Sunteți pe pagina 1din 16

TMeERATIvE gI pARTIcuLARrrAgt iru rnarAMEI{TUL EDENTATIEI PARTIALE PRIN PROTEZE PARTIALE MOBILIZ.ABTLE I.

IMPERATIVUL PROFILACTIC Imperativele profilactice trebuie sd gestioneze actele terapeutice in tratamentul S.D.M. astfel inc6-t sd conserve starea de sdndtate a tuturor elementelor morfo-functionale fdrd agravarea leziuniTar deja existente, sau ffur6, sd determine aparrlia altor Leziuni noi qi de asemenea sd contribuie prin
tratamentul cu proteze paryale mobilizabile la corectarea qi vindecarea unor dizarmonii, disfunclii gi stdri patologice ale S.D.M. Prepararca dinlilor stAlpi trebuie si respecte economia de lesuturi dure dentare gi sd realizeze protec[ia pulpei dentarc, iar microprotezele, pi,.n execulia lor tehnic6, sd realizeze profilaxia parodonliului margtnal qi profund. Protezele parlale mobilizabile s chele tizate pr ezintd elemente structurale importante formate din ccnectori principali gi secundari care nu trebuie sd lezeze fesuturile cAmpului protetic in timpul funcfiilor, ?n repaus sau la inserlia gi dezrnsefiia protezei. Aceasta se reahzeazd prtn despor.ararea parodonliului margital al dinlilor restan{i, a papilei retroincistT-e. a rugilor palatine. a rafeului median sau a torusului qi despovirarea uneori a mucoasei procesului alveolar. Astfel se va realiza adaptarea corectd a microprotezelor in sens axial qi fransr.ersal. protej area papilei interdentare gi e'r'itarea lezdni parodon{iului marginal in timpul manoperelor clinice- modelarea gi plasarea Ia distanlh a conectorilor fa!d, de parodongiul marginal. asigurarea gi refacerea, unde este cazul, a punctelor de contact cu dintele vecin gi dintele antagonist, iar contastul oeLuzal statis gi dinamio nu ffebuie sI dued la instalarea ocluziei traumatogene. Toate acestea reprezrntd, obiectivele unui tratament optim ce respectd principiul profilactic. Imperativul profilactic in fi"atamentul edentaliei pafiiale intrrse urmdreqte refacerea constantelor de baza ale SDM: relalia centricd, relaJia de acluzie, rcLa\ta de postur[ qi dinamica mandibulard. Se limiteazd astfel" extinderea edentaliei par[iale in edentalie totald qi preventrea edentaliei totale determinath de instalarea disfuncliilor SDM.

CTTRSUL 5

fi\ '{v

II. IMPERATIVT]L FUNCTIONAL

Protezele parliale mobllizabile trebuie sd restabileascd morfologia gi func{iile SDM perturbate de edonta{ie, asigurdnd in acest fe7, activitatea neuro-rnusculard qi a ATM in limitele nonnalului. Funclia masticatorie apare ca o tulburare mai mult sau rnai pu{in gravd in func1ie de intinderea qi locahzarea edentaliei. Ciclul masticator

poate fi modificat prin alterarea sau absenla tncrziei alimentlor, in cazul edentaliei frontale, sau modificat prin reducrea triturdrii alimentelor,in eazul eden-ta[iilor laterale. Refacerea funcyilor masticatorii prin proteze par[iale mobilizabr\e rcahzeazh o rraloare funclionald crescuta daca prateza prezintd sprijin dento-parodontal, valoare fi.rncqionali bund in sprijinul mixt qi deficitara in sprijinul muco-osos. Ea este dependentd de modul in care se respectd criteriile de real;rzare a arcadelor dentare artificiale qi a unitililor masticato r ii p ertarb ate datoritd e denta[iei. Funclia esteticd este tulburatd de topografia qi amplitudinea edentaJiei din zonele antertoare ale arcadelor maxilare sau in complicaliile edentafilor par\iale din zonele laterale care determinb migrdri meziale cu aparitria de treme qi diasteme, vestibularrzarca exageratd a di4ilor frontali qi micgorarea dimensiunli verticale de ocluzie. Func{ia esteticd repreztntd o preocupare malord. qi permanentd in vtala cotidiand a fiecdrui individ, ea participAnd, congtient sau inconqtient, la completarca valorii personalitdlii individuale. Sur6sul r epr ezint6, preludiul p azitiv din relaJiile interumane. Obiectivele tehnice de reabzare a protezer par\iale mobilizabi-le cuprind cancordanga dntre forma incisivului central, conturul felei qi forma arcader (tiada lui Nelson). Marginile incizale sunt vizibile in func{ie de

personalitate,

disfizionomice in montarea dinlilor din regiunea frontalS pentru a apropia cet mai mult aspectul pr otezei de imagin ea r eald a ar e ader dentare. Funclia foneticd este modificatd ?n edentafile frontale prin pertnrbarea artrculfurri fonemelor labio-dentare salr bilabiale, Ia care se adaugd qi modificare rezonatorului bucal gi a plajelor sensibilitalii interne ce se afli la nivelul boltii palatine, sinusurilor, arcadelor dentare. Se impune modelarea morfologied a boItrii palatine, a rugilor pal*ne qi a papilei retroincisive, montarea corecth a dingilor din regiunea fuontalf. cu modelaj corect al feplor palattnale, stabilirea unei dimensiuni verticale de ocluzie optime qi realtzarea unui volum cdt mai mic aI protezei. Funclia de deglutilie este pertrnbatd de o instabrlitate mandibulard existentd in edenta[lile pafiiale intinse. Dacd existd edenta-lie frontald, Iirrfua este impinsd in timpul deglutiliei spre anteior intre arcadele edentate, mrmAnd deglutilia de tip infantil.

sex qi vdrstS. Se recomandi folosirea

artificiilor

Indicatorii biologici pozitivi ai cdmpului protetic, numili. qi zone protetice pozitive, reprezirftd componenetele odmpului protetic cu care
proteza parliald mobllizabild vine in contact static sau dinamic, asigur6ndu-i sprrjinuf mentinerea qi stabilrtatea. in domeniulprotezdrii dentare,prezen\a unui numilr mwe de dinli bine implanta\i, farh teziuni odontale, repartnali

III. IMPERATIYUL BIOLOGIC

echilibrat pe arcada. mucoasa cu parodonliu sdnitos, creasta alveolatd"inaltd,, ntberozitdlile uqor retentive, bolta palatinb medie, versantul llngual al crestelor alveolare infenoare inalt, neretentiv, creste milo-hioidiene rotunjite, tuberculii piriformi reptezentativi, sunt indicatori biolo gict pozrtli ce favartzeazd o protezate corectS. Situalia opusd celor prezentate, formeazd indicatorii bioogici ne gatit:i ai cdmpului protetic care ridic[ probleme deosebite inreaLizarea sprijinului, stabiiitalii qi-functionalitalii protezei pa\iale mobilizabile. Aceste zone ale cdmpului protetic trebuie sd fie ocolite sau despovarate de presiunile
protezelor mobilizabile.

Imperativul biomeeanic impune ca proteza pffiald mobilizabrld sd refac1 optim fimctriile SDM, asigardnd rezisten[a mecanicd a protezelot^ rezisten\a mecantcd a suportului biologic protetic, precum qi stabilitatea statici gi dinamicd aprotezei pe suportul ei. Rezisten{a rnecanici a protezei mobilizabile depinde de nafrxa materialului din care se confec{ioneazd (dn acrllat}, de grosimea bazelar protezei (media de 2 mm), de grosimea elementelor metalice ale protezei icheletrzate (conectorii prmcrpali de 4-5 mm la mandibuld. tar la maxilar de 0.-t-0.6 mm). Caracteristicile mecanice ale protezei mobilizabile trebuie sd fie optime la fo4ele masticatorii (intre 15 9i 80 kg fo4a). ia fo4ele de
tracgiune gi optime la rezistenla la abraziune. Stabilitatea staticd a protezei pa4iale mobilizabile. in caritatea orali proteza mobilizabild pentru ma:rilar 9i cea pentru mandibuld trebuie si indeplineasci o condigie comund. reprtTzarea egali qi nniformi a greutdli protezer pe elementele cdmpului protetic pe care se sprijina. La aceasta se adauga qi stabilitatea statiei aprotezei mobilizabile qi zonele protetice pozitive ale maxilarului gi mandibulei. La maxilar proteza mobllizabild este suspendatdpe chmpul protetic, in timp cela mandibuld ea se sprijin[ pe cdmpul protetic respectiv. Se defineqte un corp ca fiind in ecilibru static atunci c6nd verticala care trece prin centrul sdu de greutate (CG) eade in interionrl poligonului sbu de sus{inere. Doud corpuri respectd condilia de echilibru, unul sustin6ndu-l pe celalalt, cdndverticala ce trece prin CG al corpului sus{inut cade in CG al corpului suslinStor (sau cdtmai aproape de el) qi suprafala poligonului de suslinere este c6t mai intinsS. Din cercetdtt, cenlrlL de greutate al maxilarului, de formd semielipsd, se afld pe bolta palatnd, pe planul medio-sagital,la unirea a 315 anteioare cu 215 posterioare, pe unde trec astfel liniile de maximd stabilitate: una medio-sagitald, una transversald qi doul oblice (stdnga 9i dreapta)-

IV. IMPERATIVUL BIOMECAITIC

ConsiderAnd forma arcadei maxilare ca o semielipsi, valoarea de 2/5 posterioare pAni la centrul de greutate, se caleuleaza matematic dupa formula PCG : 3L / 5 (unde PCG : punctul centrului de greutate, L : lungimea medio-sagitalf a semielipsei). Prelungind punctul A qr punctul B (puncte situate posterior 1a nivelul M 2) prin CG, apar doui puncte simefrice C gi D anterioare, ele fiind in echilibru static cu punctele A gi B. Orice punct considerat anterior liniei anterioare CD nu se poate echilibra static prin simetrie pe arcadd. Deci, orice ed.enta[te anterioard acestei linii se protezeazd prin proteze asimetric echilibrate static. Echilibrul se realizeazdinsd, ?n ace st cazpitrt mai multe prelungiri cu sprijin pe arcada opusd, cdtmai aproape de pozitria punctului simetric edentatiei. RezistenJa alimentelor depinde de consistenla lor: moi, medii, tari, dure qi foarte tan, coefrcientul Ral av6nd valori crescatoare. ,\ldtu.'i de coeficientul de masticafie sau coeficientul de rezistenlI propus de LERICHE, DUCHANGE poate fi folositd qi valoarea suprafelei parodontale radiculare, dupd TYLMAII{N: Tabelul coeficientilor de rezistenta dupa LERICHE:

IC L
maxilar

PM1 Pl'l2

MI M2

M3 2-5

mandibula

Tabelul coeficientilor de rezistenta dupa DUCHANGE:

IC IL C

PMl PM2 Ml M2

M3
.t-- J

maxilar
mandibula

t<

2-5

In protezare forla activd (FA) se manifesti asupra dinlilor artificiali,


iar forfa de rezistenla (FR) Ia nivelul dinflor naturali restanfi gi al osului
suport.

CURSUL 6,7 ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE

MOBILIZABILE

I. SEILE PROTETICE
qeile acrilice. 2. qeile metalice. 3. 9ei11e mixte.

l.

II

ARCADA DET{TARA ANTTT'ICIALA

- tipurile de dinli: acrtlat; porfelan; coroene qi fa{ete din acrilat. (pentru zona fr ontald s aLL zona later ald) .

III. CONECTORII PRINCIPALI


1. conectorul principal acrlltc palattnal.

2. conectorul princip a\ acrtlic lingual. 3. conecto n prtncipali metalici A. Bare: - bare palatinale: transversale. sagitale - bare mandibulare: bard iinguala.
bard vestibulard. bari dentara.

B.

Pl5cufe: mandibulare: pl6cu{a dento-mucozal|


maxilare: p16cu{a mucozaLd cu ldtrime redus6 plilcula mucozald cu lftime

mandibular6

mat9

pldcufa mucozald antenoard qi posterioar6 fenestratd

plilculamucazalilin formd de U
deschis posterior plilcala dent o -muc ozaLh plac E" p alatinalL c o mplet6. C. Conectorii dentari- croqet continuu.
IV. CONECTORII SECUI.{DARI

I. $EILE PROTETICE
Caracteristici: - geile protetice vor avea greutate qi volum redus corespttnzdtor zonei
neutrale. - rezistenld mecanica qi stabilttate frzico-chimicd. - o bun6 conductibilitate termicd pentru a stimula {esuturile din variafiile de cald I rcce qi a completa astfel senzagiile gustative. - sdrefacd funcliile pertarbate de edenta{ie.

jur la

Clastficare: Dupd materialul din care sunt confeclionate se desprind urmdtoarele

tipuri de gei: - qei acrilice - realizate din polimetacrjlat de metil cu grosimea de 2 mm. Prcztntd doi versan{i: vestibular qi oral, o fald mucozali qi una
proteticA. - gei mixte sau metolo-acrilice.

$eile mkte, metalo-acrilic e sau $aua metalici a scheletului este turnatd" metalicd Componenta impreund cu celelalte componente metalice qi asigurd rctentia Si rezistenla metalicd a componentei acrilice. Volumul qeii metalice trebuie si fie minim,
dar de r ezisten\a me caricd maxirrr6,.

La nivelul crestelor edentate prezintd elemente de retenfie pentru dinlii


artiftciali
- formd de plasd sau grlld" cu ochiuri mici gi dese. - formd de plasl cu ochiuri largi, desutihzatl. - formd complet metalic5", retenliile pentru acnlat fiind butonii sau

ciuperculele de pe suprafala externd. Aceste retenlii se intind pe creasta edentatl, fErd si deplqeascA 28 din diametrul vestibulo-oral al srestei. in zona vestibulard frontald" retenltile vor fi. mai reduse ca volum pentru a nu transpare metalul pttn awllat. Lungimea geii metalice va fr de 213 din lungimea crestei, iar tillimea pe versantele laterale va fi de 213 din ldfmea crestelor. in po4iunea distald in edentaliile terminale, pe mijlocul crestei in dreptul molarului doi , va avea un buton de distan[are sau stop distal, care are rolul de a impiedica bascularea scheletului ?n timpul qtupuirii acrilatului. tn zona frontald butonul este pe linia medianS. Unirea geilor metalice cu conectorul principal trebuie sa fie frcutz- pe o suprafa\d mare, rezistentd, aici existAnd solicitarea maximd in timpul masticaliei. Joncfiunca cu conetorul principal se face totdeauna pe versantul oral al geii unde se realizeazd o treaptdpe fata internd gi o treaptd pe fala externd ale conectorului principal, pentru ca La acest nivel colnponenta acrlltcd, sd se termine net, fbrd o denivelare intre conectorul

principal qi qaua acnlicd. Aceste doud trepte vor fi adAnci de lmm. qi realizate la nivele diferite pe cele doud fele ale conectorului prineipal. $eaua metalicd. va fi ?ntotdeauna realizatd la distan[e de I mm de creasta alveolard, ceea ce se obline prin foliere cu ceard, spaliul rezuLtat fiind complectat cu componenti ac'.ihcd,. Componenta acrilicb, reahzatd, din acrllat roz termopolimeizabll,
inglobeazd componenta metalicd a geilor protetice

II. ARCADA DEI{TARA ARTIFICIALA


Pentru rcabzarea arcadet artificiale se utt'lizeazd

-din1i prefabncati din porfelan. Mijloacele de reten{ie sunt crampoanele butonate sau nu. Realizeazd funclta esteticb in condiliile cele mai bune, dar
au un grad de duritete rrlare.

- dinli prefabricatt din acrilat (sau mod ela[i in

laborator) sunt cei mai

utlliza\i. CerinPle de ordin estetic imPun: - alegercaculorii, formei qi mdrimii dinlilor atttftciali
-respectarea liniei rnediene. -individualizarea arcadelor dentare fuontale artificiale qi mascarea efrcientd a aspe ctului artific ia( treme, diaste me, inc on gruen{e ). -r ealtzar ea curburii gi simetria dinlilor fr ontali.

-pentru rcahzarea plenitudimi faciale din regiunea frontald- drnlii monteazA cu margin ea incizali in afara crestei.
Ceringe de ordin funcEional:

se

-dacd caninul are coeficient de rezistenJi redus. se preferd prin protezare funcfa de grup. -niciodatd nu se fansforrnd flrnclia de grup in firnctrie caninS. - in edentalll\e de elasa a IV a Kennedy reduse, eu absen{a eelor patru incisivi, se reface ghidajul anterior qi se va rcaliza dezocluzia distald.. - in edentalia de clasa a IV a Kennedy cafe ccuprinde qi caninii, ghidajul anterior nu poate ftrealizat numai pe drnlii frontaliqi se va pdstra contact gi distal, deoare ce in acest oaz qa.ua frontald are caracter de qa terminald. - obieotivul principal il reprezinth refacea funcliei estetice gi fonetiee qi secundar stabilitatea PPM in timpul mastica[iei gi degluti{iei. Realizarea arcadei artrfrciale in zona laterald: Se urmdreqte alegerea formei , mhrimn, culorii gi materialului din care se vor confecliona dinlii artificiali. - drntrii prefabricay din porfelan au drrtata mate, utiliza\i rar, due Ia uzwra antagoniqtlor natw ali. - din{ii prefabricali (sau relizaltin laborator) din aerllat.

Cerinle de ordin funclional in montarea din{ilor: Obiestivele prineipale sare stau la baza morrtarii dinlilor artifieiali sunt legate de refacerca func[iei mastic atoni gi a deglutiliei gi realizarea unei stabilitali statice gi dinamice a PPM ?n timpul funcliilor SDM. - suprafatra unei qei trebuie sd fie cel pu{ur dubl5 fala de suprafap de secliune la colet a dinlilor pe care-i inlocuiegte. Deci, suprafa{a geii trebuie sd se extindb cdt mai mult in limitele funclionale ale cdmpului protetic. - dintrii arttficiali monta[i pe mijlocul crestei. - volumul vestibulo-oral al dinlilor artiftciali sa fie mai mic decd al celor naturali. - relieful ocluzal sd corespundd reliefului ocluzal al dinlilor antagoniqti cu care trebuie sdrcalizeze cattacte ocluzale firncfionaLe. - qanful intercuspidian al dinlilor artifrciali trebuie si corespundd liniei ce uneqte pintenii ocluzalt care realizeazd sprijinul dento-parodontal al geilor. - for\a de solicitate ocluzalS sa cadd, in mijlocul qeii, la nivelul cdmpului geometric, sau sd fie cit mai aproape de dintele limitrof edentaliei, gi sd contribuie la sprijinul dento-parodontal (dupa legea lui CANOD). - micqorarea solicitirii suportului muco-osos prin diminuarea suprafe{elor ocluzaleale dinlilor artificiali cu l0% pentru ftecarc dinte pe care il inlocuiegte (legea lui Al.{T). Este necesar ca suprafelele sd nu fie reduse mai

mult de 6A%. - ACKERMANN a sintetrzat prineipiile bio-mecanice ale realizdri arsadelor artificiale?n cadrullegii ,,celor trei H,,: - heteropozitria'schimbarea ordinii dintrilor artihciali pentru ca dinlii cu suprafald ocluza76, mai mare sd fie plasa{i cdtre centrul geomeffic al qeii, ?n vederea realizdrii unei stabllitiltt mai bune. Se inverseazd" pozilia premolarului doi cu molarul unu. - hetromorfia- modificarea morfologrei dinlilor artificiali fa[d de cei naturali. Se reduce suprafala ocluzald, a din4ilor artrficrali, se reduce cnspidarea dinlilor din zana laterald pentu ca fo{ele oclazale verticale de presinne sd se descompund, in renrltane oirzontale, in numdr cfit mai mic
pentru a nu destabtliza qauaproteticX. 'heteronumLruT- se referd la reducerea numdrului de dn4i Ia nivelul arcadei artificiale, in special la nivelul qeilor terminale. Molarul 3 nu se monteaz[" pe arcada artiftaiald,, intre ultimul dinte montat pe $a qi extremitatea ei, serezew1,un spaliu liber de 1-1,5 cm.

III. CONECTORTI PRINCIPALI ( MAJORI ) ^ \ - r \v i Conectorii princip ali realtzeazi untrea qeilor protetiee qi transmitera ( t/* ^^^rr,AU'hrL4n \] fortelor de solic itaie ocluzalh de la o qa Ia alta gi de la o qa la lelernentele de

6)

mentmere, sprijin qi stabilizare. Ele sunt elemente transversale ale PPM. C ondiliile r e ahzar Ii c one ctori I or princ ip ali : - sd fie aqeza\t simeric pe arcadd. perpendicular pe planul sagital. as igur6nd eonfortul pacienttrlui- sd aibit rigiiitate,in acest mod fiind un suport stabil pentru celelalte componente ate pptvt. Rigiditatea este dkijatd de ldlirnea conectorului principal pentru maxilar gi grosrmea profilului pe secliune pentru rnandibulb' sd realizeze profilaxia pentru {esuturile c6rnpului proteti. Profilaxia parodontalh se reaLtieazh prin,ol.asarea la distanla de din1i, de parodonliut ior, qi de asemenea sd realizeze qi o profilaxie a zonelot negative ale c$mpului protetic care se vor desporrdra prin folierea modelului: paptla

incisivi, rugile palattne, torusul sau rafeul median' - ,rolrr* qi grosime minimS penrtu a nu jena func{ionalttatea lirnbii qi pentru asigvriea confortului static qi dinamic al protezei pralial mobilizablle. - asigurarea unui conforl pennanent pentrrr pacient prin respectarea conturului anatogric aI cArnpului protetic acoperit (rugi palatine) qi asugurarea unei ieiene orale prin lustruirea corectd a conectorilor principali' iotetoit.u 1or cu cu celelaite elemente componente
a1e

PP\l si

se

realizeze in

unghiuri rotr.rnjite. Clasificarea conectorilor pnncipaii se face dupd urmatoarele criterii. - dupa topografre: rnaxilari. mandibulari. -dupa materialul drr care se confec\ioneazd,'. - aenlat:- plaod as-j,lied palattnald, pTaed ac.,ttlisd iingua16, - metal: - crom-coba\t, aliaje nobile, aliafe inoxidabile tip crom- nichel. C O I{ E C TO RI I P RI I,{ CIPA LI ME TA LIC I Se pot utllizala - ma,xilar: conestori principali metalici palatinali. - man dib ulf : c onectori princ ip ali metalic i mandibulat i. Se prezinti sub formd de placule sau bare. Materiale din care se realizeazd sunt: - stelite de crom-cobalt folosite frecvent. - aliaje nobile din a,ur pLa'tinx' - aliaje tnoxidabile ( crom-nichel). - aliaje inoxidabile ( fero-crom-nichel). Caracteristicile conectorilor principali metalici sunt:

- rigiditatea aare se obline pdn lalimea conectorului principal la maxilar sau grosime qi profil pe secgiune labara linguala mandibulara. fugiditatea face ca solicitdrile funclionale la care este supusd proteza sd fie repartizatd.
suprafelelor de sprrjin dento-parodontal gi muco-osos. - profilaxia {esuturilor cdmpului protetic: se despovireazd papila incisivS, rugile palatine, rafeul median, torusul palatin sau conectorul principal trebuie sI treacd la distanlb de parodonliul marginal al dinqilor restanli. - confortul pacientului se realizeazd prin: - simetria conectorului principalfalE de lina medianS. aplicarea conectorului principal perpendiculra pe planul mediosagital. - plasarea conectorului princip alin zane cdt mai pulin funclionale. - reducerea de volum ( la maxilar vor {rplati). - conectorul principal sd reproduci fidel conturul anatomic pe care-l ocupS (rugile palatine), iar acoperirea s5 nu fie mai mare decln este necesar. - intAlnirea conectorului principal cu celelalte elemente ale protezei trebuie sd se facdinunghiuri rotunjite qi foarte bine lustruite. i ' I. conectori -.ingi' !'i sr formd de ' .

ctnp.oaQ) Pot fi tfansversale si sasitale. oi:lo o>/n *1 '-------i-l--i--l-i---1 p a latna 1e'[!e"q1qg541gl"u rsale urmdto ar eLe p o zilii ; @b are le - bara ql1jlcie sygrsala situatd la nivelul olarului unu - bpIAlggtelggg sitsatd la nivelul nu la limita de #4

iare /ou;*t

L.--_-.e...:

<## "i/---''
\ 4(\Cti/Ab

o# '' Y#+i'Ht7'
-

lut-mt)to pz't'6q lo

r@.

- baff antettaary. La unirea ei cu elementele pe care le conectezd" se ldlegte in evantai, pentru ca unghiurile de unire si fie rotunjite. - sunt o.rientate para4edian, sunt eele mai nebiolosice si rnmezd, curba arcadei Ia 10 mm inal. Ele
se unesc cu elemqnlgle_de;qge4iung 41g Unor qei, pe care

ra,

le Ieagd, intre ele,

dar rezula simetriei impune plasarea unor bare identice a onusd. Din asocierea celor doui poalli a barelor transversale cu eele sagitale, rcniltd urmdtoarcle tipuri de conectori principali : - rc_onector principal in formi de ..tfu. deschis anterior din doua bare /7..\'T_-gi una transversalS, dispusi posterior. Qg,149 din doua bare sagitale qi una transversald, dispusd - ao\ecto, pn",pip,,eli"*qr, din combtnafia u fu5 bare sagitale]i doud --'\--L^..^ **^*::;;:l;-- -- -,------

antcrior. (

*taaJ latimea de 6-10 mm qi grosimea de 3-4 mm, fiind \tr-" situate la distanld de mucoasa eu rezihenld mare. Pe sec{iune au formd
o:alat!, ?n picdturl, rotund4 sau semletundi, cu suprafafa pland
mucoasa. 2 . Barele nmndibulare
spre

I d"t'^'

).P

--G-to

= ]'-4tn/r)

m-'t

fi blasatiln elreptul ve-rs semipriformd gi pot t_--r -- -' procesului alveolar sau plasate vqstibulalal in verg?nlllyi dreptul *9_9la!,
ll:--r

Au f.oqq diferite pe secfiune: ovakq{ r@dd,

'

selutrJiru4

dentar.

lBara liuguqldt
Este plasatd in dreptul versantului lingual al procesului alveolar, intre fundul do sac lingual qi parodon{iul marginalla aproximativ 3 mm, marginea superioard a barei afldndu-se 1a o distantd de 4-5 mm. Fald de mucoasa procesulut alveolar, plasarea barei linguale depinde de forma anatomrcd a procesului alveolar, rezllientp mucoasei crestei alveolare qi de tipul de sprijin al protezei : - in sprijin dento-parodontal, distan{a minimd este de 0,3 mm (se obtrine prin folierea modelului ). - in sprijin mixt, plasarea se face in firncJie de rezllien{a mucoasei qi inclinarea procesului alveolar : proces alveolar vertical qi rezilienld miniml folierea este de 1 mm ; proces alveolar oblic - folierea este de 1,5 mm ; proces alveolar oblic cu rezfienfi mare - folierea este de 2 mm: proces alveolar retentiv qi concav sau dingii sunt lingualizali - folierea este de 1.5 - 2 mm: Dacd existd torus mandibular, folierea in aceasti zand, este de 0.5 - I mm. Plasarea linguald a barei metalice presupune indl{irnea procesului alveolar, intre fundul de sac lingual gi parodonliul marginal, de 9 - 10 mm. Profilul bazei cel mai folosit este cel de formd semipiriforml" cu

porfiunea mai voluminoasl plasatd cdtre fundul de sac, iar extremitatea subliati cdtre parodonliul margrnaL Dimensiunea barer semipiriforme este de 4-5 mm ?ndlfime, 1 mm grosime la extremitatea superioard qi 3 mm la exffemitatea inferioard. Muchiile sunt rotunjite. Zsnela de minimd rezistenld mecanicd sunt plasate Ia mijlocul barei, la unirea cu qeile qi la joncfiunea cu conectorii secundari. Unirea baret linguale cu geile protetice se va face printr-o porliune mai Iati gi ingrogatS, cu un prag la exterior gi unul in interior mucazal, d" qq4g_yr_Wffii acrilafiil geilor.

Este situatd vestibular, pE versantul procesului alveolar, in&e


parodonliu qi fimdul de sac. Se indicd atunci c6nd arcada alveolo-dentard, are o inclinalie prea tnare lingual, prezrntd torus mandibular exagerat care din

.':rir

:'rI.*i]ii!!1w{fi:-4iq{li1jil.:i

indepartat preprotetic, ceea ce contraindicd plasarea barei linguale. In zonavestibulard se menlin aceleagi eondifi pentru plasareabarei, ca gi cele expuse anterior' Ba ra mandibulard dentard Se aplicd in cazulin care ambii versanli ai crestei alveolo-dentare sunt de inelfme redusS. Ea poate fi situatd vestibular, inestetic, sau lingual, 2 supracingular qi supraecuatorial. Bara dentard are urmdtoarele dimensiuni : *rn grori me, 3-4 mm 16trime, qi nu trebuie canfundati cu croqetul continuu, deoarece dimensiunile qi funcliile lui diferd'

motive generale nu poate

fi

pout* fi situat la maxiiar cu contact mucozal sau dento-mucozal, in timp ce conectorul prrrcipal mandibular sub formd de placuli are raPort
numai dento-mucozal.
P

conectori principali mandibulari sub formi de plicufe:


Extremitatea inferio ard are forma barei linguale qi ajunge pdnd in qi fundul de sac lingua1, fdrd ajeaa mob tlitatea fiziologicd a planqeului bucal a frenului limbii. Superior, se continud cu o pldculd subEire de 0'4-A^5 mm, care se termina pierdut pe dinlii inferiori, lingual acoperind toatd zana supracingulard, ci un relief extern eare va imita relieful feplor linguale ale dintrilor frontali. Interdentat, placa ajunge pdnd la inal{imea punctelor de contact. La nivelul parodonliului marginal, placatrebuie s5 fie distan[atd 0,20,3 - mmsau se decoleteazdplaca?n aceeaqi manierd ca qrla maxilat' tn regiunea laterald placa ajvnge pind in apropierea felelor ocluzale ale dinlilor restan{i, ajung6nd pena la nivelul punctelor de contact. Se face proteclie parodontala prin decoletarea placii la nivelul parodon{iului margtnal al dinlilor laterali. Sprijinul parodontal se realueazd prin intermediul pinteni lor o cluzali sau tncizali.
ldcutra dento-ntucozald tnandibul ard

de pldctId Qonectori principali maxilari;qb forrylii Q_uqqlqgUgi, - ,. pt."itttu t.tb formd de pldcule mai inguqte s4u mai late, in fi'rnclie de mdr imea, ?ntindere a, edentaliei cu cdt pl5culele sunt mai inguste, - grosime a c grosimea trebuie sa fie mg mare de 0,6 mm gi inyers de 0,4 mm. - luti*tu minimd sa fie egal6 cu mdrimea spalulgl e4gqtat' oprindu-se la 5 mm' de parodon{iul dinlilor

restan.{r.

- anumite zofle
marginal).

tetic se despovdreazd de presiuni (rugile palatine, papila retroinsisivi, rafeul median, torusul palat'tn, parodonliul

- conectorii principali maxtlari care vin in contact cu mucoasa

pldcu{e musozale, iar pldcu{e dento-mu c ozale. - marginile anterioare qi posterioare ale conectorilor prrncipali se ingroaqd ugor pentru a evitaleziunile mucoasei in timpul infunddrii protezelor. - limita anteriaard a pldculelor maxilare se face intre doui rugipalatine sau pe versantul ascendent aluneia,limita posterioard fiind inarntea liniei AhPldcu[a mucozald cul61ime redusd Este indic atdin edenta{ii laterale cu sprrjin dento-parodontal. Ldlimea pldcuJei este egal6 cu mbrirnea spafiului edentat qi concordS cu aria delimitatd de cele patru puncte de sprijin ale ptotezei. Grosimea de 0,6 mm' nu ajunge in zana rugilor palatine. Pentru protec{ia rafeului median se foliazd cu 0,3-0,4 mm, iar pentru torusul palatin 0,5-1 mm. Plbcu{a mvcazaTd cu 151ime mare Este indicat|?nedentalia de clasa I-a qi clasa aII-a Kennedy, cu creste alveolare bine reprezentate, existdnd mai mult de 6 dinli restan{i, iar torusul palatinabsent sau foarte redus qi in edentalltle lateto'tetminale. Limita anterioard din zona rugilor palatine este la hnia ce uneqte arbitrar cei mai anteriori pinteni ocluzalfi,limtta este postero-anterior de linia Ah. Latimea trebuie sI fie cel pulin cdt lungimea geilor. Este necesard proteclia parodontala (decoletarea gi pldcula cu marginea ei la distan!6 de 5 mm fali de parodon;iul dinlilcr)" folierea rugilor 0-2-A3 rrm. a torusului 9i a rafeului median. Pldcu{a mucozald anterioar6 qi posterioard fenestratd Este indicatdin toate tipurile de edentalie, dar ndicatia de elecle este cAnd torusul palatin este mare, situat ?n mijlocul bol1ii palatine, cdt gi pentru redarea confortului pacientului pria fenestrarea palattnald a pldeufei. Are formd de patrulater cu unghiurile robtnjite, foarte ngid, cupldcu[a anteioard. maiLath de 6-9 mm, la distanfa de cel putin 5 mm de parodonliul marginal al din{ilor frontali, panlel cu acesta gi situat intre doub rugipalatine. Suprafala externd redi anatoform caracteristicile bo{ii palatine din aceastd zon6. Pldcula posterioard, mai ingu.stl 4-5 mm, este pe secliune semiovall, avdsd aspect debafi. Pldca\aarfiertoarl,este unit5 depldculaposterioarhcu2benzilaterale de 5-6 mm la1ime, plasate paralel cu parodon{iul margrnal al din{ilor qi la o distanla de 5 mm de acesta. Pldeula mueozaldin form^6 de ,,1J,, desehis posterior Este indicatd dacd existd torus palatin mare, plasat posterior pind apraape de limita distala a palafi;Jui dur. l'tru are tigrditate pfea mate,

se numesc cele care au contact qi cu dintii restanli se numesc

grosimea fiind de 0,6 rnm. Respectd toate condiliile tehnice gi de protec{ie a zonelor de despovdrare descrise anterior. PlScula dento-mu cozald E,ste rrdic atd datarild existen{ei a pulini dinli restanli (grupul frontal) qi cu torus palatin situat posterior. E,ste indicatd gi in edentafile care se asocrazd gi breqe situate in regiunea anterioard frontala. La{imea pldcu{ei trebuie sd asigure rigiditatea qi s[ permitd ocolnea torusului situat posterior. itr .egr,rtea frontal5, se {rxeazd" supracingular, unde marginea plScu{ei se subtriazd, pierzindu-se lin pe din1i. in regiunealateral}", se 1-ace decoletarea qi eliberarea parodontalS cu 5 mm. Pldcula dento-mucozall. nu trebuie si se sprijine pe planuri inchnate. Se despovdreazd zonele cunoscute. paplla retroincisivd A,2-0,3 mm, rugtle palatiae 0,3 mm, parodonliul marginal 0,20,3 mm. P lac a p alattnala c ornp letd Este indicafiin edentalii cu mai pulini dinli restan{i qi creste edentate atrofiate. Limita anterioard este supracingulard iar interdentar ajunge pdnd la nivelul punctelor de contact. Limita posterioari este reprezentatd de linia Ah. Sprijinul dento-parondontal se asigurd prin crearea de trepte supracingulare pe canini qi dinlii centrali sau pinteni :rl.crzali (gheru{e) Menlinerea este favorabild datorttf, adeziunii. Grosimea este de 0,4 mm. Se de spovdre azd zonele cunoscute. 3. Conectorii derstari Reprezintd elemente structurale ale protezelor scheletizate, ce fac legdtura intre componentele pratezet qi asigurS rigidttatea qi stabilizarea intregului ansamblu. Se prezintd sub formd de benzi sau bare. Se plaseaza pe din{ii anteriori supraeingular gi pe eei posteriori supraecuatonai. Au o la1i-me de 2-3 mm, grosime de 1 mm. iar pe sec{iune au fortnd, ovalard,,lungirnea find variablll, cuprtnzdnd 2-8 din1i. Pentru a putea cdt mai bine adaptali pe dinli ;i pentru a transrnite axial presiunile masticatorii, uneori este necesard o glefuue a fe{elor orale ale dinlilor pe care se insereazd. sau a fe{elor ocluzale ale dinlilor antagoni;ti. Conectorii dentan pot fi continnui, fhrd a tnfluenla intercuspidarca maximd ; discontinnui, in csz de diasteme imporlante salr prognatism mandibular.

Crogetul confinuu Indicalia de eleelie o reprezintL, protezele terminale bllaterale. H,l prelungegte bralele opzante ale croqetelor, fiind plasat supracingslar pe fala linguala a drnlilor frontali. Poate fi folosit qi ca element indiviclualizat. Necesitd anurnite condilii de aplicare
:

- 151ime de 2-3 mm, pe secliune formd semiovalS gi grosime


maximd de
1

mm.

trebuie sd aibi o inal{ime suficientS, cu spa{iul necesar autocurdlirii intre bara linguala gi crogeful continuu. - sd se sprijine la extremitali pe pinteni ocluzali sau incizali, elimindnu-se efectul disortodontic de vestibularizare a dintrilor frontali. Rolul croqetului continuu: - mdrkea rezrsten[ei protezei qi rigidtzarca barci linguale. - asigurd sprrjin dento- parodontal. - rol antibasculant, asigurdnd menlinerea indirecti. - stablluareaprotezei in sens disto-mezial. s aLidar izarea di4il or re stanfi. IV. CONTECTORII SECUNDARI @ Reprezintd elementele structurale ale protezelor parliale scheletizate care leagb porfiunile dentare ale scheletului metalic ( crogete, conectori dentari, gherule rncrzale ) de por{iunile mucozale ale protezei ( qei, plbcule ,
bare). Se plaseazd de obicei pe fe[ele proximale ale dinlilor ancord", inspre edentalie, sau se pot aplica gi interdentar dacd existd spa{iu intre din1i.

- dinlli frontali

Conectorul secundar transmite forfele ocluzale aplicate la nivelul arcadei artificiale la dintele ancord,, prin intermediul pintelui ocluza| qi transferd ?n sens invers, spre baza protezei, o parte din solieitarea bratrelor croqetului asupra dintelui. Plasarea corectd a conectorului secundar presupune ca zorua prin care trece conectorul sd fie pland, deretentivizalA, iar traseul gingival foliat, penFu ca parodon{iul sd {re protejat.
Caracteristici:

- si

aibd volum redus, cu traiect vertical, sd nu

fie aplicati pe suprafe{e

conYexe ale dintrilor restanfi.

- si fie rigtzi. - sd tracd la distan!6 de parodonliu marginal, paplla interdentard, fibromucotLsa proc esului alveolar. - joncliunea cu pintenul ocluzal se va face intr-un unghi de 90* sau mai mic, iar joncqiunea cu conectorul principal va ft intr-un unghi de 90* qi in unghiuri rotunjite. Clasificare: - dupd locul de aplicare: - conectori proximali secundai care se aplicd pe felele proximale ale din[ilor st61pi ce mlrginesc edentalia, ocupdnd 113 din suprafa{a proximalS a dintelui st61p. Contactul intim cu dintele st6lp se face prin drijarea planului de

ghidare

in regiunea crestei marginale pe aproximativ 2/3 din indl{imea

conectorului prineip aI, eu protec{ia parodon{iului marginal. Indicatie: - in edentagiile de clasa a I-a pleacd din gea qi se termind la nivel ocluzal pentru dintele st61p, conectorul secundar av6nd ro1 in acest caz de a ghida inserfia qi dezinserlia PPM. - in edenta{iile de clasa a III-a cdnd leagd pintenul ocluzal de
qea.

- conectori interdentari secundan care se aplicd oral interdentar. Au formd


triunghiulardpentru spaliul interdentar, dar Ia distanla de papila interdentard gi mucoasa procesului alveolar de 0,2 mm. Indicalie: - edenta{ii de clasa a I-a unesc pintenii de conectorul principal, avdnd qi rol antibasculant. - unegte crogeful continuu de conectorul principal. - dupa modul de reaLizare'. - conectori secundart ai bralelor retentive ale crogetelor dwizate. Pornegte vestibular sau oral din qeaua PPM cu traiect oruontal sau oblic, apoi la mijlocul felei laterale a dintelui st6lp ia pozilie vertical5 gi ia contact cu dintele deasupra ecuatorului protetic. De aici se va contiwa cu por{iunea flexibil5 a bra\ului retentiv al croqetului. El va fr la distanlA de parodon{iu lrrargtnal gi mucoasa procesului alveolar. - conectorul secundar de intirire a crogetului inelar cu 4 brafa Pornegte din pintenul secundar al croqetului cu 4 brale qi se termind in ga sau ?n conectorul prncipal. Are rolul de a asigura igiditatea sistemului. - conectorii secundari elastici oblinuli prin grosimea micd sau lungimea mare a brafului elastic, fiind indicat in edentalii de clasa a I-a pentru a egalaa diferenla dintre rezllien[aparodontald gi cea fibro-osoasd.