Sunteți pe pagina 1din 53

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI COALA POSTLICEAL SANITAR "SF.

VASILE CEL MARE" FILIALA PLOIETI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICRII PROFESIONALE

DOMENIUL - SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC CALIFICAREA PROFESIONAL ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

NDRUMTOR: FARM. IONI NICOLAE ABSOLVENT: MIHAILESCU GABRIELA GINA 2012


`

MEDICAIA ANTIANEMIC

ARGUMENT

Motivaia alegerii subiectului ,,MEDICAIA ANTIANEMIC

pentru

proiectul de diplom prezentat o constituie faptul c fierul este indispensabil pentru organism, intrnd n constituia unor enzime ale oxireducerii celulare i a hemoglobinei. Fierul, Vitamina B12 i Acidul folic sunt substane nenrudite din punct de vedere chimic ,dar ,sunt indispensabile unei eritropoieze normale . Deficitul orcreia dintre ele conduce la apriia anemiei. n deficitul de fier , hematiile sunt mici i palide , cu hemoglobin puin dnd natere anemiei hipocrome sau feriprive .Deficitul de vitamina B12 i de acid folic ( necesar pentru sinteza normal a ADN) ,determin hematopoieza anormal cu apariia anemiei caracterisitice anemia megaloblastic . Anemiile sunt boli caracterizate prin scaderea numarului de globule ro ii din sange, deci prin scaderea hemoglobinei pe care globulele rosii o contin si care leaga si transporta gazele eliminat. Aceast precizare este necesar , deoarece de obicei ,n exprimarea curent termenul de anemie se refer n mod eronat la slbiciune , ameeal , lips de putere, chiar lipsa poftei de mncare , manifestri care pot s nsoeasc anemiile . Anemiile sunt foarte frecvente, iar ele insoesc sau complic multe afectiuni care apar, astfel inct ele nu sunt socotite boli de sine stttoare, ci de multe ori manifestri i complicaii in cadrul altor boli. Studiile arat c factorii emoionali sunt importani n dezvoltarea dar i n vindecarea bolilor . Emoiile i starea de sntate sunt strns legate ntre ele Se tie c emoiile negative pot avea un efect nociv asupra sntii i pot complica tratamentele medicale . n schimb atitudinea pozitiv i emoiile pozitive pot fortifica sistemul intern i pot contribui la vindecare . prin sange respectiv oxigenul de la plamani unde este

CUPRINS ARGUMENT... ... ... ... ... ..1

CAP 1. ANEMIILE - GENERALITI ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...3 1.1 DEFINIIE ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 4 1.2 CLASIFICARE ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 4 1.3. SIMPTOMATOLOGIA GENERALA A ANEMIILOR ... ... 6 CAP 2. FIERUL ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... ... 7 2.1 FIER BIVALENT, PREPARATE ORALE ... ... ... ... ... ... . 14 2.2 FIER TRIVALENT, PREPARATE ORALE ... ... ... ... ... ... 18 2.3 FIER TRIVALENT, PREPARATE PARENTERALE... ... ... ... 21 2.4 FIER IN COMBINAIE CU ACID FOLIC ... ... ... ... ... ... .23 2.5 FIER IN ALTE COMBINAII ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 28 CAP 3. COBALTUL SI CUPRUL ... ... ... .. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 32 CAP 4. CIANOCOBALAMINA SI HIDROXOCOBALAMINA ... . 33 CAP 5. ACIDUL FOLIC ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 37 CAP 6. PIRIDOXINA SI RIBOFLAVINA ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 40 CAP 7. ERITROPOIETINA ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 42 CONCLUZII ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 45 BIBLIOGRAFIE... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 46 ANEXE... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 50

CAP 1

ANEMIILE - GENERALITI

Sangele este un tesut lichid care irig toate organele i tesuturile. Caantitatea de sange din organism este de 4-5 litri, din care o parte este sangele circulant, iar restul de depozit, care va fi aruncat in circulatie la nevoie. Sangele este alcatuit din plasma si elemente figurate: - eritrocite, - granulocite, - limfocite, - monocite, - trombocite. Elementele figurate sunt elaborate de organele hematopoietice, notiunea de hematopoieza referindu-se la procesele biologice care duc la final la formarea celulelor sanguine mature. Sistemul hematopoietic cuprinde: - sangele circulant, - maduva osoas, - splina, - ganglionii limfatici, - sistemul reticuloendotelial. Celulele sanguine de la stadiul embrionar nedifereniat (hemohistoblast ), la cel matur periferic ( eritrocit, leucocit, trombocit ), trec prin mai multe forme intermediare. Bolile sangelui si organelor hematopoietice realizeaz urmatoarele sindroame: - anemic, - mieloprolifrativ, - limfoproliferativ

1.1 DEFINIIE
Anemiile sunt boli caracterizate prin scaderea hemoglobinei sau a numarului de hematii sub valori normale ( 4,5 milioane eritrocite cu 90% hemoglobina - la barbati si 4,0 milioane eritrocite cu 80% hemoglobina - la femei ). Principala consecinta a anemiei o constituie scaderea concentratiei de oxigen in sange.

1.2 CLASIFICARE
1. Morfologic ( tine seama de modificarile constantelor eritrocitare ): a ) Dup volumul eritrocitar mediu, in: - normocitare, - microcitare, - macrocitare. b ) Dup concentaia medie a hemoglobinei eritrocitare, in: - normocrom, - hipocrom, - hipercrom. 2. Patogenic a ) Producere scazut de hemoglobin si eritrocite - Deficit de sintez a hemoglobinei - anemie feripriv , - anemie sideroblastic ( hipersideremic ). - Deficit de maturatie a eritrocitelor: - anemia megaloblastic primar (boala Addison Biermer ) - anemia megaloblastic secundar . - Deficit al ertropoiezei: - anemia aplastic . b ) Pierdere sau distrugere crescut de eritrocite: - Anemia posthemoragica acut , - Anemiile hemolitice: -congenitale ( intracorpusculare edogene ), `

- castigate (extracorpusculare exogene ). 3. Etiologic: a ) Anemii prin deficite nutriionale: - megaloblastice, - hipocrome, b ) Anemii prin infecii cronice sau reacii imune i autoimune hipocrome, - hemolitice, - hipo sau aplazice. c ) Anemii prin intoxicaie ( tip saturnism ). - hipo sau aplazice, - macroblastice, - hemolitice. d ) Anemii in cancere: - in sindroame paraneoplazice. e ) Anemii endocrine: - mixedem, - insuficien suprarenal, gonadic, hipofizar. f ) Anemii in insuficien renal g ) Anemii in ciroze. h ) Anemii in sarcina: - hipocrom, - macromegaloblastic - hemolitic prin sangerare acut . -

1.3 SIMPTOMATOLOGIA GENERAL A ANEMIILOR

In cazul anemiei acute predomin ameelile, tulburarile de vedere dispneea, paloarea intens, tahicardia, hipotensiunea arterial i uneori lipotimia sau clapsul. In anemia cronica, pe primul plan se situeaz paloarea pielii i a mucoaselor, vizibil mai ales la palme, buze, unghii si mucoasa bucala, tulburarile de memorie, ameeli , cefalee, tendinta la lipotimie, semne cardio vasculare ( palpitatii, dureri precordiale, dispnee ), tulburari digestive ( anorexie,flatulenta sau constipaie ), amenoreea si tulburarile menstruale la femei.

CAP2. FIERUL
Grupa antianemicelor include, in primul rnd, fierul (i alte metale) , vitamina B12 si acidul folic, factori substituitivi, care pot corecta specific anemiile megaloblastice prin deficitul celor doua vitamine. In ultimul timp au fost introdui in terapeutica si diferiti factori hematopoietici de cretere, care sunt eritropoietina si factorii mieloizi de cretere. Fierul este indispensabil pentru orgranism. La animalele superioare el intra in constituia hemoglobinei, o proteina specializat pentru transportul oxigenului. Cantitatea total de fier din organismul omului este de 2-4g (in medie 50mg/kg la barbat si 37mg/kh la femeie). Fier funcional 1,7-2,2g (m:37mg/kg f:33mg/kg) Fier alimentar: 8-20 mg Fier absorbit : 0,5-1,5 mg Economia metabolic a fierului este inchis , metalul fiind recirculat si refolosit in cea mai mare parte. Maduva eritropoietic intrebuineaz in condiii normale, cate 25 mg/zi pentru producerea hematiilor; hematiile circulate poarta circa 2,1g fier, cu un turnover de 18 mg/zi. In afara de hemoglobin fierul este cuprins in mioglobin si cateva enzime importante, feroporfirinice ( catalaze, peroxidaze, citocromi, citocromoxidaza) i neporfirinice (flavoproteinoxidaze , oxigenaze ). Hematiile imbatranite sunt distruse de sistemul reticuloendotelial, cea mai mare parte a fierului fiind returnat maduvei hematopoietice. Fier de depozit 0,25-1,00g ; (m:37 mg/kg; f:33 mg/kg)

Exista un depozit la nivelul celulelor reticuloendoteliale si hepatice. Cuprinzand 0,25 100 g fier, care constituie o rezerv pentru formele funcionale. Fierul este depozitat sub form de complexe hidroxid feric protein, care sunt denumite feritin i hemosiderin. Acestea se gasesc in macrofage , la nivelul ficatului, splinei, maduvei hematopoietice; feritina este cuprins i in celulele mucoasei intestinale, de asemenea in plasm, unde este in echilibru cu depozitele din esuturile reticuloendoteliale. Circulaia fierului prin sange se face sub forma unui complex cu o beta1 glicoprotein, numit trasferin, care ajuns in esuturi se leag de receptori specifici. Receptorii sunt glicoproteina membranare; ei se gasesc in cantitate mare la nivelul celulelor eritroide proliferative din maduv. Complexul transferin receptor se internalizeaz, eliberand fierul in citoplasm. Fierul este incorporat in hemoglobin iar receptorii sunt reciclai. Fierul se elimin in cantiti foarte mici, care sunt recuperate din alimente. Fiziologic se absorb din intestin cantiti minime de fier, corespunztor celor eliminate. Raia alimentar obinuit pentru o zi cuprinde 8-20 mg iar disponibilitatea pentru absorbie este de 4-40%. Disponibilitatea este crescut prin ingestia de carne (care stimuleaz secreia de suc gastric acid) si de catre acidul ascorbic ( reduce fierul feric in fier feros, formeaz complexe usor absorbabile); alimentele vegetale scad disponibilitatea (indeosebi prin fosfaii coninui). Fierul alimentar, cuprins in complexe organice, este desfcut si transformat in fier feros, care este absorbit; fierul hemic se absoarbe ca atare. Absorbiia se realizeaz in duoden si in jejunul incipient, implicnd un mecanism trasportor speicifc, care are si funcie reglatoare, a procesului. In celulele mucoasei intesntinale fierul feros se transform in fier feric, care trece in sange transportat de transfein. Cantitatea de feritin si transfein, valoarea depozitelor de fier si numarul receptorilor membranari controleaz masura in care se absoarbe fierul din intestin si ajunge disponibil pentru hematopoieza. In caz de deficit de fier crete cantitatea de transfein, scade cantitatea de feritinsi sporete numarul receptorilor pentru transferin de pe celulele eritroide in dezvoltare, ceea ce crete disponibilitatea fierului .

Fierul alimentar este, de regul, suficient pentru nevoile zilnice - 1,0 mg la barbatul adult, 1,4 mg la femeie. Aportul alimentar este insa la limit in ultimile luni de sarcin i la sugari, la care necesarul este de circa 6,0 mg. Fierul administrat oral in cantiti mari, la adultul sntos, se absoarbe in proportie mic, de 5 7 datorit interveniei mecanismului limitativ, reprezentat de proteina transportatoare din celulele mucoasei duodenoejunale.In caz de deficit de fier, la bolnavi cu anemie feripiv, fierul, administrat ca medicament, se absoarbe in proporie 12 40 %; dozele mici se absorb in proporie sporit, comparativ cu cele mari. Pe msura corectarii deficitului biodisponibilitatea scade, ajungand la proproria fiziologic dup aproximativ o luna de tratament. Administrarea inpreun cu alimentele micoreaz considerabil absoria fierului medicamentos la 4 10 % . Antiacidele gastrice diminueaz, de asemenea, disponibilitate pentru absorie. Fierul absorbit este transportat de catre transferin, fiind cedat in majoritate maduvei hematopoietice, care il incorporeaz in hemoglobina ertrocitelor. Camtitatea care poate fi folosit pentru refacera hemoglobinei este de 5 100 mg/zi. Dup corectarea anemiei, fierul reface depozitele de fertin si hemosiderin. Pentru fiecare gram de hemoglobin lips sunt necesare 150 mg completarea depozitelor, nc 400 1.000 mg .Preparatele complexe de fier injectate intravenos, ajung in sange ca atare, crescnd mult sidermia. Concentraia sanguin scade apoi exponenial, complexul fiind captat de sistemul reticuloendotelial in ficat i splin . Aici fierul se desface treptat si trece in snge, fiind transportat de transfrin spre maduva hematopoietic. Preparatele injectabile intamuscular urmeaz aceiai cale, fiind captate de sistemul retculoendotelial, care face fierul disponibil pentru hematopoiez . Fierul incepe sa ajung la maduva hematopoetic dup 2 zile de la injectia intavenooas i 2 21zile dup injecia intramuscular Preparatele introduse n muchi pot fi reinute un timp parial prin rinichi. - in parte la locul injectarii.Unele se elimin fier, iar pentru

Fierul medicamentos este indicat pentru tratamentul anemiilor feriprive care sunt datorate, de cele mai multe ori, hemoragiei cronice, rareori sindroamelor de malabsorie. Poate fi necesar si la bolnavi cu anemie pernicioas grav, tratai cu vitamina B 12 la care depozitele de fier se epuizeaz datorit creterii marcate a procesului de formare a hematiilor. Profilactic, este indicat in ultimele doua trimestre de sarcin i la sugari, mai ales la prematuri, cand nevoia de fier depete cantitatea cuprins n raia alimentar respectiv in laptele mamei. Administrarea orala de preparate de fier la bolnavi cu anemie feripriv provoac in 2- 5 zile, atenuarea simptomelor clinice astenie, dispnee, edeme, manifestri cutaneo mucoase. In continuare se reface hemoglobina - concentraia hemoglobinei crete, cand se folosesc doze terapeutice mari ( 180 200 mg / zi ),cu 0,2 g /100 ml in fiecarezi; dup doua sptmni valuarea hemoglobinei se ridic cu 1,5 4,0 g/ 100 ml, in funcie de doz. Producerea de hematii se mrete, ceea ce se traduce printr-o recie reticulocitar ( Mxim dupa 5 10 zile ) si prin creterea hematocritului cu 5 14 unitii in doua saptmani. Volumul hematiilor i cancentraia lor in hemoglobin se mresc. Odat cu corectarea anemiei incepe s creasc sidermia, sporete proporia de saturare a transferinei i scade capacitatea de a lega fierul. Continuarea medicaiei timp de cateva luni permite refacerea depozitelor de fier, se normalizeaz cantitatea de fertin din plasm, reapare hemosiderina n celulele reticuloendoteliale. Ca efecte adverse ingestia compusilor de fier poate provoca fenomene de iritaie gastrointestinal, cu grea, dureri epigastrice, ca si senzaia de vertij i bufeuri vasomotorii. Frecvena acestor tulburri pentru dozele terapeutice mari 200 mg/ zi este de 25 %, dar scade la dozele mai mici, de obicei, bine suportate. Deseori se produce constipaie ( datorit fixarii hidrogenului sulfurat, stimulent fiziologic al pristaltismului ), scaunul se coloreaz n brun prin formarea de sulfur de fier. Ddiareea, insoit uneori de melen, semnaleaz iritaia mucoasei

intestinale, in condiiile acoperirii nevoii de fier sau ale unui sindrom de malabsorie.
Refacerea depozitelor de fier Deficit de fier Diminuarea depozitelor cantitaii de hemosiderin in celule reticuloendoteliale medulare capacitaii transfernei de legare afierului concentraei feritinei in plasm absoriei intestinale a fierului Normalizarea eritropoiezei Eritropoiez deficitara dispariia hemosiderinei din celule reticuloendoteliale medulare capacitatii tranferinei de legare afierului concentraiei feritinei in plasma absprtiei intestinale a fierului sidermiei saturari transferinei proporiei de sideroblasti protoporfirinei eritrocitare Corectarea anemiei Aneme Hipocroma lipsa hemosiderinei din celule reticuloendoteliale medulare capacitatii transferinei de legare a fierului concentraiei feritinei in plasma absortiei intestinale afierului sidermiei saturarii transferinei proportiei de sideroblasti protoporfirinei eritrocitare Tratament cu preparate de fier Fig. 2 Consecinele negativarii balanteifierului n starile de deficit de fier i corectarea lor prin tratamentul cu fier .

Reaciile adverse sunt frecvente i uneori grave pentru administrarea parenterala .Pot aparea congestia fetei i cefalee ( mai ales dupa injectarea intravenoas rapida) ,greaa , voma, sudoratie ,febra ,dureri generalizte ,artralgii tardive , poliadenopatie. Reaciile anafilactice sunt rare ( s-a semnalat un numar mic de cazuri letale ) Injecia intamuscular este deseori dureroas , nsotita uneori de limfadenopatie regional; pielea se poate colora n brun ( injectarea se face cu deolasarea pieli ) .Injectia intravenoas poate fi cauza de flebit local.

Intoxicaia acuta cu fier survine accidental , mai ales la copii care au ingerat un numar mare de drajeuri , confundate cu bomboanele . Simptomele sunt consecina iritatiei intense a mucoasei gastrointestinale si aciunii toxice sistematice a firului , care patrunde necontrolat n organism , prin mucoasa lezata . n primele ore apar fenomene de gastroenterit acut , cu vom , diaree sanguinolenta , oc dispnee , letargie . n urmatoarele ore se observa o ameliorare , dar n cazurile grave ( sidermie mai mare de 500 ug/100ml ) se dezvolt , n continuare ,leziuni hepatice , acidoz metabolic si coma . Ca antidot specific se folosete deferoxamin( dexferal ) un acid polihidroxamic produs Streptomyces pilosus , capabil sa cheleze specific fierul , si enzimele cu fier ) ,Chelatorul se administreaza oral ( dupa o spalatura gastrica cu bicarbonat de sodiu , care face fierul greu absobabil ) , pentru chelare fierului din tubul digestiv si intramuscular sau intravenos ( metansulfonatul de deferoxamin ,hidrosolubil ) ,n scopul detoxificarii sale n organism si eliminarii renale . Injectarea de cantiti excesive de fier sau administrarea cronic ndelungat de doze mari pe , pe cale oral , provoac hemocromatoza , fierul acumulndu-se n ficat si pancreas , unde produce modificri fibrotice , care evolueaza spre ciroza hepatic , fibroz pancreatic si diabet ,pielea se coloreaza n brun .Tratamentul const n sangerri repetate -cate 500ml . Fierul este contrindicat la bolnavii cu hemocromatoz , hemosideroz si anemie hemolitic . Formele injectabile tebuie evitate la bolnavii cu afeciuni hepatice sau renale grave . Fierul medicamentos se administreaz obinuit pe cale oral . Se utilizeaz obinuit sruri feroase , care se absorb mai bine si sunt mai puin iritante dect cele ferice .n general , preparatele farmaceutice conin glucoz sau lactoz i sau sunt drajefiate , pentru a proteja fierul feros de oxidare n fier feric si pentru a evita colorarea dinilor . Drajeurile trebuie s se desfac n stomac , astfel absoria poate fi micorat .Disponibilitatea fierului n diferitele preparate folosite actu lmente este aproximativ aceeai , de aceea n dozarea lor trebuie avut n vadere cantitatea de fier coninut n molecul. Doza optim terapeutic ( ca eficacitate ) este cuprins ntre 150-400mg /zi considernd c n anemia feripriv

biodisponibilitatea fierului dup administrarea oral este obinuit de 25-30% , iar potenialul de ncorporare n hemoglobin este de 50-100m/zi . Doza zilnic se mparte n trei prize pentru a evita saturarea proceselor de absorie si transport plasmatic .Administrarea se face pe stomacul gol , cu jumtate de or nainte sau cel puin trei ore dup mese .Pentru a evita reaciile de iritaie gastrointestinal se recomand administrarea , la nceput , de doze mici , care se cresc progresiv Cnd situaia clinic nu impune urgen , este avantajoas folosirea de doze mai mici -100mg/zi care sunt de regul bine suportate n aceast situaie abspria poate fi fier .crescut prin asocierea de acid ascorbic ( cte 400mg mpreun cu fiecare doz de fier ) .Durata tratamentului este de 4- 6 luni , timp necesar pentru corectarea anemiei si refacerea depozitelor de fier .Dac sngerrile continu n timpul tratamentului , pot fi necesare doze mari , mergnd pn la 480 mg fier pe zi ( n patru prize ) ,dar acestea sunt n general greu suportate . La copii de 3- 6 ani se adminiistreaz jumtate din doza adultului , iar la copii mai mici 5mg / kg pe zi n situaiile n care este necesar suplimentarea fierului alimentar la femeile gravide , n scopul profilaxiei deficitului de fier , sunt suficiente 15 30mg/zi .

2.1 FIER BIVALENT , PREPARATE ORALE FUMARAT FEROS ( ferrosii fumaras ) FERRONAT
Prezare farmaceutic Suspensii int . 3% Fl. x 100ml O linguri ( 5ml ) = 150 mg fumorat feros = 50 mg fier Farmacocinetic : absorie bun digestiv . Fierul neabsorbit este eliminat prin scaun , colornd fecalele n negru . Farmacodinamie: sptmni. Indicaii: anemie feripriv . Profilactic n sarcin , dup gastrectomie , copii suponderali , prematuri , la donatorii de snge . Reaci adverse: constipaie, dureri abdominale. Contraindicaii: diateze hemoragice, stri congestive,hemocromatoz, antianemic .Latena 3 7 zile , effect maxim 3

talasemie, hepatit acut. Mod de administrare: oral, pe stomacul gol sau, dac exist o iritatie gastric , la 2 ore dup mese. Adulti: curativ 2-4 lingurite/zi Profilactic: o lingurita/zi. Copii sub 3 ani: 5 mg/kg/zi; ntre 3 6 ani din doza adultului.

SULFAT FEROS ( ferosii sulfas ) FERROGRADUMET

Prezentare farmaceutic:

Comprimate retard 325 mg ( 105 mg ) cutie de 30 comprimate

FERROSANOL
Prezentare farmaceutic:

Capsule de 10mg , cutie de 50 comprimate. Indicaii: profilaxia si tratamentul anemiilor cu deficien de fier cum sunt: hemoragii cornice , hemoragiiile digestive : ulcer peptic, hemoroizi , varice esofagiene , colita ulceroas , microhemoragii la pacienii cu carcinom de tract digestiv, menstre abundente , menoragii si metroragii, carena alimentar de fier , tulburri si leziuni ale tractului gastrointestinal nsoite de amlabsorie , sarcin si alptare ( necesar crescut de fier ) copii prematuri , copii n perioada de crestere .Tratamentul anemiei pernicioase cu cyanocobalamina ( n cursul eritropiezei intense cnd rezervele de fier sunt consumate rapid ) . Reacii adverse : great ,vrsturi ,algii abdominale diaree i constipaie .Tratamentul oral prelungit si necontrolat cu fier determin intoxicaie , hemocromatoz i hemosideroz . Simptomele supradozajului includ : grea, diaree , vrsturi , dureri abdominale , rectoragii , apatie ,pn la pierderea contienei , colaps cardiovascular ,hipoglicemie i acidoz metabolic . n cazuri severe pot aprea hipotensiune , com , necroz hepatocelular si insuficien renal . Contraindicaii: afeciuni primare ( idiopatice ) i secundare care inplic depozitele de fier ; hipoplazia si depresia mduvei osoase, anemie n cadrul `

eritropiezei

insuficiente

de

vitamina

B12

acid

folic ; afeciuni

inflamatorii ale tractului intestinal , diverticuli intestinali sau obstrucii intestinale cu cicatrizri ( spruie celiaca maladia Crohn ) ; hipersensibilizare la fier , porfirie cutanat ntrziat , protoporfiria eritropoietic . Precauii : FERO GRADUMET nu este recomandat copiilor sub 12 ani si persoanelor vrstnice cu rtanzit intestinal ncetinit datorit riscului de reinere a matricei de plastic .Comprimatele de FERO GRADUMET trebuie nghiite nesfrmate , cu o cantitate suficient de lichid . Mod de administrare : profilactic un comprimat zilnic nainte de mas .Ca tratament 1- 2 comprimate zilnic , nainte de mese .

GLUTAMAT FEROS ( ferosii glutamas )

GLUTAMAT FEROS
Prezentare farmaceutic :

Fiole a 5 ml i 10 ml soluie buvabil coninnd glutamat feros 100 mg si 200 mg, corespunztor la 21 22 mg , respectiv 43 mg fier ( cutie cu 10 sau 100 buci ) .

GLUBIFER
Prezeentare farmaceutic :

Drajeuri coninnd glutamat feros 100 mg , corespunztor la 21 22mg fier ( flac. Cu 100 buc. ) Indicaii : anemie feripriv . Profilactic n sarcin , dup gastrectomie , copii supraponderali , prematuri , la donatorii de snge . Reacii adverse : constipaie , dureri abdominale . Contraindicaii : diateze hemoragice, stri cogestive , hemocromatoz ,

talasemie hepatit acut . Precauii : ulcer gastroduodenal , enterit ,colit , colit uleroas .n sarcin , alptare si la copii mici numai la recomandarea medicului . Mod de administrare : Curativ , la aduli , doze cuprinse ntre 3 fiole a 100 mg si 3 fiole a 200 mg zilnic; Tratamentul se ncepe cu doze mici , care cresc progresiv ; se administreaz pe stomacul gol sau la mese ( dac survin fenomene de iritaie digestiv ) , continund pn la normalizarea valorilor hemoglobinei , sau timp ndelungat ( dac bolnavul pierde snge sau nevoile de fier sunt crescute ) se asocieaz eventual acid ascorbic ( crete absoria fierului ) .Pentru profilaxie se recomand cte o fiol a 100 mg , o dat pe zi . Adulii : 3 6 drajeuri pe zi ( pe stomacul gol sau la mese , dac apar fenomene de iritaie digestiv ) ; copii 1 2 drajeuri pe zi . Se poate asocia cu aci ascorbic (vitamina C ) , n vederea favorizrii absoriei intestinale .

2.2 FIER TRIVALENT , PREPARATE ORALE

COMPLEX DE HIDROXID DE FIER ( III ) POLIMALTOZAT FERUM HAUSMANN


Prezentare farmaceutic :

Solutie oral 50mg/ml.Fl. 30ml. 1ml sol.(= 20 pic.) = 50 mg. fier Sirop 10 mg/ml. Fl. 150 ml. 1ml. Sirop = 10mg.fier Soluie injectabil im. 50 mg-ml. Fiol 2ml

FIER POLIMALTOZAT Prezentare farmaceutic:


Fier trivalent 100 mg. Fiole buv. 2 ml

PHARMA FERRUM
Prezentare farmaceutic:

Sol. Oral 50 mg. Fl. Picurtor 50 ml. Farmacocinetic: Absortie digestive mai mic dect fierul bivalent dar cu eficacitate terapeuric. Indicaii: Tratamentul carenei de fier, profilaxia carenei de fier n sarcin, alptare, la copii, adolesceni, aduli ( vegetarieni, vrstnici ). Reacii adverse: Iritaii gastrice, grea, constipaie, diaree.

Contraindicaii: Hemocromatoz, hemosideroz,anemie saturnin, talasemie, anemie hemolitic. Mod de administrare:

Copii sub un an: anemie feripriv 25 - 50 mg. Fier/zi; deficit latent de fier 15 25 mg. fier/zi ; profilactic 5 10 mg.fier/zi. Copii ntre 1 12 ani : anemie feripriv 50 100 mg./zi; deficit latent de fier 25 50mg.fier/zi; profilactic 10 15mg.fier/zi. Copii peste 12 ani i aduli: anemie feripriv 100 300 mg.fier/zi; deficint latent de fier 50 100 mg.fier/zi, profilactic 10 15 mg.fier/zi. Administrare n una sau mai multe prize. Poate fi administrat n timpul mesei sau imediat dup mas, cu sucuri de fructe, ceai lapte sau n biberon.

FERICOLINAT ( ferricholinatum ) FER SOL


Prezentare farmaceutic:

Fiole buvabile 200 mg.fier/ml. fiole 15 ml. Indicaii: Profilaxia i tratamentul anemiilor ferprive. Reacii adverse: Uoare tulburri gastrointestinale tranyitorii, ce se resimt de obicei n timpul tratamentului. Interaciuni: Fierul scade absoria tetraciclinelor. Absoria lor digestiv este redus n asociere cu cimetidin, antiacide, cafein; este necesar un interval de 2 - 3 ore ntre administrarea acestora i a Fer Sol ului.

Mod de administrare: Copii: sub 2 ani: 5 picturi de trei ori pe zi; 2 6 ani: 10 picturi de trei ori pe zi; 6 10 ani: 15 picturi de tri ori pe zi; peste 10 ani: 20 de picturi de trei ori pe zi.

PROTEINSUCCINILAT FERIC FERPLEX

Prezentare farmaceutic:

Sol. Oral 800 mg/15 ml.(= 40 mg. Fe+ ) Indicaii: Anemie latent sau manifest prin aport insuficient, scderea absoriei, pierderi acute sau cronice de snge, infecii. Profilaxia anemiei feriprive n timpul sarcinii sau alptrii. Reacii adverse: Anemie aplastic, anemie hemolitic, pancreatit cronic, ciroz hepatic. Mod de administrare: Aduli, 800 1600 mg./zi, n dou prize, preferabil nainte de mas. Copii; 4mg. Fier/kg./zi, n dou prize.

2.3 FIER TRIVALENT, PREPARATE PARENTERALE

DEXTRIFERON ( dextriferronum ) FIER POLIMALTOZAT


Prezentare farmaceutic:

Fiole 100 mg./2ml. In form de ferihidroxid polimaltozat n soluie 5%. Indicaii: n general anemiile microcitare hipocrome de diferite cauze (hemoragii, donri de snge prea frecvente, sarcin, helmintiaze s.a. ), ce nu pot fi corectate prin aportul per oral de fier din cauza unor deficiene de absorie (steatoree idiopatic sau alte sindroame de malabsorie ), a intoleranei digestive, a epuizrii depozitelor de fier (sngerri cronice) sau a refuzului pacienilor (copii, bonlavi psihici sau senili) de a ngera preparate de fier. Reacii adverse: Rareori grea, colci abdominale, diaree, cefalee (prin sensibilizare sau ca effect toxic n caz de depire a capacitii serice de saturare). Local se poate produce pigmentarea regiunii datorit, probabil, formrii unui precipitat i care dispare n cteva sptmni. Contraindicaii: Hemocromatoz, anemii hemolitice, anemii infecioase sau neoplazice fr caren marial. Mod de administrare: Exclusiv intramuscular n muchiul fesier la adult, n cvadriceps la sugar i copil mic. Aduli; 100 mg.la 2 zile sau 200 mg. la 3 zile . Sugari; pn la 5 kg.- 25mg. la 2 zile; ntre 5 i 10 kg 50mg. la 2 zile.

OXID FERIC ZAHARAT VENOFER


Prezentare farmaceutic.

Sol. Inj, 200 mg./ml. 5ml; Sol. Inj. 50 mg./ml. 2ml. Indicaii.

Tratamentul parenteral al carenei de fier, n cazurile n care se impune o suplimentare rapid i eficient, iar preparatele orale cu fier nu sunt eficiente(malabsorie, intoleran, lipsa complianei). Reacii adverse.

Foarte rar pot aprea reacii anafilactice. Ocazional urmtoarele reacii nedorite au fost raportare cu o frecven mai mare de 1%: gust metallic, cefalee, grea, vom si hipotensiune. Precauii.

Utilzarea parenteral a preparatelor cu fier n primele trei luni de sarcin trebuie evitat. n al doilea i al treilea trimestru administrarea acestor preparate trebuie s se fac cu grij. Nu este cunoscut dac, dup administrare parenteral de fier, crete excreia fierului n laptele matern. Contraindicaii.

Anemie care nu este cauzat de carena de fier, cazuri de suprancrcare sau tulburri n metabolismul fierului ( hemosideroz, hemocromatoz). Mod de administrare.

Posologie obinuit: aduli i vrstnici, 1 2 fiole (100 200 mg.fier) de dou sau trei ori pe sptmn n funcie de nivelul hemoglobinei. Copii, 0,15 ml./kg/zi = 3 mg.fier/kg/zi de dou sau de trei ori pe sptmn n funcie de nivelul hemoglobinei. Doza unic maxim tolerat : Aduli i vrstnici, n injecie 2 fiole (200 mg.fier ) injectat n cel puin 10 minute. n perfuzie, dac situaia clinic o cere doza unic poate fi `

crescut la 0,35 ml./kg/zi = 7 mg.fier/kg, fr a depi 5 fiole (500 mg. fier), diluat n 500 ml. ser fiziologic 0,9% i administrat n perfuzie mai mult de 3,5 ore o dat pe sptmn. Copii: 0,35 ml. fier/kg, diluat n ser fiziologic 0,9% i administrat n perfuzie n peste 3,5 ore o dat pe sptmn.

2.4 FIER N COMBINAIE CU ACID FOLIC

FERRETAB
Fumarat feros 154 mg. (50 mg.fier); Acid folic sare monosodic 0,55 mg. (0,5 mg. acid folic. Prezentare farmaceutic: capsule Indicaii : Feretab comprimate este indicat n prevenirea carenei de fier si

acid folic n timpul sarcinii .Deoarece fierul este iritant gastric , se recomand administrarea capsulelor cu o cantitate corespunztoare de lichide , fr a fi mestecate . metabolizrii deficitare Contraindicaii : Preparatul nu se folosete n ; intoleran la acid folic,

boli sanguine ( anemii ) provocate de suprancrcarea cu fier ( anemii aplastice , hemolitice , hemosideroze ) anemii datorate metabolizrii deficitare a fierului ( anemii sideroplastice , anemii saturniene ,thalasemii ) , anemii pernicioase consecutive carenei de vitamina B12 ; anemii care nu se datoreaz carenei de fier sau de acid folic , alte anemii care nu sunt provocate de carena de fier sau acid folic . Preparatul se recomand n sarcin i menopauz . Reacii adverse: Rar pot apre fenomene de intoleran digestiv ( intoleran

gastric , crampe abdominale ) vom . Iteraciuni medicamentoase : n tratamentul asociat cu Tetraciclina , Feretab comprimate colestiramina interacineaz blocheaz cu aceasta absoria si i blocheaz absoria ; antiacidele substane componente i ale

de fier ; diferitele

alimentelor pot diminua absoria de fier si de aceea , se recomand administrarea comprimatelor nainte de mas ; acidul ascorbic poteneaz absoria de fier . Mod de administrare : Tratamente de ntreinere , sarcin : 1 capsul / zi .

Anemii : 2 3 capsule / zi . Feretab comprimate conine drept componente principelele Fe II fumurat si acid folic .n sarcin necesitile de fier si acid folic sunt crescute . De asemenea si consumul de fier este crescut . Produsul Feretab comprimate este indicat pentu meninerea i reducerea n limite normale a concentraiei sanguine de fier i acid folic , precum prevenirea unor complicaii ce pot interveni n timpil sarcinii , cum ar fi : scderea numrului de hematii ( anemii de sarcin ) avorturi , sngerri distrofii fetale , prematuritate care pot aprea prin caren de fier si acid folic .

TARDYFERON FOL
Sulfat feros 159 mg ( 50 mg fier ) ; acid folic 0,35 mg ; mucoproteoz 50 mg ; acid ascorbic 30 mg . Prezyntare farmaceutic : Comprimate . Prprieti / efecte : Cerinele de fier si acid folic sunt ridicate n timpul

sarcinii , post partum si n timpul alptrii .Carenele n fier si acid folic pot s induc stri anemice la un mare numr de femei . Aceste carene pot fi corijate sau evitate prin administrarea de Tardyferon - Fol . Acesta este un preparat care conine fier , datorit adugrii de mucoproteoz n compoziia galenic a nucleului de Tardyferon F ol , eliberarea ionilor de fier este lent . Aceastapermite reducerea procentului efectelor nedorite si faciliteaz gradul de elasticitate al sistemului n care acioneaz . n acelai timp , eliberarea lent a fierului permite , n mod egal ,

prezena ionilor de Fe n segmentele distale ale intestinului . Aceste segmente sunt capabile s absoarb fierul datorit unui proces de adaptare , pe cnd n ipoteza saturaiei cu fier absoria intestinal rmne practic limitat segmentelor superioare ale intestinului . Caorce preparat pe baz de fier , Tardyferon Fol nu exercit nici un efect asupra eritropoiezei sau asupra unei anemii non feriprive . Farmacocinetic : Administrat pe cale oral , fierul solubil aa cum se afl

n Tardyferon Fol este absorbit n principal n duoden si n jejun proximal.. Absoria fierului este n funcie de rezervele de fier ale pacientului i de modul de administrar e al preparatului ( pe nemncate ,2 ore nainte de mas, n timpul mesei ). Idicaii : Carena latent de fier , i anemiile feriprive uoare cu deficit n

acid folic pe timpul sarcinii , post partum si n perioada de alptare .Punerea n eveden a unei carene de fier si acid folic si gradul lor degravitate trebuie s se bazeze pe un diagnostic cert i s fie cofirmate prin examene de laborator corespunztoare . anemie Contraindicaii : Toate anemiile fr origine feripriv confirmat ( de exemplu megaloblastic prin caren n vitamina B12 ) , cumulul de fier frecvente ) , tulburri ale utilizrii

(hemocromatoze ,hemolize cronice , trnsfuzii

fierului ( anemia sideroacrestic, anemie prin saturnism, talasemie, profirie cutanata tardiv) intoleran confirmat ( de exemplu, n caz de inflamare grav a tractului gastrointestinal ), afeciuni hepatice si renale grave , utilizarea la copii. Precauii : La pacienii care sufer maladii inflamatoare ale tractului gastrointestinal ( cum ar fi gastrite , ulcer gastroduodenal , boala Crohn sau colita ulceroas ), preparatele care conin fier nu trebuie sa fie administrate pe cale oral dect cu precauie. Este de preferat s se utilizeze mai mult preparate care conin fier sub form lichid decat solid datorit golirii gastrice lente ( stenoza pilorului ) si in prezena manifestrii de diverticuli ai tractului gastrointenstinal. Mod de administrare : Anemiile feriprive uoare i carena latent n fier cu

deficit de aci folic : 1 drajeu / zi dimineaa . Anemii ferprive grave cu deficit de acid folic : 1 drajeu 2x / zi dimineaa i seara .Drajeurile trebuie s fie luate nainte de mese

cu ouin lichid i fr a fi sfrmate . Durata tratamentului este fixat n funie de gradul de deficit n fier .

MALTOFER FOL
Polimaltozat de fier 357 mg , Acid folic 0,35 mg . Prezentare farmaceutic : Comprimate masticabile . Indicaii : Caren latent sau menifest de fier , profilaxia carenei de fier i

acid folic n timpul sarcinei i dup sarcin ( n timpul alptrii ) . Contraindicaii : Cazuri de suprancrcare cu fier ( de exemplu, hemocromatoz,

hemosideroz) sau tulburri in metabolismul fierului ( anemia saturnin, anemia sideroacrestic, talasemia) i animiile care nu sunt cauzate de carene de fier ( de exemplu, anemia megaloblastic datorat carenei de B12). Precauii : Informaiile pentru diabetici: 0,04 unitai de pine-comprimat. n

cazul anemiilor datorate infeciilor sau afeciunilor maligne, fierul substituit este stocat in sistemul reticulo-endotelial, din care este mobilizat si utilizat numai dup vindecarea afeciunilor primare. Sarcin i alptare: Studiile de reproducere pe animale nu au prezentat nici un risc fetal. Studiile controlate la femeile insrcinate dupa primul timestru de sarcin nu au artat nici un efect nedorit la mam sau la nou-nscut. Nu exist dovezi referitoare la existena vreunui risc n timpul primului trimestru de sarcin i este puin probabil sa apar unele influene negative asupra ftului. Laptele matern conine in mod normal fier legat sub form de lactoferin. Nu se tie cat din fierul din complex trece in lapte. Administrarea comprimatelor de Maltofer Fol este puin probabil s cauzeze efecte nedorite la copilul alptat. n timpul sarcinii i alptrii se poate administra Maltofer Fol comprimate, la recomandarea medicului. Reacii adverse : Ocazional, pot aprea iritaii gastrointenstinale: senzaie de

plentitudine gastric, presiune in regiunea epigastric, grea, constipaie sau diaree. O coloraie in negru a fecalelor nu are semnificaie clinic. Mod de administrare: Tratamentul anemiei firiprive: 1 comprimat de dou- trei

ori pe zi pan la normalizarea valorilor hemoglobinei. Dup aceea, tratementul poate fi continuat cu un comprimat pe zi cel puin pe durata sarcinii, pentru a reface depozitele de fier. Tratamentul carenei latente de fier i prevenirea carenei de fier i acid folic: 1 comprimat pe zi. Doza zilnic poate fi administrat o singur dat. Comprimatele de Maltofer Fol pot fi mestecate sau inghiite ntregi i pot fi luate n timpul mesei sau imediat dup mas. n cayul unor valor ale hemoglobinei mai mici de 90g-l se pot utilita preparatele parentale de fier ( Ferrum Hausmann fiole i.m. , Venofer fiole i.v. ) cu n efect rapid.

FERROGRAD FOLIC
Sulfat feros 325 mg ( 105 mg fier ); Acid folic 350 mcg. Prezentare farmaceutic : Comprimate filmate retard. Mod de administrare: Oral. Aduli, 1 comprimat-zi, nainte de mas.

LEXPEC
Citrat feramonical 400 mg ( 80 mg fier ); Acid folic 2,5 mg-5ml. Prezentare farmaceutic : Soluie pentru uz intern. Mod de administrare: Pentru administrare oral.

Copii, 5 15 mg pe zi, divizat n mai multe doze, n funcie de severitate a deficit de stat. Adulii, iniial doz de 10 20 mg pe zi, divizat n mai multe doze, timp de 14 zile sau pan la o hematopoietic de rspun a fost obinut. Doza de intreinere este de 2,5 10 mg pe zi. Profilactice n timpul sarcinii doza de 0,5 mg ( 1 ml) pe zi. Varstnici, ca i pentru aduli.

2.5 FIER N ALTE COMBINAII CEBION PLUS FIER


Vitamina C 150 MG , Fier 9mg . Prezentare farmaceutic : Comprimate efervescente . Mod de administrare :Zilnic 1- 2 comprimate dizolvate n 150 ml ap .

FERRO FOLGAMMA
Acid folic 5mg , B12 0,01 mg ,Sulfat de fier uscat 112,6 mg . Prezentare farmaceutic : Capsule moi . Indicaii : Anemii feriprive , anemie megaloblastic prin deficit de folai ,

tratamentul anemiei feriprive i profilaxia anemiei megaloblastice din sarcin . Mod de administrare : 1 capsul de 2ori / zi .

FERROGRAD C
Sulfat feros 325 mg ( 105 mg fier ) ,Vitamina C 500mg . Prezentare farmaceutic : Comprimate filmate . Mod de administrare : 1 comprimat de 2 ori / zi .

FERROZINC - C
Sulfat feros 16,33 mg , Sulfat de zinc 15 mg , Vitamina C 24 mg . Prezentare farmaceutic : Capsule . Indicaii : n prevenirea deficienelor de fier , zinc i vitamina C la btrni , la

gavide , n timpul lactaiei i n timpul menstruaiei , ca supliment alimentar la persoanele cu regim dietetic i n timpul curei de slbire . Mod de administrare : 1 2 capsule de 3 ori / zi , dup mese .

MULTIBIONTA JUMIOR
Vitamina C 75 mg , Vitamina E 12mg ,Vitamina B2 1,5 mg ,Vitamina B6 1,8 mg , Vitamina B1 1,4 mg ,Acid folic 0,5mg , Lactat feros 15 mg ( 3 mg fier ) .Carbonat de calciu 375 mg ( 150 mg calciu ) .Carbonat de magneziu 2,8 mg ( 50 mg magneziu ) . Prezentare farmaceutic : Comprimate efervescente . Mod de administrare : Zinc 1 comprimat dizolvat n 150 ml ap .

OLIGOVIT

Vitamina C 100mg ,Nicotinamida

50 mg , Vitamina B1 5mg ,Vitamina B2 5 mg

,Vitamina B6 2,5 mg Vitamina , B 12 2,5 mg ,Vitamina A 5000 u.i, Vitamina D3 500u.i , Fier 10 mg ,Fluor 0,5 mg ,Cupru 0,5 mg, Mangan 0,5 mg ,Magneziu 3 mg ,Zinc 0,75 mg, Molibden 0,1 mg , Cobalt 0,05 mg ,Potasiu 2.5 mg ,Calciu pantotenat 10 mg ,Calciu fosfat 200 mg Prezentare farmaceutic : Drajeuri . Indicaii : Carene alimentare : hipovitaminoz ,cretere ncetinit .apetit

diminuat , scdere ponderal ,stri patologice n care este necesar un aport crescut de vitamine i minerale , convalescena dup boli febrile .

Mod de preparare : 1 drajeu /zi .

RESOFERON FOL B
Sulfat feros 37 mg fier; Succinat 105 mg fier; Acid folic 10 mg; Cianocobalamina 100 mg Prezentare fermaceutic : Drajeuri . Mod de administrare : Oral , 1- 2 drajeuri de 3 ori / zi.

SIROFER
Gluconat feros 4,6 g/100 g sirop; Acid ascorbic 600 mg, linguria (5 ml.) = 37 mg.fier (II). Prezentare farmaceutic: FLACON 120 ML. Indicaii: Anemia feripriv dup hemoragii acute sau cronice, profilactic i

Curativ n caz de necesiti crescute de fier, de aport sczut de fier, precum i tulburri ale circulaiei acestuia n organism. Mod de administrare: Se administreaz per os cu linguria dup mesele principale tiind c o linguri a 5 ml. = 32 mg. Fe 2+. Poate fi administrat ca atare sau dup diluare cu ap mineral. Doza uzual pentru copii pn la 5 kg: 25 mg. (5mg/kg.corp = 3,5 ml.); copii ntre 5 + 10 kg: 50 mg. = 7 ml; aduli: 100 mg.= 15 ml.

SORBIFER DURULES
Sulfat feros 320 mg; Acid ascorbic 60 mg. Prezentare farmaceutic: Comprimate filmate.

Indicaii: Tratament profilactic i al deficienelor prelatente de fier, terapia deficitelor latente i manifeste de fier (anemii prin caren de fier). Mod de administrare: 1 comprimat de 2ori/zi.

TARDYFERON
Sulfat feros 80mg ; Mucoproteaza 80mg ; Acid ascorbic 30 mg. Prezentare farmaceutic: Drajeuri retard. Indicaii : Anemii feriprive ( anemii hipocrome ). Terapie cu carene n fier crescute sau de caren latent n fier. Mod de administrare : 1 drajeu/zi.

TOTHEMA
Gluconat feros exprimat in fier 50 mg; Gluconat de mangan exprimat in mangan 1,33 mg; Gluconat de cupru exprimat in cupru 0,70 mg. Prezentare farmaceuti: Fiole 10 ml ( soluie buvabil ). Indicaii: Anemie prin caren grav a femeii nsrcinate sau a nou nscutului prematur. Mod de administrare: Adult, profilactic: 50 mg fier/zi incepnd din luna a patra a sarcinii. Nou nscut i copil, curativ 5-10 mg/zi, incepand de la varsta de o lun.

CAP 3. COBALTUL I CUPRUL


Cobaltul, n doze mici stimuleaz eritropieza. La om provoac reticulocitoz Crete numrul hematiilor Clorura cabaltoas, administrat oral in doza de 50-100 mg/zi, poate fi util n cazuri rare de anemie normocrom normocitar la bolnavii cu insuficien renal grav. Ca reacii adverse s-au semnalat fenomene de iriatie gastrointestinal, rareori gue si nefrita. Insuficiena cardiac si anemia pernicioasa reprezint contraindicaii. Cuprul favorizeaz folosirea fierului pentru formarea hemoglobinei i producerea hematiilor. Au fost descrise cazuri rare de anemie i granulocitopenie prin carena de cupru, la bolnavii alimentai parental, la cei cu bypass intestinal i la sugarii malnutrii. In aceste situaii se recomand administrarea de sulfat de cupru. Doza terapeutic este de 0,05-0,10 mg/kg/zi. Cantitaile mari provoac vom, colici si diaree.

CAP 4. CIANOCOBALAMINA SI HIDROXOCOBALAMINA


Cobalaminele sau cobamidele sunt vitamine din complexul B cunoscute sub denumirea de vitamaina B12. Cobalaminele sunt indinspensabile pentru sinteza normal a AND, respectiv pentru mitoza i maturaia celular. Hipovitaminoza sau avitaminoza se traduc prin deficitul de maturare i diviziune a celulelor afectate; la nivel biochimic se produce o cretere considerabil a raportului ARN/AND. Tulburrile sunt relevante ndeosebi la nivelul esuturilor cu rat de proliferare mare: maduva hematopoietic i epiteliul intestinal.Manifestri clinice sunt anemia megaloblastica, tulburari gastrointestinale i tulburri neurologice. Cobalaminele au structura asemntoare hemoglobinei, formate dintr-un macroinel porifirinic, centrat pe un atom de cobalt de care este legat o grupare de tip adenozinic i o grupare cian, pentru cianocobalamine sau hidroxi, pentru hidroxicobalamin. Coenzimele active la nivel celular sunt meticobalamina i 5 dezoxiadenozinecobalamina. Necesarul de vitamina B12 la om este de 1,0 2,5 ug, iar aportul alimentar ( mai ales prin carne ) este de 3-5 ug/zi. n stomac, vitamina ( factor extrinsec ) se desface de proteinele alimentare sub aciunea acidului clorhidric i se leag de glicoprotein ( factor intrinsec ) secretata de celulele parietale din mucoasa gastric, cu care formeaz un complex. Aceasta, ajuns in ileon, se fixeaz de receptori specifici de pe celulele mucoasei, de unde se absoarbe prin intervenia unui mecanism transportor. n sange, vitamina B12 este transportat de o beta-

globulin care o distribuie la esuturi, mai ales hepatocite. Ficatul este principalul loc de depozitare, continand 3 5 mg vitamin, cantitate suficienta pentru circa 5 ani. Deficitul de vitamina B12 este relativ rar .Cauza principal este lipsa factprului intrinsec, datorit incapacitaii mucoasei gastrice de a-l produce n anemia pernicioas sau la bolnavii gastrectomizai . Mult mai rar intervine carena alimentar ( la cei cu regim vegetarian strict , prelungit ) sindroamele de malabsorie la nivelul ileonului ( boala celiac tratamente prelungite cu neomicin, colchicin , antiepileptice ) .Exist i efecte genetice ale metabolismului celular al vitaminei B12 . Avitaminoza B12 se manifest prin anemie megaloblastic ( Pancitopenia n cazurile severe ) i prin leziuni neurologice caracteristice ; degenerescena mielinei , urmat de scleroz n mduva spinriii n scoara cerebral cu simptome neurologice diversr , mai ales stri spastice .ngeneral tulburarea hematopoiezei evolueaz lent i se manifest trziu .Neuropatia are o evolie imprevizibil , uneori cu fenomene brute foarte severe Alte simptome obinuite se datoresc tulburrilor la nivelul epiteliilor , afectnd ndeosebi mucoasa digestiv . Administrare de cianocobalamina sau hidroxocobalamin la bolnavi cu anemie pernicioas sau alte forme de avitaminoz B12 provoac repede o ameliorare clinic i biologic spectacular .Din primele zile bolnavi ncep s se simt bine , starea mental se amelioreaz , crete apetitul , se atenueaz uacciunea gurii . Transformarea normoblastic a mduvei debuteaz de la 8 ore de la prima injecie i este complet dup 2 zile . Sidermia scade datorit produceride hemoglobin( ceea ce face necesar suplimentarea fierului ) .Dup 2-3 zile crete numrul reticulocitelor, reticulocitoza fiind maxim la 4 -12 zile Concomitent crete masa hematiilor i volumul plasmatic .Numrul hematiilor ncepe s se mreasc dup dezvoltarea reticulocitozei , ajungnd la normal n 4 -8 sptmni .Trombocitopenia ( dac este prezent ) se corecteaz n circa 10 zile , iar leucopenia n sptmni .Rspunsulhematologic poate fi micorat i ntrziat n prezena unor ifecii active , a, bolilor renale ,a hipotiroidismului , a cancerului ca i n cazul abuzului de buturi alcoolice . Complicaiile neurologice recente dispar de regul n cteva sptmni , dar cele vechi sunt greu influenate atenundu-se dup cteva luni de tratament .

Asociera cu acid folic n tratamentul cu vitamina B12 este avantajoas .Tratamentul anemiilor megaloblastice prin avitaminoz B12 , exclusiv cu acid folic , este ns o greeal ; tulburrile hematologice sunt corectateevoluia simptomelor neurologice continu i uneori apar brusc tulburri severe , n condiiile n care deficitul vitaminic specific este mscat . Preparatele cu vitamina B12 sunt bine suportate .Efectul terapeutic n formele grave de anemie poate fi nsoit de scdera kaliemiei n perioada rspunsului ertocitar maxim ,hipokalimia trebuie tratat ,astfel pot surveni aritmii severe .Administrarea parenteral este , rareori cauz de reacii alergice , erupii cutanate , excepional oc anafilactic .

4.1 CIANOCOBALAMINA SICOVIT B12


Prezentare farmaceutic : Fiole 50 mg /ml ;1000mg /ml . Farmacocinetic : Absorie digestiv numai n prazena factorului intrinsec . Faremacodinamie : Indinspensabil procesului lipotrop . Indicaii : Anemii megaloblastice, neuropatii, hepatite cronice , ciroz hepatic , nevralgie detrigemen .Cgastrectomizaii , alimentaie vegetarian exclusiv . Contraindicaii : Poliglobulii , neoplasm . Mod de administrare : Intramuscular sau subcutanat .n anemie normal de maturare a

eritrocitelor .Intervine n sinteza nucleoproteinelor .Aciune neurotrop i

megaloblastic ,forme medii necomplicate ,zilnic 1mg timp de10 zile. n forme cu complicaii 50 mcg timp de 5 10 zile .ntreinere cu 30 - 100 mg o dat pe lun .n afeciuni neurologice i hepatite cronice .1mg la 2- 3 zile.

4.2 HIDROXOCOBALAMINA

Se injecteaz intramuscular sau subcutanat .Are avantajul de a se elimina n proporie mai mic prin rinichi ( 8 50 % ) , meninnd concentraia activ n snge timp mai ndelungat dect cianocobalamina .Dozele utile sunt aceleai . Pentru tratamentul de ntrinere se injecteaz 100 1000mg la intervale de 1- 3 luni .n cazuri rare se pot forma anticorpi fa de complexul hidroxocobalamin transcobalamin II preparatul devenind ineficace . Asocierile cu vitamina B12 i extract de antru puloric , care conine vitamina i factor intrnsec , pot fi administrate pral n anemia pernicioas .Utilizarea este considerabil limitat de existena sau dezvpltarea de anticorpi anti factor intrinsec , care fac asemenea preparate ineficace . Exttractele hepatice , injectate intramuscular nu mai sunt actualmente recomandate . Coninutul acestora n vitamina B12 este mic i variat .Sunt iritante local i pot determina reacii adverse . Preparatele polivitaminice care conin cantiti mice de cianocobalamin, administrate la bolnavi ` cu anemie megaloblastic prin avitaminoz B12

nediagnosticat mascheaz simptomele ,ngreuneaz diagnosticul i permit evoluia necontrolat a bolii .n asemenea condiii preparatelr de acest fel prezint un pericol .

CAP 5. ACIDUL FOLIC

Acidul filic sau acidul pteroilglutamic se gsete n natur sub form de compleci poliglutaminici. n organism ajunge prin alimente , sunt bogate ndeosebi vegetalele proaspete , nefierte i carnea . Raia zilnic conine 0,05 2,00 mg , iar necesitatea este de 0,05 - 0,20 mg . Pteroilpoliglutamaii alimentari sufer procese dehidroliz sub influena glutamil transferazei, enzim , care desface resturile de acid pteroilglutamic , adic acidul folic disponibil procesului de absorie intestinal Acesta este redus, apoi metilat n cadrul procesului de sbsorie, cu formarea de metiltetrahidrofolat, Majotitatea se absoarbe n duoden i jejunul incipient i este teansportat prin snge ctre esuturi. n celule, metiltetrahidrofolatul doneaz gruparea metil ctre cobalamin, rezultnd tetrahidrofolat, care servete drept acceptor de grupri de un carbon i formeaz diferite coenzime importante pentru organism. Folatul este depozitat n cantitai mici (5 10 mg) ca poliglutamat. Parte din metiltetrahidrofolat (peste 0,2 mg/zi) este eliminat prin bil i reabsorbit intenstinal. Acidul folic intervine n sinteza ADN, deci pentru multiplicarea i maturarea celular. `

Aportul alimentar limitat, depozitele mici i cerinele comparativ mari de acid folic, explic frecvena relativ mare a strilor de deficit de acid folic. Acestea pot aprea n ciroza alcolic ( insuficiena depozitrii i formriide folai activi), la alcolici ( alcolul inhib absoria i activarea folailor) la bonlavii cu anemie hemolitic sau cancer repede evolutiv, la hipertirodieni ( consum mare de vitamin), n sindroamele de malabsorie i n timpul sarcinii i alaptrii. Tratamentul ndelungat cu fenobarbital, fenitoini primidon provoac uneori anemie megalopastic care rspunde la acid folic; este probabil c inducia enzimatic, provocat de aceste medicamente crete nevoia de folai. Osituaie particular o reprezint intoxicaia cu metotrexat i pirimetamin, substane care inhib formarea folailor activi. Manifestrile caracteristice ale strilor de deficit constau n anemie megalobastic, cu scderea folailor serici i eritrocitari. Administrarea de acid folic corecteaz eritropoieza megalobastic n decurs de dou zile. n continuare ncepe s creasc numrul reticulocitelor, cu un maxim dup cinci apte zile de tratament. Hematocritul se mrete n a doua sptmn, anemia este corecrat i depozitele sunt completate n 4 5 sptmni. Eficacitatea este mai slab i rspunsul n trziat la bonlavii cu ciroz, la alcolici i n prezena inflamaiei. Acidul folic se administreaz obinuit pe cale oral. Tratamentul se face pn la dispariia cauzei sau indefinit, dac aceasta persist. n prezena altor deficite asociate se administreaz concomitent cianocobalamina sau preparate din fier dup caz. Fierul poate fi necesar si ca urmare a formrii rapide a hematiilor n cursul tratamentului cu acid folic. Acidul folic este bine suportat cu axcepia unor cazuri rare de intoleran la formele injectabile. Dozele mari pot interfera efectul anticonvulsivant al fenobarbitalului sau fentominei. Nu trebuie folosit ca tratament unic n anemiile megalobastice prin deficit de vitamin B12, deoarece permite dezvoltarea leziunilor nervoase. Folinatul de calciu est e indicat la bonlavii care prezint fenpmene toxice prin deficit de folai activi sub tratament cu metotaxat.

ACID FOLIC

ACIFOL
Prezentare farmaceutic: Comprimate 5 mg.

TIFOL
Preyentare farmaceutic: Comprimate filmate 0,4 mg. Farmacocinetic: Absorie digestiv 70- 80%, eliminare renal. Farmacodinamie: Anemie macrocitar de nutriie, anemie megalobastic a adultului, anemie hemolitic, dup gastrectomie, sarcin ( pentru prevenirea defectelor de tub neural). Contraindicaii: Asociere cu sulfamide i antifolice ( antagoniti), Tumori maligne.

Mod de administrare: Oral, 5 10 15 mg./zi ntr-o priz la aceiai or, 400 mcg/zi cu o lun nainte i primele luni de sarcin n general, 4 mg/zi la femei care au nscut anterior copii cu defect de tub neural

CAP 6. PIRIDOXINA I RIBOVLAVINA

Piridoxina ( vitamina B6 ) , administrat oral 50 200mg / zi poate fi eficace n


unele cazuri rare de anemie hipocrom cu deficitt de sintz a hemoglobinei i acumulare de fier n mitocindri I ( anemie sideroblastic ) . Riboflavina ( vitamina B2 ) adminisrrat oral sau injectat intramuscular 10 mg / zi poate favoriza corectare anemiilor hipoproliferative , care apar uneori .

CAP 7. ERITROPOIETINA

Eritropoietina este un factor de cretere hematopietic a crei aciune este direcionat ctr linia eritrocitar .Fiziologic ertropoietina este secretat de celulele adiacente tubului renal proximal care sunt simulate prin intermediul unui senzor local sensibil la hipoxemie .Ajuns n mduva hematopoietic acioneaz receptorii specifici de la nivelul celulelor eritroide pregenitoare , condiionnd proliferarea i diferenirea acestora n hematii mature .Astfel este asigurat nlocuirea celulelor btrne , iar n caz de reducere a masei de hematii crete producarea lor . Anemia care apare n bolile renale cronice se datorete cel puin n parte, deficitului de eritropoietin, fiind corectat de ctre aceasta. Administrarea medicamentului la bonlavii cu insuficien renal sub dializ, provoac n circa 10 zile o criu reticulocitar i n decurs de 2 6 sptmni crete hematocritul; transfuziile de snge nu mai sunt necesare i calitatea vieii bonlavului este mult ameliorat. Eventualul deficit de fier trebuie corectat prin administrarea concomitent a unui preparat de fier (pn cnd nivelul seric al feritinei ajunge la 200 mcg./ml.).

Eritropoietina poate fi util la prematurii cu o anemie datorit ntrzierii procesului de sintez n rinichi. Este de asemenea eficace n unele cazuri de anemie non - renal cu nivele relativ joase ale eritropoietinei endogene ca i n cazuri selecionate de anemie n care nivelul eritropoietinei nu este sczut dar rspunsul la acesta este slab ( n unele boli inflamatorii i infecioase, n anumite stri de insuficien medular ). Au fost semnalate rezultate bune n anemia produs de zidovutin la bonlavii cu infecie HIV. Eritropoietina se administreaz parenteral, intravenos sau subcutanat. Calea intravenoas este de ales sub dializ, dar dac aceasta nu a fost nceput este de preferat injectarea subcutanat, datorit absoriei lente, care asigur un efect mai durabil ( timpul de njumtire n cazul injectrii intravenoase este de 6 8 ore ). Ca reacii adverse hiprtensiunea arterial este frecvent. Ea este atribuit creterii rapide a hematocritului; este posibil i agravarea hipertensiunii proprii bolii renale, prin mrirea vscozitii sngelui i diminuarea vasodilataiei reactive la hipoxia anemic. Exist o tendin crescut la tromboz, datorit vscozitii mari a sngelui, sporirii numrului plachetelor i scderii timpului de sngerare prelungit.

CAP 7. ERITROPOIETINA EPOMAX


Prezentare farmaceutic: Soluie injectabil 2000; 4000 u.i./ml. 1 ml.

EPREX
Prezentare farmaceutic: Soluie injectabil 1000 u.i./ml - 0,5 ml; 2000 u.i./ml - 0,5 ml; 3000 u.i./ml - 0,3 ml; 4000 u.i./ml. 0,4 ml; 10000 u.i./ml. 1ml.

NEO RECORMON
Prezentare farmaceutic: Soluie injectabil 500 u.i./0,3 ml; 1000 u.i./0,3 ml; 2000u.i./0,3 ml; 4000 u.i./0,3ml.; 5000 u.i./0,3 ml; 10000 u.i./0,6 ml.

RECORMON NEU
Prezentare farmaceutic: Pulbere liofilizat. Flacon 1000 i.e.; 5000 i.e.; 10000 i. e.

Farmacodinamie: Glicoprotein produs n rinichi, principalul factor reglator al hematopoiezei. Indicaii: Anemia din insuficien renal cronic, poate elimina nevoia de transfuzii de snge la bonlavii dializaii. Anemia la bonlavii sub chimioterapie pentru tumori nemioloide. Anemia la bonlavii infectai cu HIV i tratai cu zidovudin.

Reacii adverse: Cefalee, hipertensiune, convulsii trombocitoz, hiperkaliemie, erupii. Precauii: Hipertensiune arterial, convulsii, trombocitoz, insuficien hepatic, tulburri vasculare ischemice, tumori maligne. Mod de administrare: Iniial 40 50 u/kg de 3 ori/sptmn, injectare intravenoas n 1 + 2 minute. Se crete la 4 sptmni cu 25 u/kg de 3 ori/sptmn, la nevoie se poate ajunge la 200 + 240 u/kg de 3 ori/sptmn. Scopul tratamentului este creterea hemoglobinei la 10 + 12 g/100ml. cu rata de 1 + 2 g/100ml./lun. La bonlavi cu tumori , iniial 150 u/kg de 3 ori/sptmn, subcutanat. La

bonlavi cu HIV, zidovudin 100u/kg de 3 ori/sptmn, intravenos sau subcutanat. n tumori i infecie HIV, dac efectul nu este evident dup 8 sptmni se crete cu 50 + 100 u/kg pn la doza total de 300 u/kg.

DARBEPOETINA ALFA

ARANESP
Prezentare farmaceutic: Soluie injectabil 10 mcg; 20 mcg n sering preumplut. Farmacocinetic: Simuleaz eritropoieza prin acelai mecanisme ca hormonul endogen. Farmacodinamie: Stimuleaz eritropoieza prin aceleai mecanisme ca hormonul endogen.

Indicaii: Anemia din insuficien renal cronic la aduli i copii peste 11 ani. Anemia la aduli cu neoplasm non mieloid care urmeaz chimioterapie. Reacii adverse: Hipertensiune, cefalee , tromboze, artralgii, edeme. Contraindicaii: Hipertensiune arterial insuficient controlat. Mod de administrare: De ctre medici specialiti.

CNCLUZII:
Complexitatea structural a sangelui a impus orientarea cercetarilor terapeutice, in multiple direcii in funcie de patologia specific fiecarui element de constituie al sangelui. Apare ca deosebit de interesant faptul c din punct de vedere chimic medicamentele care se adreseaza bolilor de sange prezint un foarte mare polimorfism, variind de la elemente simple ( fier, cupru i cobalt ), la substane de mare complexitate (C12). Anemia este una dintre cele mai frecvente afeciuni ale sangelui, care apare in momentul in care nivelul celulelor roii in organism scade. Anemia poate avea mai multe cauze, dar cele trei mecanisme principale ale organismului care o produc sunt: distrugerea excesiv de celule roii, pierderea de sange i producerea necorespunztoare de celule roii. Principalul simptom al majoritaii tipurilor de anemie il reprezint oboseala. Alte semne si simptome includ: slbiciune , paloare, respiraie dificil, ameeal, probleme cognitive, amoreli sau rcirea extremitilor, dureri de cap. Cel mai frecvent tip de anemie intlnit este cel prin deficit de fier. Cazuri foarte rare sunt hemoglobinopatii cum ar fi anemia cu celule in secer ( siclemie ) si talasemia. Anemiile feriprive apar mai ales n cazul unui necesar crescut de fier ca sarcin, alptare, sugari,

perioada de cretere, n condiiile unor pierderi exagerate de sange prin hemoragii cornice sau mai larg prin malabsorbie. Diagnosticul de anemie firipriv ca i controlul eficacitaii tratamentului se stabilesc prin dozarea hemoglobinei. Fierul se poate administra oral, intravenos sau intramuscular. Administrarea oral cu preparate de fier la bolnavii cu anemie firipriv provoac in 2 5 zile atenuarea simptomelor clinice. Ca efecte adverse, ingestia compuilor de fier poate provoca fenomene de intoxicaie gastrointestinal cu grea, dureri epigastrice, senzaie de vertij, bufeuri vasomotorii. Intoxicaia acut cu fier poate fi deosebit de grav. Ca antidot specific se folosete deferoxamina ( desferal ), un acid polihidroxamic produs de streptomyces pilosus. Injectarea de cantitai excesive de fier sau administrarea ndelungata de deze mari pe cale oral provoac hemocromatoza, fierul acumulndu-se in ficat si pancreas. Fierul este contraindicat la bolnavii cu hemocromatoz, hemosideroz i anemia hemolitic. Au fost descrise cazuri rare de anemie i granulocitopenie prin carena de cupru la bolnavii alimentai parental, la cei cu bypass intestinal si la sugarii malnutriti. n aceste cazuri se recomand administrarea de sulfat de cupru. De asemenea, n cazuri rare de anemie normocrom normocitar se poate administra cobaltul sub form de clorur cobaltoas. Cobalaminele si acidul folic sunt vitamine din complexul B, indispensabile pentru sinteza normal a AND, respectiv pentru mitoza i maturaia celular. Asocierea de acid folic la tratementul cu vitamina B12 este avantajoas. Asocierea de acid folic la tratementul cu vitamina B12 exclusiv cu acid folic este o greeal; tulburarile hematologice sunt corectate dar evoluia simptomelor neurologice continu i uneori apar brusc tulburri severe n condiiile n care deficitul vitaminic specific este mascat. Asociaiile de vitamina B12 si extract de antru piloric pot fi administrate oral in anemia pernicioas. Extractele hepatice i preparatele polivitaminice conin cantitti mici de cianocobalamin. Acidul folic poate fi deficitar n cazul unor nevoi crescute ( sarcin i alptare ), n sindroame de malabsorbie, la hipertiroidieni, la bolnavii cu anemie hemolitic i cancer repede evolutiv.

Piridoxina ( vitamina B6 ) este eficace n unele cazuri de anemie hipocrom cu deficit de sintez a hemoglobinei i acumulare de fier n mitocondrii. De asemenea riboflavina ( vitamina B2 ) administrat oral sau injectat intramuscular poate favoriza corectarea anemiilor hipoproliferative. Anemia care apare n bolile renale cronice se datoreaz, cel puin, n parte, deficitului de eritropoietin, corectat de ctre aceasta. Eritropoietina poate fi ultila la prematurii cu anemie datorat ntarzierii procesului de sintez n rinichi, la bolnavii infectai cu HIV i tratai cu zidovudin i la bolnavii sub chimioterapie pentru tumori nemieloide. n concluzie, terapia modern n marea ei complexitate si varietatae ofer posibilitai largi de profilaxie i tratament a bolilor de snge .

ANEXE

MULTI SANOSVIT Cu fier fr zahr Sirop 285 g.

FEZIVIT -30 capsule .

ACTIVIT Conine lactofein

ACIFOL 5mg ( 30 comprimate filmate)

TARDYFERON 80

BIBLIOGRAFIE

MEMOMED 2011, Dumitru Dobrescu ,Editura Minesan ,Bucureti ,2011 BAZELE FARMACOLOGIE ALE PRACTICII MEDICALE . Valentin Stroiescu ,Editura Medical , Bucureti ,1995 .

FARMACOTERAPIE , Dumitru Drobescu ,Editura Medical . Bucureti , 1981 .

GHIDUL MEDICAMENTELOR ESENIALE Valentin Stroescu , Editura Medical , Bucureti 1993 .

F. R. X. AGENDA MEDICAL 2011 . FARMACOTERAPIE , N ICOLAE CRISTEA.