ]
3
a cons.max i ri
m V V V V + =
V
i
volumul de ap necesar combaterii tuturor incendiilor simultane, [m3];
V
cons. max
volumul necesar asigurrii consumului maxim de ap potabil sau industrial,
pe timp de incendiu, [m3];
V
a
volumul minim de ap cu care rezervoarele pot fi alim n timpul incendiului, [m3];
[ ]
3
a.min a
m G 3,6T V =
T durata teoretic a incendiului, n care se poate asigura alimentarea rezervorului,[h];
Ga.min debitul minim de alimentare pe timp de incendiu, [l/s]
Capacitatea pentru rezerva n caz de avarie a conductei de aduciune
Se stabilete din considerente tehnico-economice inndu-se seama de:
- lungimea conductei de aduciune;
- caracteristicile traseului(stabilitatea terenului, accesibilitatea traseului);
- timpul necesar nlturrii avariilor.
Capacitatea pt rezerva de avarie a conductei de aduciune nu depete urmtoarele procente din
consumul maxim:
- 25% din G zi max, n cazul unor aduciuni scurte, pn la 10 km i cu trasee fr
dificulti;
- 100% din G zi max, n cazul conductelor de aduciune cu lungimi > 50 km i trasee
dificile;
- pentru situaii intermediare, procentul se apreciaz ntre limitele mai sus menionate.
36
n cazul n care rezervoarele sunt alimentate prin dou conducte de aduciune, una din conducte
transpotnd cel puin 30% din G zi max, rezerva maxim pentru avarie va fi de 25% din G zi max,
indiferent de lungimea aduciunilor i de dificultile traseelor.

Capacitatea total a rezervoarelo de nmagazinare
La rezervoarele de nmagazinare subterane
(capacitile pariale aferente rezevoarelor pt compensarea orar
incendiu
avaria conductei de aduciune ).
La castele de ap
(capacitilor pariale aferente rezervoarelor pt compnsarea orar
incendiu ).
Se va verifica , n cazul alimetrii cu ap potabil, n conformitate cu normele sanitare ca apa s
nu stagneze n
- rezervoarele subterane mai mut de 7 zile;
- castelel de ap mai mult de 2 zile
datorit posibilitii de dezvoltare a algelor i protozoarelor i deci a nrutirii calitii apei.
Pt. toate rezervoarele sunt necesare calcule pt stabilirea structurii de rezisten i pentru
determinarea cotei de amplasare n cadrul schemei de alimentare cu ap.






























37
Retele de distributie

Clasificarea retelelor :
Retele exterioare de distributie a apei reci :
- reteaua localitatii
- reteaua ansamblurilor de cladiri
Presiunea in retea poate fi asigurata prin :
- gravitatie
- rezervoare de inmagazinare
- pompare
Dupa calitatea apei transportate:
- retele exterioare pt transportul apei potabile
- retele exterioare pt transportul apei industriale
- retele exterioare pt transportul apei pt alimentarea hidrantilor de incendiu
Dupa valoarea presiunii necesare a apei pt combaterea incendiilor:
- retele de joasa presiune (H
d
7 mH
2
O)
- retele de inalta presiune (H
d
= 50-70 mH
2
O)
Dupa forma in plan :
- retele ramnificate retele inelare


















Dupa importanta lor :
- conducte principale leaga rezervorul de inmagazinare de sectoarele de consum
- conducte de serviciu transporta apa de la conductele principale la punctele de consum
- conducte de brasament fac legatura intre reteaua exterioara si cea interioara
Restrictii de amplasare :
Din considerente tehnico-sanitare se interzice :
- trecerea conductelor de apa potabila prin :
camine de vizitare de canalizare
canale de evacuare a apelor murdare
puturi absorbante
haznale
- executarea de legaturi permanente sau ocazionale cu alte retele
38

















Armaturi, aparate de masura si constructii accesorii :
Materiale principale :
- tuburi din beton armat precomprimat
- tuburi din azbociment
- fonta de presiune
- PVC
- polietilena
Elemente componente ale retelelor de apa :
- vane de linie, de ramnificatie, de golire
- hidranti de incendiu si de gradina
- apometre de district, pe conductele principale si de bransament
- ventile de dezaerisire
- cismele publice
- ventile de reducere a presiunii
- aparataj pt prevenirea efectelor loviturilor de berbec
- clapete de retinere
- compensatoare
- apometre
- camine pt apometre, pt vane
Armaturi :
- pt reglarea debitului si a vitezei apei pe conducte
- pt golirea unei conducte principale sau a unor ramnificatii
- pt asigurarea unui sens unic de miscare a apei pe anumite sectoare
- pt siguranta functionarii retelei de distributie
- pt asigurarea preluarii deformatiilor conductelor in cazul dilatarii sau tasarii inegale a
acestora






39

















































40
Dimensionare
Ce trebuie sa determinam intr-o dimensionare?
- diametrele conductelor
- pierderile de sarcina pe toate tronsoanele pt a asigura debitele de apa necesare
Etape ale calculului hidraulic :
- dimensionare
- verificare
Dimensionarea se face la consumul maxim orar in ipoteza ca functioneaza si hidrantii interiori
pt toate incendiile simultane.
Verificarea se face pentru urmatoarele ipostaze :
1) la consum maxim orar in retea exclusiv necesarul de apa pt stropitul spatiilor verzi si pt
spalatul strazilor si la debitul hidrantilor exteriori pt toate incendiile teoretice simultane asigurand o
presiune de serviciu de cel putin 7 mH
2
O
2) la consum maxim orar in retea inclusiv necesarul de apa pt stropitul spatiilor verzi si pt
spalatul strazilor si la debitul hidrantilor interiori pt un incendiu, si la debitul hidrantilor exteriori pentru
celelalte incendii simultane
3) pt retele de distributie cu contrarezervoare se face si verificarea umplerii contrarezervoarelor
prin retea, in orele de consum minim

La efectuarea calculului vor exista diferentieri in functie de schema ansamblului alimentarii cu apa





Retea alimentata dintr-un rezervor de trecere









Retea alimentata din 2 rezervoare
1 rezervor de trecere
2 contrarezervor
3 zona de alimentare a rezervorului
4 zona alimentata de contrarezervor









41



Retea alimentata de la sursa si de la rezervor
1 captare
2 rezervor de capat
3 zona alimentata de la captare
4 zona alimentata de la rezervorul de capat








Retea alimentata prin pompare de la sursa si de la rezervor
1 statie de pompare
2 rezervor de capat
3 zona alimentata de rezervorul de capat









Calculul retelelor inelare :
Metode utilizate in calculul retelelor inelare:
- metoda sectiunilor
- metoda algebrica
- metoda prin aproximatii succesive
- metoda cu ajutorul masinilor electronice de calcul
- metoda cu ajutorul masinilor analogice
Executarea retelelor exterioare de distributie a apei










Profilul santurilor pt conducte amplasate Profilul santurilor pt conducte amplasate
sub trotuare in partea carosabila a strazii
42
Probarea, receptia si exploatarea retelelor exterioare de distributie a apei
Schema unui montaj pt instalatia de incercare hidraulica a conductelor
1 conducta, 2 reazeme, 3 pene, 4 pompa de apa cu piston, 5 manometre, 6 legatura la
reteaua de apa































43
Statii de pompare

Cuprind :
- pompe
- motoare de actionare (electrice sau termice)
- aparate de masura si control
- conducte si armaturi
- vane de comutare sau de reglare a debitului apei
- echipament electric sau termic
- elemente de comanda automata
- utilaj de ridicat
Tipuri de statii de pompare
Dupa pozitia lor in schema de alimentare cu apa :
- statii de pompare treapta I
- statii de pompare treapta II
- statii de repompare
- statii de pompare de recirculare
- statii de pompare de incendiu
Dupa gradul de siguranta in functionare :
- I nu se admite intreruperea functionarii pompelor
- II se admite o intrerupere a functionarii pompelor de scurta durata
- III se admite o intrerupere a functionarii pompelor pana la 24 h
Dupa tipul comenzii de pornire
- cu comanda manula
- cu comanda automata
Dupa functiunile pe care le indeplinesc in procesul tehnologic de tratare a apei
- statii de pompare de evacuare a depunerilor din decantoare, din rezervoare
- statii de pompare de spalare a filtrelor rapide sau a altor instalatii asemanatoare (statii de
deferizare, de demanganizare)
- statii de pompare pt introducerea reactivilor in procesul de tratare (sulfat de aluminiu,
var, silice activa)
Dupa modul de alimentare a consumatorilor
- statii pt alimentarea cu apa a populatiei
- statii pt alimentarea cu apa a industriilor
Dupa felul asezarii utilajului de pompare in raport cu suprafata terenului :
- subterane
- semiingropate
- supraterane


Amplasarea pompelor
Conditii de amplasare ce trebuie satisfacute :
- securitatea functionarii
- simplitatea si securitatea exploatarii
- conducte cat mai scurte
- imbinari cat mai simple
- posibilitatea de extindere


44
Schemele principale de amplasare a agregatelor :
- pe 1 singur rand cu axele paralele intre ele si perpendiculare fata de axa cladirii
- pe 1 singur rand cu axele coliniare paralele cu axa cladirii
- pe 2 randuri cu axele paralele intre ele si perpendiculare pe axa cladirii
- pe 1 rand cu axele paralele si inclinate fata de axa cladirii (in diagonala)
- pe 2 randuri cu axele paralele si inclinate fata de axa cladirii

Scheme de amplasare
1- motoare electrice ;
2 - pompe













Alegerea pompelor si a schemei statiei
Trebuie sa tinem cont de :
- graficul variatiei consumuli
- capacitatea rezervoarelor de compensare si influenta functionarii pompelor asupra
acesteia
- numarul si marimea agregatelor de rezerva
- dimensiunile statiei in diferite variante de echipare
Alegerea tipului de pompa se face tinand cont de :
- randament
- forma curbei H-Q
- turatia admisa
Conductele de aspiratie
Trebuie sa fie :
- cat mai scurte
- independente pt fiecare pompa
- montate cu panta continua i
minim
= 0,005 spre pompa
Viteze recomandate :
- diametrul < 250 mm ; 0,8 1,0 m/s
- diametrul > 250 mm ; 1,0 1,2 m/s







45

















































46
































Pereti de dirijare pt evitarea vortexului in sorburi orizontale
a perete despartitor drept
b perete despartitor inclinat
c - perete despartitor prelungit in jos
d - perete despartitor prelungit in jos si lipit de conducta
e - perete despartitor transversal
f placa pe partea superioara



47

Conductele de refulare
Trebuie sa fie :
- cu diametre mai mici decat cele de aspiratie
- diametrele sa corespunda domeniului economic
Viteze recomandate :
- diametrul < 250 mm ; maxim 1,5 m/s
- diametrul > 250 mm ; maxim 1,8 m/s

Montarea instalatiilor
















Lovitura de berbec si evitarea acesteia






















48
















































49

















































50


La montarea, demontarea si deplasarea utilajelor se utilizeaza mijloace de ridicat :
- la agregate pana la 500 kg trepiede mobile cu troliu
- la agregate de la 500 kg 3000 kg sine monorei
- la agregate de peste 3000 kg grinzi rulante

Constructia statiilor de pompare
Sala masinilor :
Dimensiunile in plan rezulta in functie de amplasarea agregatelor.
Inaltimea libera a salii: 2,5 3,0 m. Cand exista grinzi rulante trebuie prevazuta o inaltime
corespunzatoare ca sa poata fi transportate peste sau printre agregatele montate asigurandu-se un spatiu
de garda de cel putin 50 cm.
Pentru circulatia personalului se prevede un spatiu liber de min 1,5 m la statiile mici, si 2,5 m la
cele mari.
La statiile mari se prevede atelier mecanic cu o suprafata de cca 15 m
2
si magazie de cca 6 m
2
.
La statiile mici se prevede loc pentru un banc de lucru.
Fundatiile agregatelor de pompare :
- se verifica prin calcul
- se prevad izolatii contra vibratiilor
Statiile de pompare se prevad cu :
- instalatii de apa potabila daca sunt neautomatizate
- instalatii de incalzire
- instalatii de ventilare
- instalatii de forta si lumina
Temperatura ce trebuie asigurata in sala masinilor :
+ 5 C la statiile de pompare automatizate
+ 15 C la statiile de pompare neutomatizate