Sunteți pe pagina 1din 12

Coprocultura

Coprocultura este o metoda de lucru utilizata in laboratoarele de microbiologie clinica in scopul cultivarii si identificarii agentilor patogeni existenti in intestinul omului. Limitandu-ne doar la infectiile bacteriene putem intalni urmatoarele situatii in care coprocultura este indicata: Infectii cu localizare primara enterala si invazie ulterioara (aspect septicemic). Infectii cu localizare exclusiv enterala sub forma clinica de enterocolite, boala diareica, toxiinfectii alimentare, evoluind sub forma acuta, subacuta, cronica, clinic inaparenta sau simplu portaj. Infectii bacteriene ale altor sisteme in care localizarea enterala este accidentala (tuberculoza, antrax). Schimbarea structurii florei bacteriene specifice intestinului care poate aparea in unele situatii patologice (colita pseudomembranoasa) sau ca o consecinta a selectiei unui grup de germeni, consecutiv antibioterapiei. In etiologia acestora, trebuie avute in vedere, in primul rand enterobacteriile patogene pentru care diagnosticul etiologic este obligatoriu si anume: infectii cu germeni din grupul Shigella, Salmonella, Escherichia, serotipuri enteropatogene In toxiinfectiile alimentare pot fi avute in vedere si alte grupe de enteropatogeni: Staphylococus, Yersinia, Vibrio, Aeromonas, Pseudomonas, Bacillus, Clostridium etc. Datorita faptului ca o mare varietate de microorganisme folosesc calea enterala pentru patrunderea in organism cu consecinte patogenice si clinice, coprocultura este unul din cele mai solicitate examene de laborator. ACTIUNI PREGATITOARE Prelevarea probelor coprologice Pentru recoltare se folosesc coprocultoare din material plastic de unica intrebuintare. Cele mai multe izolari se obtin din scaunul proaspat, emis spontan. Cu ajutorul linguritei sau tijei coprocultorului se preleva portiuni din scaun cu mucus si eventual urme de sange iar cand acestea lipsesc se recolteaza boluri din 2-3 locuri diferite. Cantitatea necesara este de 3-5g iar daca scaunul este lichid recoltorul trebuie umplut pe jumatate. Proba se eticheteaza si se completeaza fisa cu examenul cerut. La bolnavii cronici, purtatori, persoane spitalizate, scaunul va fi provocat printr-un purgativ salin. La controlul purtatorilor de bacili tifici prelevarea se va face timp de trei zile consecutiv, dupa o administrare unica de purgativ. La bolnavii cu dizenterie bacteriana proba se poate recolta din colonul sigmoid cu sonda Nelaton nr. 16-18, sterilizata. Produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant. Transportul Prelevatele de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta la laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare). Daca acest deziderat nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea mediului de conservare si transport Cary-Blair. Proba va fi nsoita de un buletin in care se va specifica grupul de germeni pentru care se solicita examinarea, evitndu-se termenul general de coprocultura.

MODUL DE LUCRU Proba se insamanteaza ca atare in caz ca scaunul este lichid, preferndu-se poriunile bogate in striuri cu mucus si snge. In cazul unui scaun consistent se face intai omogenizarea acestuia in mediul de transport in care a fost adus sau in 5-7 ml soluie salina fiziologica tamponata. Este util sa se verifice pH-ul lichidului conservant in care a fost adusa proba; acest pH nu trebuie sa fie sub 7,0. Prelevatele recoltate cu sondele Nelaton se suspenda in 2-3 ml solutie salina fiziologica tamponata sau se descarc direct in mediul de imbogatire sau cretere. Prelucrarea ulterioara este difereniata in funcie de examenul solicitat (Shigella, Salmonella, etc). Daca nu exista nici o indicaie referioare la examenul cerut laboratorul are obligaia de a asigura in primul rand diagnosticul pentru enterobacteriile patogene: Salmonella, Shigella (pentru adulti) si E.coli serotipurile enteropatogene (pentru copii sub 2 ani). Se va evita ncrcarea laboratorului cu solicitri pentru alte grupe de germeni exceptnd strict situaiile in care exista o indicaie epidemiologica certa (toxicoze in maternitati, toxiinfectii alimentare de tip toxic, enterita de tip epidemic).Pentru persoanele sosite din zone endemice de holera sau pentru salariatii hotelurilor si restaurantelor cu trafic international si care prezinta manifestari enterale se va cerceta in plus si vibrionul holeric. Coprocultura pentru germenii din grupul Shigella Probele se insamanteaza in mod obligatoriu pe mediu DCLS asigurndu-se o placa de mediu pentru o proba. Dispersia se va face in aa fel incat sa se obtina colonii izolate. La fiecare sarja de mediu nou preparat se va face controlul de calitate prin insamantarea unor tulpini de Shigella ca atare, precum si in suspensie de materii fecale. Placile insamantate sunt examinate dupa incubare de 16-20 ore la 37C. In cazul in care culturile nu sunt bine dezvoltate incubarea se prelungeste pana la 48 ore. Coloniile suspecte se repica in mod obligatoriu pe agar MacConkey sau AABTL, agar TSI si mediu MIU. Se transplanteaza cel putin 3-4 colonii suspecte in sector si 1-2 colonii pe mediile politrope. Insamantarea mediilor politrope se va face pornind de la colonii izolate pentru a nu contamina inoculul cu flora asociata. Concomitent, in eventualitatea unei culturi abundente si aproape monomorfe pe mediile de etalare se va putea executa si aglutinarea cu seruri antishigella. Mediile pe care s-au fcut transplantrile se examineaz dupa 12-18 ore, confruntndu-se aspectul culturii cu cele dezvoltate pe mediile politrope si reexaminnd totodat si cultura originala. Orice cultura care pe mediul TSI nu produce H2S, fermenteaza glucoza (partea dreapta) fara producere de gaze, fermenteaz lactoza si zaharoza fara producere de acid iar pe mediul MIU nu produce ureaz, este imobila si indol variabila este suspecta de a fi Shigella si va fi supusa aglutinrii cu serurile antishigella existente in trusa standard. Se ncepe cu serurile corespunztoare grupelor B si D, mai frecvent ntlnite, si in caz de obinere a unui rezultat negativ se vor face aglutinri si cu celelalte seruri. In cazul in care cultura repicata prezint caracterele biochimice pe mediile politrope caracteristice pentru Shigella si totui aglutinarea ramane negativa se va reexamina aglutinabilitatea dup termoinactivare sau a culturii vii cu serul de tip Shigella flexneri 6. In eventualitatea lipsei oricrei aglutinri, in contrast cu spectrul biochimic caracteristic Shigellelor se vor efectua teste biochimice suplimentare, inclusiv ONPG, si in cazul in care acestea corespund genului Shigella, cultura va fi trimisa pentru identificare la laboratorul de referina din Institutul Cantacuzino. Toate tulpinile de Shigella izolate vor fi testate pentru sensibilitate la antibiotice si chimioterapice.

Coprocultura pentru germenii grupului Salmonella Probele recoltate se insamanteaza in mod obligatoriu pe mediu de imbogatire selectiva cu selenit acid de sodiu. Dupa o incubare de 16 ore se face repicaj pe mediu de DCLS. Daca este posibil se va asocia si o insamantare directa pe acest mediu de izolare. In suspiciune de febra tifoida se va efectua o insamantare abundenta pe mediu Wilson-Blair. Coloniile suspecte dezvoltate pe mediile de etalare directa sau dupa imbogatire se repica pe agar MacConkey sau AABTL, in sectoare si in mod obligatoriu pe mediile politrope TSI si MIU. Incubare 20-48 ore. Pentru mediul Wilson-Blair este obligatoriu incubarea de 48 ore. Orice colonie care pe mediul TSI produce hidrogen sulfurat, fermenteaza glucoza cu producere de gaze (partea dreapta) si nu produce acid din lactoza-zaharoza iar pe mediul MIU este ureazonegativa, indol-negativa si mobila este suspectata de a fi Salmonella. Culturile dezvoltate pe mediul TSI care produc hidrogen sulfurat in cantitati minime sau nu produc deloc, fermenteaza glucoza fara producere de gaze avand celelalte caractere similare cu celelalte mentionate mai sus sunt suspectate de a fi Salmonella typhi. Cu acestea se procedeaza imediat la identificarea serologica. Culturile dezvoltate pe mediile politrope si pe mediile de repicare in placi vor fi examinate, confruntandu-se cu aspectul culturii initiale. In cazul in care ele prezinta spectrul biochimic caracteristic salmonelelor pe mediile politrope sau culturi suspecte pe repicarile din sector, se va trece la aglutinarea pe lama cu serurile anti-salmonella folosindu-se serurile Poli O si Vi ca etapa screening. In caz pozitiv se vor face aglutinari pe lama cu serurile O de grup (AO, BO, CO, DO, ) si apoi cu cele flagelare H de tip. In eventualitatea in care tulpina izolata, desi mobila, nu aglutineaza cu serurile flagelare se va da rezultatul de grup Salmonella (AO, BO, CO, DO, EO). Acelasi rezultat este recomandabil si in cazul in care tulpina nu poate fi diagnosticata ca un anume serotip: exceptie face Salmonella typhi pentru care diagnosticul de serotip trebuie sa fie realizat in prima etapa. In cazul aglutinarilor negative cu serul Poli O si Vi, dar in prezenta unui spectru biochimic tipic pentru Salmonella, se vor efectua teste biochimice suplimentare (cercetarea lizin-decarboxilazei si testul ONPG) si se va repeta testarea serologica dupa termo-inactivare. Tulpina de Salmonella izolata se va trimite la Institutul Cantacuzino pentru identificarea de serotip si eventual lizotip. Fiecare tulpina de Salmonella izolata va fi testata pentru sensibilitatea la antibiotice si chimioterapie. Coprocultura pentru E. coli, serotipuri enteropatogene Proba de scaun se insamanteaza pe agar MacConkey sau mediu AABTL. Dupa incubare la 37 C peste noapte se transplanteaza pe aceleasi medii cate 5-10 colonii lactozo-pozitive si se incubeaza 16-20 de ore. Din cultura obtinuta se procedeaza la aglutinarea pe lama cu ser polivalent anticolibacilar. In cazul unor aglutinari puternice si imediate se vor executa aglutinari pe lama cu seruri monovalente din setul standard de seruri anticolibacilare. Daca testele biochimice pe mediile politrope TSI si MIU sunt caracteristice pentru grupul ESCHERICHIA, insa aglutinarea cu serurile monovalente este negativa, sau o cultura aglutineaza cu mai multe seruri monovalente, se va proceda la aglutinarea in tuburi cu cultura vie si cultura termoinactivata. Tulpinile de E. coli izolate apartinand serotipurilor enteropatogene sunt testate pentru sensibilitate la antibiotice si chimioterapice. Situatii speciale: coprocultura in situatii speciale se face pentru decelarea urmatorilor agenti patogeni: vibrion holeric, stafilococ ( in toxiinfectiile alimentare), Yersinia enterocolitica In aceste cazuri sunt utilizate medii speciale care permit izolarea, precum si seruri specifice pentru confirmare.
0

Examenul microscopic al probelor coprologice


Acest examen poate duce la decelarea directa a unor agenti patogeni, in special parazitari, existenti in fecale. Examinarea directa a materialului fecal pe preparat umed (intre lama si lamela), in cazul prelevarii dintr-o zona cu sange sau mucus, dupa adaugarea unei cantitati egale de albastru de metilen Loeffler, este de mare ajutor pentru decelerarea leucocitelor care diferentiaza diversele tipuri ale sindromului diareic. La microscopia in contrast de faza si in camp intunecat se pot observa in preparatul cald forme curbate si mobile de Campylobacter Examinatorii antrenati care lucreaza in zone endemice pot recunoaste aparitia caracteristica si mobilitatea bacteriei Vibrio cholerae. La examinarea preparatului uscat si colorat dupa metoda Gram pot fi decelati multi germeni subtiri, in forma de virgula, gramnegativi, indicand o infectie cu Campylobacter (daca a fost exclusa infectia cu Vibrio). In plus, pot fi decelate si celule polimorfonucleare. Coloratia pentru bacterii acido-rezistente poate fi utilizata pentru decelarea micobacteriilor, a Cryptosporidium spp. si a Isospora spp. . INTERPRETAREA REZULTATELOR Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica examinata confirma fie starea de boala fie de purttor si se comunica urgent celui care a solicitat examenul. In mod obligatoriu se efectueaz si antibiograma agentului patogen izolat comunicndu-se rezultatul acesteia concomitent cu rezultatul examenului coprologic. In cazul izolrii unui germen din grupul Vibrio se anuna urgent si organul abilitat pentru aplicarea de masuri Identificarea Enterobacteriilor 1. MEDIUL TSI Este un mediu de cultur multitest pentru identificarea Enterobacteriaceae-lor. Aspect: mediu solid, transparent, de culoare roz. Pe mediul T.S.I. enterobacteriile fermenteaz cele trei zaharuri cu i fr producere de gaz. Unele enterobacterii pot produce hidrogen sulfurat din tiosulfatul de sodiu. Reaciile de fermentare sunt puse n eviden de indicatorul de pH, rou fenol. Prin compoziia sa complex, mediul pune n eviden toate aceste reacii biochimice. Interpretarea reaciilor: n poriunea nclinat se apreciaz activitatea metabolic asupra zaharozei i/sau lactozei: dac tulpina scindeaz cu producere de acid unul sau amndou din aceste zaharuri, mediul vireaz n galben. Dac tulpina nu metabolizeaz aceste zaharuri, culoarea mediului rmne neschimbat sau devine rou-nchis. n poriunea dreapt se evideniaz modul de degradare al glucozei i producerea de hidrogen sulfurat. Dac tulpina degradeaz glucoza fermentativ, mediul i schimb culoarea n galben. n acest caz se urmrete producerea de gaz, care vireaz de la minim, sub form de bule fine, de-a lungul traiectului acului, la foarte mare, fragmentnd coloana mediului i mpingnd-o spre dop. Dac tulpina nu degradeaz glucoza fermentativ, coloana de mediu nu i modific culoarea sau poate vira n rou. Dac tulpina produce hidrogen sulfurat, mediul se nnegrete n profunzime sau numai dea lungul traiectului nepturii.n caz contrar, nu apare culoarea neagr. Notarea reaciilor se face calitativ i cantitativ: - producerea de acid din lactoz/zaharoz: - sau + - fermentarea glucozei: - sau + - producerea de gaz din glucoz: - sau + la +++ - producerea de hidrogen sufurat: - sau + la +++
4

2. MEDIUL MILF (Cantacuzino) Mediul M.I.L.F. este un mediu sub form de pulbere fin care permite investigarea concomitent a mobilitii, a producerii de indol, de lizindecarboxilaza i de fenilalanildezaminaz de ctre enterobacteriile ce au capacitatea de a degrada glucoza n mod fermentativ. Rezultate i criterii de interpretare a rezultatelor: 1. Mobilitate: - se apreciaz dup transparena mediului, indiferent de culoare. 1.1 Tulpinile mobile determin apariia turbiditii n jurul traiectului nsmnrii pn la cuprinderea ntregii coloane de mediu. Exemplu: E.coli, S.typhimurium, S.typhi, P. vulgaris, Citrobacter freundii, Serratia marcescens. 1.2 Tulpinile imobile determin opacitatea mediului numai de-a lungul traiectului de nsmnare i n rest acesta rmne clar. Exemplu: Shigella flex, Klebsiella pneumoniae. 2. Reacia Indolului: 2.1 Tulpinile indol pozitive - vor determina nroirea benzii impregnate cu paradimetilaminobenzaldehid pe cel puin 1,5 cm din band. Exemplu: E.coli, P. vulgaris. 2.2 Tulpinile indol negative - nu determin modificarea culorii benzii. Exemplu: S.typhimurium, S. typhi, Shigella flex, Klebsiella pneumoniae. 3. Decarboxilarea lizinei: 3.1 Tulpinile lizindecarboxilazopozitive - determin virarea culorii mediului de la violet deschis la violet intens. Exemplu: Klebsiella pneumoniae, S.typhimurium, Serratia marcescens. 3.2. Tulpinile lizindecarboxilazonegative - nu decarboxileaz lizina, i deci pH-ul mediului rmne acid datorit degradrii glucozei, culoarea mediului virnd de la violet deschis la galben. Exemplu: Sh. flexneri, P. vulgaris, Citrobacter frundii. 4. Producerea de fenilalanindezaminaz - se pune n eviden prin adugare de cteva picturi (0,5 ml) din soluia de clorur feric 10% n HCl la suprafaa mediului numai n cazul culturilor lizindecarboxilazonegative. 4.1. Tulpinile ce produc fenilalanindezaminaz descompun fenilalanina cu producere de acid fenil piruvic ceea ce determin apariia unui inel verde fluorescent la suprafaa mediului n primele 2 - 5 minute dup care intensitatea culorii scade. Exemplu: Proteus vulgaris. 4.2. Tulpinile ce nu produc fenilalanindezaminaz nu determin apariia inelului verde, fluorescent la suprfaa mediului. Deci testul este negativ. Exemplu: E.coli, Sh.flexneri, Klebsiella pneumoniae, S.typhimurium, S. typhy, Citrobacter frundii. Reacii fals pozitive i fals negative: 1. Testul mobilitii poate fi fals negativ dac s-a realizat o nclzire excesiv a culturii i astfel este denaturat flagelul bacterian. De asemenea culturile pstrate mult timp au tendina de a-i pierde mobilitatea. De aceea sunt necesare culturi tinere de 24 ore. n cazul unui test de mobilitate greu de interpretat se recomand compararea cu un tub de mediu neinoculat. 2. Sunt microorganisme ce formeaz indol, dar care dispare la fel de rapid cum s-a produs ceea ce poate duce la interpretarea reaciei ca fals negativ. Este esenial obinerea unor culturi pure din care se recolteaz i se nsmneaz o colonie izolat, pentru c n cazul unor culturi amestecate reaciile pot fi interpretate fals. ATENIE! Incubarea trebuie fcut n condiii aerobe. 3. Tulpinile lizindecarboxilazonegative care nu degradeaz glucoza, culoarea mediului rmnnd nemodificat, pot conduce la interpretarea reaciei ca fiind fals pozitiv. Cnd este dificil de interpretat un test pozitiv trebuie fcut comparaia cu un tub negativ pentru siguran. Incubarea trebuie s dureze cel puin 24 ore, dar nici o incubare mai ndelungat nu este recomandat deoarece poate duce la degradarea indicatorului de pH. 4. Testul fenilalaninei trebuie interpretat imediat (3 - 5 min.) dup adugarea soluiei de FeCl3, deoarece culoarea verde dispare repede. Se recomand o agitare uoar a soluiei de FeCl 3 pe suprafaa mediului din tub pentru a se obine o culoare mai rapid i mai pronunat.
5

3. MEDIUL MIU (Cantacuzino) Este un mediu multitest pentru enterobacterii patogene recomandat pentru punerea n eviden a mobilitii, producerii de indol i a activitii ureazei. Mediul este transparent galben, uor portocaliu. Dac mediul este opalescent nu se folosete. - Insmnarea se face cu ansa fr bucl din colonii izolate de pe geloz simpl prin inepare unic n profunzimea coloanei de mediu. - pentru detectarea indolului se ataeaz mpreun cu dopul de vat banda de indol, plasndu-se captul colorat n galben al benzii la aproximativ 1 cm de suprafaa mediului astfel nct s nu se umecteze banda. - incubarea se face la 370C timp de 24-48 ore. Citirea rezultatelor: - dac mediul devine opalescent uniform, tulpina respectiv este mobil. - dac mediul este opalescent numai dealungul traiectului de nsmnare i n rest rmne clar, tulpina respectiv este imobil. - schimbarea culorii benzii de indol de la galben la rou-violet indic o reacie a indolului pozitiv. - cnd culoarea mediului vireaz de la galben la rou reacia ureazei este pozitiv. Nu este considerat reacie ureaz-pozitiv apariia unui inel rou numai la suprafaa mediului. Aceasta este o reacie alcalin nespecifica Precauii: - mediul coninnd uree se repartizeaz n totalitate. - el nu poate fi nclzit deoarece se descompune ureea. nsmnrile se fac astfel: se utilizeaz o ans fr bucl, care ncrcat cu produsul de analizat se introduce sterili n eprubeta cu mediu, executndu-se o neptur unic i vertical a coloanei de mediu pn n profunzimea acesteia. La eprubeta cu mediu nsmnat se ataeaz banda pentru reacia indolului cu poriunea galben la 1 cm de suprafaa mediului, astfel nct s nu se umecteze banda. Mediul nsmnat se incubeaz la 370C timp de 24 ore.ATENIE! O incubare prelungit determin reacii nespecifice. Grupurile sau genurile principale de bacili gram negativi pot fi identificati pe baza unui numar redus de tehnici: -modul de desfacere al glucozei (F/O) -testul oxidazei -testul catalazei -mobilitate -microaerofilia -cresterea pe medii slab selective, mediu selective si diferentiale (ADCL, AABTL) Identificarea enterobacteriilor are la baza determinarea caracterelor evidentiabile prin utilizarea mediilor politrope: TSI, MIU, MILF, citrat conform tabelului urmato

FAM ENTEROBACTERIACEAE IDENTIFICARE PRELIMINARA MEDIUL TSI MEDIUL MILF GLUCOZA Lactoza/ LizinFenilalanin (coloana) H2S Zaharoza Mobilitate Indol decarboxilaza dezaminaza acid gaz Escherichia p p (b) n pI p (b) p (d) p n Shigella p n n n n v n n Salmonella p p (e) p (f) n p (g) n p n Citrobacter p p v p p v n (f) n Klebsiella p p (i) n p (i) n v p (i) n Enterobacter p p n p p n v n Hafnia p p n n p 22C n p (j) n Serratia p v n v p n p n Proteus p p p (k) n p v n p Providencia p v n n p p n p Morganella p p n n p p n p Yersinia p n n v p 22 -30C v n n p = majoritatea tulpinilor pozitive n = majoritatea tulpinilor negative b cu exceptia E.coli inactiv c E.fergusinii si maj.tulpinilor de E. vulneris si E.coli inactiv nu fermenteaza lactoza/zaharoza d Exceptand E.vulneris e Exceptand serovarurile Typhi si Gallinarum de S.enterica f Exceptand serovarurile Pratyphi A de S.enterica g Exceptand serovarurile de Gallinarum si Pullorum de S.enterica h Exceptand serovarurile Typhi, Paratyphi A, Gallinarum si Pullorum de S.enterica i Exceptand K.rhinoscleromatis j Exceptand Serratia plymuthica k Tulpinile de P.myxofaciens nu produc H2S iar cele de P.penneri produc doar in proportie de 30 % GENUL

UREAZA

CITRAT

n n n d v v n n p v p p

n n p (h) p (i) p n p v v n n

GRUPELE CLINIC SEMNIFICATIVE DE BACTERII AEROBE IZOLATE DIN MATERIILE FECALE TSI Gl. Gaz p p p ppp/n ppp/n n n p/n ppp/n p pn pn p p pn p p n n n n n n n pn n n MILF H2S n n/p p n n n n n n n n n p p n p n pn n n n n n n n n n lac/ zah p p/n n p p n n p/n p p n n n n n n n n n p/n n n n n p/n p/n n Mobil p p p p p/n n p/n p n p p p p p p p p p n n p/22 p p n p p n Indol n p/n p n p p n n n/p p n p p n p n n p p/n n p/n p p n p p n Lizin dec. n n p p/n p p n p n p n n n n n p n p n n n p p n p/n p nt Fenil alanindez. n n n n n n n n n n p p p p p n n n n p n n n n n n n Oxidaza n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n p p p p p p Obs.

Gruparea Cedecea Citrobacter Edwardsiella Enterobacter E.coli E.coli shigella-like Ewingella Hafnia Klebsiella Kluyvera Morganella Providencia Proteus vulgaris Proteus mirabilis Rettgerella Salmonella spp. Salm. Paratyphi A Salm.typhi Shigella Tatumella Yersinia enteroc. Vibrio cholerae Vibrio parahemol. Pseudomonas Aeromonas Plesiomonas Alcaligenes

Gl. Acid p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p n p p n

ureaza+ ureaza+ ureaza+ ureaza+

Diferentierea biochimica a speciilor de Klebsiella (procente reactii pozitive) Voges Klebsiella spp. Indol Proskauer Ureaza ODC K.pneumoniae 0 98 95 0 K.oxytoca 99 95 90 0 K.ozenae 0 0 10 3 K.rhinoscleromatis 0 0 0 0

LDC 98 99 40 0

Diferentierea speciilor de Proteus 00 Proteus spp. Indol ODC P.vulgaris 2 99 P.mirabilis 98 0 P.penneri 0 0

Citrat 65 15 0

ENTEROBACTER Enterobacter spp. E.aerogenes E.cloacae E.agglomerans E.gergoviae E.sakazakii E.taylorae E.amnigenus E.asburiae E.hormaechei LDC 98 0 0 90 0 0 0 0 0 Arginin dehidr 0 97 0 0 99 94 9 21 78 ODC 98 96 0 100 91 99 55 95 91 Zaharoza 100 97 75 98 100 0 100 100 100 Sorbitol 100 95 30 0 0 1 9 100 0 Adonitol 98 25 7 0 0 0 0 0 0 Rafinoza 96 97 30 97 99 0 100 70 0 Malonat 95 75 65 96 18 100 91 3 100 Ureaza 2 65 20 93 1 1 0 60 87

Diferentierea metabolica a genurilor Proteus-ProvidenciaMorganella


9

Genul Proteus Providencia Morganella

Indol v p p

Ureaza p v p

Citrat ODC d v p n n p

Invazie pe mediu agarizat p n n

M.morganii - sensibila la Nitrofurantoin si tetracicline


Identificarea enterobacteriilor diareigene Shigella TSI: -fermenteaza glucoza fara producere de gaz -lipsa de desfacere prompta a lactozei si zaharozei -lipsa producerii de H2S MIU: -lipsa mobilitatii -indologen variabile -ureaza - negativa MILF: -lizin decarboxilaza - negativa -fenilalanina - negativa Simmons negativ (lipsa cresterii) Salmonella TSI : -fermenteaza glucoza cu producere de gaz -nu produc acizi din lactoza, zaharoza -produc H2S MIU: -mobile -indol negative -ureaza negative MILF:
10

-lizin de carboxilaza - pozitiva -fenilalanina - negativa Simmons pozitiv (cresc pe mediul cu citrat)

Escherichia coli: TSI: -desface glucoza cu producere de gaz -desface lactoza -nu produce H2S MIU: -mobil sau imobil -indol pozitiv -ureaza negativa MILF: -lizindecarboxilaza ( + ) si fenilalanina negativa Simmons negativ ( absenta cresterii)

Yersinia enterocolitica TSI: -desface glucoza fara producere de gaz -desface zaharoza -nu produce hidrogen sulfurat MIU -imobila la 37o C -indol negativa -ureaza pozitiva MILF -lizin-decarboxilaza negativa -fenilalanina negativa Simmons negativ (lipsa cresterii)
11

In cazul in care caracterele biochimice ale tulpinii repicate corespund grupului Yersinia, se trece la identificare serologica prin aglutinare pe lama cu ser anti Yersinia enterocolitica.

12