2012-Tehnologia Informatiei in Evaluarea Riscului

Universitatea Babe s-Bolyai ClujNapoca
Facultatea de Chimie si Inginerie Chimic a

Departamentul de Inginerie Chimic a si Stiinta Materialelor
Imre rpd
Tehnologia Informatiei
n
Evaluarea Riscului
Cluj-Napoca
2012
Universitatea Babe s-Bolyai ClujNapoca
Facultatea de Chimie si Inginerie Chimic a
Departamentul de Inginerie Chimic a si Stiinta Materialelor
Imre rpd
Tehnologia Informatiei
n
Evaluarea Riscului
Cluj-Napoca
2012
Cuprins
1. Introducere ......................................................................................................1
2. Riscul asociat activit atilor industriale.................................................3
2.1. Denitii .......................................................................................................... 3
2.2. Elemente de management bazat pe hazard/risc........................................ 4
2.3. Metodologia de evaluare a riscului.............................................................. 5
2.4. Aplicatii ale analizei cantitative a riscului................................................... 6
2.5. Tipuri de risc.................................................................................................. 6
2.5.1. Riscul Individual - RI.......................................................................... 7
2.5.2. Riscul Social - RS ................................................................................ 7
2.6. Criterii de evaluare a riscului ....................................................................... 9
2.7. Calcularea riscului ...................................................................................... 10
2.7.1. Denirea grilei .................................................................................. 10
2.7.2. Determinarea distributiei populatiei.............................................. 10
2.7.3. Calcularea riscului individual.......................................................... 11
2.7.4. Calcularea riscului social ................................................................. 12
3. Modele matematice pentru calculul efectelor zice .................. 15
3.1. Modelarea sursei ......................................................................................... 18
3.1.1. Scurgeri de continut......................................................................... 18
3.1.1.1. Scurgere de lichid................................................................ 18
3.1.1.2. Scurgere de gaz.................................................................... 20
3.1.1.3. Scurgere bifazic a................................................................. 20
ii CUPRINS
3.1.2. Evaporare din bazine de lichid........................................................ 21
3.1.3. Dispersia norilor de vapori .............................................................. 23
3.1.3.1. Emisie instantanee.............................................................. 24
3.1.3.2. Emisie continu a .................................................................. 24
3.1.3.3. Dispersia gazelor dense...................................................... 25
3.2. Incendii si explozii ...................................................................................... 26
3.2.1. Explozia norilor de vapori................................................................ 26
3.2.2. Ardere n ac ar a ............................................................................... 28
3.2.3. Explozie zic a ................................................................................... 28
3.2.4. Explozii BLEVE.................................................................................. 29
3.2.5. Ardere n bazine deschide ............................................................... 31
3.2.6. Ardere n jet....................................................................................... 32
3.3. Modelarea stabilit atii atmosferice............................................................. 33
3.3.1. Clasele de stabilitate atmosferic a Pasquill ..................................... 33
3.3.2. Lungimea Monin-Obukhov ............................................................. 34
4. Modelarea consecintelor......................................................................... 35
4.1. Functia probit.............................................................................................. 36
4.2. Expunerea la substante toxice ................................................................... 37
4.3. Expunerea la radiatii termice..................................................................... 38
4.4. Expunerea la suprapresiunea generat a de explozii.................................. 40
4.5. Alte efecte .................................................................................................... 42
5. Aplicatii software utilizate n evaluarea riscului.......................... 43
5.1. Managementul situatiilor de urgent a........................................................ 43
5.1.1. CAMEO................................................................................................. 44
5.2. Aplicatii software pentru evaluarea efectelor zice ................................. 47
5.2.1. ARCHIE............................................................................................... 47
5.2.2. ALOHA................................................................................................. 48
5.3. Aplicatii software pentru evaluarea consecintelor................................... 60
5.3.1. RISKCURVES...................................................................................... 61
5.4. Reprezentarea riscului ................................................................................ 76
5.4.1. Google Maps ..................................................................................... 76
5.4.2. Google Earth..................................................................................... 79
Bibliograe.................................................................................................... 81
CAPITOLUL 1
Introducere
Odat a cu dezvoltarea industrial a pe lng a binefacerile stiintei si tehnologiei,
omenirea a cunoscut si reversul medaliei: poluarea si dezastrele tehnologice. Ul-
timul secol este caracterizat de dezvoltarea industriilor de proces fapt ce a deter-
minat si cre sterea num arului de incidente si de accidente tehnologice si chimice
n mod special.
Studiile de evaluare a impactului asupra mediului si de evaluare si manage-
ment al riscului sunt instrumente importante n reducerea si prevenirea acestor
efecte negative ale progresului, aceste instrumente ind reglementate la nivel eu-
ropean prin directive si legi ce sunt implementate n t arile membre ale Uniunii
Europene.
Directivele principale utilizate n UE pentru prevenirea accidentelor tehno-
logice, Directivele Seveso
1
, au fost implementate n Romnia prin Hot arrea de
Guvern nr. 804/2007 [1] si completat a de Hot arrea de Guvern nr. 79/2009 [2].
Evaluarea riscului individual si al riscului social n cazul accidentelor tehno-
logice permite concentrarea eforturilor comunit atii n acele actiuni ce urm aresc
reducerea riscului tehnologic, prevenirea dezastrelor tehnologice si elaborarea de
planuri de urgent a eciente care s a protejeze populatia, mediul si economia de
dezastrele antropice [37].
ncepnd cu anii 1960 au fost dezvoltate metode si tehnici calitative si canti-
1
Seveso este numele unei localit ati din Italia, situat a la nord de Milano, unde, pe data de 10 iulie
1976, a avut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. Accidentul a produs eliberarea n
atmosfer a a circa 6 tone substante toxice (dioxin a), cu grave consecinte asupra populatiei din zon a.
Ca rezultat al acestui eveniment, n anul 1982, a fost adoptat a de Parlamentul European si de Consiliul
European Directiva 82/501/CE privind accidentele majore nregistrate de anumite activit ati industri-
ale, a sa numita Directiv a Seveso. Aceast a directiv a a fost modicat a prin Directiva 96/82/CE din 9
decembrie 1996 cunoscut a ca si Directiva Seveso II si amendat a ulterior de Directiva 2003/105/CE din
16 decembrie 2003 cunoscut a ca si Directiva Seveso III.
2 Capitolul 1. Introducere
tative ce permit cuanticarea riscului [8, 9]. Dezvoltarea tehnologiei informatiilor
a permis utilizarea acestor metode si dezvoltarea de noi tehnici bazate pe modele
matematice [1013].
Utilizarea de aplicatii software performante din domeniul public ori comer-
cial a sa cum este prezentat n diverse lucr ari din domeniu [1416], este necesar a
datorit a complexit atii modelelor matematice utilizate ct si a volumul mare de
calcule. O serie de astfel de aplicatii software sunt utilizate pe scar a larg a de toti
cei ce au atributii n domeniu (evaluatori; agenti ai formatiunilor de interventie;
organe guvernamentale la nivel local ori national; s.a.m.d.).
n aceast a lucrare, n capitole dedicate, se prezint a:
Concepte generale utilizate n evaluarea riscului individual si social si a
metodelor de calcul ale acestora
Metode, tehnici si modele utilizate n evaluarea efectelor zice ale acciden-
telor tehnologice
Calcularea consecintelor asupra omului ale accidentelor tehnologice
Aplicatii software din domeniul public precum si cel comercial utilizate
pentru cuanticarea riscului individual si a riscului social ale unor scenarii
ce implic a: scurgerea; dispersia; arderea si explozia datorate accidentelor
tehnologice cusubstante chimice periculoase mpreun a cucteva exemple
de utilizare ale acestora
Modul n care rezultatele obtinute pot reprezentate utiliznd n acest
scop Google Earth si Google Maps.
Pentrutoate aplicatiile software utilizate sunt specicate adresele webde unde
acestea pot desc arcate pentru a putea instalate si utilizate.
CAPITOLUL 2
Riscul asociat
activit atilor industriale
Odat a cuexpansiunea activit atilor industriale si a zonelor rezidentiale care de-
vin din ce n ce mai apropiate de zonele industriale, precum si prezenta persona-
lului de deservire a instalatiilor ntr-o zon a de potential pericol duce la o con sti-
entizare din ce n ce mai pregnant a a faptului c a aceste activit ati implic a riscuri
att pentru populatie ct si pentru personalului implicat.
2.1. Denitii
Termenii de hazard si risc, precum si termenii care deriv a din acestea au multe
ntelesuri. n domeniul sigurantei materialelor periculoase, termenii utilizati sunt
deniti n modul urm ator:
Hazard este o caracteristic a inerent a a unui material, situatii sau activit ati care are
potentialul de a afecta oamenii, propriet atile sau mediul.
Riscul este combinatia dintre posibilitatea de aparitie si consecintele unui hazard.
Ea m asoar a periculozitatea si pierderile asociate unei activit ati.
Posibilitatea poate exprimat a prin probabilitate sau prin frecvent a. Probabilita-
tea este o m asur a posibilit atii de aparitie a unui eveniment exprimat a ca o
fractie din num arul total de evenimente (de ex.: 1/1.000.000 sau 1 10
6
).
Frecventa exprim a posibilitatea de aparitie a unui eveniment ntr-o anu-
mit a perioad a de timp (evenimente/an, incidente/an, decese/an).
Consecinta reprezint a efectul direct al unui eveniment. Un eveniment poate duce
la modicarea: nivelului de s an atate (deces, r anire, expunere), unei pro-
priet ati, calit atii mediului, s.a.m.d.
4 Capitolul 2. Riscul asociat activit atilor industriale
Analiza de hazard const a n identicarea propriet atii unei substante, a unui ele-
ment al sistemului sau a unui eveniment care poate periculos sau poate
duce la pierderi. Acest termenmai poate include si evaluarea consecintelor
unui eveniment sau incident.
Analiza de risc reprezint a studiul riscului pentru al putea ntelege si cuantica
astfel nct acesta s a poat a administrat.
Evaluarea riscului const a n determinarea contextului n care apare acesta si a
acceptabilit atii sale, n general, prin comparare cu riscuri similare.
Evaluarea cantitativ a a riscului include estim ari numerice ale frecventei sau pro-
babilit atii precum si ale consecintelor incidentelor.
Managementul de risc const a n aplicarea sistematic a a politicilor, practicilor si
resurselor pentru evaluarea si controlul riscului ce afecteaz a s an atatea, si-
guranta si mediul. Analizele de hazard, de risc si de costuri sunt elemen-
tele utilizate pentru sustinerea optiunii de reducere a riscurilor, e salonarea
obiectivelor si a resurselor. Rolul regulamentelor de securitate este acela
de a identica acele activit ati care implic a un risc semnicativ si de a sta-
bili un nivel acceptabil al riscului. Obtinerea unui risc nul poate foarte
costisitor iar n multe situatii nu poate atins.
Nivel acceptabil al riscului este stabilit prin consideratii legate de risc, costuri/be-
necii si acceptarea populatiei. Analize de risc relative (comparate) sunt
des utilizate atunci cnd o analiz a cantitativ a a riscului nu ar practic a
sau justicat a. Implicarea populatiei este important a n procesul de ana-
liz a a riscului deoarece asigur a exprimarea tuturor punctelor de vedere ale
majorit atii populatiei supuse riscului, dar si mbun at ate ste ntelegerea pu-
blicului privitor la riscurile existente n manipularea substantelor pericu-
loase.
2.2. Elemente de management bazat pe hazard/risc
Elementele principale care contribuie la un management bazat pe hazard/risc
n utilizarea substantelor periculoase sunt:
regulamente si standarde;
permise speciale de utilizarea a substantelor periculoase;
planuri de preg atire si de urgent a;
baze de date si informatii;
activit ati de conformare;
informarea mediului industrial si a populatiei.
2.3. Metodologia de evaluare a riscului 5
2.3. Metodologia de evaluare a riscului
Riscul este determinat de doi factori:
efectele unui eveniment nedorit, si
probabilitatea ca acest eveniment s a aib a loc.
Dup a identicarea posibilelor evenimente nedorite, ambii factori trebuie eva-
luati.
n analiza de risc m asura efectelor poate :
decesul/r anirea oamenilor
deteriorarea/avarierea propriet atilor.
Etapele pe care trebuie s a le parcurgem n Evaluarea Cantitativ a a Riscului
(QRA - Quantitative Risk Assessment) incidentelor cu materiale periculoase care
pot avea consecinte asupra oamenilor, propriet atilor si mediului din apropiere,
sunt prezentate n diagrama din gura 2.1.
Identicarea
evenimentelor
nedorite
Calcularea
efectelor
Calcularea
consecintelor
Probabilitatea
evenimentelor
nedorite
Probabilitatea
efectelor
Probabilitatea
consecintelor
Calcularea
probabilit atii
totale
Evaluarea riscului
Cuanticarea riscului
Propuneri pentru reducerea riscului
Figura 2.1. Etapele Evalu arii Cantitative a Riscului.
naintea unei evalu ari cantitative a riscului (ECR) este necesar a o descriere de-
tailat a precum si identicarea sistemului supus evalu arii.
Determinarea riscului implic a cuanticarea urm atoarelor aspecte:
consecintele care urmeaz a emisiei unui material periculos exprimate prin:
debitele de scurgere, debitele de evaporare, dispersia, radiatia termic a si
suprapresiunea generat a de explozie.
Rezolvare: Exist a modele matematice si programe software elaborate pen-
tru calcularea consecintelor pentru diverse scenarii, cum ar : ARCHIE,
ALOHA, SLABView, EFFECTS, . . .
efectele (deces, afectarea structurilor) datorate expunerii oamenilor sau a
constructiilor la consecintele zice posibile: radiatia incendiilor, unda de
soc a exploziilor, inhalarea de substante toxice.
Rezolvare: Modelele de analiz a ale efectelor sunt elaborate pe baza unor
studii stiintice precum si prin analiza unor evenimente reale. Analiza
efectelor este realizat a prin utilizare unor programe specice cum ar :
RISKCURVES, DAMAGE.
Probabilitatea producerii evenimentelor: frecventa de producere a unor inci-
dente, situatia meteo, probabilitatea de aprindere a unor substante, probabilita-
tea expuneri la substante toxice, ect., sunt, de asemenea, descrise prin expresii
matematice rezultate din observatii si prelucr ari ale unor evenimente de acest fel.
2.4. Aplicatii ale analizei cantitative a riscului
Rezultatele analizei cantitative a riscului sunt utilizate ndomenii variate, cum
ar :
autorizatii de mediu;
planurile de utilizare a terenurilor: identicarea zonelor unde extinderea
suprafetelor rezidentiale ori industriale este posibil a sau nu;
elaborarea planurilor de urgent a prin identicarea evenimentelor si a con-
secintelor acestora;
prioritizarea posibilit atilor de reducere a riscului.
2.5. Tipuri de risc
Riscul, conform unor denitii utilizate n publicatiile de specialitate, este o
m asur a a nesigurantei si este determinat de dimensiunea unui anumit efect/con-
secint a a unui eveniment / incident. Una din cele mai simple modalit ati de calcul
a riscului este:
R = f c (2.1)
unde: R - riscul asociat unui eveniment/incident;
f - frecventa de aparitie a evenimentului/incidentului;
c - efectele evenimentului/incidentului.
2.5. Tipuri de risc 7
Riscul poate de mai tipuri:
Riscul individual (Individual Risk - IR) este un risc standardizat si specic
unei anumite locatii si este calculat pentru un individ ipotetic care locu-
ie ste ntr-o anumit a zon a 24 ore/zi si nu folose ste mijloace de protectie de
nici un fel. Acest risc este des utilizat pentru a compara diferite locatii.
Riscul social (Societal Risk - SR) indic a num arul de indivizi ce pot impli-
cati simultant ntr-un accident. Acest risc ofer a indicatii asupra riscului
unei activit ati industriale ntr-un anumit mediu populat, deoarece riscul
social este dependent att de m arimea activit atii ct si de distributia po-
pulatiei n zona respectiv a.
Riscul de r anire (Injury Risk). Spre deosebite de riscurile prezentate ante-
rior, care se refer a la riscul de deces, acest risc se refer a la riscul de r anire.
Riscul individual al personalului (Personal Individual Risk - PIR) reprezint a
un risc individual particularizat personalului din incint a si tine cont de lo-
catia personalului n diverse puncte si de fractia de timp petrecut a n acele
puncte.
Riscul social de incint a (Onsite Societal Risk - OSR) reprezint a o variant a a
riscului social dezvoltat pentru personalul din incint a.
2.5.1. Riscul Individual - RI
Conform denitiei riscului individual, ea se refer a la probabilitatea de deces a
unei persoane care se g ase ste neprotejat n acela si loc timp de 24 ore/zi. Conform
acestei denitii observ am c a valoarea acestui risc este dependent a de locatie.
Riscul individual se reprezint a n dou a moduri:
prin curbe de contur - o reprezentare n plan a riscului individual prin
curbe ce leag a punctele care prezint a acea si valoare a probabilit atii de de-
ces n zona adiacent a locatiei n care are loc incidentul (gura 2.2);
curb a de risc individual - o reprezentare a riscului individual n coordona-
tele: probabilitatea anual a de deces functie de distanta fat a de punctul n
care are loc incidentul (gura 2.3).
2.5.2. Riscul Social - RS
n timp ce riscul individual se refer a la un singur individ, riscul social arat a cti
indivizi pot implicati simultanntr-unaccident. Datorit a acestui fapt, calcularea
riscului social implic a cunoa sterea informatiilor despre distributia populatiei n
vecin atatea locatiei.
Reprezentarea riscului social are loc sub form a grac a denumit a curba FN,
care reprezint a frecventa anual a cumulat a a accidentelor soldate cu N
D
ori mai
Figura 2.2. Reprezentarea RI - curbe de contur.
10
0
10
1
10
2
10
3
10
4
10
10
10
8
10
6
10
4
10
2
10
0
distanta fat a de eveniment, [m]
F
D
,
f
r
e
c
v
e
n
t
a
d
e
d
e
c
e
s
,
[
a
n
1
]
Figura 2.3. Reprezentarea RI - curba de risc individual.
2.6. Criterii de evaluare a riscului 9
multe decese functie de num arul de decese N
D
.
n gura 2.4 este reprezentat a riscul social pentru o locatie. Se observ a linia
ntrerupt a prin care se identic a limita riscului acceptabil.
10
0
10
1
10
2
10
3
10
4
10
10
10
8
10
6
10
4
10
2
10
0
N
D
, num ar fatalit ati
F
E
V
,
f
r
e
c
v
e
n
t
a
e
v
e
n
i
m
e
n
t
,
[
a
n
1
]
Figura 2.4. Reprezentarea RS - curba FN.
2.6. Criterii de evaluare a riscului
n foarte multe t ari exist a limite maxime acceptabile pentru riscul social. Ris-
cul individual (denit ca probabilitatea ca un individ aat la o anumit a distant a
fat a de o activitate s a moar a din cauza unor posibile evenimente/incidente dato-
rate activit atii) n zonele populate, datorate activit atilor industriale, nu trebuie s a
dep a seasc a 1 10
6
/an, n momentul de fat a valoarea maxim a acceptat a ind de
1 10
5
/an.
Comparativ, riscul de deces datorat altor cauze este urm atorul [11]:
radiatie natural a - 1/50.000
toxinfectie alimentar a - 1/125.000
nec - 1/333.000
dezastre naturale - 1/500.000
2.7. Calcularea riscului
Etapele care trebuie parcurse n calcularea riscului sunt urm atoarele:
denirea unei grile de calcul;
determinarea distributiei populatiei;
calcularea riscului individual si social;
prezentarea rezultatelor.
2.7.1. Denirea grilei
Denirea unui grile amplasat a peste zona de interes reprezint a primul pas n
algoritmul de calcul al riscului. Centrul unei celule din gril a identic a un punct
al grilei de calcul. Privitor la dimensiune grilei de calcul se recomand a valoarea
de 2525 m pentru efecte care se manifest a pe o distant a nu mai mare de 300 m
si de 100100 m pentru zone afectate aate la o distant a mai mare de 300 m fat a
punctul initial.
Pot exista situatii n care se prefer a utilizarea unei grile de dimensiune varia-
bil a, mai deas a n apropierea punctului initial si mai larg a la distante mari, opti-
miznd pe aceast a cale efortul de calcul necesar pentru p astrarea unui precizii de
calcul adecvate.
2.7.2. Determinarea distributiei populatiei
Num arul de indivizi care se g asesc n ecare careu al grilei trebuie considerat.
Valoarea astfel determinat a se atribuie celulei respective.
n calcularea riscului social se presupune c a cel putin o parte din populatie
este protejat a prin utilizarea de mbr ac aminte protectoare si prin faptul c a se g a-
se ste n interior, astfel nct se utilizeaz a parametri f
P,in
si f
P,ex
pentru a determina
fractia de populatie ce se g ase ste n interior, respectiv n exterior.
Ace sti parametri auvalori diferite pentruperioadele de zi si de noapte, ntabe-
lul 2.1 sunt prezentate valorile acceptate pentru zonele rezidentiale si industriale.
Valori diferite pot considerate pentru zonele de recreatie, n functie de tipul ac-
tivit atilor desf a surate n zonele respective.
O astfel de sarcin a se ndepline ste u sor prin utilizarea datelor din programele
GIS. Un exemplu privitor la modul n care aceste informatii pot obtinute de la
un sistem GIS este prezentat n gura 2.5. n aceast a gur a, densitatea populatiei
n diverse zone este codicat a prin culori.
n lipsa unor date veridice privitor la distributia populatiei n jurul unei anu-
mite locatii se pot obtine informatii corecte doar prin intermediul unui studiu
efectuat la fata locului.
2.7. Calcularea riscului 11
Tabelul 2.1. Fractia populatiei prezent a
n interior, f
P,in
si n exterior, f
P,ex
pentru diferite perioade ale zilei.
Perioada zilei f
P,in
f
P,ex
ziua (8:00 - 18:30) 0,93 0,07
noaptea (18:30 - 8:00) 0,99 0,01
Figura 2.5. Distributia populatiei obtinut a prin sistemele GIS.
2.7.3. Calcularea riscului individual
Riscul individual se calculeaz a pentru ecare punct al grilei separat.
Frecventa de deces este calculat a pentru un punct al grilei pentru toate eve-
nimentele/incidentele considerate, pentru toate clasele meteo si pentru ecare
directie a vntului separat. Riscul individual se calculeaz a nsumnd toate contri-
butiile determinate n acest mod. Algoritmul de lucru este urm atorul:
1. Se selecteaz a un eveniment (pierdere de continut, explozie, incendiu), EV
i
pentru i = 1, . . . , n
ev
, unde n
ev
reprezint a num arul de evenimente conside-
rate, care are probabilitatea P
EV,i
.
2. Se selecteaz a o clas a meteo, M
j
pentru j = 1, . . . , n
m
, unde n
m
reprezint a
num arul total de clase meteo considerate, care are probabilitatea P
M, j
si o
directie a vntului, V
k
pentru k = 1, . . . , n
v
, unde n
v
reprezint a num arul de
directii considerate, care are probabilitatea P
V,k
.
3. Se calculeaz a efectele zice ale evenimentului/incidentului EV
i
: concen-
tratia substantei toxice, nivelul radiatiei termice, suprapresiunea maxim a
n functie de M
j
si V
k
. n altimea de referint a pentru calcul este de 1 m.
4. Se calculeaz a probabilitatea de deces, P
D
.
5. Se calculeaz a contributia evenimentului EV
i
a clasei meteo M
j
cu directia
vntului V
k
la riscul individual n punctul de gril a cu relatia:
RI
EV,M,V
= P
EV,i
P
M, j
P
V,k
P
D
(2.2)
6. Se repet a etapele de calcul: 2-5 pentru toate clasele meteo si toate directiile
vntului considerate; 1-5 pentru toate evenimentele considerate.
Riscul individual total n punctul de gril a este:
RI =
n
ev
n
m
n
v
RI
EV,M,V
(2.3)
Tot acest algoritm este reluat pentru ecare punct din gril a, rezultatul nal
putnd reprezentat n una din cele dou a modalit ati amintite anterior:
curbe de contur, cnd se reprezint a riscul individual RI
i , j
din punctul (x
i
,
y
j
) n functie de x, y;
curb a de risc individual, cnd se reprezint a riscul individual RI
i
din punc-
tul d
i
aat pe directie principal a de propagare a efectelor n functie de d
care reprezint a distanta fat a de punctul de origine al evenimentelor.
2.7.4. Calcularea riscului social
Riscul social necesit a calcularea, pentru ecare punct din gril a (i , j ), a num a-
rului de decese pentru o combinatie de EV
i
, M
j
si V
k
. Apoi, prin nsumare, se
calculeaz a num arul total de decese pentru combinatia considerat a (eveniment +
situatia meteo + directia vntului) mpreun a cu frecvent a de aparitie a combina-
tiei de situatii respective.
Algoritmul de lucru este urm ator:
1. Select am:
evenimentul EV
i
avnd probabilitatea P
EV,i
;
clasa meteo M
j
M, j
;
directia vntului V
k
V,k
.
2. Select am num arul de indivizi N
P,c
care se g asesc n celula c.
2.7. Calcularea riscului 13
3. Se calculeaz a, efectele zice ale evenimentului/incidentului EV
i
: concen-
tratia substantei toxice, nivelul radiatiei termice, suprapresiunea maxim a
n functie de M
j
si V
k
. n altimea de referint a pentru calcul este de 1 m.
4. Se calculeaz a fractia de deces, F
D
n celul a
5. Se calculeaz a num arul a steptat de decese, N
D,EV,M,V
cu relatia:
N
D,EV,M,V
= F
D
N
P,c
(2.4)
6. Se repet a etapele 2-5 pentru toate celule din gril a si se calculeaz a num a-
rul total de decese a steptate pentru combinatia dat a de evenimentul EV
j
,
clasa meteo M
j
si directia vntului V
k
cu relatia:
N
D,EV,M,V
=
c
N
D,EV,M,V
(2.5)
7. Se calculeaz a frecventa F
EV,M,V
combinatiei dintre evenimentul EV
i
, clasa
meteo M
j
si directia vntului V
k
cu relatia:
F
EV,M,V
= P
EV,i
P
M, j
P
V,k
(2.6)
8. Se reiau etapele 1-7 considernd toate combinatiile posibile de evenimen-
te, clase meteo, directii ale vntului obtinnd pentru ecare, perechi de
valori num ar decese, N
D
- frecvent a situatie, F.
Reprezentarea riscului social are loc sub forma curbei FN n coordonatele:
frecventa cumulativ a a accidentelor cu un num ar de decese egal sau mai mare
de N
D
si num arul de decese a steptate N
D
n urma tuturor scenariilor considerate
n studiu, prezentarea grac a ind bilogaritmic a, a sa cum se poate observa si n
gura 2.6.
10
0
10
1
10
2
10
3
10
4
10
10
10
8
10
6
10
4
10
2
10
0
N
D
F
E
V
,
f
r
e
c
v
e
n
t
a
e
v
e
n
i
m
e
n
t
,
[
a
n
1
]
a. Risc social acceptabil
10
0
10
1
10
2
10
3
10
4
10
10
10
8
10
6
10
4
10
2
10
0
N
D
F
E
V
,
f
r
e
c
v
e
n
t
a
e
v
e
n
i
m
e
n
t
,
[
a
n
1
]
b. Risc social inacceptabil
Figura 2.6. Riscul social - RS.
n cazul n care curba riscului social se a a sub limita admisibil a, a sa cum se
observ a n gura 2.6.a, riscul social este acceptabil.
Dac a curba FNdep a se ste limita acceptabil a a riscului social, a sa cumapare n
gura 2.6.b, trebuie luate m asuri pentru reducerea acestuia.
CAPITOLUL 3
Modele matematice pentru
calculul efectelor zice
Orice proces, indiferent de natura sa, prezint a un potential de risc. Pentru a
putea gestiona acest risc n mod ecient, este nevoie de estimarea acestuia.
Mediul industrial, n special cel din domeniul chimic si petrochimic, prezint a
un nivel crescut de riscuri, n principal datorit a substantelor chimice implicate n
procese precum si conditiilor extreme de functionare.
Substantele chimice prezint a un hazard pentru om si mediu att prin propri-
et atile lor intrinseci cum sunt toxicitatea si inamabilitatea dar si datorit a condi-
tiilor de stocare/manipulare cum ar temperaturile si presiunile extreme.
Evaluarea cantitativ a a riscului, a sa cum este prezentat si n cadrul capitolului
2, implic a, ntr-o prim a faz a, evaluarea efectelor zice ale accidentelor urmat a de
evaluarea consecintelor acestora asupra omului si infrastructurii.
Accidentele au loc, n general, ca urmare a unui incident ce duce la elibera-
rea n mediu a substantelor existente n instalatiile industriale si care devin astfel
sursa de poluare. n gura 3.1 este prezentat a intr-o form a mai extins a, modali-
tatea prin care, pornind de la un incident ce duce la eliberarea n mediu a unei
substante periculoase are loc evaluarea efectelor zice, si, ulterior, evaluarea con-
secintelor sale.
Astfel de incidente pot :
ruperea unei conducte
scurgeri prin oricii formate n tevi, vase de stocare ori reactoare
devers ari din reactoare ca urmare a escalad arii proceselor
evaporarea substantelor volatile
dispersia substantelor volatile n aer.
16 Capitolul 3. Modele matematice pentru calculul efectelor zice
Selectare incident ce determin a eliberarea de material toxic
spargere conduct a
oriciu n peretele unui vas ori a unei conducte
escaladarea unei reactii
altele
Selectare model surs a pentru descrierea efectelor directe
cantitatea de substant a eliberat a
timpul total de eliberare material toxic
debitul de material scurs
faza de agregare a materialului scurs
Selectare model dispersie (dac a este cazul)
Modele: vapori normali
vapori grei
altele
Rezultate: concentratiile pe
directia vntului
zona afectat a
durata
Inamabil
sau toxic ?
Inamabil Toxic
Selectare model incendiu
sau explozie
ardere n ac ar a
bazin deschis
n jet
nor de vapori
BLEVE
echivalent TNT
altele
Rezultate:
uxul de radiatie termic a
suprapresiunea
Selectare model consecint a
functie probit
altele
Rezultate:
probabilitatea de deces
fractia de deces
afectarea infrastructurii
Calcularea riscului
Figura 3.1. Diagrama logic a n modelarea efectelor si consecintelor.
17
Frecventa incidentelor tehnice ce pot duce la scurgeri de substante pericu-
loase este prezentat a n tabelul 3.1, valorile prezentate ind utile n evaluarea ris-
cului social.
Tabelul 3.1. Frecventa evenimentelor (valori informative [11, 12]).
Component a
Tip eveniment
Frecventa,
instalatie [an
1
]
Vas sub presiune pierderea total a a ntregului continut 510
6
510
7
eliberare continu a, t = 10 min 510
6
510
7
eliberare continu a, = 10 mm 110
4
110
5
Reactor pierderea total a a ntregului continut 510
6
eliberare continu a, t = 10 min 510
6
eliberare continu a, = 10 mm 110
4
Conduct a ruptur a total a 110
6
110
7
/m
scurgere 510
6
510
7
/m
Pomp a defectiune major a 110
4
110
5
scurgere 510
4
510
5
Schimb ator de spargerea unei tevi 110
3
c aldur a spargerea a 10 tevi 110
5
110
6
pierderea ntregului continut 510
5
Rezultatele model arii efectelor zice sunt date de:
pentrusubstante toxice: concentratia acestora nmediul de dispersie func-
tie de timp si de locatie
pentru substantele inamabile n urma aprinderii acestora: uxurile de ra-
diatie termic a n timp si spatiu
pentru explozii: suprapresiune generat a.
Modele matematice utilizate n evaluarea efectelor zice ale accidentelor teh-
nologice sunt prezentate n diverse lucr ari [9, 10, 14, 17, 18]. Aceste modele sunt
implementate n aplicatii software, publice [19, 20] ori comerciale [21, 22], ce sunt
utilizate pentru evaluarea consecintelor accidentelor tehnologice ori n analiza
cantitativ a a riscului.
n cadrul acestui capitol sunt trecute n revist a principalele tipuri de modele
utilizate pentru: modelarea sursei, incendii si explozii, dar f ar a ns a a insista asu-
pra relatiilor matematice ce compun aceste modele matematice.
3.1. Modelarea sursei
Modelarea matematic a a sursei de poluare permite simularea scenariilor de
emisie a poluantilor, a substantelor toxice si/sau inamabile.
Modelarea sursei implic a modelarea urm atoarelor tipuri de incidente:
scurgeri de substante toxice
evaporare
dispersie
3.1.1. Scurgeri de continut
Scurgerile de continut din vase si conducte pot ap area ca urmare a: ced arii
de material ori a cordoanelor de sudur a; prin robinete si ventile r amase deschise;
prin ventilele de sigurant a ale aparatelor sub presiune ori ca urmare a altor inci-
dente prin efectul n cascad a. Astfel de scurgeri pot sub form a gazoas a, lichid a
ori bifazic a (gaz-lichid) ca urmare a evapor arii cu detent a a lichidelor volatile, c-
teva din situatiile posibile ind prezentate n gura 3.2.
Ecuatia fundamental a pentru calculul debitului de scurgere este ecuatia de
conservare a impulsului. Forma ei general a este dat a de expresia:
P
2
_
P
1
dP
+g (z
2
z
1
) +
1
2
_
w
2
2
w
2
1
_
+
f
+
W
Q
= 0 (3.1)
unde: P este presiunea; este densitatea; g este acceleratia gravitational a; w este
viteza; este coecientul de frecare; z reprezint a n altimea; W este lucrul me-
canic iar Q este debitul masic. Indicii 1 si 2 se refer a la punctul initial respectiv
nal al transportului de mas a. Termenul

f
din ecuatia 3.1 reprezint a pierde-
rea de energie datorat a frec arii precum si pierderile datorate rezistentelor locale
aate pe traseu: coturi, curbe, vane, ventile, l argire/ngustare, intrare/ie sire din
conduct a, s.a.m.d.
Aceast a ecuatie poate utilizat a pentru a modela curgerea prin oricii si con-
ducte att pentru uide incompresibile (lichide) ct si compresibile (gaze si va-
pori). Pentru modelarea scurgerii obiectivul principal este determinarea debitelor
de scurgere.
3.1.1.1. Scurgere de lichid
Astfel de scurgeri au loc prin oricii n vase de stocare atmosferic a ori con-
ducte aate sub nivelul de lichid sau prin oricii n vase ori conducte continnd
lichide sub presiune aate sub punctul lor normal de erbere.
3.1. Modelarea sursei 19
jet de
vapori vnt
V
LP
A. Oriciu mic n zona de vapori
V
LP
jet de
lichid
D. Scurgere de lichid
jet de
lichid
V
LP
B. Oriciu intermediar n
zona de vapori
V
LR
E. Scurgere lichid r acit
ntr-un bazin
V
LP
nor de vapori
format instantaneu
C. Avarie catastroc a a vasului
V - vapori
LP - gas licheat sub presiune
LR - lichid r acit sub presiune
Figura 3.2. Cteva din mecanismele posibile de eliberare
de substante periculoase n mediu.
Deoarece pentru lichide densitatea r amne practic constant a, ecuatia 3.1 se
simplic a la forma:
P
2
P
1
+g (z
2
z
1
) +
1
2
_
w
2
2
w
2
1
_
+
f
+
W
Q
= 0 (3.2)
Dac a curgerea se consider a a f ar a frecare si f ar a a produce lucru mecanic
rezult a ecuatia lui Bernoulli:
P
2
P
1
+g (z
2
z
1
) +
1
2
_
w
2
2
w
2
1
_
= 0 (3.3)
Scurgerea unui lichid n conditii izoterme printr-un oriciu din peretele unui
recipient, dac a se poate considera c a viteza lichidului n vas este neglijabil a, este
descris a de ecuatia lui Torricelli:
Q = AC
D
_
2g(P
1
P
2
) (3.4)
unde: A este sectiunea oriciului iar C
D
este coecientul de desc arcare a c arui
valoare se determin a astfel:
pentru oricii cu margini ascutite dac a Re 30.000 coecientul de desc ar-
care este C
D
= 0,61
pentru oricii cu margini rotunjite se alege C
D
1
dac a scurgerea are loc printr-un stut avnd raportul lungime : diametru
mai mic de 3, coecientul de desc arcare este C
D
= 0,81.
Debitul instantaneu de lichid scurs dintr-un recipient avnd nivelul de lichid
situat la valoarea h
L
deasupra oriciului se poate calcula cu relatia:
Q = wA = AC
D
_
2g
_
P
+h
L
_
(3.5)
unde: P este presiunea din recipient.
3.1.1.2. Scurgere de gaz
Aceste scurgeri apar prin: oricii n echipamente (conducte, vase) continnd
gaze sub presiune; ventile de sigurant a la vase de stocare continnd substante sub
presiune; evaporare prin erbere din bazine continnd lichide sau prin generarea
de gaze ca urmare a unui incediu.
n cazul gazelor, presiunea acestora scade ap arnd fenomenul de expansiune
ce necesit a evaluarea termenului integral din ecuatia general a 3.1 prin utilizarea
unei ecuatii de stare si prin specicarea procesului termodinamic ce are loc.
n cazul scurgerii unui gaz printr-un oriciu printr-un proces izentropic, de-
bitul este dat de relatia:
Q = AC
D
P
1
_
_
2gM
RT
1
k
k 1
_
_
P
2
P
1
_ 2
k
_
P
2
P
1
_k1
k
_
(3.6)
unde: M este masa molecular a a gazului; P
1
este presiunea din recipient iar P
2
presiunea exterioar a; R este constanta universal a a gazelor iar k este coecientul
izentropic al gazului, k = C
p
/C
v
.
3.1.1.3. Scurgere bifazic a
Acest tip de scurgere apare prin: oricii n vase ori conducte sub presiune con-
tinnd un lichid la o temperatur a mai mare dect temperatura normal a de er-
bere ori prin ventile de sigurant a amplasate pe reactoare n care se poate forma
spum a ori n care apare escaladarea reactiilor chimice.
Modelele matematice utilizate n acest caz sunt mai complexe si trebuie s a
tin a cont inclusiv de efectul reactiilor chimice [9].
3.1.2. Evaporare din bazine de lichid
Atunci cnd un lichid se scurge dintr-un echipament de proces, pot avea loc
mai multe fenomene, a sa cum se poate observa si n gura 3.3.
Cazul A T
f
< T
m
extindere bazin
bazin de
erbere
aerosoli
vapori
Cazul B T
f
> T
m
extindere bazin
bazin de
evaporare
vapori
Figura 3.3. Situatii posibile de scurgere evaporare functie de
temperatura normal a de erbere a lichidului scurs.
Dac a lichidul se g ase ste sub presiune la o temperatur a mai mare dect tem-
peratura sa normal a de erbere (Cazul A), acesta se va evapora partial cu detent a
antrennd si o cantitate apreciabil a de lichid sub form a de pic aturi. O parte din
aceste pic aturi cad la sol alimentnd bazinul de lichid format din care, prin er-
bere, se formeaz a vapori. Exemple de acest fel sunt reprezentate de scurgerile de
clor sau de amoniac lichid din rezervoarele de stocare presurizate aate la tempe-
ratura ambiant a.
Dac a lichidul este volatil (prezint a o presiune de vapori ridicat a), atunci va-
porii se vor forma prin evaporare la suprafata bazinului format n urma scurge-
rii (Cazul B). Debitul total de vapori format astfel va dependent de volatilitatea
lichidului si de suprafata bazinului de evaporare. Exemple de astfel de lichide:
toluen, benzen sau alcool.
Calcularea fractiei de mas a a lichidului care se evapor a prin detent a, f
v
, este
posibil a prin relatia [9]:
f
v
=C
p
T T
f
l
v
(3.7)
unde: C
p
este capacitatea caloric a a lichidului; T este temperatura de stocare; T
f
este temperatura de erbere n conditii normale iar l
v
reprezint a c aldura latent a
de evaporare a lichidului la temperatura de erbere.
Antrenarea de c atre vaporii astfel formati de pic aturi de lichid ducnd la for-
marea de aerosoli este dependent a de mai multi factori cum ar :
gradul de supranclzire al lichidului
viteza de evacuare a lichidului din vasul de stocare
caracteristicile superciale ale lichidului
conditiile de mediu din momentul scurgerii
asfel nct nu exist a a expresie matematic a larg acceptat a de speciali sti pentru a
evalua cantitatea de lichid antrenat a n procesul de evaporare cu detent a. Totu si,
pe baza experimental a, se consider a c a fractia masic a din lichidul scurs ce for-
meaz a pic aturile antrenate de vapori este de 1 2 mai mare dect f
v
.
Lichidul odat a ajuns pe sol duce la formarea unui bazin. Dimensiunile acestui
bazin sunt u sor de determinat atunci cnd exist a un sistem de retentie a scurge-
rilor n jurul echipamentelor de proces. n cazul n care scurgerea are loc direct
pe sol ori pe ap a unde astfel de sisteme de retinere nu exist a, evaluarea suprafetei
acoperite cu lichid se bazeaz a mai mult pe ecuatii empirice.
Variatia debitului de vapori formati deasupra unui bazin de lichid volatil se
poate calcula pe baza bilantului de energie dat de ecuatia:
M
b
C
p
dT
dt
= H l
v
Q
vap
(3.8)
unde: M
b
reprezint a masa de lichid din bazin; C
p
este capacitatea termic a a li-
chidului; T este temperatura lichidului din bazin; t este timpul; H este uxul de
energie absorbit de lichidul din bazin; l
v
este c aldura latent a de vaporizare al li-
chidului iar Q
vap
este debitul de vapori formati.
Ecuatia 3.8 contine termeni ce pot cu greu determinati cum ar variatia
temperaturii n timp (dT/dt ) ori uxul de energie primit de lichidul din bazin
(H), astfel nct, pentru cazuri particulare, pot aduse simplic ari substantiale.
De exemplu, n cazul n care difuzia este procesul limitativ, pentru un lichid cu
temperatura T aat ntr-un bazin de suprafat a A, debitul de vapori formati poate
determinat cu relatia:
Q
vap
=
Mk
m
AP
sat
RT
(3.9)
unde: M este masa molecular a a lichidului din bazin; k
m
reprezint a coecien-
tul de transfer de mas a; P
sat
reprezint a presiunea vaporilor saturati de deasupra
lichidului iar R este constanta universal a a gazelor.
Determinarea coecientului de transport de mas a poate dicil a, astfel nct
n literatura de specialitate sunt prezentate mai mult relatii empirice pentru de-
terminarea acestuia. O astfel de corelatie bazat a exclusiv pe date experimentale,
valabil a pentru substante pure n conditii de stabilitate atmosferic a neutr a este
dat a de expresia:
k
m
= 0,00482 Sc
0,67
u
0,78
d
0,11
b
(3.10)
unde: u este viteza vntului; d
b
reprezint a diametrul bazinului iar Sc este num a-
rului lui Schmidt dat de expresia:
Sc =

D
m
M
(3.11)
n care: este vscozitatea cinematic a a lichidului iar D
m
este difuzivitatea sa
molar a.
Determinarea suprafetei bazinului format n urma scurgerii ridic a probleme
deosebite datorate inuentei unor parametri cum ar :
porozitatea solului
transferul de energie sol lichid
caracteristicile superciale ale lichidului
terenul (forma 3D) din zona de scurgere
simultaneitatea proceselor de scurgere evaporare cre stere bazin.
Exist a n literatura de specialitate mai multe modele ce ncearc a se determine
diametrul bazinului format dar rezultatele obtinute, pentru situatii similare, pre-
zint a variatii foarte mari. Din acest motiv n analiza cantitativ a a riscului se consi-
der a o adncime constant a a bazinului format pe ntreaga sa suprafata, n general
de 1 cm.
3.1.3. Dispersia norilor de vapori
Vapori ajun si n atmosfer a, sunt dispersati functie de conditiile atmosferice
existente. Modelarea consecintelor nacest caz furnizeaz a o estimare a zonei afec-
tate precum si concentratiile medii preconizate ale vaporilor [2325].
Cele mai simple modele necesit a estimarea debitului de vapori degajati (ori a
cantit atii totale) si tipul acestora; a conditiilor atmosferice (vitez a vnt, nebulozi-
tate, momentul zilei, s.a.m.d.); prolul terenului din zon a; temperatura si presiu-
nea uxului de vapori precum si diametrul zonei de emisie.
Modelele mai complexe pot necesita informatii suplimentare cum ar : date
despre geometria 3D a terenului din zon a; despre mecanismul de emisie; reactii
chimice cu mediul (aer, ap a, vegetatie); . . .
n functie de comportamentul vaporilor, se pot observa emisii de:
vapori normali (densitatea medie comparabil a cu densitatea aerului)
vapori den si (densitatea medie mai mare dect densitatea aerului)
vapori u sori (densitatea medie mai mic a dect cea a aerului)
iar n functie de durata emisiei avem emisie de vapori: instantanee (sub form a de
nor - puff ); continu a (sub form a de pan a - plume) si continu a cu debit variabil n
timp.
Dispersia gazelor este inuentat a de un num ar mare de parametri: stabilita-
tea atmosferic a; viteza vntului; efectul terenului din zon a; n altimea la care are
loc emisia; geometria emisie (surs a punctual a, tip dreapt a ori tip suprafat a); mo-
mentul materialului emis si densitatea sa.
Caracterizarea stabilit atii atmosferice este prezentat a n sectiunea 3.3.
Difuzia atmosferic a poate privit a ca un proces de amestecare aleatoare da-
torat a turbulentei atmosferice. Concentratiile gazelor n orice punct de la surs a
pe directia vntului pot aproximate printr-un prol Gaussian att n plan ori-
zontal ct si vertical. Modele bazate pe acest principiu au fost elaborate nc din
anii 50 si sunt aplicabile dac a nu apar fenomene de adsorbtie la suprafata solului
ori reactie chimic a care s a implice substantele de dispersie.
Aceste modele, denumite modele Gaussiene, pot folosite att n cazul emi-
siei de vapori u sori, normali ori grei de si erorile de calcul sunt mai mari cu ct
gazul este mai greu.
Concentratiile prezise astfel sunt concentratii mediate temporal astfel nct
concentratiile reale instantanee pot diferite. Predictiile obtinute prin utilizarea
modelului Gaussian sunt satisf ac atoare pentru distante de propagare mai mici de
10 Km fat a de surs a.
3.1.3.1. Emisie instantanee
Aplicarea modelului Gaussian n cazul unei emisii cvasi-instantanee de gaze
ori vapori permite calcularea concentratie C a acestora n momentul de timp t
fat a de momentul emisiei n punctul de coordonate (x, y, z) fat a de surs a pe di-
rectia vntului prin relatia:
C(x, y, z, t ) =
G
3
2
x
z
exp
_
1
2
_
x ut
x
_
2
_
exp
_
1
2
_
y
y
_
2
_
_
exp
_
1
2
_
z H
z
_
2
_
+exp
_
1
2
_
z +H
z
_
2
__
(3.12)
unde: G este cantitatea total a emis a;
x
,
y
si
z
sunt coecientii de dispersie pe
directiile x, y si z; u este viteza vntului iar H este n altimea punctului de emisie
fat a de nivelul solului.
Coordonata x se consider a pe directia vntului; y pe directia transversal a iar z
pe vertical a, iar nltimea H corespunde originii sistemului de coordonate (x, y,
z) = (0, 0, 0).
3.1.3.2. Emisie continu a
Modelul Gaussian aplicat n acest caz trebuie s a tin cont de conditiile at-
mosferice, viteza vntului, n altimea punctului de emisie si de debitul de euent.
Astfel, dac a emisia este continu a cu debitul masic de euent Q iar viteza vntului
este u modelul trebuie s a permit a calcularea concentratiei euentului n coordo-
natele (x, y, z) situate pe directia vntului fat a de surs a.
Relatia de calcul utilizat a este [9]:
C(x, y, z) =
Q
2
y
z
u
exp
_
1
2
_
y
y
_
2
_
_
exp
_
1
2
_
z H
z
_
2
_
+exp
_
1
2
_
z +H
z
_
2
__
(3.13)
unde:
x
,
y
si
z
sunt coecientii de dispersie pe directiile x, y si z iar H repre-
zint a naltimea sursei plus supran altarea jetului de euent.
Dac a eliberarea euentului are loc la nivelul solului, aceast a supran altare se
poate considera nul a.
n cazul n care eliberarea euentului are loc sub forma unui jet vertical cu
viteza initial a u
0
, supran altarea h este dat a de ecuatia lui Briggs [10]:
h = 6d
u
0
u
(3.14)
aceast a valoare ind atins a la distanta x
s
fat a de surs a pe directia vntului calcu-
lat a cu expresia:
x
s
= 23,3d
u
0
u
(3.15)
unde: d este diametrul jetului de euent la surs a iar u este viteza vntului.
Coecientii de dispersie
x
,
y
si
z
din relatiile 3.12 si 3.13 sunt calculati
functie de stabilitatea atmosferic a prin relatii determinate pe baz a de date expe-
rimentale [9].
3.1.3.3. Dispersia gazelor dense
Una din limit arile modelelor Gaussiene este dat a de inadecvanta predictiei n
cazul emisiilor de gaze dense. n acest caz se recomand a utilizarea de alte tipuri
de modele cum sunt modele de tip box ori cele bazate pe dinamica uidelor
(CFD - Computational Fluid Dynamics).
Metodele CFD necesit a informatii detailate despre: viteza vntului; prolul
terenului; structuri prezente n zon a (cl adiri, vegetatie, . . . ); temperaturi, toate n
3D, astfel nct necesit a resurse mari de calcul.
O variant a simplicat a a CFD este metoda Britter-McQuaid ce furnizeaz a o
corelatie simpl a dar ecient a pe baza analizei dimensionale, reducnd problema
la un set de grupuri adimensionale [9, 10, 14]. Modelul se bazeaz a pe date expe-
rimentale culese pe teren plat dintr-o zon a rural a avnd o surs a de emisie ampla-
sat a la nivelul solului astfel nct aplicarea sa este recomandat a numai n cazul
unor conditii similare.
3.2. Incendii si explozii
Incendiile si exploziile apar n principal datorit a inamabilit atii substantelor.
Substantele inamabile n contact cu aerul se pot aprinde si ard.
Arderea este denit a ca un proces chimic de oxidare avansat a nsotit a de o
degajare mare de c aldur a. n functie de viteza de ardere vorbim de:
combustie - viteza de ardere este de ordinul mm/min
deagratie - viteza de ardere este limitat a de transportul de mas a al com-
pu silor si atinge valori subsonice
detonatie - viteza de ardere este limitat a doar de viteza reactiei chimice si
atinge valori supersonice.
Alte notiuni utilizate n denirea fenomenului de aprindere si ardere sunt:
Temperatura de aprindere este temperatura cea mai mic a la care o sub-
stant a poate forma cu aerul un amestec care poate aprins
Temperatura de autoaprindere este cea mai mic a temperatur a la care o
substant a se aprinde n atmosfer a normal a f ar a a exista o surs a de aprin-
dere local a cum ar o ac ar a sau o scnteie
Limitele de aprindere minim a si maxim a (LFL - Lower Flammability Limit
si UFL - Upper Flammability Limit) denite ca ind concentratiile minime
si maxime ale vaporilor n aer la are loc aprinderea amestecului
Limitele de explozie minim a si maxim a (LDL - Lower Detonability Limit si
UDL - Upper Detonability Limit) denite ca ind concentratiile minime si
maxime la care se produce explozia amestecului.
Ca si denitie, putem spune c a incendiul este o ardere sc apat a de sub control
iar explozia este o eliberare brusc a de energie ce produce o und a de soc. Aceste
dou a fenomene pot nlntuite prin leg aturi de tip cauz a efect. Explozii pot
ap area si ca urmare a cre sterii presiunii n echipamentele de proces, energia astfel
acumulat a ducnd la distrugerea recipientelor respective cu formarea unei unde
de soc.
Modele de evaluare a consecintelor incendiilor si exploziilor permit calcula-
rea uxului radiant si a suprapresiunii resimtite de un receptor aat la o anumit a
distant a fat a de surs a.
3.2.1. Explozia norilor de vapori
Atunci cnd o cantitate mare de lichid volatil inamabil se scurge n mediu n
urma evapor arii se formeaz a un nor de vapori care se disperseaz a n aer. Dac a
acest nor se aprinde nainte de a se dilua sub LFL apare o explozie a norilor de
vapori.
Evaluarea consecintelor n acest caz are loc prin urm atoarele modele:
3.2. Incendii si explozii 27
modelul cantit atii echivalente de TNT (trinitrotoluen)
modelul multi-energetic TNO
modelul Baker modicat
Modelul cantit atii echivalente de TNT calculeaz a cantitatea de TNT care, n
urma exploziei, genereaz a acela si efect ca si explozia norului de vapori inama-
bili. Astfel, cantitatea echivalent a de TNT, Q
TNT
este dat a de formula de calcul:
Q
TNT
=
e
H
H
TNT
Q =
m
Q (3.16)
unde: Q este cantitatea de vapori inamabili; H
TNT
este c aldura de ardere a
TNT (H
TNT
4,194,65 MJ/Kg); H reprezint a c aldura de ardere pentru gazul
inamabil;
e
este randamentul energetic al exploziei (valoare uzual a:
e
= 0,05)
iar
m
este randamentul masic al exploziei.
Alte m arimi de interes ale undei de soc cumar : suprapresiunea P; timpul de
propagare t
p
pn a la o distant a R si impulsul i
p
pot evaluate pe baza formulei
generale [9, 10]:
log
10
f =
n
i =1
_
c
i
_
a +b log
10
Z
_
i
_
(3.17)
unde: f este m arimea de interes (P, t
p
sau i
p
); a, b si c sunt coecienti de corelare
iar Z este distanta scalat a calculat a cu expresia:
Z =
R
3
_
Q
TNT
(3.18)
Modelul multi-energetic TNO se bazeaz a pe calcularea severit atii unei explo-
zii n functie de existenta si tipul zonelor ce limiteaz a detenta si care pot duce la
amplicarea consecintelor exploziei.
Modelul Baker modicat este o extensie a modelului multi-energetic TNO si
face apel la diagrame experimentale ce redau suprapresiunea P si impulsul i
p
unei explozii functie de viteza de propagare a ac arii si distanta scalat a Sachs cal-
culat a cu expresia:
R =
R
3
_
H
P
m
(3.19)
unde P
m
este presiunea atmosferic a.
3.2.2. Ardere n ac ar a
Arderea n ac ar a este un proces ce are loc f ar a explozie datorat aprinderii
vaporilor inamabili n aer. Consecinta major a n acest caz este radiatia termic a
generat a de ac ar a.
Fluxul de radiatie emis de ac ar a este dat a de legea lui StefanBoltzmann:
E = T
4
f
(3.20)
unde: este emisivitatea; este constanta Stefan-Boltzman (constanta corpului
negru), a c arei valoare este de 5,6510
8
W/(m
2
K
4
) iar T
f
este temperatura ac arii.
Durata ac arii este extrem de redus a, de ordinul zecimilor de secund a astfel
nct consecintele sunt adesea ignorate fat a de consecintele exploziei norului de
vapori. Modelarea consecintelor este ngreunat a si de necesitatea determin arii
temperaturii ac arii.
3.2.3. Explozie zic a
Atunci cnd un vas continnd un gaz sub presiune se sparge energia stocat a
este eliberat a sub forma unei explozii ce produce o und a de soc si poate arunca
fragmente din vas (proiectile) la mare distant a producnd alte daune instalatiilor
din zon a. Un astfel de eveniment poart a denumirea de explozie zic a deoarece ea
nu este datorat a unui proces chimic de ardere a unei substante inamabile.
O explozie zic a are loc ca urmare a rupturii vasului ori a conductei aate sub
presiune datorit a:
defect arii sistemelor de sigurant a
reducerii grosimii nveli sului prin: coroziune; eroziune ori reactii chimice
reducerii rezistentei mecanice a nveli sului datorate: supranc alzirii; de-
fectelor de material ori a oboselii materialului
escalad arii reactiilor ce au loc n interior.
Conform modelul lui Brode energia exploziei E se poate evalua cu relatia:
E =
(P
ex
P
m
)V
1
(3.21)
unde: P
ex
este presiunea din vas n momentul exploziei; P
m
este presiunea at-
mosferic a; V este volumul vasului iar este raportul c aldurilor specice ale gazu-
lui (la presiune si volum constant, uzual: = 1,4).
Efectele exploziei pot calculate pe baza cantit atii echivalente de TNT, Q
TNT
calculat a cu relatia [9]:
Q
TNT
= 1, 39 10
6
V
_
P
ex
P
0
_
RT
0
ln
_
P
ex
P
m
_
(3.22)
unde: P
0
si T
0
reprezint a presiunea si temperatura standard iar R este constanta
universal a a gazelor.
Avnd valoarea Q
TNT
se poate determina suprapresiunea P; timpul de propa-
gare t
p
a undei de soc pn a la distanta R si impulsul i
p
pe baza formulelor 3.17 si
3.18.
Exist a modele empirice pentru determinarea distantei pn a la care sunt arun-
cate proiectilele formate n urma fragment arii vasului. Astfel utiliznd ecuatia lui
Moore [9] se poate calcula viteza initial a u
0
a unui proiectil:
u
0
= 2,05
_
_
P
ex
d
3
f
m
f
(3.23)
unde: d
f
este diametrul iar m
f
este masa proiectilului.
Distanta maxim a pn a la care proiectilul poate ajunge este dat a de relatia:
d
max
=
u
2
0
g
(3.24)
Kinney si Graham au determinat distanta de sigurant a pentru explozia unei
bombe avnd masa echivalent a n TNT, Q
TNT
prin relatia [9]:
d
si g
= 120
3
_
Q
TNT
(3.25)
3.2.4. Explozii BLEVE
O explozie BLEVE (Boiling Liquid Expanding Vapor Explosion) reprezint a un
caz particular de avarie catastroc a a unui vas sub presiune. O astfel de explozie
se ntmpl a atunci cnd are loc o pierdere brusc a a continutului de lichid supra-
nc alzit ori gaz licheat a unui vas, avnd ca urmare o evaporare cu detent a cu
transformarea instantanee si total a a lichidului n vapori. Metodele de calcul pre-
zentate n continuare permit calcularea consecintelor spargerii vasului si a min-
gii de foc (reball) rezultate n urma aprinderii vaporilor astfel formati.
Un caz special al exploziilor BLEVE implic a materiale inamabile cum ar
Gazul Petrolier Licheat - GPL (LPG - Liqueed Petroleum Gas).
Modele utilizate n acest caz permit calcularea: diametrului mingii de foc;
a duratei acesteia; a n altimii la care acesta se ridic a precum si a uxului termic
radiant generat.
A sa cum se ntmpl a la orice explozie a unui vas sub presiune, consecintele
directe se manifest a sub forma undei de soc si a efectului proiectilelor lansate n
urma exploziei.
Num arul de fragmente n rezultate n urma exploziei se poate determina prin
urm atoarea relatie determinat a prin corelarea efectelor observate la mai multe
astfel de evenimente:
n = 3, 77+0, 0096 V (3.26)
unde V este volumul vasului (V [700 2500 m
3
]).
Relatiile utilizate pentru calcularea parametrilor mingii de foc sunt urm a-
toarele:
Diametrul maxim:
D
max
= 5,8
3
M (3.27)
Durata combustiei:
t
BLEVE
= 0,45
3
M pentru M 30000 Kg
t
BLEVE
= 2,6
6
M pentru M > 30000 Kg

(3.28)
n altimea de ridicare a centrului mingii de foc:
H
BLEVE
= 0,75D
max
(3.29)
Diametrul initial al mingii de foc la nivelul solului:
D
0
= 1,3D
max
(3.30)
relatii n care M este masa lichidului inamabil.
Fluxul de radiatie termic a, E, primit de un receptor aat la distanta R fat a de
centrul mingii de foc se calculeaz a cu relatia:
E =
2,2
a
f
R
H
3
M
4R
2
(3.31)
unde:
a
este transmitanta atmosferic a iar f
R
reprezint a fractia radiant a din c al-
dura de combustie H.
Transmitanta atmosferic a,
a
, este un factor important n propagarea radiatiei
termice la distant a. Efectul umidit atii atmosferice asupra acestui factor este redat
de relatia lui Simpson [9]:
a
= 2, 02(P
w
R)
0,09
(3.32)
unde P
w
este presiunea partial a a vaporilor de ap a din aer iar R este distant a fat a
de centrul mingii de foc.
O relatie de calcul a presiunii partiale de vapori a apei n aer functie de umi-
ditatea relativ a, X
aq
, si temperatura aerului, T
m
, este dat a de Mudan si Croce [9]:
P
w
= 101325X
aq
exp
_
14,4114
5328
T
m
_
(3.33)
3.2.5. Ardere n bazine deschide
Atunci cnd, n urma scurgerii de substante inamabile, apar bazine de lichid,
vaporii formati deasupra lichidului se pot aprinde ducnd la incedii ce pot afecta
personalul si obiectele aate n zon a.
Modelarea consecintelor unor astfel de incidente permite calcularea urm ato-
rilor variabile: viteza de ardere; dimensiunea bazinului; geometria ac arii (n al-
time, nclinatie, directie); puterea radiant a emis a de ac ar a; factorul geometric de
vizibilitate la un receptor denit si uxul termic la receptor.
Viteza masic a de ardere, m, se poate evalua cu relatia:
m = 1 10
3
H
c
H
(3.34)
unde: H
c
este c aldura de combustie iar H
reprezint a c aldura latent a de vapo-

rizare a lichidului calculat a la temperatura de erbere prin relatia:
H
= H
0
v
+
T
f
_
T
m
C
p
dT H
0
v
+C
p
_
T
f
T
m
_
(3.35)
unde: H
0
v
este c aldura latent a de vaporizare la temperatura atmosferic a; C
p
este
c aldura specic a a lichidului; T
f
este temperatura de erbere si T
m
temperatura
atmosferic a.
Diametrul bazinului, n cazul n care acesta nu este limitat prin mijloace de
sigurant a adecvate (ndiguire; bazine de retentie, . . . ) cre ste pn a la o valoare ma-
xim a la care debitul total masic de substant a consumat a n incendiu egaleaz a de-
bitul de scurgere, Q, de unde rezult a:
D
max
= 2
_
Q
m
(3.36)
Din observatiile efectuate sa putut deduce c a incendiile din bazine se mani-
fest a prin existenta unui raport aproximativ dintre n altimea ac arii, H, si diame-
trul bazinului, D. Pentru bazine circulare relatia cea mai cunoscut a este cea a lui
Thomas [9]:
H
D
= 42
_
m
1, 2
_
g D
_
0,61
(3.37)
unde: m reprezint a viteza masic a de ardere iar g este acceleratia gravitational a.
Considernd c a ntregul volum vizibil al ac arii emite radiatii dar o parte din
ea este absorbit a de fumul generat n urma arderii incomplete a unei p arti din
substanta inamabil a, Mudan si Croce [9] au propus, pentru incendii produse de
hidrocarburile grele dintr-un bazin avnd diametrul D, urm atoarea relatie pentru
calculul puterii termice emise la surs a, E
s
:
E
s
= E
f
e
0,12D
+E
m
_
1e
0,12D
_
(3.38)
unde: E
f
este puterea termic a maxim a emis a de ac ar a (E
f
140 KW/m
2
) iar E
m
reprezint a puterea termic a maxim a emis a de fum (E
m
20 KW/m
2
).
Factorul de vizibilitate al incendiului, f
v
, se poate calcula cu relatia [10]:
f
v
=
_
f
2
y
+ f
2
z
(3.39)
unde: f
y
este factorul de vizibilitate pe orizontal a iar f
z
este factorul de vizibilitate
pe vertical a. Ace sti doi factori se calculeaz a functie de mai multe variabile cum ar
: n altimea ac arii; dimensiunea bazinului; forma ac arii (cilindric a / conic a);
nclinarea sa precum si pozitia receptorului fat a de ac ar a.
Fluxul termic la un receptor, E, se calculeaz a cu relatia [10]:
E = E
s
f
v
a
(3.40)
unde: f
v
este factorul de vizibilitate iar
a
este transmitanta atmosferic a.
3.2.6. Ardere n jet
Arderea njet apare, ngeneral, ca urmare a aprinderii scurgerilor de substante
combustibile din vase sub presiune. Modelarea consecintelor permite estimarea
lungimii ac arii si a uxului de energie termic a radiat a. O parte din modelele
elaborate pentru ardere n bazine deschise sunt valabile si n acest caz.
O relatie simplicat a de calcul a aspectului jetului este dat a de relatia [9]:
L
d
=
15
x
c
_
M
a
M
c
(3.41)
unde: L este lungimea ac arii; d este diametrul jetului care este si diametrul ori-
ciului de scurgere; x
c
reprezint a fractia molar a de combustibil n amestecul stoe-
chiometric aer-combustibil; M
a
este masa molecular a a aerului iar M
c
este masa
molecular a a combustibilului.
Fluxul termic la receptor, E, determinat a pentru o surs a punctiform a se obtine
cu relatia [9]:
E = QH
c
f
v
a
(3.42)
unde este fractia din energia total a generat a ce este convertit a n radiatii.
Factorul de vizibilitate, f
v
, calculat pentru o surs a punctiform a aat a la dis-
tanta R se calculeaz a cu relatia:
f
v
=
1
4R
2
(3.43)
3.3. Modelarea stabilit atii atmosferice 33
3.3. Modelarea stabilit atii atmosferice
Turbulenta atmosferic a are un efect major asupra dispersiei poluantilor n aer
datorit a cre sterii antren arii si amestec arii de aer nepoluat avnd ca efect redu-
cerea concentratiilor maxime din norul de dispersie. Datorit a acestui fapt este
important s a se clasice nivelul de turbulent a al aerului la un moment dat.
Nivelul de turbulent a atmosferic a poate exprimat prin clasele de stabilitate
Pasquill ori prin lungimea Monin-Obukhov, L.
3.3.1. Clasele de stabilitate atmosferic a Pasquill
Una din cele mai uzuale metode de clasicare a gradului de turbulent a at-
mosferic a este cea dezvoltat a de Pasquill [26]. Prin aceast a clasicare se identic a
sase clase de stabilitate, denumite A, B, C, D, E si F, clasa A ind cea mai instabil a
prezentnd un grad maxim de turbulent a atmosferic a iar clasa F cea mai stabil a
cu un grad minim de turbulent a atmosferic a. n tabelele 3.2 si 3.3 sunt prezentate
cele sase clase de stabilitate precum si conditiile meteorologice ce denesc ecare
clas a.
Tabelul 3.2. Clasele de stabilitate Pasquill.
Clasa de
Descriere
Clasa de
Descriere
stabilitate stabilitate
A foarte instabil D neutru
B instabil E u sor stabil
C u sor instabil F stabil
Tabelul 3.3. Conditiile meteorologice care denesc clasele de stabilitate.
Viteza vntului
Radiatia solar a diurn a Nebulozitatea nocturn a
la sol, [m/s]
puternic a moderat a u soar a > 50 % 50 %
< 2 A AB B E F
23 AB B C E F
35 B BC C D E
56 C CD D D D
> 6 C D D D D
3.3.2. Lungimea Monin-Obukhov
O caracterizare a stabilit atii n stratul limit a atmosferic ce tine cont de mai
multi factori este posibil a prin calcularea lungimii L denit a n teoria similitudinii
a lui Monin si Obukhov ca ind dat a de expresia:
L =
c
p
Tu
3
g H
T
(3.44)
unde: este densitatea aerului; c
p
este c aldura specic a a aerului; T este tem-
peratura medie a aerului din stratul atmosferic limit a; u
este viteza de frecare a

aerului considerat a a 0,1u unde u este viteza vntului; H
T
este uxul termic
la suprafata solului; este constanta von Krmn ( = 0,41) iar g este acceleratia
gravitational a.
Lungimea Monin-Obukhov furnizeaz a o m asur a a stabilit ati stratului de ames-
tec de deasupra solului. Aceast a stabilitate este dat a de raportul existent dintre
turbulenta generat a mecanic de vnt si de turbulenta generat a de gradientul de
temperatur a din stratul limit a. Valoarea lui L poate interpretat a ca ind n al-
timea la care turbulenta generat a de vnd este egalat a de cea disipat a datorit a
uxului termic. n conditii instabile un astfel de echilibru nu are loc, a sa nct
valoarea lui L devine negativ a.
Tabelul 3.4 prezint a corespondenta dintre valorile lungimii Monin-Obukhov si
clasele de stabilitate Pasquill.
Tabelul 3.4. Corespondenta dintre valorile lungimii Monin-Obukhov
si clasele de stabilitate Pasquill [10, 17].
Lungimea Monin-Obukhov Clasa de stabilitate
Starea atmosferic a
L, [m] Pasquill
10 <L < 0 A
instabil a 50 L < 10 B
10
5
L < 50 C
|L| > 10
5
D neutr a
10 L 10
5
E
stabil a
0 <L < 10 F
CAPITOLUL 4
Modelarea consecintelor
Modelele matematice prezentate n capitolul 3, prin care se descriu efectele
cauzate de eliberarea de substante periculoase ori de energie, permit, n conti-
nuare, evaluarea consecintelor acestora asupra omului si mediului nconjur ator.
Dac a consecintele asupra omului pot exprimate prin deces ori r anire iar conse-
cintele asupra infrastructurii (cl adiri, constructii de diverse feluri) pot exprimate
prin pierderi nanciare, consecintele asupra ecosistemului sunt mai greu de cu-
anticat.
Deoarece analiza cantitativ a a riscului se bazeaz a doar pe probabilitatea de
deces, sunt importante doar efectele letale ale acestor evenimente.
Efectele letale pot descrise prin urm atorii doi parametri [11, 13]:
probabilitatea de deces, P
D
, denit a ca ind probabilitatea ca un individ
s a decedeze datorit a expunerii, ind n exterior neprotejat. Aceast a proba-
bilitate este utilizat a n calcularea riscului individual.
fractia de deces, F
D
, denit a ca ind fractia din populatie care decedeaz a
datorit a unei anumite expuneri. Oparte dinpopulatie se poate g asi ninte-
rior, astfel nct se folosesc dou a valori, F
D,in
si F
D,ex
prin care se dene ste
fractia de deces n interior, respectiv fractia de deces n exterior. Ace sti pa-
rametri sunt utilizati n calcularea riscului social.
Modul n care un organismul unui individ r aspunde la expunerea la diverse
substante periculoase poate varia n functie de factori cum ar : vrsta, gradul
de s an atate, greutatea, nivelul de protectie, . . . Astfel, la nivelul unei populatii,
organismul uman poate avea de la reactii slabe pn a la reactii severe la acela si
grad/nivel de expunere, totalitatea acestor reactii ind descris a n mod curent
printr-o curb a Gaussian a.
ncalculele inginere sti se prefer a utilizarea unei dependente cauz aefect sim-
plicate, mai u sor de utilizat, redat a prin functia probit.
36 Capitolul 4. Modelarea consecintelor
4.1. Functia probit
Calcularea probabilit atii unui efect, P, are loc prin utilizarea functiilor pro-
bit, Pr (probability unit - metod a descris a de Finney [27]), relatia utilizat a n acest
scop este urm atoarea:
P = 0,5
_
1+erf
_
Pr 5
2
__
(4.1)
unde erf reprezint a functia eroare iar P [0; 1]. Pentru conversia valorii functiei
probit Pr, la probabilitatea P pot utilizate si datele prezentate n tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Conversia valorilor functiei probit, Pr, la probabilitate, P.
P 0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09
0 - 2,67 2,95 3,12 3,25 3,36 3,45 3,52 3,59 3,66
0,10 3,72 3,77 3,82 3,87 3,92 3,96 4,01 4,05 4,08 4,12
0,20 4,16 4,19 4,23 4,26 4,29 4,33 4,36 4,39 4,42 4,45
0,30 4,48 4,50 4,53 4,56 4,59 4,61 4,64 4,67 4,69 4,72
0,40 4,75 4,77 4,80 4,82 4,85 4,87 4,90 4,92 4,95 4,97
0,50 5,00 5,03 5,05 5,08 5,10 5,13 5,15 5,18 5,20 5,23
0,60 5,25 5,28 5,31 5,33 5,36 5,39 5,41 5,44 5,47 5,50
0,70 5,52 5,55 5,58 5,61 5,64 5,67 5,71 5,74 5,77 5,81
0,80 5,84 5,88 5,92 5,95 5,99 6,04 6,08 6,13 6,18 6,23
0,90 6,28 6,34 6,41 6,48 6,55 6,64 6,75 6,88 7,05 7,33
P 0 0,001 0,002 0,003 0,004 0,005 0,006 0,007 0,008 0,009
0,99 7,33 7,37 7,41 7,46 7,51 7,58 7,65 7,75 7,88 8,09
Functia probit este legat a de o variabil a cauzal a, cum ar doza de expunere
D, printr-o expresie de forma:
Pr = k
1
+k
2
lnD (4.2)
unde: k
1
si k
2
sunt constante ce caracterizeaz a efectul, acestea ind calculate pe
baz a experimental a.
Astfel de functii probit sunt disponibile pentru o mare varietate de expuneri
cum ar expunerea la: substante toxice; c aldur a; presiune; radiatie; impact ori
zgomot. n cazul expunerii la substante toxice, variabila cauzal a se bazeaz a pe
concentratie; pentru explozii, pe suprapresiune ori impuls; pentru incendii, pe
durata si intensitatea expunerii la radiatiile termice, s.a.m.d.
4.2. Expunerea la substante toxice 37
Functiile probit pot utilizate si pentru a estima avariile structurale ale con-
structiilor ori alte tipuri de daune.
n continuare se prezint a functiile probit utilizate pentru calculare probabili-
t atii de deces, P
D
datorate expunerii la efectul: substantelor toxice; exploziilor si
indendiilor.
4.2. Expunerea la substante toxice
Modelele de calcul prezentate n continuare se refer a la evaluarea efectului
acestora asupra s an at atii omului ca urmare a expunerii la o concentratie cunos-
cut a de gaz toxic pentru o perioad a cunoscut a de timp
1
.
Functia probit se calculeaz a cu expresia:
Pr = a +b ln
_
c
n
t
_
(4.3)
unde: a, b si n reprezint a coecienti care descriu toxicitatea substantei, c repre-
zint a concentratia substantei [mg/m
3
] iar t este timpul de expunere [min].
Coecientii care descriu toxicitatea celor mai uzuale substante sunt prezen-
tate n tabelul 4.2.
Tabelul 4.2. Coecientii de toxicitate.
Substanta a b n
acid cianhidric 9,8 1 2,4
acid clorhidric 37,3 3,69 1
acid uorhidric 8,4 1 1,5
acrolein a 4,1 1 1
amoniac 15,6 1 2
benzen 109,78 5,3 2
clor 6,35 0,5 2,75
dioxid de azot 18,6 1 3,7
dioxid de sulf 19,2 1 2,4
hidrogen sulfurat 11,5 1 1,9
fosgen 10,6 2 1
oxid de carbon 7,4 1 1
tetraetil de plumb 9,8 1 2
toluen 6,79 0,41 2,5
1
Aceste modele de calcul nu se refer a la substante nontoxice, inamabile ori care pot duce la asxi-
eri datorate sc aderii concentratiei de oxigen din aer.
n cazul n care concentratia c a gazului toxic variaz a n timp, cumar n cazul
n care sursa de emisie nu este continu a, doza se calculeaz a astfel:
D =
t
_
0
c
n
dt
m
i =1
c
n
i
t
i
(4.4)
unde: t reprezint a durata expunerii iar m num arul de incremente de timp utili-
zate pentru aproximarea dozei de expunere.
Valorile de concentratie a gazului toxic c sunt obtinute din modelele de dis-
persie ce permit obtinerea curbelor de contur ce descriu dependenta acesteia ca
o functie de timp, locatie si distant a fat a de punctul n care se a a sursa.
Parametri F
D,in
si F
D,ex
sunt calculati cu expresiile [10]:
F
D,in
=0,1 P
D
F
D,ex
=P
D
(4.5)
4.3. Expunerea la radiatii termice
Spre deosebire de efectele expunerii la gaze toxice, efectele asupra omului ale
expunerii la radiatii termice este mult mai bine documentat deoarece exist a un
num ar mare de date experimentale privind modul n care organismul uman reac-
tioneaz a la arsuri.
Studiile efectuate indic a faptul c a expunerea la diverse intensit ati ale radiatiei
termice poate duce la atingerea cu rapiditate a pragului de durere, a sa cum se
poate vedea din datele prezentate n tabelul 4.3, urmat n timp scurt de aparitia
arsurilor.
Tabelul 4.3. Timpul de expunere necesar
pentru atingerea pragului de durere [9].
Intensitatea radiatiei Timpul de atingere a
termice, [KW/m
2
] pragului de durere, [s]
1,74 60
2,33 40
2,90 30
4,73 16
6,94 9
9,46 6
11,67 4
19,87 2
4.3. Expunerea la radiatii termice 39
Valorile prezentate n acest tabel pot comparate cu intensitatea radiatiei so-
lare ntr-o zi senin a de var a cnd Q 1 [KW/m
2
].
Alte prejudicii pe care le poate provoca radiatia termic a sunt prezentate n ta-
belul 4.4.
Tabelul 4.4. Efectele radiatiei termice [9].
Intensitatea radiatiei
Efecte observate
termice, [KW/m
2
]
37,5 Provoac a pagube echipamentelor de proces
25 Aprinde lemnul la un timp de expunere mare
12,5 Aprinde lemnul (n prezenta scnteilor) si tope ste ma-
terialele plastice
9,8 Duce la atingerea pragul de durere n 6 s si produce ar-
suri de gradul II dup a 20 s de expunere
4 Afecteaz a personalului dac a acesta nu se acoper a nde-
curs de 20 s ns a f ar a a provoca arsuri grave
1,6 Discomfort n cazul unei expuneri prelungite
Radiatiile termice pot ca urmare a mai multor evenimente: ardere n ac ar a;
ardere n bazine deschise; ardere n jet ori explozii BLEVE.
Indiferent de natura incendiului ce duce la radiatie termic a, indivizii aati n
interiorul anvelopei de ac ari precum si cei care sunt supu si la o intensitate a
radiatiei termice Q 35 KW/m
2
vor suferii arsuri letale, astfel nct:
P
D
=1
F
D,in
=1
F
D,ex
=1
(4.6)
Dependenta cauz aefect pentru expunerea la radiatii termice este descris a de
urm atoarea relatie, prin care se calculeaz a functia probit [10]:
Pr = 36,38+2,56 ln
_
Q
4/3
t
_
(4.7)
unde: t este timpul de expunere n [s] iar Q este intensitatea radiatiei termice ex-
primat a n [KW/m
2
].
O alt a relatie de calcul a valorii probit aplicabil a pentru expunerea la radiatii
termice este [9]:
Pr = 14,9+2,56ln
_
Q
4/3
t
_
(4.8)
Frecventele de deces F
D,in
si F
D,ex
n acest caz sunt calculate cu expresiile:
F
D,in
=0
F
D,ex
=0,14 P
D
(4.9)
4.4. Expunerea la suprapresiunea generat a de explozii
Modele de estimare a efectului exploziilor prezic impactul impactul undei de
suprapresiune si a fragmentelor expulzate asupra oamenilor si obiectelor pe baza
cunoa sterii maximului de suprapresiune resimtit la o distant a dat a fat a de surs a.
Efectele suprapresiunii asupra populatiei este prezentat n tabelul 4.5.
Tabelul 4.5. Efectele suprapresiunii
asupra populatiei [14].
Suprapresiunea
Efecte observate
maxim a, [mbar]
20 F ar a efecte
35 Afectarea timpanului
70 Afectarea pl amnilor
300 Viata n pericol
Efectul exploziilor asupra oamenilor aati n afara cl adirilor se manifest a prin
v at am ari datorate:
efectelor directe date de suprapresiunea maxim a generat a de explozie
efectelor indirecte prin proiectilele aruncate de explozie si prin lovirea cor-
pului de diverse obstacole ca urmare a translatiei.
Dac a efectele indirecte sunt mai greu de cuanticat, functia probit pentru
calcularea probabilit atii de deces ca urmare a efectelor directe asupra populatiei
functie de suprapresiunea P n [Pa] este dat a de expresia [9]:
Pr = 77,1+6,91 lnP (4.10)
n cazul exploziei norilor de vapori inamabili dac a suprapresiunea maxim a
generat a este p 0,3 bar efectele sunt letale astfel nct [10]:
P
D
=1
F
D,in
=1
F
D,ex
=1
(4.11)
4.4. Expunerea la suprapresiunea generat a de explozii 41
La valori ale suprapresiunii maxime n intervalul 0,1 p < 0,3 bar avem:
P
D
=0
F
D,in
=0,025
F
D,ex
=0
(4.12)
Valoarea diferit a de 0 a F
D,in
n acest caz apare datorit a afect arii grave a 10 %
din cl adiri.
Efectele asupra omului ale fragmentelor aruncate de explozii sunt insucient
studiate. Se consider a c a proiectilele avnd o energie cinetic a mai mare de 100 J
pot cauza decesul [9].
Efectul suprapresiunii asupra structurilor (case, cl adiri, constructii de diverse
tipuri, instalatii, . . . ) este redat prin urm atoarea functie probit [9]:
Pr = 23,8+2,92 lnP (4.13)
unde P este suprapresiunea n [Pa].
Probabilitatea obtinut a pe baza valorii functiei probit calculat a astfel repre-
zint a fractia din structura cl adirilor care a fost afectat a de explozie.
Efectele suprapresiunii asupra cl adirilor sunt prezentate si n tabelul 4.6.
Tabelul 4.6. Efectele suprapresiunii asupra cl adirilor [14].
Suprapresiunea
Efectele observate
maxim a, [bar]
0,003 Nivel ridicat de zgomot (143 dB); spargerea geamurilor
0,021 Probabilitatea de pagube minore este sub95 %; 10 %dingea-
muri sparte
0,047 Pagube minore n structura cl adirilor
0,068 Demolarea partial a a cl adirilor ce devin nelocuibile
0,136 Colaps partial pereti si acoperi suri cl adiri
0,157 Limita inferioar a de la care apar pagube serioase la cl adiri
0,204 Deformarea structurilor metalice si scoaterea lor din fundatii
0,409 Structurile din lemn sunt total distruse; distrugerea aproape
complet a a caselor
0,680 Distrugerea complet a a cl adirilor
4.5. Alte efecte
Pe lng a efectele deja prezentate ale expunerii la substante toxice; radiatie ter-
mic a si suprapresiune, apar si ale efecte ce sunt mai putin studiate si din acest
motiv sunt mai greu de cuanticat.
Astfel de efecte sunt:
r aniri ce pot duce ulterior la deces ori implic a pierderi prin: invaliditate sau
incapacitate temporar a de munc a ori cost tratament/spitalizare
contaminarea solului si a apelor
afectarea vegetatiei
afectarea faunei.
CAPITOLUL 5
Aplicatii software utilizate
n evaluarea riscului
Acest capitol este consacrat n totalitate prezent arii aplicatiilor software utili-
zate n evaluarea riscului asociat activit atilor industriale.
5.1. Managementul situatiilor de urgent a
Aplicatiile software de management al situatiilor de urgent a sunt destinate
utiliz arii de c atre personalul calicat din departamentele locale si nationale ale
structurilor de management al situatii de urgent a si sunt dezvoltate cu scopul de a
ajuta la administrarea unui spectru larg de dezastre, naturale (inundatii, incendii,
cutremure) ori generate de om (incidente tehnologice, accidente, acte teroriste).
Utilizatorii acestor sisteme software au posibilitatea de a:
identica (eventual in timp real, la fata locului) consecintele dezastrelor si
de a g asi cele mai bune solutii de ap arare mpotriva consecintelor acestora
asupra populatiei si asupra propriet atii;
identica potentialele evenimente si de a obtine informatii necesare elabo-
r arii m asurilor necesare de prevenire ori de planicare n vederea reducerii
la minim a consecintelor posibile;
facilita comunicarea cu si ntre structurile implicate (pompieri, politie, spi-
tale, scoli, structuri administrative locale ori nationale, . . . )
studierea, ulterior, a consecintelor evenimentelor si identicarea cauzelor
care au generat evenimentul.
De si astfel de aplicatii software existau si nainte de septembrie 2001, utiliza-
rea lor sa extins cu preponderent a de atunci ncoace.
44 Capitolul 5. Aplicatii software utilizate n evaluarea riscului
Facilit atile comune implementate n aceste programe sunt:
acces date GIS
modelare situatie meteorologic a
managementul resurselor
mijloace de comand a, control si comunicare.
Una din cele mai utilizate aplicatii din aceast a categorie este CAMEO si este des-
tinat managementului dezastrelor provocate n timpul utiliz arii, stoc arii si trans-
portului de substante chimice periculoase.
5.1.1. CAMEO
Suita de aplicatii CAMEO (Computer-Aided Management of Emergency Opera-
tions) este dezvoltat a de EPA (U.S. Environmental Protection Agency - Agentia de
Protectia Mediului a S.U.A.) si NOAA (National Oceanic and Atmospheric Admi-
nistration - Administratia National a Oceanic a si Atmosferic a a S.U.A.) [28].
CAMEO
1
include o suit a de programe ce pot utilizate pentru [29]:
accesarea, stocarea si evaluarea informatiilor necesare n cazul interventii-
lor de urgent a la incidente cu materiale periculoase;
dezvoltarea de planuri de urgent a ale comunit atilor.
Figura 5.1. Interfata aplicatiei CAMEO.
1
Suita de aplicatii software CAMEO face parte din domeniul public, putnd desc arcat a de la adresa
de web: http://www.epa.gov/osweroe1/content/cameo/request.htm (accesat: martie 2012)
5.1. Managementul situatiilor de urgent a 45
Suita CAMEO include 4 componente integrate:
CAMEOfm care este o aplicatie de tip baz a de date ce include mai multe mo-
dule pentru: inventarierea substantelor chimice existente n diverse loca-
tii (Chemicals in Inventory); date de contact necesare n caz de interventii
(Contacts); locatii: spitale, scoli sau alte facilit ati ce necesit a protectie spe-
cial a (Special Locations, Facilities); c aile de comunicatie din zon a (Routes);
incidente (Incidents); resurse disponibile n caz de necesitate (Resources) si
modulul pentru generarea de scenarii si protectie (Screening&Scenarios).
n gura 5.1 se prezint a interfata grac a a aplicatiei CAMEOfm de unde prin
actionarea butoanelor se pot accesa toate modulele prezentate.
CAMEO Chemicals cu peste 6.000 de substante chimice periculoase (inclu-
siv 80.000 denumiri comenciale si sinonime), avnd facilit ati puternice de
c autare/reg asire a informatiilor (gura 5.2).
Figura 5.2. Modulul CAMEO Chemicals.
Toate nregistr arile din baza de date includ informatii despre:
reactivitatea compu silor
pericolul asupra s an at atii
pericol de incendii si explozii
modul de stingere si cur at are
echipament de protectie adecvat
modul de p astrare.
De asemenea, prin aceast a component a a suitei CAMEO, utilizatorul poate
aa dac a mai multe substante puse n contact pot reactiona si ce produ si
de reactie se pot obtine astfel.
ALOHA (Areal Locations of Hazardous Atmospheres) - un model de dispersie
atmosferic a pentru evaluarea emisiilor de vapori chimici periculo si. Acest a
component a asigur a estimarea efectelor zice ale unor evenimente de ti-
pul: pierderi de continut urmate de evaporarea, aprinderea sau dispersia
norilor chimici pe directia vntului.
Rezultatele simul arilor sunt vizualizate grac sub foma curbelor de izocon-
centratie la nivelul solului, aceste informatii putnd utilizate ntr-o etap a
decizional a, utilizatorul ind asistat de aplicatia CAMEO cu care aplicatia
ALOHA schimb a informatii on-line.
MARPLOT(Mapping Applicationfor Response, Planning andOperational Ta-
sks) - asigur a a sarea informatiilor sau a rezultatelor obtinute prin simal a-
rile efectuate cu ALOHA n h arti digitale ale zonelor afectate. Astfel infor-
matiile pot utlizate la determinarea potentialelor de impact. H artile digi-
tale permit vizualizarea punctelor de interes, cumar : drumuri, c ai ferate,
scoli, spitale, depozite de carburanti, etc.
Figura 5.3. Modulul MARPLOT.
5.2. Aplicatii software pentru evaluarea efectelor zice 47
5.2. Aplicatii software pentru evaluarea efectelor zice
Evaluarea rapid a si pe ct posibil precis a a efectelor zice ale unui incident
ce duce la deversarea, evaporarea, dispersia, arderea ori explozia unei substante
toxice este deosebit de important a.
Din informatiile prezentate n capitolul 3, se poate observa c a modelele mate-
matice utilizate pentru evaluarea efectelor zice (concentratiile de vapori toxici,
uxul de radiatie termic a ori suprapresiunea unei explozii) sunt destul de com-
plexe si implic a calcul intensiv astfel c a utilizarea calculatoarelor este imperios
necesar a.
Exist a o multitudine de aplicatii software destinate acestui scop, att aplicatii
comerciale ct si aplicatii dezvoltate pentru domeniul public.
5.2.1. ARCHIE
Aplicatia ARCHIE este o aplicatie non-comercial a, dezvoltat a de Agentia ame-
rican a de protectia mediului (U.S. Environmental Protection Agency) pentru eva-
luarea efectelor zice ale evenimentelor de tip: pierdere de continut, incendii,
dispersii de substante toxice n atmosfer a, etc.
ARCHIE este una din primele aplicatii de acest gen destinat a pentru a putea
rulat a pe calculatoarele personale (PC). Ap arut n 1983 aplicatia necesit a resurse
minime rulnd sub sistemul de operare DOS.
Figura 5.4. Aplicatia DOS ARCHIE.
Acuratetea rezultatelor obtinute este afectat a de faptul c a calculul este bazat
pe modelele matematice existente n momentul dezvolt arii aplicatiei iar rezulta-
tele obtinute sunt prezentate doar sub form a de tabele de valori numerice, repre-
zentarea lor sub form a de grace ori pe hart a necesitnd utilizarea de noi aplicatii.
5.2.2. ALOHA
Aceast a aplicatie software face parte din suita CAMEO si este dezvoltat a de EPA
(U.S. Environmental Protection Agency - Agentia de Protectia Mediului a S.U.A.) si
NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration - Administratia Natio-
nal a Oceanic a si Atmosferic a a S.U.A.) [20].
Aplicatia ruleaz a pe calculatoare personale (desktop ori portabile) sub siste-
mele de operare Microsoft Windows ori Apple Macintosh, interfata aplicatiei ind
prezentat a n gura 5.5.
Figura 5.5. Fereastra ALOHA.
ALOHA poate apelat a din CAMEOfm (componenta central a a suitei CAMEO) ori
poate utilizat a independent de aceasta [29, 30].
Pentru a utiliza ALOHA, trebuie s a parcurgem, n general, urm atorii pa si:
Indicarea locatiei (localitatea) si a datei si ore incidentului
Alegerea substantei toxice din baza de date intern a
Introducerea de date privitoare la conditiile atmosferice curente
Descrierea modului n care substanta toxic a scap a din retentie
Vizualizarea reprezent arii grace a zonei afectate cu evidentierea dep a sirii
limitelor de atentionare (implicit 3 nivele: ro su, portocaliu si galben) pen-
tru ecare din consecintele posibile: concentratie de vapori toxici; nivel
radiatie termic a ori valoare suprapresiune
Exportul rezultatelor nMARPLOT ori Google Earthpentruvizualizarea aces-
tora pe harta.
Utilizarea ALOHA n determinarea efectelor zice ale unui incident tehnologic
se prezint a n continuare sub forma unui eveniment ctiv avnd la dispozitie ur-
m atoarele date:
Locatia: Cluj, Romnia (46
46 7,0572 N si 23
33 6,192 E)
Echipament: rezervor cilindric orizontal avnd D = 2 m si L = 5 m
Substanta toxic a: benzen lichid aat la presiunea si temperatura mediului
Cantitatea: rezervor umplut 75 %
Conditii atmosferice: cer aproape senin; umiditate relativ a 50 %; tempera-
tura de 18
C; vnt de 1 m/s din directia NNE

Scenarii de studiat:
a. scurgere printr-un oriciu circular cu d = 25 cm aat la 20 cm de
fundul vasului pe o suprafat a de beton
b. explozie BLEVE a ntregii cantit ati de benzen din rezervor
Avnd aceste date dorim s a determin am si s a vizualiz am pe hart a efectelee
zice ale celor dou a incidente considerate: dispersia si concentratia norilor de
vapori rezultati n urma evapor arii benzenului (scenariul a) respectiv uxul de
radiatie termic a rezultat n urma aprinderii si exploziei benzenului (scenariul b).
Selectarea locatiei
Chiar la nceput este necesar a specicarea locatiei si caracterizarea zonei n-
conjur atoare. Deoarece n lista de locatii nu exist a Cluj, Romnia, introducem
noua locatie a sa cum se prezint a n gura 5.6 la care avem acces prin comenzile:
SiteDataLocationAdd din meniul principal ALOHA.
Figura 5.6. Generare locatie nou a - Cluj, ROMNIA.
Selectarea compusului
n aceast a etap a, prin comanda: SetUpChemical din meniul principal, se
alege substanta toxic a din acest studiu: benzen a sa cum apare n gura 5.7.
Figura 5.7. Selectare compus chimic.
Specicarea situatiei meteorologice
Acumputemspecica situatia meteorologic a. Secventa celor dou a fereastre n
care introducem datele meteo disponibile se deschide, a sa cum se arat a n gura
5.8, prin comanda SetUpAtmosphericUser Input.
Figura 5.8. Specicarea situatiei meteo.
Specicarea sursei
Comenzile: SetUpSourceTankdinmeniul principal ALOHAne duc la fereas-
tra de specicare a tipului si dimensiunilor rezervorului de stocare (gura 5.9).
Figura 5.9. Specicarea tipului si a
dimensiunii rezervorului.
Exist a mai multe tipuri de recipiente: cilindric orizontal; cilindric vertical ori
sferic, la parametrizarea acestora putnd introduce dimensiunile caracteristice
ori volumul total n functie de datele disponibile.
Alte tipuri de surse posibile n ALOHA: direct a; bazin ori conduct a de gaz.
n continuare se specic a conditiile de stocare a sa cum apare n gura 5.10
si n acest caz avnd la dispozitie mai multe variante: lichid; gaz ori necunoscut
urmnd n acest caz s a e determinat de ALOHA. Temperatura de stocare poate
cea a mediului ori specicat a de utilizator.
Figura 5.10. Mod de stocare.
Specicarea cantit atii stocate la surs a
Pasul urm ator permite specicarea cantit atii de substant a existent a n reci-
pient a sa cum se prezint a n gura 5.11.
Figura 5.11. Specicarea cantit atii.
Avemmai multe variante disponibile: prin specicarea volumului; a masei ori
a nivelului din vas.
Alegerea tipului de incident/eveniment
n acest pas putem alege tipul de scenariu pe care dorim s a-l studiem.
Figura 5.12. Alegerea pentru primul scenariu.
Astfel avem de ales n acest caz dintre: scurgere de lichid urmat de formarea
unui bazin de evaporare; arpinderea lichidului scurs cu ardere n bazin ori explo-
zie BLEVE cu formarea unei mingi de foc.
n cazul scenariului a optiunea selectat a este prezentat a n gura 5.12.
Figura 5.13. Caracterizarea dimensiunii si a pozitiei oriciului de scurgere.
n acest caz este necesar a introducerea datelor despre oriciul de scurgere a sa
cum se poate observa n gura 5.13. Avem posibilitatea de a alege forma oriciu-
lui de scurgere (circular a ori dreptunghiular a) si dac a scurgerea are loc direct din
orifciu ori printr-un stut de scurgere precum si pozitia oriciului de scurgere fat a
de fundul recipientului.
Deoarece n urma scurgerii benzenului din vasul de stocare se formeaz a un
bazin de evaporare fereastra din gura 5.14 permite caracterizarea sa.
Figura 5.14. Specicarea m arimii
bazinului de scurgere.
Posibilit atile existente permit caracterizarea bazinului format prin: tipul tere-
nului pe care are loc scurgerea si temperatura sa precum si dimensiunea bazinului
format. n cazul existentei unui bazin de retentie sub vas dimensiunea maxim a a
b altii de lichid format n urma scurgerii este limitat a de suprafata acestuia.
n cazul scenariului b avaria selectat a este prezentat a n gura 5.15. Desigur
trebuie s a tinemcont de posibilitatea redus a ca n conditiile date s a apar a un eve-
niment de acest fel dar pot considerate alte scenarii care s a determine supran-
c alzirea benzenului din rezervor cum ar un incendiu avnd alte cauze care s a
cuprind a vasul si s a duc a la un eveniment de tip BLEVE.
Figura 5.15. Alegerea scenariului cu BLEVE.
Figura 5.16. Caracterizarea masei implicate
n explozia de tip BLEVE.
n acest caz trebuie s a specic am cantitatea de benzen care se aprinde si ex-
plodeaz a care conform datelor initiale este de 100 % din cantitatea existent a n
vas (gura 5.16).
Alegerea tipului efectului zic studiat
n cazul scenariului a exist a posibilitatea de a studia mai multe efecte:
zona afectat a de norul toxic
zona n care se poate forma un amestec inamabil
zona afectat a de explozia norului inamabil.
n cazul de fat a interesul este doar pentru identicarea zonei afectate de efec-
tul toxic al norului de benzen format n urma evapor arii si dispersiei benzenului
scurs din vas (gura 5.17).
Figura 5.17. Selectarea tipului de efect.
Vizualizarea rezultatelor
Rezultatele obtinute n urma model arii consecintelor pot reprezentate n ur-
m atoarele moduri:
text - modul implicit, sub forma unui raport ce apare nfereastra principal a
a aplicatiei ALOHA ori prin comanda DisplayText Summary
grac - prin comanda DisplayThreat At Point sub forma variatiei con-
centratiei substantei toxice n timp, n interior si n exterior, ntr-un punct
din zona afectat a specicat de utilizator
grac - prin comanda DisplayThreat Zone sub forma curbelor izoplete
corespunz atoare celor 3 nivele de atentie (ro su; portocaliu si galben)
grac - prin comanda DisplaySource Strength sub forma variatiei n
timp a puterii sursei.
Valorile de prag denite pentru diferite tipuri de efecte zice sunt prezentate
n tabelul 5.1.
Tabelul 5.1. Valorile de prag denite pentru diferite tipuri de efecte zice [31].
Scenariu
Zona I Zona II Zona III
mortalitate v at am ari ireversibile v at am ari reversibile
Emisie toxic a AEGL
2
-3 AEGL-2 AEGL-1
Incendiu (radiatie
termic a stationar a)
12,5 KW/m
2
5 KW/m
2
2,5 KW/m
2
BLEVE (radiatie
termic a variabil a)
raz a reball 12,5 KW/m
2
4,5 KW/m
2
Ardere cu detent a
(radiatie termic a
instantanee)
LFL LFL 12,5 KW/m
2
Explozie 450 mbar 75 mbar 30 mbar
n cazul scenariului a valorile AEGL sunt corespunz atoare substantei toxice
utilizate - benzenul, a sa cum sunt ele denite n baza de date ALOHA (gura 5.18).
Figura 5.18. Selectarea nivelelor de atentie.
Curbele de izoconcentratie corespunz atoarele celor trei zone sunt reprezen-
tate n gura 5.19.
2
AEGL (Acute Exposure Guideline Level) - Nivel Orientativ asupra Expunerii Acute.
Figura 5.19. Vizualizarea rezultatului dispersiei.
n gura 5.20 sunt prezentate gracele de variatie n timp ale concentratiilor
indoor si outdoor pe cele trei zone de concentratie la o distant a de 50 mpe directia
vntului.
Figura 5.20. Variatia concentratiilor n timp la distanta de 50 m
fat a de surs a pe directia vntului.
n cazul scenariului b valorile de prag n cazul v at am arilor provocate de uxul
de energie radiant a generat de reball sunt cele predenite n ALOHA - gura 5.21.
Figura 5.21. Selectarea nivelelor radiatiei
termice pe cele trei zone n cazul BLEVE.
n gura 5.22 sunt prezentate curbele izoplete corespunz atoare celor 3 zone.
Figura 5.22. Vizualizarea rezultatului n cazul BLEVE.
Exportarea rezultatului
Rezultatele obtinute cu ajutorul ALOHA pot reprezentate pe h arti ale zonelor
afectate. Modalitatea oferit a de suita CAMEO este prin MARPLOT. Aceast a aplicatie
contine doar h arti ale teritoriului S.U.A., astfel c a pentru alte locatii exist a posi-
bilitatea de a exporta rezultatele, ntr-un format specic, astfel nct s a poat a
utilizate n aplicatii GIS ori n Google Earth & Google Maps.
Exportarea rezultatelor (curbele izoplete) ntr-un sier KML ce poate vizuali-
zat n Google Earth se efectueaz a prin comanda FileExport Threat Zones ce
duce la deschiderea ferestrei reprezentate n gura 5.23.
Figura 5.23. Exportarea ntr-un sier KML.
Figura 5.24. Harta Google Earth incluznd curbele de
izoconcentratie obtinute n Aloha.
Dup a salvarea sierului KML acesta poate nc arcat n Google Earth prin co-
manda AddNetwork Link obtinndu-se reprezent arile din gurile 5.24 (scena-
riul a) si 5.25 (scenariul b).
Figura 5.25. Harta Google Earth incluznd zonele
afectate de radiatia termic a obtinute n ALOHA.
5.3. Aplicatii software pentru evaluarea consecintelor
Evaluare cantitativ a a riscului analizeaz a riscul accidentelor n care sunt im-
plicate substante periculoase ce pot duce la deces, r anire si/ori avarierea proprie-
t atilor din zona nvecinat a.
Oastfel de evaluare implic a foarte multe calcule princare se evalueaz a efectele
zice si ulterior consecintele asupra omului si a zonei adiacente sursei astfel nct
au ap arut o serie de aplicatii software ce ajut a specialistul n acest sens.
ntr-o analiz a recent a [32], sunt prezentate si comparate mai multe astfel de
aplicatii software: SAFETI, SEVEX, NEPTUNE, RISKCURVES, etc.
Modul de utilizare si rezultatele ce se pot obtine cu aceste aplicatii software
sunt prezentate n continuare folosind, pentru exemplicare, una dintre aceste
aplicatii software, RISKCURVES.
5.3. Aplicatii software pentru evaluarea consecintelor 61
5.3.1. RISKCURVES
Aceast a aplicatie comercial a dezvoltat a de TNO
3
pentru evaluarea cantitativ a
a riscului este destinat a calcul arii, vizualiz arii si analizei riscului individual si so-
cial ca rezultat al eliber arii de substante toxice, inamabile ori explozive.
Calcularea efectelor zice si ale consecintelor acestor incidente se bazeaz a pe
lucr ari elaborate de Ministerul Mediului din Olanda asigurnd astfel un instru-
ment consistent si coerent pentru Evaluarea Cantitativ a a Riscului - ECR (QRA -
Quantitative Risk Assessment) [11, 22].
Pentru aceasta, RISKCURVES include baze de date cu informatii despre:
cele mai uzuale substante periculoase (lichide si gaze): toxice; inamabile
ori explozive cu coecientii probit pentru toxicitate; limitele de inamabi-
litate ori de explozie
date meteorologice: directia si viteza vntului; probabilitatea de aparitie
a celor 6 clase de stabilitate atmosferic a calculate pentru numeroase zone
din Olanda dar cu posibilitatea de introducere a acestor date pentru orice
alt a zon a a lumii
echipamente tehnologice: vase de stocare sub presiune ori atmosferice;
pompe; schimb atoare de c aldur a; ventile de sigurant a; conducte precum
si mijloace de transport rutier ori naval conform modelelor prezentate n
Cartea Purpurie [11]
modele de fenomene: dispersie de gaze toxice dense ori neutre; ardere
n bazine; ardere n jet; explozia norilor de vapori; explozii BLEVE ori tip
minge de foc conform fenomenelor prezentate n Cartea Galben a [10].
Interfata grac a a aplicatiei RISKCURVES se compune din sase panouri succe-
sive corespunz atoare uxul de lucru:
1. Project Contents - continut proiect.
Aici se pot include informatii privind: bazele de date utilizate; harta
locatiei; probabilitatea meteo; denirea conditiilor de mediu si distri-
butia populatiei zi/noapte dac a se opteaz a si pentru calcularea riscului
social
2. Equipment denition - denirea echipamentelor.
n functie de versiunea RISKCURVES disponibil a se pot selecta: echipa-
mente (Purple book models - prezentate n Cartea Purpurie [11]) ori
fenomene (Phenomena models - prezentate n Cartea Galben a [10])
corespunz atoare situatiei reale si se pot pozitiona pe hart a
3. Scenario denition - denirea scenariului.
Se pot deni scenarii de tipul: dispersie de gaze toxice dense ori neutre;
ardere n jet; ardere n bazine deschise; explozia norilor de vapori ori
3
Organizatia pentru Cercetare Stiintic a Aplicat a din Olanda
explozie BLEVE. Pentru ecare scenariu este necesar a parametrizarea
fenomenelor implicate si specicarea frecventei lor.
4. QRA Calculations - calcularea ECR.
Dup a vericarea existentei tuturor informatiilor necesare, n aceast a
faz a de lucru, se trece la efectuarea calculelor necesare pentru evalua-
rea: consecintelor zice; a riscului individual si a riscului social (dac a
aceast a optiune a fost selectat a n primul panou).
5. Calculation Results - prezentarea rezultatelor obtinute n urma calculului.
Din acest panou, dup a efectuarea calculelor, se pot vizualiza n repre-
zentare grac a ori sub form a de raport text, pentru un scenariu ori
pentru cumulate toate scenariile, urm atoarele rezultate: riscul social
(grac FN si curbe izoplete redate pe hart a); riscul individual (grac
FX); consecintele zice (curbe izoplete redate pe hart a) respectiv ra-
port proiect ori model.
6. Analysis - analiza rezultatelor.
Analiza rezultatelor obtinute permite: obtinerea gracului de risc in-
dividual pentru locatii stabilite de utilizator; determinarea ponderat a
a contributiei ec arui scenariu la riscul social cumulat si analiza riscu-
lui social pe categorii de victime.
Pentru exemplicarea modului de lucru cu RISKCURVES calcul am riscul indi-
vidual si riscul social considernd urm atoarele dou a scenarii
4
:
Scenariul 1 - Explozie BLEVE a unui vas de stocare a benzenului
cantitatea total a stocat a: 10000 Kg
frecventa evenimentului: 110
6
/an
Scenariul 2 - Pierdere total a de continut la un tanc de clor lichid
cantitatea total a stocat a: 1200 Kg
mod de scurgere: pierdere total a si instantanee a continutului
frecventa evenimentului: 110
6
/an
Locatia pentru care se efectueaz a acest studiu este Cluj-Napoca.
La nceput, dup a deschiderea aplicatiei RISKCURVES, din fereastra principal a,
prezentat a n gura 5.26, se genereaz a un proiect nou. La ap asarea butonului
New Project, se deschide fereastra de selectare a bazelor de date ce se vor utiliza
n cadul proiectului (gura 5.27), de unde putem deja ad auga sierul cu probabi-
litatea meteo (dac a exist a) si sierul grac cu harta zonei.
Dup a aceast a operatie se populeaz a panoul Project Contents cutoate informa-
tiile necesare derul arii proiectului, a sa cum se prezint a n gura 5.28.
4
Acest studiu a fost efectuat utiliz and versiunea demonstrativ a a RISKCURVES disponibil a de la
adresa web: http://www.tno.nl (accesat: mai 2008)
Figura 5.26. Fereastra de start RISKCURVES.
Figura 5.27. Selectarea bazelor de
date utilizate n proiect.
De aici putem deni urm atoarele componente necesare n proiect:
denirea parametrilor impliciti de mediu
probabilitatea meteo - aplicatia include un editor n acest scop, utilizato-
rul avnd astfel posibilitatea de a genera un sier cu date de probabilitate
meteo specif zonei n care are loc studiul
harta zonei - se poate nc arca si edita un sier grac, tipul sierului trebuie
s a e bitmap, extensiile suportate ind: TIF; JPG ori BMP
distributia populatiei n zona pe intervalul de timp zi respectiv noapte - si
n acest caz exist a un editor specializat.
Fiecare dintre aceste componente ale proiectului poate generat cu butonul
New corespunz ator, ori editat prin ap asarea butonului Edit, eventual se poate re-
veni la valorile implicite (acolo unde este cazul) prin butonul Default.
Figura 5.28. Panoul de congurare a proiectului.
Specicarea parametrilor de mediu impliciti
n gura 5.29 este prezentat a denirea parametrilor de mediu impliciti pentru
zona de studiu.
Figura 5.29. Specicare date de mediu.
Editarea probabilit atii meteo
Acest editor (gura 5.30) permite specicarea probabilit atii ca vntul dintr-o
clas a de stabilitatea atmosferic a s a bat a dintr-un anumit sector de vnt.
Figura 5.30. Denirea probabilit atii situatiei meteo.
Figura 5.31. Vizualizarea
probabilit atii situatiei meteo.
Datele din tabel pot vizualizate si
grac sub form a de roza vnturilor
prezentat a n gura 5.31.
Dup a selectarea clasei de stabilitate
si specicarea vitezei vntului editarea
probabilit atilor are loc prin introduce-
rea valorilor procentuale corespunz a-
toare pentru ecare sector de vnt.
Suma acestor probabilit ati, pe e-
care sector de vnt, trebuie s a e egal a
cu 100 %. La fel si suma probabilit ati-
lor pe zi si noapte respectiv pe ecare
clas a de stabilitate trebuie s a e egal a
tot cu 100 %.
Cele 12 sectoare de vnt corespund
pozitiei cifrelor de pe ceas si reprezint a
directia n care bate vntul.
Valorile implicite sunt corespunz a-
toare probabilit atii egale pentru toate:
clasele de stabilitate meteo; sectoarele
de vnt si momentele zilei.
Datele necesare sunt disponibile la serviciile meteorologice locale ori natio-
nale.
Ad augarea h artii zonei
O mai bun a reprezentare a rezultatelor obtinute n evaluarea riscului indivi-
dual si al celui social este ntotdeauna posibili a prin utilizarea ca fundal a h artii
la scar a a zonei studiate. Aceast a posibilitate este oferit a n RISKCURVES printr-o
component a specializat a prezentat a n gura 5.32.
Figura 5.32. Selectarea si specicarea coordonatelor h artii.
De aici utilizatorul poate nc arca un sier grac (format: TIF; JPG ori BMP)
si specica parametri de transformare necesari pentru a converti coordonatele
imaginii, exprimate n pixeli, n coordonate ale hartii, exprimate n metri. Acest
lucru poate realizat prin una dintre urm atoarele trei moduri:
A. Denirea limitelor h artii
B. Denirea a dou a puncte de referint a
C. Denirea unei distante si a unui punct de referint a.
Modul de obtinere a unei imagini, utilizabil a ca hart a, preluat a din Google
Maps ori Google Earth este prezentat n sectiunea Reprezentarea riscului la pa-
gina 76.
Editarea distributiei populatiei n zona de studiu
Pentru a putea calcula riscul social trebuie s a furniz am aplicatiei RISKCURVES
distributia populatiei n zona de studiu. Accesarea editorului de distributie a po-
pulatiei devine posibil a dup a bifarea optiunii de calcul a riscului social n panoul
Project Contents.
Calcularea riscului social necesit a specicarea a dou a grile diferite de distri-
butie a populatiei n zona de studiu: una pentru perioada de zi iar cealalt a pentru
perioada de noapte.
Exist a dou a posibilit ati de a specica aceste grile de distributie a populatiei:
modul tabel
modul grac (gura 5.33)
Figura 5.33. Denirea populatiei prezente n zon a.
Denirea populatiei prezente ntr-o anumit a zon a trebuie s a tin a cont de: ti-
pul zonei (industrial a; rezidential a; recreere; comercial a ori prezenta de edicii
sociale: spitale; scoli ori birouri) si de momentul zilei. n determinarea populatiei
dintr-o anumit a zon a se tin cont de urm atoarele reguli:
ziua se consider a pe intervalul 8:0018:30 iar noaptea pe 18:308:00
n zonele rezidentiale fractia din populatia prezent a n timpul zilei este 0,7
iar n timpul noptii de 1
n zonele industriale fractia populatiei prezente n timpul zilei este 1 iar n
timpul noptii este egal cu 0. Dac a activit atile continu a si n timpul noptii
fractia populatiei prezente pe timpul noptii este 0,2
n zonele recreationale fractia populatiei prezente n zon a este dependent a
de tipul activit atilor.
Prezenta populatiei n zona de studiu trebuie s a e ct mai detailat repre-
zentat a, dar practic acest lucru este dicil de atins. Totu si, n lipsa unor date
specice, o apreciere satisf ac atoare poate obtinut a considernd c a n ecare
cas a/apartament locuiesc 2,4 persoane [11].
Figura 5.34. Denirea grilei.
Fractia populatiei prezente n exterior res-
pectiv n interior variaz a n cele dou a mo-
mente ale zilei, valorile considerate sunt pre-
zentate n tabelul 2.1 de la pagina 11.
Plasarea populatiei n zon a necesit a de-
nirea unei grile. Dimensiunile celulelor gri-
lei trebuie astfel alese nct s a asigure cel mai
bun compromis dintre precizie (o gril a mai
n a - cu mai multe linii si coloane de celule
- cre ste precizia) si timpul de calcul (o gril a
cu un num ar mai mic de linii si de coloane
determin a un timp de calcul mai redus). Un
num ar de linii/coloane n domeniul 100500
este considerat ca ind acceptabil.
n cazul acestui studiu dimensiunea unei
celule a fost denit a la 10 10 m rezultnd
astfel o gril a cu 146 de linii si 196 de coloane a sa cum se observ a n gura 5.34.
Denirea echipamentelor/fenomenelor
Dup a introducerea tuturor informatiilor necesare n primul panou al proiec-
tului se poate trece la al doilea panou, cel de denire al echipamentelor/fenome-
nelor.
Din lista de echipamente/fenomene disponibile se aleg cele corespunz atoare
situatiei pe care dorim s a o evalu am. Procedura este urm atoarea: se alege echi-
pamentul dorit selectnd pictograma corespunz atoare si se pozitioneaz a pe hart a
n locatia real a. Pe hart a apare un punct ro su nsotit de o scurt a descriere si de o
pictogram a caracteristic a.
A sa cum se vede si n gura 5.35 au fost ad augate dou a fenomene: explozie
BLEVE si dispersie de gaz dens, corespunz atoare celor dou a scenarii considerate.
La amplasarea ec arei componente pe hart a se deschide fereastra corespun-
z atoare de parametrizare unde pot introduse, dac a este necesar, coordonatele
geograce exacte.
Figura 5.35. Panoul de denire echipamente/fenomene.
Denirea scenariilor
Al treilea panou al proiectului este dedicat denirii scenariilor din studiu. Aici
sunt introduse datele corespunz atoare fenomenelor incluse a sa cum se observ a
n gurile 5.36.a si 5.36.b.
a. Scenariul 1 - explozie BLEVE al
rezervorului de benzen
b. Scenariul 2 - pierdere total a de continut
la tancul de clor lichid
Figura 5.36. Denirea scenariilor.
n urma denirii celor dou a scenarii acestea apar n panoul de denire scena-
rii prezentat n gura 5.37.
Figura 5.37. Panoul de denire scenarii.
n functie de datele disponibile se poate selecta modul standard ori modul
expert de parametrizare al scenariilor.
Efectuarea calculelor
Avnd toate informatiile necesare introduse n proiect se poate trece la efec-
tuarea calculelor. Aici, n al patrulea panou al proiectului, la ap asarea butonului
Start Calculation si dup a vericarea datelor introduse, se efectueaz a calculele
necesare pentru evaluarea riscului.
Timpul de calcul este dependent de num arul de scenarii din proiect si de nu-
m arul de celule utilizate n distributia populatiei.
n timpul calculului sunt a sate urm atoarele informatii: etapa curent a de cal-
cul; timpul scurs de la nceperea calculelor si timpul estimat r amas pn a la termi-
narea acestora a sa cum se poate observa n gura 5.38.
Figura 5.38. Efectuarea calculelor.
Vizualizarea rezultatelor
Dup a terminarea calculelor rezultatele obtinute pot vizualizate n al cincilea
panou al proiectului. De aici putem obtine sub form a grac a:
riscul social partial (pe ecare scenariu n parte) ori cumulat a sa cum se
observ a n gura 5.39
riscul individual pe ecare scenariu n parte ori cumulat (gura 5.40)
curbele de risc partial ori cumulat prezentat n gura 5.41
consecintele zice ale scenariilor a sa cum se arat a n gura 5.42 pentru
explozia BLEVE si n gura 5.42 pentru dispersia clorului.
Modul de lucru este urm atorul: din tabelul cu scenariile se selecteaz a scena-
riul/scenariile dorite ori toate scenariile prin butonul Select All dup a care prin
ap asarea butonului Present !! se genereaz a gracul dorit.
Tot aici, sub form a de text, putemobtine: un raport al proiectului (gura 5.44);
raportul modelelor folosite si un raport cu eventualele erori ntlnite.
Rezultatele obtinute pot : salvate; copiate ori tip arite pentru a putea utili-
zate ulterior.
Figura 5.39. Reprezentarea riscului social.
Figura 5.40. Reprezentarea riscului individual.
Figura 5.41. Reprezentarea curbelor de risc.
Figura 5.42. Reprezentarea consecintelor zice ale scenariului 1.
Figura 5.43. Reprezentarea consecintelor zice ale scenariului 2.
Figura 5.44. Prezentare raport proiect.
Analiza rezultatelor
n acest ultim panou, al saselea, se pot efectua analize ale rezultatelor obti-
nute. Astfel putem obtine:
analiza riscului individual pentru diverse locatii de interes avnd posibili-
tatea de a selecta una, mai multe ori toate scenariile disponibile. La ap asa-
rea butonului Present !! sunt prezentate contributiile cumulate ale sce-
nariilor selectate n punctul de interes n ordinea descresc atoare a contri-
butiilor a sa cum apare n gura 5.45;
analiza riscului social pe categorii de victime. Aceast a analiz a poate efec-
tuat a la nivel de: echipament; locatie; efect ori scenariu generndu-se o
list a n ordinea descresc atoare a contributiilor;
analiza riscului social pe baza valorilor a steptate. Aceast a analiz a permite
identicarea scenariilor cu efecte majore cunoscnd faptul c a, n general,
80 % din contributiile la riscul social sunt generate de 20 % din scenariile
posibile.
Figura 5.45. Analiza riscului individual.
Rezultatele obtinute n urma acestor analize pot : copiate; tip arite ori sal-
vate pentru a putea prezentate ori analizate ulterior ncheierii sesiunii de lucru
RISKCURVES.
5.4. Reprezentarea riscului
Interpretarea consecintelor zice si a efectelor asupra populatiei sunt mult
mai u sor de efectuat dac a curbele izoplete sunt reprezentate avnd ca fundal h ar-
tile zonelor afectate.
Chiar dac a aplicatiile software specializate includ doar h arti ale t arilor lor de
origine (S.U.A., Olanda,. . . ) putem folosi ca aplicatii de ajutor Google Maps si
Google Earth.
5.4.1. Google Maps
Serviciul Google Maps asigur a accesul liber c atre h arti din toat a lumea. Avnd
o rezolutie bun a, aceste h arti pot utile n reprezentarea riscului.
Etapele de parcurs pentru preluarea unei h arti sunt urm atoarele:
1. De la adresa de webhttp://maps.google.ro se ncarc a pagina principal a
(vezi gura 5.46.A).
A. Harta Europei B. Cluj - zona Grigorescu
Figura 5.46. Fereastra Google Maps.
2. Utiliznd s agetile se m are ste zona de interes, astfel n gura 5.46.B se ob-
serv a zona Grigorescu din Cluj.
3. Capturarea ferestrei cu harta are loc prin utilizarea combinatiei de taste:
ALT
+
PRNSCR
.
4. Se deschide programul de desenare Paint, cum se poate observa n gura
5.47.A prin comanda WindowsStartProgramsAccessoriesPaint.
5. Se copiaz a fereastra Google Maps n zona de editare din Paint prin combi-
natia de taste:
CTRL
+
V
, a sa cum se observ a n gura 5.47.B.
5.4. Reprezentarea riscului 77
A. Aplicatia Paint B. Zona de interes preluat a n Paint
Figura 5.47. Fereastra Paint.
6. Se determin a dimensiunea n pixeli a sc arii h artii a sate de Google Maps.
7. Din lista de functii ale programului Paint se alege functia Select si se mar-
cheaz a zona dreptunghiular a de imagine necesar a n reprezentarea riscu-
lui (vezi gura 5.48.A).
A. Selectarea zonei de interes
B. Harta obtinut a
Figura 5.48. Obtinerea h artii zonei de interes.
8. Se copiaz a zona selectat a ntr-o nou a reprezentare grac a prin:
copierea zonei selectate prin combinatia de taste:
CTRL
+
C
deschiderea unui sier nou prin combinatia de taste:
CTRL
+
N
preluarea imaginii cu combinatia de taste:
CTRL
+
V
.
n urma acestor operatii obtinem o nou a reprezentare grac a ce contine
strict zona de interes a sa cum este prezentat n gura 5.48.B.
9. Dimensiunea h artii, d
m
[m], se determin a prin formula:
d
m
=
d
p
s
m
s
p
(5.1)
unde: d
p
este dimensiunea h artii n pixeli; s
p
este dimensiunea sc arii h ar-
tii n pixeli m asurat a la pct. 6 iar s
m
reprezint a scara h artii a sat a de Goo-
gle [m].
De exemplu, n cazul h artii prezentate n gura 5.48.B, dimensiunile n pi-
xeli ale h artii sunt X
p
= 598 respectiv Y
p
= 444 iar scara h artii este n pixeli
de s
p
= 61 iar valoarea a sat a de Google Maps este de s
m
= 200 m.
Utiliznd relatia 5.1 obtinem:
X
m
=
X
p
s
m
s
p
=
598 200
61
1961 [m]
respectiv:
Y
m
=
Y
p
s
m
s
p
=
444 200
61
1456 [m]
10. Se salveaz a reprezentarea grac a astfel obtinut a ntr-un sier bitmap (ex-
tensie BMP). Acest sier poate ulterior utilizat, de exemplu, n aplicatia
RISKCURVES.
O alt a modalitate de a utiliza h artile din Google Maps este de a nc arca siere
KML (Keyhole Markup Language
5
) ce contin descrierea curbelor izoplete si locatia
lor.
Astfel de siere sunt generate de diverse aplicatii, dintre care amintim ALOHA,
putnd nc arcate n Google Maps astfel:
1. se deschide pagina de web Google Maps
2. utilizatorul se conecteaz a la contul Google Gmail pentru a putea genera
h arti noi
3. princomanda Locaiile meleCreai hartaImportaise trece la im-
portarea sierul KML dorit
4. n fereastra astfel deschis a se specic a sierul KML de nc arcat si se apas a
butonul ncrcare din fiier
5. continutul sierului KML este interpretat si a sat pe hart a (gura 5.49).
5
Acest limbaj derivat din XML permite adnotarea si vizualizarea pe h artile Google Maps si Google
Earth utiliznd diverse obiecte cum ar : text; punct; corpuri geometrice diverse (cercuri; p atrate;
elipse;. . . ) n locatii specicate.
5.4. Reprezentarea riscului 79
Figura 5.49. Harta Google Maps dup a importarea
sierului KML obtinut n ALOHA.
5.4.2. Google Earth
Aplicatia Google Earth poate folosit a pentru a prelua h arti ale zonelor de
interes a sa cum a fost prezentat si n cazul aplicatiei Google Maps. Aceste h arti
urmeaz a procedura de prelucrare prezentat a anterior.
nc arcarea de siere KML ntr-o hart a Google Earth are loc n felul urm ator:
1. se deschide aplicatia Google Earth
2. se adaug a continutul sierului KML prin comanda AddNetwork Link
3. se vizualizeaz a zona sursei ce contine si curbele izoplete nc arcate anterior
a sa cum putem vedea n gura 5.50
4. prin comanda FileSaveSave Image se salveaz a harta astfel generat a
ntr-un sier imagine.
Figura 5.50. Harta Google Earth dup a importarea
sierului KML obtinut n ALOHA.
Harta astfel obtinut a poate ncorporat a ntr-un document text ori utilizat a
ntr-o prezentare.
Bibliograe
1. Hot arrea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de acci-
dent major n care sunt implicate substante periculoase, publicat n Monitorul
Ocial nr. 539 din 8 august 2007.
2. Hot arrea de Guvern nr. 79/2009 pentru modicarea Hot arrii de Guvern
nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major n care
sunt implicate substante periculoase, publicat n Monitorul Ocial nr. 104 din
20 februarie 2009.
3. A. Ozunu, Elemente de hazard si risc n industriile poluante, Editura Accent,
Cluj-Napoca, Romnia, 2000.
4. A. Ozunu, C. Anghel, Evaluarea riscului tehnologic si securitatea mediului,
Editura Accent, Cluj-Napoca, Romnia, 2007.
5. C. Ericson, Hazard analysis techniques for system safety, Editura Wiley-Inter-
science, Hoboken, New Jersey, S.U.A., 2005.
6. S. Mannan, F. Lees, Lees Loss preventioninthe process industries. Hazardiden-
tication, assessment and control, vol. 1-3, Editura Elsevier Butterworth-Hei-
nemann, Oxford, Marea Britanie, 2005.
7. A. Mela, N. Piccinini, P. Vineis, Rischio e ambiente, Institutul Politehnic din
Torino, Torino, Italia, 1999.
8. T. Aven, Risk Analysis: Assessing uncertainties beyond expected values and pro-
babilities, Editura Wiley, Londra, Marea Britanie, 2008.
9. * * *, Guidelines for Chemical Process Quantitative Risk Analysis, Center for
Chemical Process Safety of the American Institute of Chemical Engineers (AI-
ChE), New York, S.U.A., 2000.
82 BIBLIOGRAFIE
10. * * *, CPR 14E - Methods for the calculation of physical effects resulting from
releases of hazardous materials, Publication Series on Dangerous Substances,
Ministerul Mediului, Haga, Olanda, 2005.
11. * * *, CPR 18E - Guidelines for quantitative risk assessment, Publication Series
on Dangerous Substances, Ministerul Mediului, Haga, Olanda, 2005.
12. * * *, CPR 12E - Methods for determining and processing probabilities, Publi-
cation Series on Dangerous Substances, Ministerul Mediului, Haga, Olanda,
1997.
13. * * *, CPR 16E - Methods for the determination of possible damage to people
and subjects resulting from release of hazardous materials, Publication Series
on Dangerous Substances, Ministerul Mediului, Haga, Olanda, 2005.
14. G. Maria, Evaluarea cantitativ a a riscului proceselor chimice si modelarea con-
secintelor accidentelor, Editura Printech, Bucure sti, Romnia, 2007.
15. Z. Trk, Analize calitative si cantitative n managementul riscului n sectorul
industrial chimic, Tez a de doctorat, UBB Cluj-Napoca, Romnia, 2010.
16. Z. Trk, N. Ajtai, A. Ozunu, Aplicatii de calcul pentru evaluarea riscului pro-
ducerii accidentelor industriale majore ce implic a substante periculoase, Edi-
tura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, Romnia, 2011.
17. C. Savii, G. Savii, Modelarea si simularea polu arii aerului, Presa Universitar a
Romn a, Timi soara, Romnia, 2000.
18. S. Coldea, Difuzia si dispersia poluantilor n geouide, Presa Universitar a Clu-
jean a, Cluj-Napoca, Romnia, 2002.
19. * * *, Handbook of chemical hazard analysis procedures, FEMA&EPA&DOT,
Washington, S.U.A., 1987.
20. * * *, ALOHA - Areal Location of Hazardous Atmospheres. Users Manual,
EPA&NOAA, Washington, S.U.A., 2006.
21. * * *, EFFECTS - Users Guide, TNO, Olanda, 2008.
22. * * *, TNOSafety software - RISKCURVES v.7. User and reference manual, TNO,
Utrecht, Olanda, 2007.
23. O. Cozar, Difuzia si dispersia poluantilor n geouide, Editura Tehnic a, Bucu-
re sti, Romnia, 2004.
24. I. Sandu, V. Pescaru, I. Sandu, Modele de evaluare a dispersiei poluantilor n
atmosfer a, Editura SITECH, Craiova, Romnia, 2004.
BIBLIOGRAFIE 83
25. S. Hncu, G. Marin, Transportul si dispersia poluantilor, Cartea Universitar a,
Bucure sti, Romnia, 2008.
26. F. Pasquill, The estimation of the dispersion of windborne material, The Mete-
orological Magazine, 90(1063), (1961), 3349.
27. D. Finney, Probit Analysis, Cambridge University Press, Londra, Marea Brita-
nie, 1971.
28. * * *, CAMEO - Computer-Aided Management of Emergency Operations. Users
Manual, EPA&NOAA, Washington, S.U.A., 2004.
29. * * *, CAMEO Companion, Arizona Emergency Response Commission, Phoe-
nix, S.U.A., 2009.
30. * * *, ALOHA - Example Scenarios, EPA&NOAA, Washington, S.U.A., 2011.
31. * * *, Metodologie pentruanaliza riscurilor industriale ce implic a substante pe-
riculoase, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgent a, Romnia, 2010.
32. S. Lewis, An overviewof leading software tools in QRA, in Proceeding of the 7
th
Professional Development Conference & Exhibition, Bahrain, 2005.

Limbă

2012-Tehnologia Informatiei in Evaluarea Riscului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2012-Tehnologia Informatiei in Evaluarea Riscului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Babe s-Bolyai ClujNapoca

Facultatea de Chimie si Inginerie Chimic a

M pentru M > 30000 Kg

reprezint a c aldura latent a de vapo-

este viteza de frecare a

C; vnt de 1 m/s din directia NNE

S-ar putea să vă placă și