PROIECT 1.

Managementul, component necesar a organizrii Dezvoltarea civilizaiei determinat n mod necesar de dinamismul istoric, presupune organizarea mai bine structurat i mai complex a societii, cu nlturarea empirismului vizionar, n favoarea planificrii i previziunii luate pe baze fundamentate tiinific pe reguli bine conturate impus de o anumit ordine a elementelor componente ale sistemului. Organizarea social pe principii sistemice este indispensabil pentru eficacitatea ansamblului i a subansamblelor particulare in msur s rspund adecvat condiiilor i dinamicii manifestate la nivel general sau particular, afectate de tendinele de dezvoltare sau inhibate de reactivitate retrograd, generate de aciunile colective sau individuale ce apar ca element funcional primar. n teoria sistemelor, organizarea, structurarea, funcionarea, eficacitatea i responsabilitatea n interdependena lor cu elementul uman, reprezint componentele indispensabile, n raport cu care se contureaz atributele de comunicare, echilibru i decizie ca rezultat al interaciunii individ-societate. Aadar activitatea de conducere a societii ca sistem, care inglobeaz i conceptul de management, a devenit riguros tiinific prin caracteristicile metodologice i tehnologice utilizate, care constau n aplicarea principiilor rezultate din experien i cercetare. Managementul ca tiin a organizrii i conducerii operative prin elaborarea de sisteme, programe, metode ori tehnici menite s sporeasc competitivitatea, este supus unei continue adaptri induse cu precdere de

intervenii exterioare menite s eficientizeze sistemul n condiiile cunoaterii interaciunii lor . Teoria evoluionist a comportamentului organizaional, care

mbraieaz trei concepii de baz, ii gsete rezonana i in organizarea activitii judiciare. Astfel, rutinele ca aspecte de repetabilitate regulate i previzibile de comportament, de cele mai multe ori benefice activitii organizaionale, relev continuitatea i o oarecare standardizare flexibil necesar procesului decizional; cutarea ca activiti asociate cu evaluarea rutinelor care angajeaz variate operaii de descoperire i reconsiderare a schimbrilor, au efectul direct n modificarea sau nlocuirea lor, n procesul dinamic al dezvoltrii ; i mediul de selecie ca ansamblul caracteristicilor individuale ale populaiei, care determin bunul mers al organizaiei, creterea sau contracia ei - altfel spus bazinul resurselor umane care conteaz n revigorarea sistemului, reprezint pilonii de sprijin ai dezvoltrii tiinifice a organizaiei ca sistem .1 Utilitatea acestor concepte este dat, n cazul particular al organizrii activitii judiciare, de distincia pe care o fac intre organizarea cunoaterii situaiilor, dinamicii legislative i a etiologiei fenomenului conflictual, dar mai cu seam in diferenele comportamentale individuale care afecteaz, att din interior ct i din exterior activitatea judiciar i sistemul judiciar in ansamblu. Un studiu relativ recent care abordeaz concepul de management judiciar2 apreciaz ca elemente indispensabile sistemului: a) concepiile despre drept - valorizate de sistematizare i interpretare ca masur a perfecionismului dreptului n sine; b) activitatea de legiferare - care vizeaz factorii ce determin coninutul i procedura de creare a normei juridice, cu tendine uneori
1 2

A se vedea S. Chiric: Inteligena organizaiilor. 2003 p 105-127 V. Patulea: Tratat de management juridic si jurisdictional. 2010

evolutive alteori nu, strns legate de modelul juridic, politic, etic sau doctrinar; c) punerea n aplicare a normelor i monitorizarea aplicrii lor; d) corectarea i complinirea lacunelor. Proiectul propune o viziune de ansamblu privind exercitarea atribuiilor funciei de conducere, cu elementele necesare bunei realizri a actului de asigurare a organizrii nfptuirii justiiei n concordan cu principiile fundamentale de drept( legalitatea, independena judectorului, dreptul la un proces echitabil), ncercnd s identifice posibilitile de atragere i folosire a resurselor pentru asigurarea condiiilor necesare garantrii desfurrii activitii judiciare i a obinerii unor rezultate bune. Opiunea conductorului este aceea de a alege ntre diverse posibile variante de aciune pe cea mai eficient, mai stabil i mai potrivit momentului, cu perspectiva continu de mbuntire n scopul de a atinge obiectivele i rezultatele asumate. Orice decizie trebuie s fie corect, complet, oportun i eficient, pentru a influena colectivul i a-l determina n atingerea scopurilor propuse. Pentru aceasta, mai nti trebuie identificate i evaluate situaiile ce creaz premisele unei dificulti de funcionare a sistemului, apoi stabilite alternativele, evalundu-le i pe acestea n raport cu obiectivele propuse, pentru a msura varianta optim fa de rezultatele dorite. Astfel, funciile generale de conducere precum previziunea, organizarea, decizia, antrenarea i evaluarea, controlul i corecia sunt prezente i utilizate. Strategia de aciune, poate reprezenta momentul iniial al conducerii, prin stabilirea obiectivelor precis exprimate, realiste, msurabile, acceptate dac nu unanim, cel puin ntr-o majoritate confortabil -, cu prevederea unor termene i a unor responsabiliti.

Sunt msuri ce uneori trebuie explicate i asumate, cu consultri i uneori negocieri asupra sarcinilor i responsabilitilor personale, pentru stabilirea unui standard de performan ridicat, innd cont cu precdere de alocarea resurselor i de termenele de realizare. Strategia de aciune, n concret, are ca principal obiectiv crearea condiiilor pentru asigurarea independenei magistrailor i nfptuirea actului de justiie in condiii optime, cu respectarea drepturilor i libertilor fundamentale, asigurarea transparenei i calitii actului de justiie, responsabilizarea factorilor direct implicai, dar innd cont i de soluionarea ntr-un termen rezonabil a litigiului.

2. Independena , scop i mijloc Necesitatea unui sistem judiciar independent, imparial i eficient reprezint o obligaie asumat de Romnia n tratatele internaionale, prin aderarea la Uniunea European stabilindu-se ca obiectiv crearea unui spaiu de siguran, libertate i justiie. Aceasta reprezint pentru fiecare magistrat un deziderat major, n msur s fie realizat prin intervenia eficient a Consiliului Superior al Magistraturii, n aplicarea mecanismelor i procedurilor cele mai adecvate, care s garanteze principiul separaiei puterilor n stat i protejarea sistemului judiciar de orice ingerin extern, politic sau economic, de natur a o subordona. Tratatele europene intrate n vigoare n ultimii ani ( Maastricht, Amsterdam i Lisabona) au definit problematica de interes comun n care procedurile de cooperare n domeniul justiiei i afacerilor interne sunt

subordonate obiectivului principal de mbunatire a calitii actului de justiie i responsabilizare a sistemului judiciar. Raportul C.E.P.E.J. asupra strii justiiei n Europa din ultimul an, elaborat pe baza rspunsurilor date de Statele membre la grilele de evaluare transmise Comisiei, a evideniat continuarea crizei justiiei n Europa, persistena n ultimii ani ca o criz instituional de celeritate, calitate i eficacitate. Revine astfel, ca obligaie a Consiliului Superior al Magistraturii, intensificarea dialogului cu organismele europene i organismele similare din celelalte state ale Uniunii Europene, dar mai cu seam participarea, cu scopuri bine stabilite la activitile Reelei Europene a Consiliilor Judiciare, fr a ignora ns toate celelalte organisme europene interesate, n vederea explicitrii dificultilor de sistem, care nu sunt strine nici altor state cu tradiie democratic secular. Raportul Comisiei europene privind progresele realizate de Romnia n cadrul Mecanismului de cooperare i verificare a remarcat inconsecvena i uneori incoerena legislativului, dar i progresele limitate n privina mbuntirii eficienei procesului judiciar i a consecvenei jurisprudenei, recomandnd stabilirea unui echilibru din punct de vedere al volumului de munc, cu previzibilitatea fluctuaiilor de personal, situaie care, dei relevat nc din anul 2011, rmne o problem nerezolvat. Pe de alt parte, garaniile oferite magistrailor, integrate ntr-un statut care are caracter legislativ sau constituional, sunt eseniale pentru independena i imparialitatea de care trebuie s dea dovada acetia; iar rolul esenial al Consiliului Superior al Magistraturii este de a asigura consolidarea independenei i statutului magistratului.

Avizul nr. 1 al Consiliului Consultativ al Judectorilor Europeni consacr independena judectorilor nu ca pe un privilegiu sau ca pe o prerogativ n interesul acestora, ci ca pe o garanie n interesul preeminenei dreptului i a celor care caut i cer dreptatea. Rolul constituional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenei justiiei reprezint principalul obiectiv al activitii acestuia, realizat prin mecanisme specifice respectrii separaiei puterilor n stat i asigurrii independenei fiecrui magistrat, independen care presupune respectarea necondiionat a legii dar i asigurarea celui mai nalt standard de calitate i eficien a muncii.

3.Organizarea intern

Prevederile art. 23 din Legea nr. 317/2004 stabilesc funcionarea Consiliului ca organ colectiv cu activitate permanent, ale crui hotrri se iau n plen sau secii, prin vot direct i secret. A. Plenul Consiliului n seciunea a doua a legii sunt stabilite atribuiile plenului, referitoare la: - cariera judectorilor i procurorilor prin: propunerea de numire i eliberare din funcie a judectorilor i procurorilor, numirea i eliberarea din funcie a judectorilor i procurorilor stagiari, promovarea judectorilor i procurorilor, ori propunerea pentru conferirea de distincii. - admiterea n magistratur: stabilete numrul cursanilor I.N.M., concursurile i tematica pentru admiterea n magistratur i promovare, aprob programul de formare continu profesional a auditorilor de justiie, aprob regulamente, numete comisiile de examinare, valideaz concursurile i examenele, numete comisiile de evaluare.
6

-organizarea i funcionarea instanelor i parchetelor: convoac adunrile generale, aprob msurile pentru suplimentarea sau reducerea numrului de posturi pentru instane i parchete. - elaborarea normelor de conduit structurate ntr-un cod deontologic al magistrailor. B. Seciile Consiliului Au atribuiile definite de art. 40-43 din lege, respectiv cele privind: -cariera magistrailor: acelea de delegare, de numire n funcii de conducere, propunere sau avizare a propunerii ministrului justiiei de numire sau revocare din funcia de preedinte, vicepreedinte sau preedinilor de secie ai .C.C.J., respectiv a procurorului general, procurorul ef al D.N.A. i D.I.I.C.O.T., a adjuncilor acestora precum i a efilor de secii din aceste parchete, aprobarea transferului magistrailor, soluionarea contestaiilor mpotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare, luarea msurilor pentru soluionarea sesizrilor justiiabililor, dispunerea suspendrii din funcie a judectorilor sau procurorilor; - organizarea i funcionarea instanelor i parchetelor: aprob nfiinarea sau desfiinarea seciilor curilor de apel i parchetelor, aprob propunerea de numire a procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie si a procurorului ef al D.N.A., avizeaz lista localitilor care fac parte din circumscripiile judectoriilor, stabilete categoriile de procese care se soluioneaz de anumite instane n municipiul Bucureti, stabilete numrul vicepreedinilor curilor de apel, a adjuncilor procurorilor generali ai curilor de apel, numete i promoveaz magistraii asisteni ai naltei Curi de Casaie i Justitie, ncuviineaz percheziia, reinerea i arestarea magistrailor. C. Aparatul propriu a) Secretarul general - este numit de Plenul C.S.M. dintre judectorii cu cel puin 8 ani vechime i coordoneaz, sub autoritatea preedintelui i vicepreedintelui, funcionarea aparatului propriu, prin dispoziii i ndeplinete orice alte atribuii ncredinate de plen, preedinte sau vicepreedinte.

Secretaul general adjunct este numit n aceleai condiii i nlocuiete de drept secretarul general, atribuiile sale fiind stabilite de preedintele Consiliului la propunerea secretarului general. b) compartimentele Consiliului sunt conduse de directori, efi de servicii i efi de birouri, care coordoneaz, ndrum i rspund de activitatea compartimentului. Structura aparatului propriu al Consiliului este stabilit de Plenul C.S.M., prin Hotrrea nr. 326/2005, cu modificrile ulterioare, aprobndu-se Regulamentul de organizare i funcionare al C.S.M. constituindu-se: direcia de resurse umane i organizare cu serviciile de resurse umane pentru instane i pentru parchete, birourile de statistic judiciar, concursuri i formare profesional; direcia economic i administrativ alctuit din serviciile salarizare i buget, administrativ i aprovizionare i biroul contabilitate; direcia legislaie , documentare i contencios structurat in serviciul legislaie i documentare i biroul contencios; direcia afaceri europene relaii internaionale alctuit din serviciul programe i serviciul afaceri europene i relaii internaionale; direcia sinteze, pregtirea lucrrilor i grefa seciilor din care fac parte serviciul de sintez i pregtire a licrrilor i biroul de gref a seciilor ; i serviciul de relaii cu publicul,registratur, secretariat i arhiv ce cuprinde biroul de relaii cu publicul,biroul registratur secretariat i arhiv biroul de protocol i biroul de informatic. Alturi de acestea funcioneaz biroul de audit intern, birou de informare public i relaii cu mass-media i biruol de documente clasificate. D. Comisiile i colectivele de lucru Hotarrea Plenului C.S.M. nr. 564/2008 ( cu modificrile ulterioare)a stabilit, pentru eficientizarea activitii, infiinarea comisiilor de lucru, cu rol consultativ, pe domenii de activitate, formate din cel pui 3 membrii, reprezentani ai inspeciei judiciare i ai compartimentelor de specialitate, la care in calitate de invitai, pot participa i reprezentani ai instanelor sau parchetelor, ai I.N.M. i S.N.G., reprezentani ai asociaiilor profesionale sau ai personalului de specialitate din instane i parchete. Comisiile sunt coordonate de un membru al Consiliului care propune planul de msuri,organizeaz desfaurarea activitii, informeaz asupra stadiului implementrii programelor. In actuala structur, cele 3 comisii
8

urmeaz a-i desfura activitatea cu mai mult celeritate, in condiii mai flexibile, cu invitarea reprezentanilor instanelor i parchetelor in condiiile abordrii unor probleme ce vizeaz activitatea instanelor i parchetelor sau statutul magistratului. Colectivele ( grupurile) de lucru sunt entiti infiinate cu scopul de a menine un contact permanent cu instanele i parchetele, pe un domeniu de activitate, repartizate in considerarea atribuiilor membrilor Consiliului i asigurrii echilibrului funcional. Este de remarcat in aceast structur organizatoric subsidiar elaborarea unor proiecte de perspectiv precum specializarea multipl a judectorilor, infiinarea unui institut naional pentru informaii statistice ori pentru transparena sistemului judiciar evideniat Raportul M.C.V . Acelai raport recomand i crearea unui grup de lucru prin reunirea actorilor cheie care s monotorizeze reforma sistemului judiciar.

4. O analiz SWOT a sistemului

Activitatea de conducere presupune cunoaterea rutinelor, definirea cutrilor i stabilirea mediului de selecie, astfel cum au fost expuse mai sus. De aceea, este esenial ca persoanele care ocup funcii de conducere s aib reprezentarea exact a oportunitilor ( punctele tari) dar i a insuficienelor i pericolelor ( punctele slabe ) care sunt prezente, in general, in activitatea instituiei sau organizaiei. Astfel, in sistem, sunt considerate puncte tari: pregtirea profesional foarte bun a majoritii magistratilor, buni utilizatori ai mijloacelor de

informatizare; buna pregtire a personalului auxiliar de specialitate, la rndul lor buni utilizatori ai mijloacelor informatizate; colectivele in care relaiile promoveaz o atmosfer pozitiv de lucru; ocuparea in proporie mare a posturilor vacante; starea disciplinar bun ; utilizarea sistemului aleatoriu de
9

stabilire a termenelor care a atras o relativ echilibrare a incrcturii edinelor de judecat, dar mai cu seam a condus la nlturarea suspiciunilor justiiabililor asupra repartizrii dosarelor pe completele de judecat; existena unei practici relativ unitare i disponibilitatea judectorilor de a realiza o practic unitar la nivel national ; publicarea anual a culegerilor de decizii ale curilor de apel i .C.C.J. , publicarea in Buletinul Casatiei a unor solutii relevante, dar i iniiativa unor magistrai de a analiza sub aspect doctrinar jurisprudena; Pe lng acestea, instituirea obligativitii publicrii integrale a hotrrilor pronunate, responsabilizeaz redactorii hotrrilor, cu efecte pozitive n privinta calitii motivrilor. Adoptarea noului Cod Civil i a noului Cod de Procedur Civil, pot reprezenta circumstane cu efect pozitiv, cu condiia ca ele sa aduc o stabilitate normativ, o simplificare procedural dar i o modificare a competenelor. Analiza activitii din punctul de vedere al punctelor slabe, relev, la nivelul instanelor, disfuncii determinate cu precdere de reglementri neadecvate, lacunare sau chiar contradictorii. Astfel, volumul de activitate in raport cu resursele umane este foarte mare, avnd in vedere obiectivele i calitatea lucrrilor ce trebuie efectuate. Insuficiena resurselor umane, a unor scheme necorelate cu volumul de activitate, conduce implacabil la disfuncionaliti care se reprecuteaz in eficiena i calitatea actului de justitie. La aceasta se adaug perioadele lungi in care posturile vacante nu sunt ocupate, din pricina unor proceduri greoaie inc neadecvate sau a reticenei ocuprii unora. Relevant este ins situaia

10

actual, cu manifestri de criz profund a resurselor umane in condiiile iminentei aplicri a noului Cod de procedur civil. Spaiul in care funcioneaz majoritatea instanelor este inadecvat

reprezentativitii acestora i functionalitii lor : birouri supraincrcate, arhive neincptoare, circuitul fluxului uman greu de rezolvat, sli de edin

neincptoare. Aceast disfuncionalitate este cu att mai vizibil in contextul noilor reglementri procedurale privind judecata in camera de consiliu. Dotarea material este incapabil s satisfac necesitile instanelor. Nu numai aparatura necesar informrii sau transmiterii datelor i actelor nu corespunde nivelului actual, dar mai cu seama materialele documentare sunt insuficiente eficientizrii muncii i obinerii rezultatelor scontate fa de efortul depus. Ins una dintre cele mai grave stri, este aceea a instabilitii i incoerenei legislative, cu conotaii direct negative in stabilirea unei jurisprudene unitare pe tremen mediu i lung . Efectele negative se regsesc i in lipsa de eficien actului de justitie prin scderea ritmului de soluionare a cauzelor, in ateptarea unor soluii de principiu care s conduc la unificarea jurisprudenei. In cadrul aceste seciuni considerm necesar a fi analizate msurile ce trebuiesc luate impotriva disfuncionalitilor activitii instanelor ,

excluzndu-le pe cele care afecteaza intregul sistem socio- politic. In privina volumului de activitate, astfel cum sunt prezentate in datele statistice anuale, numrul de dosare ce revin spre soluionare este mult prea mare raportat la resursele umane i ateptrile societii. Modificarea competenelor materiale a devenit prioritate legislativ in aceste conditii, prin
11

coborrea

competenlor ctre judectorii a unor litigii care nu comport

dificulti in aplicarea sau interpretarea legii. In situatia dat, pentru dinamizarea activitii se impun msuri de accelerare a ritmului de solutionare a cauzelor, cu efect direct in scderea numrului de dosare aflate pe rolul fiecrui complet i evident in imbunatatirea actului de justitie. Alturi de acestea, normarea activitii judectorului, prin volumul optim, apare ca fiind necesar. Prin ea se poate asigura o planificare mai eficient a resurselor umane, dar mai ales se creeaz premisele creterii nivelului operativitii, creterii calitii actului de justitie i cu precdere crearea premiselor unei reale unificri a practicii judiciare. Eficiena activitii se traduce prin celeritatea soluionrii cauzelor sau operativitatea instanei i reprezint o prioritate european, in condiiile in care in majoritatea statelor criza de sistem afecteaz in mod direct termenul rezonabil de soluionare a cauzelor. Nu numai deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului prin care diverse state au fost condamnate pentru ritmul lent de soluionare , dar i capacitatea de organizare i planificare reprezint premise serioase pentru o atenie deosebit in abordarea soluionrii intr-un termen rezonabil a cauzelor. Toi factorii implicai in rezolvarea operativ a cauzelor trebuie s fie responsabilizai, aa inct rutinele existente s fie inlocuite de reprezentarea real a necesitii judecii i executrii rapide, fr ins a fi inclcate drepturile fundamentale i fr a face rabat de la calitate.

5.Obiective
12

Principalele obiective urmrite in activitatea desfurat in Consiliul Superior al Magistraturii sunt determinate i de necesitile stringente cu care se confrunt instanele in prezent: lipsa unui cadru normativ adecvat de organizare i desfurare a activitii, in condiiile noilor reglementri procedurale, lipsa sediilor corspunztoare activitii desfurate in majoritatea lor, insuficiena resurselor umane i materiale - situaie care se perpetueaz de o perioada lung de timp. 1. Consiliul Superior al Magistraturii in indeplinirea rolului su constituional, are obligaia de a asigura independena justiiei, de a consolida statutul magistratului, i de a eficientiza sistemul judiciar. Cu toate acestea, rolul Consiliului este i acela de a frna manifestri excesive ale libertii de expresie, considerate uneori ca atribut al independenei individuale.Libertatea de expresie, ca form a contiinei individuale, constituie cmpul in care se poate manifesta omul eliberat de constrngeri in demersul de a domina legile naturii dar i pe cele care guverneaz propria natur, condiia sine qua non a cunoaterii necesitii, a alegerii, a deliberarii i a deciziei. Ins, orgoliul voinei umane de a se erija in cauz primar, in desconsiderarea determinismului social, este modelul negativ al unei liberti imaginare, dependent numai de necesitate, redus la momentul cognitiv, ce ignor capacitatea axiologic de adeziune la promovarea idealurilor.3 In asigurarea independenei justiiei i consolidarea statutului

magistratului, principalele direcii de aciune au in vedere importana justiiei ca factor de echilibru intre puterile statului; demnitatea funciei de judector i
3

A se vedea DAP Florescu, A Bordea: Medierea 2010 p 5-6

13

procuror, rolul acestuia in statul de drept; redobndirea imaginii justiiei prin mecanismele care s readuc increderea in actul de justiie, prin probitatea profesional i moral a magistratului. In acest demers, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie s se preocupe in continuare de asigurarea: - unui sistem transparent, flexibil, obiectiv i exigent de admitere in sistem i de promovare a magistrailor; -unui sistem de raionalizare a volumului de activitate al magistrailor, ca o condiie sine qua non a soluionrii legale, impariale i intr-un termen rezonabil a cauzelor; -degrevrii judectorilor de obligaiile fr caracter jurisdicional; -unui sistem eficient privind aplicarea unitar a legii, prin mecanismele specifice de unificare a jurisprudenei in conformitate cu jurisprudena instanei supreme , a Curii Constituionale i a instanelor europene; -aplicarea deplin a principiului constituional al separaiei puterilor in stat, prin instituirea unui dialog respectrii principiului legalitii. 2. Eficientizarea sistemului judiciar presupune identificarea problematicii cu care se confrunt la un moment dat, dar i pentru un viitor previzibil. In acest sens la nivelul organizrii Consiliului Superior al Magistraturii presupune msuri relative la: - revizuirea Regulamentului, fa de vidul de reglementare constatat in ultima perioad, eficientizarea comisiilor i grupurilor de lucru, in raport de deschis i a unei colaborri in spiritul

problemele ridicate, in principal, de punerea in aplicare a noilor coduri,de

14

iminenta revizuire a Constituiei, dar i pe termen lung, prin evaluarea fenomenului conflictual i a dinamicii legislative; - incurajarea constituirii unei asociaii a magistrailor reprezentativ prin numrul membrilor i aciunile promovate, pentru participarea la edinele comisiilor, cu vot consultativ, ca alternativ viitoare a sistemului greoi de consultare; - continuarea consultrii magistrailor asupra hotrrilor care intereseaz statutul acestora; - organizarea intlnirilor cu organisme neguvernamentale, pentru explicarea fenomenelor care conduc la nesincronizri sau erori ale sistemului; - stabilirea celui mai adecvat cadru normativ de desfurare a activitii inspeciei judiciare, ca organism independent, cu posibilitatea selectrii ca inspectori judiciari i a unor judectori ai Inaltei Curi de Casaie i Justiie; - intensificarea participrii Consiliului Superior al Magistraturii, de regul prin purttorul de cuvnt, la dezbaterile publice privind sistemul judiciar, pentru o informare corect i transparent despre hotrrile luate. Una dintre msurile necesare o constituie creterea transparenei activitii i obiectivitii in luarea hotrarilor Plenului i Seciilor, prin motivarea corespunztoare a soluiilor adoptate i publicarea lor in termen scurt, iar cele care privesc problemele generale ale sistemului judiciar s aib i avizul consultativ al colegiilor de conducere ale instanelor i parchetelor. 3. In domeniul resurselor umane Consiliul Superior al Magistraturii trebuie s-i asume:

15

-elaborarea unor noi strategii pe termen mediu i lung prin care s stabileasc redimensionarea schemelor de personal de la instane i parchete in raport cu dinamica social-conflictual i legislativ, adaptndu-se standardelor elaborate de CEPEJ. -imbuntirea procedurilor de promovare pe funcii de execuie sau de conducere, prin introducerea unor modaliti mai transparente de evaluare i examinare, in care ponderea s fie deinut de logica juridic i evaluarea activitii anterioare; -reaezarea sistemului de evaluare, pe criterii de departajare practice, uor de verificat, pentru creterea nivelului de pregtire, dar i pentru responsabilizarea fiecrui magistrat in creterea performanelor sistemului judiciar; -coordonarea strategiei INM in formarea continu a magistrailor i a SNG in formarea grefierilor, mai cu seam a specializrilor in domenii deficitare.

6. Management cooperativ specific sau leadership Pn la jumtatea anilor 90 tiina conducerii se confunda cu managementul. Diferena dintre cele dou const in faptul c tiina conducerii se referea la influena asupra oamenilor, in timp ce managementul se concentreaz asupra meninerii sistemelor i proceselor aferente. Pentru a determina oamenii s se indrepte ctre o nou direcie trebuie s-i influentezi pe termen lung s te urmeze s le ari i s-i convingi c drumul propus este cel mai bun .

16

tiina conducerii inseamn influen. Iar in organizaiile in care oamenii sunt egali, singurul instrument ce poate fi folosit este tiina de a conduce, adic influena pe care o determini:esena puterii pe care o exercii const in capacitatea de a-l determina pe cel de lng tine s se implice4 Abilitatea de a conduce este un cumul de talente care in marea lor majoritate pot fi invate sau prefecionate i care presupune : respect, experien, putere emoional, talent, disciplin, viziune , sincronizare, optimism, toate angrenate intr-un sistem empatic de comunicare. Un studiu pe 90 de lideri din diverse domenii (efectuat de Seattle Institute in iunie 1996) a concluzionat asupra relatiei dintre tiina conducerii i dezvoltare : liderii de succes inva, iar procesul de invare este permanent un rezultat al perseverenei i disciplinei. Scopul lor este ca in fiecare zi s devin mai buni i s continue progresul din ziua precedent. Inainte ca liderii s-i duc oamenii intr-o cltorie, ei trebuie s treac printr-un proces care s asigure cei mai buni parametrii caracteristici ai cltoriei te bazezi pe experiena din trecut, asculi ce au de spus ceilali, examinezi condiiile inainte de hotrre, ai o atitudine pozitiv, ai incredere c poi proteja oamenii , nu minimalizezi obstacolele i nu evii provocrile. Conducerea presupune metode i tehnici pentru realizarea obiectivelor previzionate, specifice fiecrui domeniu de activitate; ea stabileste o strategie determinat de planificarea aciunii, de conturarea elurilor, de alegerea

prioritilor, atenionarea oamenilor cheie, intrarea in aciune, previziunea unor dificulti i revizuirea zilnic planului in funcie de noile condiii aprute. Conducerea administrativ judiciar este un proces de direcionare a activitii curente i de perspectiv, a desfurrii activitii judiciare bazat pe
4

A se vedea J. Maxwel: Cele 21 de legi supreme ale liderului.2001

17

eficiena folosirii mijloacelor materiale i a resurselor umane in scopul asigurrii unui echilibru a volumului de activitate pe fiecare membru al colectivului, innd cont de atribuii i competene; iar pentru realizarea unei activiti performante a colectivului, este necesar antrenarea fiecrui mecanism specific pentru obinerea unor rezultate semnificative. Alturi de funcia amintit, conductorului i este necesar pregtirea profesional necontestat creia i se altur n egal msur aptitudinile i cunotinele de conducere i comunicare. Sunt caliti ce trebuie ndeplinite cumulativ i imperativ pentru conductorul care dorete puterea emoional, viziunea i respectul grupului din care face parte, caracteristici eseniale pentru a-i determina pe cei de lng tine s se implice. Altfel spus, dac nu imbini in mod egal calitile de bun profesionist cu abilitile de bun conductor, creezi in mod necesar bariere in responsabilizarea i antrenarea colectivului i disfuncii in capacitatea de coordonare i control impus de funcia de conducere. Conducerea administrativ-judiciar in exercitarea functiei de controlreglare, are in vedere inainte de toate independena judectorului i impiedicarea oricror ingerine in desfurarea actului de justitie. Chiar dac acestea sunt reglementate legislativ, in exercitarea atribuiilor sale conductorul este obligat s le contureze i s le aplice concret . In aceeai msur, activitatea de conducere are ca fundament, in toate aspectele care privesc cariera magistrailor, criterii obiective de operare dintre care nu pot lipsi competena profesional, integritatea, eficiena sau nivelul de comunicare empatic. Legea nr. 317/2004 nu reglementeaz in mod distinct atribuiile vicepreedintelui C.S.M., art. 24 stabilind c acesta ajut preedintele in
18

activitatea sa, iar in caz de absen a celui din urm, exercit atribuiile prevzute de alin. (3) i (4) ale textului citat. Cu toate acestea prin Regulament ( art.7 alin 6) preedintele Consiliului stabilete atribuiile vicepreedintelui innd seama de prevederile alin.1, 4 si 5. De aceea, este necesar colaborarea deplin in asigurarea funcionrii instituionale ca sistem structurat in cele dou secii. Uzanele, in lipsa unei reglementri specifice, au statuat c judectorul i respectiv procurorul ales in funcia de conducere, coordoneaz secia din care face parte,conduce edinele de secie i rezolv chestiunile administrative specifice competenei sale, iar in aplicarea prevederilor legale i regulamentarea emite decizii. Un proiect managerial real pe perioada mandatului de un an, este greu de realizat, managementul presupunnd alturi de msuri decizionale de moment, mai cu seam previziuni i prognoze pe termen scurt ,mediu i lung, iluzorii perioadei de referin. De aceea, Consiliul trebuie sa acioneze unitar pe perioada celor 6 ani de mandat, s decid de la constituire, organizarea, funcionarea, prioritile i perspectivele sistemului stabilind un program flexibil pe termen mediu ce va reprezenta punctul de plecare in realizarea mandatelor viitoare de conducere . Altfel, totul va rmne in sarcina politicilor guvernamentale relative la justiie, pierznd sau dilund initiative ori previziuni de valoare ale grupului profesional. Aceasta presupune o unitate de aciune pe termen mediu, derivat din proiectele asumate in competiia de alegere ca membrii ai CSM, pornind de la nevoile justiiei i societii, cu observarea politicilor i perspectivelor statale i europene . Este de remarcat, c nivelul managementului sistemului judiciar realizat de Consiliu, reprezint mai mult. El se manifest ca o punte de legtur cu diferitele nivele de leadership ale fiecrui magistrat membru care trebiue conexate procesului decizional, dat de axioma: nivelul de eficien este dat de capacitatea colectiv de a conduce.

7.Inspecia judiciar
19

Desprins din subordonarea fa de Consiliu, Inspecia Judiciar este organizat ca structur cu personalitate juridic, in dou secii, condus de un inspector ef, ajutat de un inspector ef adjunct, care acioneaz pe principiul independenei operaionale cu competene in analiza, verificarea i controlul domeniilor specifice de activitate. Astfel inspecia judiciar are competena de a efectua cercetarea disciplinar si exercitarea aciunii disciplinare, de a verifica instanele i parchetele cu respectarea normelor procedurale, repartizarea aleatorie, sau pe criterii obiective ( in cazul parchetelor) stabilirea termenelor, respectarea principiului continuitii, verificarea eficienei manageriale i a modului de indeplinire a atribuiilor, verificarea sesizrilor sau sesizarea din oficiu in legtur cu conduita magistrailor, verificarea condiiei bunei reputaii sau pentru aprarea bunei reputaii a magistrailor. Independena funcional a inspeciei judiciare reprezint acea garanie in interesul preeminenei dreptului, limitat numai de principiul legalitii in exercitarea atribuiilor inspectorilor. De aceea, Consiliului ii revine obligaia uniformizrii deciziilor i creerii unei practici unitare i previzibile att in activitatea jurisdicional, ct i in aceea de soluionare a verificrilor efectuate. Se impune sprijinul Inspeciei Judiciare in indeplinirea atribuiilor, prin declanarea procedurilor de ocupare a posturilor vacante i prin stabilirea prioritilor verificrilor, intr-un program anual realizat in colaborare cu seciile Consiliului. In acelai demers, ar fi de preferat i recrutarea ca inspectori dintre judectorii ICCJ. Odat cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedur civil, Inspeciei Judiciare i revine sarcina unei mai active verificri a modului de respectare a dispoziiilor legale privind stadiul procesual al cauzelor, in vederea atenionrii asupra eventualelor disfuncionaliti in aplicarea noilor norme procesuale. Totodat, Inspecia va trebui s evalueze necesitatea organizrii activitii de formare profesional continu, propunnd teme asupra normelor ce se dovedesc a fi aplicate neunitar. Cea mai important activitate a Inspeciei, ramne efectuarea cercetrilor disciplinare, Consiliului revenindu-i sarcina de a confirma o practic unitar in privina rspunderii magistrailor pentru soluiile pronunate. In acest
20

sens, considerm c rspunderea pentru greita aplicare a dreptului material, trebuie s capete aspecte de repetabilitate, in condiiile existenei unei jurisprudene unitare, lipsite de controverse in aplicarea i interpretarea dreptului material. Aspectele relevate de ultimul raport MCV implic inspecia judiciar in verificarea mai atent a activitii de unificare a jurisprudenei i atenionarea asupra actualizrii sistemului informatic, depit i care limiteaz capacitatea de informare a judectorilor cu privire la hotrrile pronunate n alte cauze Apreciem c se impune participarea inspeciei judiciare la edinele comisiilor 1 i 2, cnd problemele dezbtute se refer la activiti conexe celei de verificare i control al instanelor sau parchetelor.

8. Raportul cu instituii i autoriti ale statului i organismele internaionale

Integrat in structura statal Consiliul, are obligaia consolidrii statutului n raport de celelalte instituii, prin comunicarea in mod rezonabil, motivat a aciunilor asumate i hotrrilor luate cu scopul de a spori increderea in funcionarea sistemului judiciar in ansamblul su. Necesitatea raportului cu instituiile i autoritile statului, mai cu seam cu Ministerul Justiiei i puterea legislativ, este dictat de nevoia asigurrii unei efective independene a autoritii judectoreti in condiiile separaiei puterilor in stat. Independena, bazat pe principiul separaiei, nu reprezint ins instrinarea sistemului judiciar de restul societii, ci integrarea lui in structura statal cu specificul determinat de drepturile i obligaiile reciproce stabilit de raportul general-particular. Astfel, Consiliul are obligaia unei colaborri instituionale cu puterea executiv n domeniul legislaiei care privete sistemul judiciar, cunoscut fiind calitatea de iniiator legislativ a ministrului justiiei; n aceeai msur, are obligaia s transmit Ministerului Finanelor necesitatea finanrii sistemului,
21

in vederea atingerii aceluiai scop fundamental, de asigurare a independenei justiiei. Din aceast perspectiv, iniiativa transmiterii bugetului instanelor la .C.C.J. reprezint unul dintre succesele realizate in asigurarea principiului menionat. Participarea membrilor Consiliului in procesul legislativ, reprezint in mod egal nevoia puterii legislative de colaborare, resimit benefic de sistem in ultima perioad de timp referirea are in vedere participarea grupurilor de lucru la elaborarea normelor privind competenele instanelor i parchetelor i buna funcionare i organizare a acestora. Raporturile Consiliului cu celelalte instituii, se vor realiza printr-o comunicare coerent, unitar i activ, bazat pe principiul transparenei, parteneriatului i cooperrii funcionale, in vederea transmiterii unei imagini reale asupra dificultilor cu care se confrunt sistemul judiciar in ansamblul su. n evoluia legislativ a ultimilor ani, adoptarea i punerea in aplicare a noilor coduri reprezint un punct de referin cu impact major asupra activitii judiciare, cu nevoi inc nesesizate i care va necesita o mai strns colaborare cu celelalte instituii statale implicate in asigurarea infrastructurii i finanrii justitiei. n raporturile internaionale, Consiliul va trebui s continue asigurarea reprezentrii cu precdere in structurile europene ce intereseaz justiia, s transmit coerent mesajele privind evoluiile sistemului judiciar. Reprezentarea Consiliului in proiectele de finanare iniiate de Banca Mondial sau B.E.R.D. pentru reformarea sistemului judiciar constituie in egal masur o prioritate. In acelai timp, Consiliul va avea n vedere rapoartele Comisiei europene n cadrul M.C.V. acestea reprezentnd msura evoluiei sistemului judiciar. Raportul din 30.01.2013 recomand respectarea angajamentului Guvernului fa de independena sistemului judiciar i supremaia statului de drept, constatnd o dat n plus presiunea exercitat de volumul de munc asupra sistemului judiciar.

Judector, dr. Adrian Bordea

22

23