Incubaia artificiala Procesul de dezvoltare embrionara, de la zigotul cu viata latenta din oul fecundat i pn la stadiul de pui sau boboc

de o zi cu viabilitate normal se numete incubaie; acest proces se poate desfura numai sub influena anumitor factori fizici de mediu i ntr-o perioad bine determinat de timp, caracteristic fiec\rei specii sau chiar rase de psri. Incubaia oulor poate fi natural, cnd factorii fizici necesari dezvoltrii embrionului sunt asigurai de pasrea cloc i artificial, cnd aceti factori sunt produi de maini speciale, numite aparate de incubaie.

Tehnica incubaiei artificiale a oulor de gin Istoricul incubaiei artificiale Primele date privind practicarea incubaiei artificiale provin din China,unde, cu mult nainte de anul 2000 .e.n., se utilizau cuptoare de diferite capacitai, realizate din lut ars, cu cte dou ncperi suprapuse; n ncperea de 535c24f jos se fcea focul,iar n cea de sus se introduceau oule, aezate ntr+un co, pe fundul cruia se punea un strat de pmnt cu rol de meninere constant a temperaturii de incubaie. n couri, oule erau pstrate 11-16 zile (11 zile oule de gin, 13 zile oule de ra i 16 zile oule de gsc), dup care erau trecute pe sertare, n vederea eclozionrii. Din ziua a 4-a de incubaie, se proceda la ntoarcerea oulor de 5 ori n 24 de ore, operaiune ce se ntrerupea nainte de ciocnirea cojii minerale. Controlul temperaturii se realiza n mod empiric, prin atingerea ctorva ou luate la ntmplare din couri, de pleoapa operatorului, aceasta avnd o temperatur apropiat de cea specific incubaiei.. Preocupri pentru obinerea puilor prin incubaie artificial au existat i n vechiul Egipt. Astfel, Aristotel amintete n scrierile sale c egiptenii, cu 400 de ani .e.n., practicau incubaia artificial a oulor n grmezi de blegar, ulterior, tehnica a fost perfecionat, n sensul c, oule erau puse la incubat n vase de lut, care la rndul lor se ngropau n blegar (Pliniu cel Btrn).

Incubarea artificial a oulor n Egipt nu s-a oprit la acest nivel de dezvoltare, ci s-au cutat diferite soluii tehnice, pn s-a ajuns la construirea unor adevrate staii de incubaie, cu capaciti de 100.000 de ou pe serie, n care incubatoarele se prezentau sub forma unor cuptoare speciale. Aceste cuptoare erau confecionate din crmizi i aveau pereii dubli,ntre care se interpunea un strat izolator de nisip uscat, argil uscat sau de paie tocate. n centrul fiecrui cuptor se gsea un coridor, folosit i pentru uscarea puilor dup ecloziune. De o parte i de alta a coridorului erau dispuse compartimentele de clocit (cte dou de fiecare parte, suprapuse) ; n compartimentul de jos se puneau oule la clocit, iar n cel de sus se fcea focul, astfel nct cldura radia de sus n jos, soluie tehnic preluat i la incubatoarele moderne. Egiptenii cunoteau importana ntoarcerii oulor i practicau mirajul. Verificarea temperaturii se fcea, mai ales, cu ajutorul simurilor, dar i prin intermediul unui ,,termometru, la care partea activ era alctuit dintr-un amestec de untdelemn i seu, ntr-o anumit proporie.

Grecii i romanii au avut i ei ncercri de nmulire a psrilor pe cale artificial, prelund metodele egiptene de incubaie a oulor n blegar, rezultatele obinute nu au fost cele scontate, dat fiind diferenele climatice dintre aceste ri i Egipt. Adevrata revoluie tehnic n construcia aparatelor de incubaie a fost marcat de descoperirea termoregulatorului cu band bimetalic de ctre Bounemain n 1873, dar mai ales a capsulei termostatice n 1881, de ctre Hearson.Aceste descoperiri au stat la baza fabricrii incubatorului lui Voitellier n 1877, dar i a unei serii ntregi de incubatoare de suprafa, cu capaciti de pn la 200 ou pe serie Pn la nceputul celui de-al doilea rzboi mondial, n ara noastr se importau numai incubatoare de suprafa, de mic capacitate. ncepnd cu anul 1949 s-a trecut la importul masiv de incubatoare de volum, de tipurile Nickerl, Petersime, Gergely, Bismark de mare capacitate, dar n paralel, a fost demarat construcia pe plan local a unor incubatoare originale, precum : B-36, B-60, B-30, D-3, C.M.O. etc.

La ora actual, n ara noastr exist un sector industrial destul de bine pus la punct, n care sunt produse aparate de incubaie cu capaciti variabile, de la cele destinate uzului familial i pn la incubatoare specifice unitilor avicole de tip industrial, realizate sub licen Buckeye n practica avicol, majoritatea staiilor de incubaie funcioneaz dup principiul seriilor de incubaie, respectiv, introducerea n acelai aparat a unor arje successive de ou, dar exist i staii unde se aplic sistemul de lucru all in-allout (totul plin, totul gol),potrivit cruia fiecare incubator se ncarc de la nceput la capacitatea proiectat, urmnd ca la momentul transferului s se fac trecerea oulor cu embrionii normal dezvoltai n eclozionatoarele aferente. Regimul de incubatie Dezvoltarea normala a unui embrion poate avea loc numai in anumite conditii, bine determinate, de temperatura, umiditate relativa a aerului, schimb de gaze, pozitie a oualor si intoarcerea acestora, factori care alcatuiesc impreuna regimul de incubatie. Practic, incubatia artificiala a "copiat" microclimatul pe care pasarea-closca il asigura oualor si prin urmare, in cadrul analizei factorilor fizici de incubatie vor fi facute referiri si la nivelul acestora in clocitul natural. 1. Temperatura Caldura reprezinta principalul factor fizic de microclimat care determina reluarea dezvolt\rii embrionare ce este incetinita imediat dupa expulzarea oului. Astfel, intr-un ou fecundat si mentinut la o temperatura ce depaseste +270 C, cresterea embrionului se desfasoara intr-un ritm normal; scaderea temperaturii la o valoare sub +210 C determina incetarea dezvoltarii embrionare, care este reluata numai atunci cnd temperatura ajunge la +26,50 C. Prin urmare, variatiile in plus sau in minus ale temperaturii fata de cea normala, duc la diminuarea indicilor de incubatie, dar si la scurtarea sau prelungirea duratei normale de dezvoltare embrionara. Temperatura in incubatia naturala. Temperatura corporala a clostilor (maurata rectal) este de +40,8 +40,50C la inceputul incubatiei, dar scade progresiv catre sfrsitul acesteia, ajungnd la valori de +40,3+40,10C.

Temperatura in incubatia artificiala. In incubatoare, caldura este produsa artificial (de regula, cu rezistente electrice) si ajunge la nivelul oualor prin convectie. Temperatura optima unei dezvoltari embrionare normale este de +37,5+38,00C; aceasta este o valoare medie deoarece, la inceputul incubatiei este necesar un aport mai mare de caldura, dupa care (de regula ziua a 10-a de incubatie), temperatura se reduce, consecutiv cresterii caldurii biologice produse de fiecare embrion in parte. Cea mai mare sensibilitate fata de temperaturile ridicate o au embrionii din ouale de palmipede, datorita continutului mare de lipide din galbenus.

Incubatoarele de suprafata-distributia caldurii este pasiva deoarece ventilatia este naturala; prin urmare, in aparat vor exista straturi de aer cu temperaturi diferite, mai mari la nivelul superior si mai mici la cel inferior. Datorita acestei stratificari, intre partea superioara a oului (este asezat orizontal) si cea inferioara vor fi diferente de +1+30C, motiv pentru care temperatura masurata la partea superioara a oului (considerata temperatura de lucru) va fi mai ridicata (+38+39,50C) dect media indicata anterior. Incubatoarele de volum- repartizarea caldurii se face artificial, prin ventilatie mecanica, ouale primind acelasi nivel de temperatura pe toata suprafata lor si de aceea, temperatura va fi ceva mai redusa +37,5+37,70C, dar cu conditia asigur\rii anumitor valori pentru ceilalti parametri de incubatie, respectiv: 60% umiditate relativa, 21% oxigen, maxim 0,5% bioxid de carbon si o viteza de circulatie a aerului de 3-5 m/min.; daca acesti parametri ramn constanti, dar se modifica temperatura in plus sau in minus, se reduc mult indicii de incubatie, mai ales la valori ce se apropie de +35,50C sau +39,70C. Temperatura maxima mortala pentru embrioni (masurati in centrul oului) este de +41,1+43,30C. Efectul suprancalzirii se manifesta prin accentuarea ritmului de dezvoltare al embrionilor, insotita de cresterea cantitatii de CO2 degajat, scaderea capacitatii de ecloziune si marirea frecventei de aparitie a embrionilor anormali inca din primele zile de incubatie. Reactia embrionului fata de cresterea temperaturii este diferita de la o etapa de dezvoltare la alta: in primele 19 zile reactioneaza asemanator animalelor cu snge rece, marind eliminarea de CO2; din ziua a 19-a si pna la ecloziune este neutru (cresterea temperaturii externe nu influenteaza productia de CO2); dupa ecloziune, puiul reactioneaza la temperaturi ridicate ca si animalele cu snge cald, adica isi reduce productia de CO2. Scaderea temperaturii este suportata mai bine de catre embrioni, care isi incetinesc ritmul de dezvoltare; daca este intrerupta accidental functionarea sistemului de incalzire, embrionii pot rezista 10-12 ore la o temperatur\ de +20+210C, cu o reducere a capacitatii de ecloziune de numai 3-3,5%. Temperatura minima mortala pentru embrioni este de +1+50C, cnd mor 50% din embrioni si se pericliteaza ecloziunea la ceilalti, dupa 95 minute (la vrsta de o saptamna) si dupa 70-80 minute la vrste mai mari.

Umiditatea aerului Umiditatea in incubatia naturala. Umiditatea din cuibar variaza intre 30 si 50% la gaini si curci si intre 40 si 80% la rate si gste, dupa cum pasarea este asezata sau nu pe cuibar. Acest nivel de higroscopicitate este asigurat de vaporii de apa din aerul atmosferic, mai ales ca sezonul de clocit coincide cu perioadele umede ale prim\verii. Deficitul de umiditate este acoperit de ou prin evaporarea unei proportii insemnate a apei continuta de albus, cale pe care ouale pierd in intreaga perioada de incubatie 16-17% sau chiar 19-22% din greutatea lor initiala; aceste pierderi sunt normale si asigura o buna ecloziune. Pierderile de apa peste limitele amintite sunt daunatoare si de aceea, in sezoanele secetoase, se impune cladirea cuibului pe o brazda de p\mnt (sau umezirea pamntului de sub cuib) sau peste un snop de verdeata, care sa cedeze treptat asternutului o parte din apa continuta. Umiditatea in incubatia artificiala. Asa cum a fost amintit, in incubatia artificiala nivelul temperaturii este mai scazut dect cel din incuba]ia naturala si mult mai constant, mai ales fara abateri in plan superior. Prin urmare, cantitatea de vapori rezulta si din pierderile de apa ale albusului sunt mult mai mici si de aceea, valoarea umiditatii din aparate trebuie sa fie ct mai uniforma. Atunci cnd se respecta si ceilalti factori fizici de incubatie, cea mai buna dezvoltare embrionara se realizeaza la umiditatea relativa de 61% cu limite cuprinse intre 56% si 66%, functie de etapa de incubatie; in perioada de ecloziune, umiditatea trebuie ridicata la valori de 65-70%. Excesul de umiditate in asociere cu suprancalzirea indelungata este una dintre cele mai grave greseli de incubatie, determinnd mortalitatea in masa a embrionilor in perioada de ecloziune, ct si scaderea viabilitatii puilor eclozionati, ca urmare a activarii germenilor specifici diferitelor boli. Puii obtinuti din oua incubate la supraumiditate au o greutate mai mare, dar si un continut in calciu exagerat, multi dintre ei murind asfixiati in coaja inainte de ciocnire, din cauza lichidelor de excretie care, neputndu-se evapora, sau acumulat in oua. La depasiri nu prea exagerate ale umiditatii se poate constata o aparentai mbunatatire a ecloziunii, insa viabilitatea puilor este mult diminuata, inregistrndu-se si o rata crescuta a mortalita]ii pe timpul cresterii lor. Evaporarea masiva a apei din ou duce la concentrarea substantelor nutitive, iar nutritia embrionului cu elementele continute de

albus este nesatisfacatoare. Puii ciocnesc mai greu coaja si multi nu au puterea sa eclozioneze datorita uscarii membranelor cochiliere; cei care eclozioneaza au o greutate subnormala. Nivelul umiditatii dintr-un incubator este dependent de cel al temperaturii asigurate, dar si de valoarea umiditatii din sala incubatoarelor. Ouale vechi (au pierdut apa pe timpul pastrarii), cele spalate, precum si ouale de palmipede au nevoie de un regim de umiditate cu cel putin 5% mai ridicat dect cel normal. Ventilatia Chiar de la inceputul dezvoltarii, intre embrioni si mediul de incubatie are loc un schimb de gaze, in sensul ca, absorb oxigen si elimina bioxid de carbon; acest schimb este redus la inceput, dar se intensifica treptat, mai ales din momentul inchiderii alantoidei si ajunge maxim in ultima zi de incubatie, odata cu trecerea la respiratia pulmonara. Ventilatia in incubatia naturala. Pe cuib, closca sta cea mai mare parte din timp cu penajul infoiat, realiznd in jurul oualor un spatiu restrns si destul de bine izolat fata de mediul extern. Totusi, compozitia aerului din cuib difera de cea a aerului atmosferic, in sensul ca bioxidul de carbon variaza intre 0,2-0,7% (cu limite de 0,15-1,43%), fata de 0,03-0,04% ct este acest gaz in aerul atmosferic. Ventilatia in incubatia artificiala. Rolul ventilatiei este mai complex, deoarece, pe lnga asigurarea unei proportii optime a aerului in aparat, trebuie sa realizeze si o distributie uniforma a temperaturii si umiditatii la nivelul tuturor oualor din incubator. Prin urmare, desi se depasesc cerintele pentru purificarea aerului, cu ct capacitatea unui incubator este mai mare, cu att va creste rata ventilatiei in scopul conditionarii termice si higroscopice a aerului. Continutul in oxigen al aerului din incubator trebuie sa fie acelasi cu cel al aerului atmosferic (21%), orice abatere influentnd negativ ecloziunea. Bioxidul de carbon este necesar embrionului intr-o proportie ceva mai mare dect cea din aerul atmosferic, deoarece actioneaza favorabil asupra metabolismului protidelor si al calciului. Sub actiunea cumulativa a umiditatii si a bioxidului de carbon din incubator, carbonatul de Ca din coaja se transforma in bicarbonat, forma sub care este mai usor folosit de catre embrion, iar in plus, coaja se subtiaza facilitnd schimburile de gaze, dar si ciocnirea ei la ecloziune.

Cnd concentratia bioxidului de carbon din incubator este apropiata de cea a aerului atmosferic, ciocnirea oualor este anevoioasa, multi pui murind in coaja sau au o calitate inferioara (cei eclozionati). La concentratii de 0,9%, bioxidul de carbon devine nociv, la 1% mortalitatea embrionara se accentueaza, la 1,5 % mortalitatea este evidenta, iar la 5% este totala. Cea mai buna dezvoltare a embrionilor se obtine atunci cnd mediul din incubator contine 0,5% CO2, cu limite de 0,3-0,8%. Incubatoarele de suprafata, sunt prevazute cu orificii de admisie si de evacuare judicios amplasate si dimensionate; miscarea aerului este imprimata de diferenta de temperatura din interiorul lor (+38+390C) ai sala incubatoarelor (+18+220C); cu ct aceasta diferenta este mai mare, cu att ventilatia va fi mai activa. Cum sursa de caldura este amplasata la partea superioara a incubatorului, iar caldura trebuie dirijata in jos, este necesar ca orificiile de admisie sa fie dispuse deasupra sau lateral sursei de caldura, iar cele de evacuare, in partea inferioara a aparatului. Incubatoarele de volum, sunt prevazute cu ventilatoare de diferite puteri, in functie de capacitatea aparatelor si pot fi amplasate in partea superioara a acestora, pe peretele din spate, pe cei laterali sau chiar in mijloc; indiferent de amplasament, traseul aerului este identic: aerul proaspat (preconditionat sau nu) este absorbit de ventilatoare din galeriile de admisie, trecut apoi peste sursa de incalzire si dupa caz, peste cea de umidifiere, iar dupa aceea este directionat spre pardoseala sau peretii laterali. Masa de aer proaspat va trece printre sitele cu oua cednd caldura, umiditate si oxigen, prelund in acelasi timp bioxidul de carbon rezultat din respiratia embrionilor; o parte din aerul ajuns in dreptul ventilatoarelor reintra in circuit, iar restul este eliminat prin orificiile de evacuare plasate in tavanul incubatorului. Viteza de circulatie a aerului se recomanda si fie de 0,1-1,8 m/sec. ~n statiile de incubatie clasice, fara mediu controlat, volumul de ventilatie trebuie sa fie de 475 m3/ora la incubatoarele IV-60 si de 130 m3/or\ la eclozionatoarele EV-60; din aerul introdus, incubatorul foloseste numai 40%, iar eclozionatorul 24%, restul fiind aer de circulatie ti de spalare a mediului. La statiile cu mediu controlat, volumul de ventilatie poate fi redus cu 50% pentru sala de incubatie si cu 30% pentru sala eclozionatoarelor, deoarece nu mai este necesara spalarea aerului din fata aparatelor.

Intoarcerea oulelor La ecloziune sau in momentul transferului in eclozionatoare (cazul incuba]iei artificiale) intoarcerea se suspenda pentru a da posibilitate embrionului de a-si fixa pozitia de ecloziune. Daca se continua intoarcerea, puiul nu mai are posibilitatea de a se orienta cu ciocul in sus si atunci nu mai poate ciocni coaja datorita pozi]iei anormale, ori ciocneste in partea de jos unde lichidul alantoidian poate lipi spartura din coaja sau chiar ciocul puiului, asfixiindu-l. Intoarcerea oualor in incubatia naturala. In cuibar, ouale stau paralel cu solul, dar usor oblic, pozitie ce este accentuata de forma concava a cuibului. Pe masura ce incubatia avanseaza, pozitia oblica a oualor este tot mai evidenta datorita maririi camerei cu aer; aceasta nu creste uniform fat de axul longitudinal, ci se extinde pe una din pri. Prin urmare, embrionul i substanele nutritive neconsumate se aglomereaz spre vrful ascuit modificnd centrul de greutate al oului, mrindu-se astfel i unghiul fa de orizontal. Cloca rotete oule n jurul axului longitudinal al acestora, din prima i pn n ultima zi, cu ocazia schimbrii poziiei lor n cuib; intervalul dintre dou ntoarceri este de 30-80 minute, iar unghiul de ntoarcere este diferit pentru fiecare ou i pentru fiecare ntoarcere, de la 1800 la 00 (cnd oul nu este ntors sau este ntors la 3600). ntoarcerea oulor n incubaia artificial. La incubatoarele de suprafa, oule se aeaz pe site n poziie orizontal, fiind ntoarse sub un unghi de 1800. La cele de volum, oule se dispun vertical, cu vrful rotunjit n sus, iar ntoarcerea se face la un unghi de 900 (450 dreapta + 450 stnga); ntoarcerea oulor sub un unghi mai mic duce la scderea indicilor de incubaie. ntoarcerea oulor poate s nceap nc din prima zi de incubaie, dei exist opinia c este mai bine ca aceast operaiune s nu se fac n primele dou zile. Suspendarea ntoarcerii se face din momentul cnd oule sunt transferate n aparatele de ecloziune, pentru a permite puiului s adopte poziia convenabil ciocnirii oului (cu ciocul ndreptat n sus, spre camera cu aer); dac oul se ntoarce i dup ce puiul i-a fixat pozi]ia de ecloziune, el nu mai are timpul necesar i nici posibilitatea de a-i alege direcia normal de ciocnire a oului.

Aparate de incubaie Incubatoarele pot fi clasificate dup mai multe criterii, dar totui, elementul principal de difereniere rmne modul de aezare a oulor pe sitele de incubaie; din acest punct de vedere, ele pot fi mprite n dou grupe mari, respectiv: - incubatoare de suprafa (cu repartizare natural a cldurii) - oule se aeaz ntr-un singur plan, n poziie orizontal, ntoarcerea efectundu-se manual. Dup sursa de nc\lzire ele pot fi: cu aer cald, cu ap cald sau electrice, iar dup capacitate se pot mpri n: incubatoare mici (20-200 ou), mijlocii (300-600 ou), mari (700-2.000 ou) i foarte mari (peste 2.000 ou\). Incubatoarele de suprafa funcioneaz i ca eclozionatoare, necesitnd numai modificarea regimului de temperatur i umiditate, precum i transferarea oulor pe sertarele de ecloziune; - incubatoare de volum (cu repartizare artificial a cldurii) - oule sunt aezate pe sertare suprapuse, n poziie vertical, fiind ntoarse cu ajutorul unor dispozitive speciale, acionate manual sau mecanic. Din punctul de vedere al capacitii, incubatoarele de volum se mpart n: mici (600-1.200 ou), mijlocii (2.500-4.000 ou), mari (6.000-10.000 ou) i foarte mari (12.000-80.000- 150.000 ou); dup modelul constructiv, dar n corelaie cu capacitatea total, aceste incubatoare pot fi: incubatoare tip dulap, cu capaciti pn la 10.000 ou; incubatoare tip camer, cu capaciti peste 10.000 ou. Incubatorul de suprafata Incubatoarele de suprafata se caracterizeaz prin repartiia natural a cldurii, fr ajutorul ventilatoarelor. La aceast categorie de incubatoare

sitele sunt dispuse in acelai plan. Sursa de nclzire este amplasat la partea superioar a incubatorului, iar cldura se repartizeaz de sus in jos. Circuitul aerului se realizeaz cu ajutorul orificiilor de ventilaie.n aparat vor exista straturi de aer cu temperaturi diferite, mai mari la nivelul superior i mai mici la cel inferior. Datorit acestei stratificri, ntre partea superioar a oului (care este aezat orizontal pe sitele de incubaie) i cea inferioar vor fi diferene de +1++3C, motiv pentru care temperatura msurat la partea superioar a oului (este considerat temperatur de lucru) vafi mai ridicat (+38++39,5C) dect cifra medie indicat anterior.

Incubatorul Cremat 600

CREMAT 600 ( incubator de suprafa) 1 - rezervor pentru ap; 2 - coul de tiraj al lmpii; 3 - plnie pentru ap; 4 - conducta de ap cald; 5 - calorifer ; 6 - orificii de ventilaie; 7 - ntreruptor cu mercur; 8 - capsul termostatic ; 9 - jgheab de

ap;

10 - surs de nclzire; 11 - conducta de revenire a apei n

rezervor; 12 - orificii de aerisire; 13 - clapet de reglare a orificiilor de ventilaie; 14 - sertar pentru ou; 15 - sertar de uscare a puilor eclozionai; 16 tvi cu ap pentru umidificare Capacitatea: 600 ou Construcie: cutie cu perei dubli din lemn de brad, cptuii cu material termoizolant, prevzut cu picioare de susinere. Este prevzut cu mai multe compartimente, n funcie de capacitate. n fiecare compartiment se introduce pe suportul superior sita de incubaie, iar pe suportul inferior sita de ecloziune. Gabaritul: 3.3749041.017 mm. nclzirea Sistemul de nclzire este format dintr-un rezervor pentru ap (cu perei dubli, confecionat din tabl) i dintr-un cadru dreptunghiular confecionat din eav cu diametrul de 4-6 cm, montat n partea superioar a compartimentelor, sub tavan. Conducta de alimentare cu ap cald a acestui ,,calorifer pleac de la partea superioar a rezervorului. Conducta de revenire a apei n rezervor ajunge la partea inferioar a rezervorului. La partea superioar, rezervorul are un orificiu cu plnie pentru alimentarea cu ap. Sursa de cldur, amplasat sub rezervorul de ap poate fi o lamp cu petrol, un arztor cu gaz sau o rezistent electric Fiecare compartiment al incubatorului are la partea superioar un orificiu de evacuare al aerului, prevzut cu un cpcel. Acesta se ridic numai cnd capsula termostatic a compartimentului respectiv acioneaz asupra lui printr+un sistem de prghii. Cnd temperatura depete regimul optic de incubaie, amestecul de alcool i eter din capsul fierbe, trece n stare gazoas, destinde pereii capsulei, iar tija acesteia acioneaz sistemul de prghii. O capsul termostatic suplimentar este prevzut pentru sursa de nclzire. Prin sistemul propriu de prghii, ea nchide capacul coului de tiraj al rezervorului de ap cald, atunci cnd se

depete temperatura optim de incubaie. Dac temperatura scade sub normal, deschide acest capac, intensificnd arderea. Cnd nclzirea se face cu rezisten electric, capsula acioneaz un ntreruptor basculant cu mercur, integrat n circuitul rezistenei. n partea inferioar a fiecrui compartiment al incubatorului se afl un orificiu de evacuare al aerului viciat, prevzut cu o clapet reglabil (manual). Pe peretele posterior al compartimentelor sunt prevzute orificii de admisie a aerului proaspt. Umidificarea n timpul incubaiei, umidificarea se realizeaz prin evaporarea din dou jgheaburi de tabl, care sunt fixate n partea superioar a pereilor laterali ai compartimentelor. n timpul ecloziunii se suplimenteaz umidificrea prin evaporarea apei introduse n tava de tabl aezat pe podeaua compartimentului, sub sita de ecloziune. Ventilaia Admisia aerului se efectueaz prin orificiile de admisie de pe peretele posterior al cutiei incubatorului, iar evacuarea prinorificiul de evacuare din tavan i orificiul de evacuare din pardoseal. Jiecare compartiment are asemenea orificii de ventilaie, a cror deschidere este corelat cu temperatura din compartimentul respectiv.

Aezarea oulor pe sit i ntoarcerea Pe sita de incubaie (format din ram d lemn de brad i ipci longitudinale pentru susinerea oulor), oule se aeaz n poziie orizontal, cu camera de aer n aceeai direcie. Cnd puii eclozioneaz, cad printre aceste ipci, pe sita de ecloziune, aezat pe suportul inferior i rmn acolo pn la uscarea pufului. Sita de ecloziune are ram din lemn de brad i fiind din plas de srm.

ntoarcerea oulor se face manual, de 3 ori pe zi, la un unghi de 180, adic de pe o fa pe alta.

Incubatoare de mic capacitate n ara noastr sunt utilizate o serie ntreag de aparate de incubaie autohtone sau din import, acestea din urm fiind produse de firme cu renume n domeniu. Dat fiind faptul c, nc, majoritatea unitilor avicole folosesc aparate de incubaie de provenien romneasc i cum acestea au, n general, aceleai principii constructive i de funcionare ca i cele din import, n cele ce urmeaz vor fi prezentate numai aparatele de incubaie produse`n ara noastr. Incubatoarele cu capacitate redus se utilizeaz pentru incubarea oulor provenite de la diferite specii de psri, cu anumite modific\ri, de la caz, la caz. Aparatul CLEO 5 este produs de S.C. Industria Produselor Electronice i Electrotehnice-Curtea de Arge, iar incubatoarele de tip I.V. 120; I.V. 1,2 i I.V. 5 M sunt realizate la S.C. INCRO S.A. -Arad; prezentarea modului de exploatare al acestor aparate respect instruciunile furnizate de ctre unitile productoare. Incubatorul electric CLEO-5 Caracteristici constructive: Este alctuit din dou compartimente suprapuse (corp i capac) realizate din material plastic. Prin construcie, compartimentul inferior este prevzut cu dou alveole pentru ap (A i B), deasupra crora se gsete grtarul pe care se aeaz oule. n interiorul compartimentului superior (capacul) este amplasat ventilatorul i rezistena de nclzire; pentru a preveni contactul direct dintre puii eclozionai i paletele ventilatorului sau rezistena electric, cele dou componente sunt protejate cu o plas din srm. Pe capacul aparatului se afl dispus cutia modulului electronic de reglare a temperaturii, care este prevzut i cu un led de semnalizare ce indic prezena sau lipsa tensiunii n aparat, precum i un buton de reglare a termostatului. .

Caracteristici tehnice: - Capacitate maxim - 60 ou de g\in; - 50 ou de ra; - 42 ou de curc; - 30 ou de gsc. - Temperatur reglabil: +35+45oC 0,1oC. - Umiditate relativ: - 60-65% cu ap numai n alveola A (din mijloc); - 70-80% cu ap numai n alveola B (din margine); - 80-85% cu ap n alveolele A i B. - Tensiune de lucru: 220v / 50Hz. - Consum de energie electric\: maxim 1,8 kW/24 ore (la o temperatur ambiental de +20oC). Umiditatea este asigurat prin evaporarea pasiv a apei din alveole, care se umplu difereniat, n funcie de perioada de dezvoltare embrionar dar i de specie.

Incubatorul I.V. 1,2 Caracteristici constructive: Este un incubator de capacitate medie, confecionat din panouri duble de P.A.L. melaminat, ntre care se gsete un strat de material termoizolant. Pe peretele frontal este amplasat ua de acces, termometrul de tip clocitoare, patru orificii de admisie i evacuare care au posibilitatea de reglare a debitului de aer i dou leviere pentru ntoarcerea manual a oulor. La interior, se gsesc dou rnduri de stelaje articulate, pe care pot fi introduse 20 site de incubaie sau acelai numr de sertare pentru ecloziune; pe peretele din spate se afl montat ventilatorul cu rezisten]a de nclzire, iar pe pardoseal este tava pentru ap. Caracteristici tehnice: - capacitate: 1.200 ou gin; - dimensiuni de gabarit: - lungime 900mm - lime 1.000mm; - nlime 1.600mm; - puterea rezistenei de nclzire: 1,2kW; - turaia motorului electric: 1.400 rot/min.; - reglajul temperaturii din incubator: +36+40oC; - precizia termoregulatorului: 0,2oC; - tensiunea normal a reelei: 220V.

Fluxul tehnologic din staiile clasice de incubaie 1. Recepia oulor. Sala de primire a oulor este prevzut cu surse de nclzire i ventilaie i este dotat cu crucioare mobile pe care se aeaz cofrajele cu ou. Dup recepia cantitativ a "materiei prime" (oule pentru incubaie), se procedeaz la dezinfecia prin formolizare, urmat de aerisirea ncperii i transferarea crucioarelor cu ou n depozitele de pstrare; ntre fumigaie i transferul oulor n depozitul rece trebuie lsat o scurt pauz deoarece, diferena de temperatur dintre cele dou ncperi poate provoca ruperea alazelor sau chiar moartea embrionilor. 2. Depozitarea oulor. Se face n sli speciale, cu posibiliti de reglare a factorilor de microclimat n funcie de durata de pstrare a oulor; pentru a menine intacte calitile oulor, timpul de pstrare trebuie s fie de sub 4 zile. 3. Sortarea i aezarea oulor pe sitele de incubaie. Mobilierul ncperii de sortare este alctuit din: mese, crucioare mobile de transport a cofrajelor cu ou i crucioare mobile pentru sitele de incubaie. La sortare se exclud oule fisurate, deformate, poroase i cele foarte mici, iar oule murdare se supun unei curiri mecanice. Pe site, oule se aeaz grupat pe hale de provenien, dar n funcie de mrimea acestora; ntreaga producie de ou se grupeaz pe vrste, n concordan cu numrul de ecloziuni pe sptmn

4. Preg\tirea oulor pentru incubare. Aceast operaiune const n aezarea oulor pe sitele de incubaie, urmat de aplicarea unei noi decontaminri prin formolizare timp de 20-30 minute, la temperatura de +21+23oC i umiditatea de 85%.

5. Preincubarea. Se realizeaz n ncperi speciale unde umiditatea aerului trebuie s fie de 75%, iar temperatura se regleaz pe termostat, la valori de +28,5+30oC. nc\lzirea oulor ncepe cu 12 ore nainte de

introducerea lor n incubatoare (la oule mari dureaz mai mult de 12 ore) i prezint avantajul c se asigur\ o nclzire uniform a tuturor oulor, ceea ce duce la creterea cu 1-2% a ecloziunii, dar i reducerea timpului de incubaie; n acelai timp, scad i pierderile de cldur din aparat ce apar la introducerea unei noi serii de ou. 6. Incubaia, presupune parcurgerea unor etape tehnice relativ diferite, n funcie de proveniena oulor utilizate (de gin sau curc), elemente ce vor fi tratate la incubaia pe specii. 7. Transferul, reprezint trecerea oulor din incubatoare n eclozionatoarele aferente, la o anumit vrst a embrionilor, specific fiecrei specii n parte. Operaiunea se execut n sala eclozionatoarelor sau n cea de transfer, dar cu condiia respectrii anumitor principii: pregtirea prealabil a eclozionatoarelor (curire mecanic, splare, dezinfecie, probe de sanitaie); temperatura de minim +26oC; efectuarea mirajului al II-lea i eliminarea oulor necorespunztoare (limpezi, cu embrioni mori, fisurate etc.); comasarea pe sitele de ecloziune a oulor dup halele de provenien; sitele rmase goale se aeaz la partea de jos a crucioarelor; sitele de pe rndul de sus a fiecrui crucior vor fi prevzute cu capac din plas, pentru a opri cderea puilor; fiecare crucior va fi transferat n maxim 15 minute; dup transfer se va executa fumigaia continu cu formol. 8. Ecloziunea i sortarea puilor. La sfritul complet al ecloziunii, crucioarele cu sitele de ecloziune se transfer n sala de sortare, unde trebuie realizat o temperatur de minim +30oC i o umiditate relativ de 60%; trierea puilor se poate face i n sala de ecloziune. 9 Depozitarea i livrarea puilor. Navetele cu puii sortai sunt transportate pe crucioare n depozitul pentru pui, unde trebuie asigurat o temperatur de +30oC. Livrarea se face prin sala de livrare, n maini speciale de transport, corespunz\tor pregtite sub aspect igienic, al

dezinfeciei i al temperaturii; n prealabil, beneficiarul va face recepia cantitativ i calitativ a puilor preluai. Particulariti ale incubaiei oulor de gin Oule recoltate se pun n cofraje din plastic, ocazie cu care se face presortarea lor, eliminndu-se oule foarte mari sau cele foarte mici (sub 48 g), oule murdare, oule fisurate, precum i oule depuse pe aternut. Cofrajele sunt de culori diferite, fiecare culoare fiind caracteristic unei anumite grupe de vrst a loturilor de reproducie de la care provin oule, dup cum urmeaz: culoare pentru grupa de vrst: 26-30-34-38 sptmni; culoare pentru grupa de vrst: 42-46-30 sptmni; culoare pentru grupa de vrst: 54-58-62 sptmni.

Dup 18 1/2 zile de incubaie se efectueaz transferul oulor n eclozionatoare; timpul optim de transfer este atunci cnd 5% din ou sunt ciocnite. Aceast operaiune tehnic se execut n sala de ecloziune sau n sala de transfer, asigurndu-se: - temperatura ambiental\ de +260C; - transferul fiecrui crucior cu ou n maxim 15 minute; - aezarea oulor pe sitele de ecloziune n poziie orizontal, unul lng altul. Pe parcursul celor 3 zile de meninere a oulor n eclozionatoare se execut fumigaia cu formol, folosindu-se urmtoarele cantiti: - n primele 8 ore - 24 cm3 formol/m3 - n urmtoarele 24 ore - 15 cm3 formol/m3; - `n ultimile 24 ore - 22 cm3 formol/m3 Ecloziunea la gin se produce, n general, la 21 zile i 6 ore la oule apar innd raselor uoare i la 21 zile i 9 ore la cele de rase grele, iar n cazul n care se practic preincubaia, la 21 zile. Temperatura n sala eclozionatoarelor va fi de +20+240C, iar umiditatea relativ a aerului, de 60%. La sfritul ecloziunii, crucioarele cu pui vor fi transferate n sala de sortare, unde se cere a fi o temperatur de +300C i o umiditate relativ a aerului de maxim 60%. n operaiunea de sortare se va urmri: - dac puii se menin n echilibru, eliminndu-se cei care stau n decubit sternoabdominal; - dac puii au picioarele drepte, ndeprtndu-se cei cu anomalii; - dac tonicitatea sau mrimea abdomenului puilor este normal, excluzndu-se cei cu ombilicul contractat; - dac ombilicul este uscat, cu plaga nchis; - dac puii au puful uscat, neaglutinat, fr resturi de coaj.

Dup sortare, se execut sexarea (dac este cazul) i vaccinarea anti Marek; concomitent cu sortarea, se numr puii i se distribuie pe cutii (navete) de transport (cte 100 pui pe cutie sau navet). n sala de pstrare a puilor pn la livrare va fi asigurat o temperatur de +300C. Transportul puilor de o zi la ferme trebuie fcut cu maini izoterme care,n prealabil, au fost splate i dezinfectate.

Particulariti ale incubaiei oulor de curc Transportul oulor de curc de la fermele de reproducie la staia de incubaie trebuie efectuat ct mai rapid, deoarece ovogeneza la aceast specie i gsete condiii de manifestare la temperaturi ambientale de numai +210C. n staia de incubaie, oule se recepioneaz pe loturi de reproducie i pe categorii de calitate, dup care se dezinfecteaz prin fumigare, n aceleai condiii ca i oule de gin. Dup sortarea i apoi aezarea oulor pe sitele de incubaie, se procedeaz la tratarea lor cu soluii de splare i decontaminante, prin operaiunea de sanitaie. Ou\le tratate sunt stocate n ncpperi special amenajate, unde nivelurile de temperatur i umiditate se ajusteaz n funcie de durata de pstrare.

Fluxul tehnologic din staia de incubaiei a oulor de palmipede (clasic) 1. Recepia oulor. Preluarea cantitativ a oulor se face pe loturi de reproducie i pe categorii de calitate, evitndu-se pe ct posibil introducerea oulor foarte murdare n staie. Operaiunea se efectueaz ntr-o ncpere special unde trebuie meninut o temperatur de +17+180C; recepia calitativ const n identificarea i apoi eliminarea oulor sparte sau fisurate, precum i a celor care prezint anomalii de conformaie. 2. Splarea oulor. Este obligatorie numai n cazul oulor murdare i const n imersionarea cofrajelor cu ou ntr-un bazin inox n care se gsete o soluie de cloramin 1%, la temperatura de +30oC; pentru o eficien\ mai mare a splri oule se freac cu o perie moale. Cltirea se realizeaz ntr-un alt bazin, n care se gsete ap curat, la temperatura de +38oC.

3. Decontaminarea prin iradiere. Oule considerate curate nu se spal, dar n schimb sunt decontaminate prin iradiere cu raze ultraviolete. Tratamentul se face ntr-o ncpere special, pe o durat de 20 minute i cu o distan de 20 cm ntre sursa de iradiere (lamp de ultraviolete de 30 w, cu radiaia de 2.537 ) i cofrajele cu ou. 4. Stocarea oulor. Pn n momentul introducerii n aparatele de incubaie, oule sunt pstrate n depozite reci, unde temperatura trebuie s fie de +13oC, umiditatea relativ de 70-75%, iar ventilaia s asigure cca. 2 m3 aer/or/1.000 ou

5. Preincubarea oulor. Se face n camera de preincubare, la temperatura de +28+30oC i umiditatea relativ de 75%; procesul de nclzire a oulor dureaz 12 ore. 6. Controlul biologic al incubaiei. La vrsta embrionilor de apte zile (n cazul oulor de ra) sau de opt zile (la cele de gsc), se face mirajul I, cnd sunt evideniate prin ovoscopie i apoi eliminate de pe site oule cu embrioni mori, precum i cele limpezi; al doilea control biologic se efectueaz n ziua a 25-a de incubaie la oule de ra i respectiv, n ziua a 28-a n cazul oulor de gsc, ocazie cu care se elimin aceleai dou categorii de ou. 7. Sortarea, sexarea i preg\tirea bobocilor pentru livrare. La sfritul ecloziunii se procedeaz la sortarea bobocilor, direct pe sitele de ecloziune, eliminndu-se cei mori, bobocii mori n coaj, cei cu ombilicul necicatrizat, cu defecte de aplomb etc.

Tehnica incubaiei oulor de palmipede n aparate I.V. 60

Controlul biologic al incuba]iei Aberaiile genetice, precum i abaterile de la regimul optim de incubaie determin apariia la embrioni a unor modific\ri fizio-patologice i anatomopatologice, cu consecine nefaste asupra indicilor de incubaie. n activitatea staiilor de incubaie, una din cele mai importante lucrri care se efectueaz o constituie cea referitoare la controlul procesului de incubaie, operaiune ce se desfoar etapizat, astfel: - aprecierea oulor folosite la incubaie; - aprecierea dezvoltrii embrionilor (controlul biologic al incubaiei); - aprecierea rezultatelor incubaiei; - aprecierea calitii puilor eclozionai.

Alegerea oulor pentru incubaie La aprecierea oulor destinate incubaiei se au n vedere cerinele pe care acestea trebuie s le ndeplineasc att din punct de vedere morfologic, ct i fizico-chimic; aprecierile se fac prin observare direct, prin ovoscopie sau prin determinri fizico-chimice pe oule ntregi sau pe componentele acestora, dup spargere. Totodat, trebuie s se in cont i de starea de sntate a psrilor de reproducie de la care provin oule i de condiiile de ntreinere asigurate acestora. Oule ce urmeaz a fi incubate vor fi alese dup form, mrime, greutate i integritatea cojii; cele cu abateri de la forma normal, oule prea mari sau prea mici, precum i cele cu deformri sau fisuri ale cojii, vor fi excluse de la incubaie. Pe site, oule se aeaz dup clase de greutate, ct mai uniform. Controlul biologic al incubaiei Controlul biologic, cunoscut i sub denumirea de mirajul oulor, permite evidenierea modificrilor normale sau anormale ce au loc n intimitatea unui ou pus n condiii de incubaie. Este o lucrare obligatorie n practica incubaiei artificiale i se face prin ovoscopie, la nceputul dezvoltrii embrionare (mirajul I) i nainte de transferul oulor pentru eclozionare (mirajul al II-lea); se poate realiza i un miraj suplimentar, ntre cele dou controale specificate.

Aprecierea calitii puilor obinui La sfritul perioadei de incubaie se trece la recoltarea puilor de pe sitele de ecloziune i la sortarea acestora. Operaiunea se execut n sala de sortare a puilor, la staiile care sunt prevzute cu o astfel de ncpere sau dac nu, direct n sala eclozionatoarelor; condiia obligatorie, este ca n spaiul de sortare s se asigure o temperatur de +30oC i o umiditate relativ de maximum 60%.

Bibliografie Blescu, M. i col., 1980-Avicultur. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. Dumitrescu, I. i col., 1982-Reproducie animal. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. Usturoi, M.,G., 1999-Incubaia la psrile domestice. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai. www.Fermierul.ro

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN ION IONESCU DE LA BRAD IASI Facultatea de zootehnie Managementul produciilor animale

Managementul productiilor avicole si acvatice

Denumire proiect:

Incubaia artificial

Masterand: Blnda R. Robert-Aurelian

-2010-