Sunteți pe pagina 1din 50

CE

CUM
o
pierdute


Comori
pierdute
de Narbert van Frankenstein
de Manfred GOther, Peter Klaucke Dieter MOII er
Traducere din limba de Mihai Moroi u
Cuvnt nainte
Aproape peste tot n lume, poate
chiar n caselor noastre, sunt
ngropate sau acoperite de ape pietre
pretioase, bijuterii ori monede din aur si
argint. comori despre care ne
povestesc legendele, dar comori care
au fost descoperite din ntmplare.
Cine nu a visat un sipet
mucezit , cu o un-
deva, pe plaja unei insule de
palmieri din Sudului? Aceste
comori cu
despre ele adesea un smbure de

Dar o nu nea-
plin cu pietre pretioase,
cu dubloni de aur sau pestera
cu prada O din
vremea romanilor sau pintenii de fier ai
unui cavaler, pierduti de acesta n vreo
pot , 'Ia o parte valoarea
o mare multumire
fericitului Pentru a o
nu este nevoie de aventuri si
primejdii, de de
Splendidul tezaur apa/1innd Casei Regale Windsor
a Angliei, n Turnu l Londrei utilizat doa r
n rare ocazii.
fierbinti sau de jungle umede si sufo-
, ,
cante. Nu este nevoie nici de expeditii
,
epuizante si scumpe, deoarece fiorul
bucuria descoperirii le
n satul nostru, n ora-
nostru, n cea mai
dure, printre ruinele unui castel sau n-
tr-o de
Avert isment: n lucrarea de toate referirile la
privind descoperirea comorilor
sunt valabile pe teritoriul Germaniei (n. red.).
Credite fotografi ce
Fotografii: Archiv fOr Kunst und Geschichte: sus-st., p. 6 sus, p. 6 mijloc, p. 21, p. 30 sus, p. 30 jos, p. 34 mijloc-dr., p. 35, p. 45 sus,
p. 45 mijloc-dr.; Atelier fOr audiovisuelle Darstellung: 15 Achim Tsutsui ; Bavaria: 12 Dr. BahnmOller, p. 23 sus Picture Finders, p. 25 Picture Finders,
p. 28 Eckebrecht, p. 37 sus Photobank, p. 43 Eckebrecht; Bildagentur Anne Hamann: 19 Dr. Georg Gerster;
Bildarchiv Kulturbesitz: sus-st. , 8 Alfredo Dagli Orti , p. 22, p. 23 jos, p. 24, p. 40, p. 45 mijloc-dr.;
Her Britannic Majesty's Stationery Oftice: 2; Detector Trade Int. , DOsseldorf: p. 13, p. 17; dpa: p. 46 mijloc-dr. Unipix Fremdenverkehrsverband
Oberbayern e. V. : p. 48; Geo: p. 7 Uwe George; Arno HObler: p. 46 sus-st. ; The Landmark Trust: p. 34 sus-st .; L1oyd' s of London: p. 42;
National Library of Australia: p. 31; National Maritime Museum, London: p. 36, p. 39; Sunday Times, London: 47 lan Yeomans;
Verlagsarchiv Ueberreuter: p. 41.
Ilustratii -desene: Ralph Beloch: sus-dr., Titlu; Manfred GOther: pp. 12, 13, 14, 16,41 ; Peter Klaucke: jos, pp. 4-5, 10- 11 ,
, 18- 19, 32-33, 44; Dieter MOller: pp. 3, 8-9, 20-21 , 26-27, 28-29, 38-39; Gerd Werner: sus-mijloc
Pentru din capitolul "Metode de a comori " ii domnului Albrecht,
Fa. Detector Trade International , DOsseldorf.
WAS IST WAS, Band 96, Schatzsuche - Verschollene und gefundene
1993 Tessloff Verlag, 2-4, 90419 NOrnberg
CE CUM, Comori pierdute
2002 Enciclopedia RAO, pentru versiunea n limba
Orice reproducere sau preluare sau prin orice mijloc, a textului a iconografiei
de sunt strict interzise, acestea fiind proprietatea a editorului.
Grupul Editorial RAO - tel. /fax: 224.12.31 ; 224.14.72; 224.18.47; 224.21 .36
C. P. 2-124,
e-mail : office@raobooks.com; website: www.raobooks.com
ISBN 973-8175-55-0
Cuprins
Comori din toate secolele
Ce sunt comorile pierdute?
Cnd au fost pierdute comorile?
De unde provin comorile?
Cum s-au pierdut comorile?
Ce fel de comori au
Metode de a comori
Cum ajungem pe urma comorilor?
Cum sunt comorile pe uscat?
Cum sunt comorile din
din oceane?
Cum detectoarele de metale?
Are voie oricine caute o
Comori ngropate
Unde este aurul
Aurul lui Attila, regele hunilor, se
n Ungaria?
Vor fi giuvaierele
Coroanei regelui Ioan?
cu cu comori
din labirintul lui Ivan cel Groaznic?
5
6
7
8
9
11
12
14
15
17
18
20
22
23
Ce comori sunt n Germania? 24
Unde se cel mai mult aur?
Cum s-a pierdut corabia cu perle n
Cine cunoaste locurile unde se aflau
minele de aur de argint n vechime?
25
27
29
S-a scufundat pentru totdeauna reciful
de aur al Australiei?
Aurul
si comori scufundate
,
Unde este comoara
31
lui de Marisco? 32
Unde si-a ascuns Diavolul Rosu comorile? 34
, .
Unde se mai pot galioane pline cu aur? 35
Care este secretul lui La Buse? 36
Si-a ascuns piratul Jean Lafitte aurul
pe americane? 37
Ce zadarnic Sherlock Holmes? 38
Oare zac giuvaierele Coroanei n mlul Senei? 39
Cine secretul "gropii cu bani "? 41
Va fi ridicat la
aurul de pe Lutine? 42
din Galapagos
aurul lui Benito Bonito? 43
Comori
Ce comori au fost descoperite pe uscat? 44
Ce comori au putut fi aduse la 46
Comori care
,
fie descoperite 48
3
Comori din toate secolele
n Codul Civil german se spune o
.----------, este un
Ce sunt
comorile
pierdute?
obiect care a stat
atta vreme ascuns,
nct proprietarul lui
nu mai poate fi sta-
bilit. De aceea, o
se deosebeste de un obiect
- al proprietar mai
poate fi stabilit - prin perioada de timp
la descoperirea ei.
n Germania, din
descoperitorului
proprietarului locului unde a fost as-
de exemplu, o
a fost ntr-o i
revine proprietarului iar
este ntr-o ce
apartine statului, va intra n
patrirTlOniul
Prin comori pierdute n
mod obisnuit obiecte care au
,
vreme ascunse, ngropate
sau scufundate, care au o valoare
"Valoare considera-
este doar o notiune: pentru unii ,
100 de euro mult, pentru
100 000 de euro nu sunt mare
lucru.
Comorile nu aur,
argint , pietre pretioase sau bijuterii.
Pentru un al
obiectele din fier sau bronz sunt uneori
mai pretioase dect orice
,
Aceste monede ascunse
ntr-un vas de
au fost descoperite
din ntmplare.
ele contribuie la deslusirea trecu-
tului nostru. '
n concluzie, o poate fi si
un obiect care, pentru un
tor, are o valoare
Dar poate fi si ceva pretios, ca o mo-
din ' bronz, sa'u cu valoare
cum ar fi o
cu bijuterii. O poate
fie o de aur, un sfesnic de
argint sau familiei , o
n pietre un lingou de
6
Vestita de chihlimbar, a valoare
se la circa 10 mil ioane de euro, este
febri l de la celu i de-al doilea
mondial.
aur, un cleste de bronz din vremea
vikingilor, uri obiect de sau chiar si
o cu diamante. '
Si renumita de chihlimbar
este o
Peretii acesteia erau decorati cu ele-
, ,
mente de o mare valoare, realizate
manual , din chihlimbar. Camera, care
parte din Castelul
din St Petersburg, s-a
pierdut la sfrsitul celui de-al doilea
mondial. '
Lucrurile de valoare - aurul, argintul,
Cnd au fost
pierdute
comorile?
podoabele, armele
pietrele -
au fost ascunse n
toate timpurile, din
cele mai diverse mo-
'--_____ ....J tive. Au existat mereu
oameni care ngropat averea. Tot
astfel s-a ntmplat si cu "marile"
comori , acelea ale statului ale
Bisericii , care adesea au fost puse la
n vremuri de
Din epoca timpurie a omenirii lip-
sesc despre comori pier-
dute. Din perioadele de nflorire egip-
si s-au
asemenea povestiri , dar pe
care le sunt att de inexacte,
nct nimeni nu cu pe
unde ar trebui caute.
Indiciile respective sunt ndeobste
tot att de nebuloase ca, de exemplu,
cele referitoare la presupusul imperiu
scufundat al Atlantidei , cu toate bo-
sale, despre care oamenii de sti -
nu au reusit afle nici n
zii'ele noastre a existat
cu
de de comori:
Insula Cocos. Se presupune aici arfi ascunse
mai multe comori importante.
Alte despre tezaure fabu-
loase de aur, de acela al regelui
gotilor, Alaric 1, care a ntre 370 si
41 b d.Hr., au numai un caracter de le-
nu de obicei
mai precise. Din cte se spune, can-
de-a dreptul colosale de aur si de
argint ar fi fost asezate de el , n
mormnt. Potrivit lui ar
f i deviat cursul rului Busento din Italia,
regele fiind ngropat cu toate
n albia sa. aceea, apele
ar fi fost readuse pe vechiul curs, mor-
mntui fiind astfel acoperit.
Legendele referitoare la comori ,
care contin mai multe indicatii precise,
provin majoritatea din perioada cuprin-
ntre Evul Mediu si Epoca
cnd asemenea luc'ruri erau consem-
nate si n scris. Dar foarte putine co-
mori , att cele ascunse precum si
cele descoperite, ne sunt semnalate n
Si asta deoarece multe
scrieri si documente s-au pierdut de-a
lungul 'timpului sau au fost distruse.
Multe lucruri de valoare au
ngropate sunt doar din ntm-
plare. Dar, chiar si atunci cnd
,
indicati i exacte n vechile scrieri , se
poate 'ntmpla n zadar,
deoarece, pe locul indicat , se
pot ridica orase, pot fi albii secate,
pentru a da doar cteva exemple.
n cazul multor obiecte de valoare,
De unde
provin
comorile?
pe care noi le numim
comori , rela-
tiile de proprietate
de se pierd
n negura istoriei.
Rareori este posibil,
de exemplu, atribuim un de aur
unei a istoriei. Cine mai
poate cui au biju-
teriile care au fost jefuite de
pirati , sau cine a purtat o
n pietre nainte de a
fi n vrtejul unui din
vremuri de mult apuse?
La fel stau lucrurile n cazul depo-
zitelor de monede, de exemplu din
epoca numai
istoria comorilor pierdute se
cu dorinta oamenilor de a obtine bo-
putere. De aceea, tezaurele sunt
strns legate de jafuri , crime,
desigur, de prostia ome-
neasca.
faptului aurul argintul
apar att de rar - au calcu-
lat n scoarta concentratia
de aur se la doar 0,005 grame
7
pe tona de - oamenii le-au
rvnit dintotdeauna.
n setea lor de au
considerat pot recurge
la orice: au fost urzite au fost
distruse imperii, au fost trte popoare
n sclavie, regiuni ntregi au
fost pustiite si jefuite, au fost comise
,
crime abominabile.
Chiar si despre mine
o'doare bisericesti ascunse,
tezaure puse la despre bunuri
de aflate n morminte, toate sunt
de obicei legate de fapte violente.
a omului de a ac a-
para ct mai multe posesiuni si puterea
de acestea princi-
palele imbolduri ale goanei aur.
si situatii n care
obiectele de pret s-au pierdut pur si
simplu, au n urma unor acci-
dente sau au fost ascunse din mes-
Asemenea lucruri sunt des-
coperite din ntmplare, deoarece
despre ele nu nici o consemnare.
Dintotdeauna, oamenii au ncercat
Cum s-au
pierdut
comorile?
apere averea
de seme-
nilor. Adesea, lucru-
rile de valoare au
fost ngropate ntr-un
loc aparent sigur,
mai ales n vremuri de Deoa-
rece nu dect de vreo
300 de ani , omul nu putea face altceva
dect bunurile la -
ct mai bine cu
proprietaru'l era alungat ori
nchis sau n
de cele mai multe ori
cu el pierea secretul
de exemplu, murea singurul om
care cunostea pozitia unei mine bo- o'
gate, ea nu mai putea fi
un principe ascundea lu-
crurile de i pe cei
care-i cunosteau taina, aceasta dis-
,
8
Pe vremuri, erau cu ajutorul unor
inexacte ca aceasta. Cea de a fost
n /554 de italianul Sideri Atlanticul.
o cu el. un legionar
roman si ngropa solda si apoi pierea
ntr-o banii erau ei
pierduti.
Dar desigur, alte motive.
Cei mai multi pirati , prinsi, nu
locul n 'care si ascundeau
nici sub 'amenintarea
- nu se poate spune cu
din sau din
falsa onoare de hot.
Credinta 'a ntr-o
mai moarte i
sufere cele mai ngrozitoare torturi ,
unde au pus n
odoarele bisericii lor.
Iar cnd s-au descoperit
sau privitoare la comori ascunse,
,
toate erau cifrate si nu au putut fi
folosite de neinitiati. vechi referi -
" ,
toare la comori contin adesea indicatii
, ,
incomplete, deoarece geografia se afla
la nceputurile ei . n decursul se-
colelor s-au tot schimbat numele
ale multor repere de pe acele
care astfel au devenit aproape
inutile. Renumitul arbore urias sub care
a fost o ci fost
sau s-a ntr-o ...
n cazul navelor cu bunuri
de pret , lucrurile se vechile
maritime erau inexacte: recifele,
bancurile de nisip si zonele de
adncime abia erau marcate, iar
navele erau voluminoase greu ma-
nevrabile. de
limitate instrumentele primitive
ceau ca multe se
de stnci se scufunde, ca nu
mai pomenim despre atacurile piratilor.
,
Pentru majoritatea oamenilor, aurul
,----------, jefuit de adu-
Ce fel de
comori
au
nat si ascuns de ei
pe o pustie
sau ntr-o
de la malul
chinte-
comorii pierdute. Asemenea
tezaure nu au fost descoperite, nici
cele ale cuceritorilor continentelor
care au jefuit aur, argint si
giuvaiere din temple din palate. '
Aurul sub de lingouri sau mo-
nede, ce urma traverseze oceanele
la bordul unor nave care s-au scufun-
dat, nu este nici pe departe o
Aurul argintul pretinse de regi drept
tribut au existat si ele cu La
fel ca si minele care, exploatate cu pri-
cepere, o avere. Toate aces-
tea si multe, multe altele constituie
comorile ascunse, de sute de
ani peste tot n lume.
Odoarele bisericesti care au fost
furate sau puse n sunt o
realitate, la fel ca si podoabele
reginelor , pierdute la vreme de
Nici tezaurele publice ale suveranilor
din alte timpuri , care repre-
valori inestimabile, nu sunt un
rod al fanteziei . Undeva sunt bine
ascunse pline cu pietre
cu dubloni din aur , cu statuete de
argint nchinate Lunii ce au
incasilor; lantul de aur al ultimului
incas 'Atahualpa (1502-1533) ,
care 350 de pasi , din
verigi groase ct mna,' este att de
greu, nct e nevoie de peste 200 de
ca ridice. Toate acestea si
multe 'altele s-au pierdut. '
Cele 20 de care cu
cu sipete pline de monede de aur
casete cu diamante ale regelui african
Lobengula (decedat n 1894) nu au
fost descoperite, nici legendarele
mine de aur ale regelui biblic Solomon
este posibil fi
legendarul ceremonial al
ultimului de
mai bine de 400 de ani.
Valoarea lui este
9
I , \
(cca 965- 926 .Hr.) din de poveste
Ofir, despre care oamenii de
se afla n Arabia
Savant ii americani presupun ar fi
,
vorba de mi na Mahd adh Dhahab.
templului de la Siwah, Egipt ,
si mo'rmntul mongo-
!'ilor, Ginghis-Han (1155-1227) , cu uria-
sele sale comori, nu au fost n
Lacul Titicaca din Anzii sud-americani ,
se o cantitate de
aur oferit drept "n de
dincolo de muntele cu cap de cine",
undeva n Zimbabwe, Africa, se
orasul si aurul regelui
, ,
Monomotapa, cu care portughezii din
Sofala, Mozambic, au practicat schim-
buri comerciale din 1504. Undeva, n
Castelului La Malmaison, de
Pari s, se o parte a
averii francez Napoleon
(1769-1821 ) ...
Pe fundul coastele
americane, se numeroase
galioane cu metale nobile. n
jurul Insulelor Scilly, Anglia, s-au
scufundat multe nave cu
comori ale flotei spaniole, care nu au
fost readuse la n Pelo-
pones, n Golful Pylos, care se chema
Navarino, s-a scufundat , n 1827, o
ce avea la bord
aur n valoare de peste 100 de milioane
de euro. Asemenea obiecte de au
fost descoperite n lumea, att pe
uscat, ct si pe fundul si
oceanelor, dar multe comori
fie scoase din adncuri. '
subacvatice sunt att de
costisitoare, nct n discutie doar
pentru
Metode de a comori
abstractie de descoperirile
,---------,
Cum ajungem
pe urma
comorilor?
sirea unei comori
este de cele mai
multe ori rezultatul
unei si plani-
'--------' riguroase. Un
prim indiciu referitor la unor
obiecte de valoare poate fi obtinut din
povestiri , arhive, sau din alt'e surse.
Si astfel munca de-abia ncepe,
este nevoie ca informatiile, de obicei
lacunare, fie ntregite, n ce
circumstante s- a petrecut disparitia,
detalii despre locul unde s'-ar
putea afla multe, multe altele.
Nu are rost ncepi cu lopata si
faci gropi la ntmplar'e
pe un cmp, n de a da peste
aur. Cnd comori ai nevoie de un
minim de echipament si de cunostinte
temeinice referitoare l'a comoara
o multime de arhive n
toate lumii , n' care se pot
inform'atiile necesare, n cazul unei
bine directionate. Aceste iz-
voare trebuie fie detectate si
exploatate, mai ales atunci cnd sun-
tem pe urmele unei mari comori de
O de
obicei o constituie scrierile bi-
sericesti , n care sunt consemnate de-
taliat evenimentele petrecute n
de-a lungul multor sute de ani.
Dar este vorba de comori care
se n poate la
al lumii , procurarea -
nu n ultimul rnd din cauza barierelor
lingvistice - este ceva mai
n asemenea situatii trebuie stai de
si cu alti pasfonati si , mai ales, ar
fi bine' iei ' cu un club de
de comori.
Mai nti de toate, trebuie tii seama
de o veche este nevoie de argint
Pentru scoaterea la a como'rilor de
mari di mensiuni sunt necesare o
o
pentru a aur! Asta tre-
buie foarte multi bani ca poti ncepe
cauti comori : Cum am putea porni la
drum, bani , spre Mexic sau spre
Australia, ca nu mai vorbim despre
tot echipamentul necesar?
o ce avem toate informatiile
Cum sunt

comorile
pe uscat?
,
despre o anume co-
trebuie sta-
zona care ur-
fie cerce-
pe baza unor
bune: chiar si o
relativ cum ar fi
,
aJostului colegiu iezuit din Di/lingen.
In astfel de biblioteci vechi se pot descoperi tot Jelui de
indicii despre comorile ascul1 se.
aceea a unui teren de fotbal, pretinde o
nu
dorim din vedere tocmai
punctul esential.
ce zona de cercetare a fost
cu precizie, n functiune
detectorul de metale. Acesta a' fost
realizat prin greoaielor
aparate pentru detectarea minelor din
al doilea mondial. Detectorul
la obiecte metalice de
,
cele mai diverse tipuri aflate n sol,
la o adncime de mai multi metri ,
,
12
Spriiin pentru anlebrat
, --------
Compartiment 1. y'
pentru bateri i , ;:f
Di spozitiv electronic de

-
Mnerde
'e

-
Disp9.zitiv . / Butoane de
de / si comutator de
Cablu de !.

J
c9utare cu
bobina de de le -t
-_/
Detector de metale cu
comand electronic.
functie de capacitatea aparatului si de
, ,
dimensiunea obiectului.
Aparatele foarte moderne dispun si
de dispozitive electronice, care sunt
extrem de eficiente: asa-numitul dis-
criminator este un fel ' de filtru elec-
tronic, care declansarea
unui semnal de detectare n cazul
obiectelor metalice de dimensiuni mici
la medii, cum ar fi cuie ruginite,
cutiilor de
capace de sticle si folii de aluminiu
pentru de m'estecat. "Sistemul
de identificare a tipului de metal"
foloseste conductivitatea
foarte a aurului, argintului
fierului indicnd pe o cu un
procent ridicat de probabilitate, din ce
metal este confectionat obiectul de-
tectat. Cu ajutorul acestor
dispozitive auxiliare se poate evita de
la bun nceput dezgroparea anevo-
a unor de metal lipsite de
,
valoare.
de la Institutul Battelle
din Frankfurt au realizat chiar si un fel
de radar de teren, cu ajutorui
metalul poate fi detectat la adn-
cimi de mai multe sute de metri. Un
asemenea aparat este extrem de
scump si foarte dificil de mnuit. EI se
cel mult la utilizarea profe-
n cadrul unei echipe.
de comori folosesc si
nuielusa de alun. Desigur, poti crezi
sau nu n eficienta ei. S-a de'monstrat
unii oameni, cu ajutorul unei
asemenea baghete din lemn, material
plastic sau pot o
de sau chiar o concentrare
de metale, cum ar fi un sipet cu co-
mori.
Principalul ajutor al
de comori prin urmare, un
detector de metale eficient. Cu ajutorul
Detectorul se
astfel: mergnd rectiliniu,
este plimbat ncet
spre stnga spre
dreapta deasupra
zonei cercetate,
fiind obligatoriu
ca sonda
I
mereu

cu solul.
/
de

Prin aceste metode ne
am cercetat perfect o a
de ori acelasi loc - ceea ce ar
nsemna un consum sup/i'mentar de timp energie.
ti ti
ti ti
&:1
ti
&:1 &:1
r-- r-
(
)
(
)
(
'-- '-'
1('--___ --..
)
c'--___ --..
)
('-------
ti
ti
ti
ti
I
fL
ti
ti
ti
ti
Metoda mersului
drept nainte
Metoda retelei Metoda zonelor
de teren cu un detector care este echipat cu
sonde de cercetare n profunzime. Cu acestea se pot
detecta metalele aflate la mare adncime.
lui se o concentratie de
metal mai mare dect cea a 'mine-
reuri lor din zona Pentru
adncimi de explorare diferite si
capete de speciale, care, 'n
functie de model, au de penetrare
mai mare n adncime sau n
n procesul de capul detec-
torului este purtat la o con-
de ctiva centimetri , deasupra
solului si plimbat ncolo si ncoace, n
, ,
vreme ce suprafata de cercetat este
lent. Cnd aparatul detec-
un obiect metalic n sol , faptul
este semnalat optic pe un cadran sau
acustic printr-o ce s-a
stabilit punctul exact , n actiune
lopata, iar obiectul respectiv este 'dez-
gropat cu
Trebuie amintim un fapt ct se
poate de important: n se
mai ascunse mari de
munitie din diferite grenade
de cartuse, chiar si grenade
, ,
antitanc si bombe de aviatie. Acestea
, ,
13
un pericol de moarte! Nu le
ele pot exploda! Cel
mai ntelept lucru este anuntati ime-
diat pol it ia. Echipele de genist( vor de-
clansa operat iunile adecvate de nde-
a pericolului.
presupunem ati ntr-o
din Germania un mic vas cu
monede. Propriet arul care n
prealabil si -a dat acordul pentru
,
tare, va fi informat despre descoperire.
Monedele vor fi de un specia-
list si apoi evaluate. Fericitul explorator
si proprietarul terenului si vor
egal descoperirea sau
profitul rezultat din vnzarea acesteia.
Chiar atunci cnd pe plaje,
printre ruinele castelelor, prin locuri
publice, n foste
chiar la de drumuri - n
locuri cu sanse sporite de succes - uti-
,
lizarea detectorului constituie premisa
obligatorie a unui rezultat pozitiv.
Tehnica tot mai a simplificat
Cum sunt

comorile din
si din
oceane?
considerabil
rea a
comorilor.
deja detectoare
n general,
nu este posibil se
'----------'
subacvatice cu aparate folosite la sol ,
chiar atunci cnd acestea sunt prote-
jate mpotriva apei , deoarece bobinele
de trebuie fie reglate la con-
ductivitatea si continutul de minerale ale
, ,
apei.
Obiecte mai mari - cum ar fi nave
scufundate, gal ioane, ancore vechi
tunuri de bronz - sunt detectate cu aju-
torul unor sonde-ecou,
instalatii side-scan-sonar.
Aceste aparate fundul
sau al fluviului cu ultrasunete pro-
duse electronic, impul-
suri. Impulsurile transmise napoi de un
obiect sunt prelucrate de un computer
14
si reprezentate optic pe un aparat
unui ecran de radar. O
a acestor aparate este son-
da-ecou cu dispozitiv de scriere: astfel
sunt reprezentate contururile fundului
de sub de linii , pe suluri de
hrtie. Prin urmare, care
pot proveni de exemplu de la un vapor
scufundat pot fi descoperite din evalu-
area schemei obtinute.
este vorba de cercetarea unor
suprafete ntinse si se mai ales
prezenta metalului n concent ratie
mare (o cu corpul din sau un
galion cu argint) , se
un magnetometru pentru stabilirea
Acest aparat este reglat la
cmpul magnetic natural al
SOl1arul trimite ultrasul1ete (rosii) , care sunt
reflectate de jundul (verde) de obiectele
de deasupra lui (albastre). Cu ct mai mult
se ntoarce "ecoul", cu att m.ai
este punctul de unde el provine.
."

.-
Un tehl1ician pe dispozitivul de
scriere pe evaluarea prin computer
a semnalelor retransmise de pefundul
si toate deviatiile provocate
, ,
de unor obiecte cu cmp
magnetic suplimentar.
unui detector de metale, acesta emite
impulsuri si "ecoul ".
,
O a treia posibilitate este utilizarea
"ecografelor de sedimente": sonde-ecou
speciale, care emit impulsuri joase, moi.
Aceste semnale nu sunt reflectate de
apei , cum se la
sondele-ecou ci n
sol. Astfel pot fi detectate si acele
,
obiecte care sunt ascunse sub nisip
sau n ml.
Toate aceste aparate sunt foarte
scumpe nu se dect pentru
utilizarea lor Desigur,
este nevoie si de oarecare
pentru a n imaginile elec-
tronice, prezentate pe un ecran, locul
unde ar putea fi o
Deoarece, mai ales n cazul
unor nave scufundate, trebuie " pal-
pate" de obicei suprafete uriase,
de comori profesionisti lu-
cu la care se pot
atasa mai multe capete de
,
prin intermediul unor console de mari
dimensiuni . Astfel este posibil se
cerceteze sistematic o de
teren submers, n cursul unei
de control deasupra apei .
de comori neprofesionist
Cum

detectoarele
de metale?
nu are de ce se
la apa-
rate specializate,
cum ar fi radarul
terestru, care
mai mult de un sfert
de milion de euro, sau magnetometrele
cu protoni subacvatice speciale (circa
50 000 de euro). Mai este
a modului de
functionare a detectoarelor de metale,
nu n ultimul rnd pentru a-I putea
alege pe cel nimerit dintr-o
extrem de
Independent de aspectul lor exte-
rior, foarte diferit, si de denumirile mo-
delelor, care adesea au o
aparatele de a
metalelor pe baza ace-
principiu:' transmiterea recep-
tionarea undelor electromagnetice: o
din capul de
utare al aparatului produce un cmp
electromagnetic care se
n sol , n stnci , n aer sau n tot ceea
ce constituie mediu
undele acestui "cmp primar" ntl-
nesc un obiect metalic, are loc
torul proces: cmpul primar stimu-
- pierznd energie - obiectul ,
care ncepe la rndul
electromagnetice
Acest "cmp secundar", cum este
el denumit n limbajul de specialitate,
produce un curent n bobina recep-
toare a capului de curent care
este transmis mai departe la dispozi-
tivul electronic de evaluare din carcasa
de la partea a aparatului ;
acolo se simultan pier-
derea de energie a cmpului primar.
Aceste duc la declansarea
,
unui semnal de determinare a
15
Modul de functionare a detectorului
de metale '
Curent emi

Cmp
primar
A
de
n limbajul de specialitate - oarecum
derutant de obicei n ca n
cazul multor altor domenii tehnice -
detectoarele de metale sunt diferentiate
n functie de si de diferitele
tipuri de emisie si de receptie a undelor
electromagnetice. Potrivit 'acestor cri-
terii , patru tipuri de Trans-
mitter/Receiver VeI}'
Low Frequency foarte
Beat Frequency ' Oscil/ator
(oscilator de a ritmului)
Pulse Induction de puls).
Fiecare dintre aceste sisteme
avantaje si dezavantaje si este adaptat
, ,
mai mult sau mai putin, de la caz la caz,
,
anumitor scopuri.
Sistemul PI, nu este intere-
sant dect pentru arheologi si
de comori EI poate fi folosit
pentru la adncimi mari, este
de utilizat are grad mare de sigu-
Se poate utiliza foarte bine n
primul rnd sub pentru nu este
16


r
Semnal acustic
Curent
detectorul de metale:
(A) Liniile de cmp magnetic
printr-un obiect din metal (B) induc n
acesta un cmp secundar (Ilerde).
acestuia este de detector
(albastru), ceea ce are ca efect
semnalului de determinare a
influentat de mineralele continute n apa
Dar, din nu poate face
deosebirea dintre diferitele tipuri de me-
tale, nu este de mare folos
de comori amator.
Acesta va fi mult mai multumit de
un aparat TR sau VLF. n vreme ce
detectoarele de tipul BFO sunt
deja desuete, detectoarele TR si VLF
se de apre'ciere.
Aparatele TR sunt de obicei suficiente
pentru a descoperi monede, inele si
bijuterii pe plaje, n parcuri sau 'n
locurile n care se tin publice.
Aparatele VLF sunt
constructiv cu cele TR; ce le deose-
beste de acestea este frecventa de
mult mai cu ajutorul
soiurile cu continut ridicat de
,
minerale pot fi penetrate mai usor si
mai adnc. ' ,
Att detectoarele TR, ct si cele
VLF pot indica din ce fel de met'al este
un obiect, la ce adncime se
si ce dimensiuni are. De la
mijlocul anilor 1980, utilizarea micro-
procesoarelor a devenit o
obligatorie, aparatele ajungnd fie
mai performante si mai usor de utilizat.
Acum si aparate combinate,
,
la care se poate trece de la func-
tionarea TR la VLF, n functie de
necesitate flexibiitatea
referitoare la dimensiunea la genul
obiectelor Dar ele sunt
extrem de scumpe si trebuie fie
utilizate de persoane cu

Ca a detectoarelor,
putem spune o mare aco-
un cmp larg de si o
adncime mare de penetrare, fiind' lip-
de precizie este vorba de
piese metalice mici. O
un cmp de detectare res-
trns, o adncime de penetrare re-
dar precizie n cazul obiectelor
de mici dimensiuni. Pentru toate
aparatele posibilitatea alegerii
capetelor de
n aproape toate lumii este
Are voie
oricine
caute o

permis se caute
comori. Unele gu-
verne emit licente,
limitate n timp,
care trebuie fie
Uneori
aceste state si re-
si o din valoarea
comorii , n cazul n care aceasta va fi

Un lucru este valabil n toate
situat iile: nici un stat nu admite ca
proprietatea unui tert fie
permisiune sau i se
daune.
n Germania, de exemplu, este
interzis se si
n zona siturilor arheologice.
Indicii pretioase asupra istoriei cul-
turii ar putea astfel fie distruse. n
cazul contraventiilor de acest tip sunt
amenzi considerabile.
Nu face n veci-
nului, distrugndu-i-o, cu ca-
zului n care ai permisiunea acestuia. Nu
din mOllede a stat
n ntr-un vas de lut, vreme de mai
multe secole, na inte de a.fi cu ajutorul unui
detector de metale.
se cuvine nici deschise
unor poieni mprejmuite, stlpii
de a gardurilor (toate aceste
fapte sunt pedepsite de lege).
De altfel , este mult mai avantajos
cauti cu detectorul de metale pe
plaje si ' la stranduri. Este uimitor cte
lucruri au fost pierdute n asemenea
locuri - si ce se pierde acolo zilnic - ,
de la monede si la bijuterii va-
loroase. n cazul piscinelor, tre-
buie n primul rnd permisi-
unea administratorulu'i, altfel putem
avea probleme.
n de acestea, parcurile
pietele pot si ele constitui
exc'elente loc'uri de se ntm-
adesea ca monedele pierdute aici
cu fie cu un detec-
, ,
tor de metale.
17
Comori ngropate
Aurul regelui persan Darius al III-lea
(380-330 .Hr.) este
considerat cea mai
Unde este mare comoara a
aurul tuturor timpurilor.
O parte din el a
fost luat de regele
macedoneni lor, Alexandru cel Mare
(356- 323 .Hr.) , atunci cnd acesta
a nfrnt Imperiul Persan, pe la
Caravana lui Alexandru cel Mare
transportnd comorile persane capturate.
anul 334 .Hr. , si a vistieriile de
la Susa, Issos, 'oamasc si Persepolis.
,
Doar de la Persepolis, cuceritorul a luat
drept circa 9 000 de talanti de
,
aur 40 000 de de argint. Un
talant cam 26,2 kg. Cu alte
cuvinte, este vorba de peste 1 000 t
sau, altfel socotit, peste 50 de camioa-
ne cu pline-ochi cu
metale pretioase - si asta numai ntr-un
, ,
singur
Istoriograful croni carul grec
Diodor Alexandru a trans-
portat comorile luate din visti erii le per-
sane pe mai mult de 3 000 de
de si pe 10 000 de perechi de
catri , peste 23 000 de animale!
Alexandru a atunci din Persia
750 000 de talanti , care
aproximativ 19 650 t , vreo 980
de autotrenuri de 20 de tone pline cu
aur argint , a mai pune la
bijuteriile si celelal te obiecte
de valoare. Iar cnd continuat
marsul n fruntea armatelor sal e spre
Egipt , a pus ca scuturile lor
fie n argint curat - att de
mare a fost prada.
Darius a transporte
tiile salvate la resedinta sa de de
, "
Vedere a orasului iranian Hamadan, n
imprejurimile 'regele Darius a pus fie
o parte a tezaurul ui
la Ecbatana, orasul iranian
Hamadan, ultimul refugiu. Potrivit
legendei, a cerut fie ngropate
t oat e obi ect ele din aur, argint
cel elalte lucruri de pret n apropierea
orasului, nainte de a muri. Cnd
Alexandru a cucerit resedinta de
nu mai exista nici de'
Trupele sale au zadarnic n
mprejurimi, vreme de mai multe
250 de ani , con-
roman de osti Marcus
Li cinius Crassus (115-53 i.Hr.) a
tat el aurul , purtnd chiar un
cu partii, un trib din Asia
ce edificase un imperiu
celui persan. Nici romani
lulius Caesar (100-44 .Hr.) Marcus
Ant onius (82-30 .Hr.), nici
Nero (37-68 d.Hr.) nu au aurul
persan.
n 1973, ultimul sah al Iranului , Reza
Pahlevi (1919-1980), a comandat el
fie comoara, dar expeditia
n ciuda aparaturii ultra-
moderne, nu a reusit s-o
Aurul lui Darius se m'ai si pe
o cu raza de 100 km din jurul
orasului Hamadan, al renume
mondial se covoarelor lu-
crate manual.
19
Regele hunilor, Attila (434-453),
.----------, care a cucerit
Aurul lui Attila,
regele hunilor,
se n
Ungaria?
aproape ntreaga
cu hoardele
sale de a
fost numit "biciul lui
Dumnezeu" . Des-
pre acest personaj, care n Cntecul
Nibelungilor este regele Etzel , s-au
scris foarte multe. Dar nici
nu s-au descoperit mormntul si
uriasa de aur
cu el.
Capitala regelui hun, al nume
nu s-a se afla n Ungaria, n
apropierea orasului Tokay, care este
renumit pentru' vinul De acolo
pornea armata sa de soldat i viteji,
pe cai mici si rapizi, pentru a
supune popoare si Lui i-au
revenit de aur,
argint si nestemate. si puternicul
Imperiu Roman s-a sub lovi-
turile sale. Se spune roman
Teodosiu al II-lea (401-450 d.Hr.), care
a domnit din 408 la moartea sa,
i n fiecare an 2 100 livre de aur
regelui Attila ca tribut , astfel asigurn-
du-si linistea. Chiar si Papa Leon I
(440-461) i-a mai multe care de
aur regelui hunilor n anul 452 d.Hr.,
pentru a putea ncheia pacea.
Atilla, care, din cte se pare, nu a
fost n nici o desi
n fruntea hoardelor sale, a' murit n
noaptea nuntii , n 453 d.Hr. Un an mai
trziu, n timpul unei a pierit si
fiul Ellac, cel care I urmase la tro'n
la comanda armatei. moartea
acestuia, imperiul huni lor, care se ntin-
dea n aproape ntreaga s-a
n doar decenii. Hunii
s-au retras undeva, n
Rusiei , unde urma lor s-a si pierdut.
,
n cursul temutelor lor raiduri, /Jullii au Il
sec. V d.Hr. mari de aur, argint pietre
O mare parte dintre ele se mai
ascunse - dar oare unde?
"
. 1

' ..
Se povesteste despre mormn-
tul marelui reg'e al fiului precum
si despre comorile ngropate de
,
ei. Potrivit legendei , regele Attila a fost
nmormntat n trei sicrie, puse unul
ntr-altul. Sicriul interior, cel n care se
afla trupul , era din aur, cel de-al doilea
din argint, iar cel de-al treilea, exterior,
din fier. de Attila s- ar afla ar-
mele sale nsemnele regale, cele
mai pretioase arme ale adversarilor
obie'cte personale si podoabe, pre-
,
cum si aur, argint si pietre pretioase,
cu Mormntul nu a fost des-
coperit n prezent. Nu dect
pozitia sa la sud-est de
Budapesta, pe un deal nconjurat de o
cmpie
Acest portretJantezist al regelui hun Attila aJost
realizat n cu doar vreo J 50 de ani. Este
reprezentat cu podoabe de pus pe cap pe umeri.
21
Pentru regele
Vor fi

giuvaierele
Coroanei
regelui Ioan?
de
englez Ioan, su-
pranumit de
(1167-1216) ,
ziua de 1 O octom-
brie 1216 a fost
si-a pier-
dut aproape
averea si o multime
, ,
l-a imaginat U/J artist pe regele Ioan de
", n 1529. Coroana globul imperial Jac parte
di/J tezaurul pierdut.
n acea zi a pornit n fruntea
convoiului de care, unde se afla ntrea-
ga sa avere, din King's Lynn
Lincolnshire. Dar drumul trecea
prin The Wash, zona de a patru
ruri , o regiune cu perfide
nisipuri Coloana
,
din greu nu a ales ruta ocolitoare, si ,
din n nu a
unicul drum sigur printre nisipurile
22
mai mult dect att , con-
vo(ul a fost surprins de o maree: sol-
datii s-au scufundat cu caii si
n valurile nalte au fost
acoperiti de nisip. Doar regele si o
de oameni din s-au sa'lvat
cu mare greutate.
Regele a pierdut nu numai argin-
si lucrurile personale, dar si
colectia sa de bijuterii , n vre-
mea valorosul tezaur al
Coroanei , care apartinuse bunicii
sale, regina Mathilda (1102-1167).
Lista acestor obiecte pierdute s-a
o de aur n
pietre o
si ea cu nestemate, un sceptru de
aur, mpodobite din belsug
cu aur si safire uriase, o
, "
de aur, o cruce din aur , pinteni de
aur, sandale, pantofi si usi bro-
date cu fir de aur, o cu
aur si mantia din
cu aur, de
Henric al V-lea (1086-1125) cu prilejul
ncoronanl sale. Istoricii englezi
valoarea a
acestora s-ar ridica la peste 5 mi-
lioane de euro.
Regele nu a mai reusit recu-
pereze comoara, a 'murit la numai
cteva zile acest dezastru. Si
ce au urmat au dat gres,
din cauza aparaturii rudimentare de

Expertii care au studiat cazul sunt
de acord tezaurul se n
momentul de la o adncime de
10 la 13 metri. Zona sub care se
presupune s-ar comoara
(Iaguna s-a umplut
ntre timp cu aluviuni) are o
de circa 400 ha - aproximat'iv
570 de terenuri de fotbal - si se n
apropierea Sutton Bridge,
la circa 13 km nord de orasul
Wisbech , pe coasta a Marii
Britanii.
Vedere a Kremlinului, sub care
coridoare secrete, n parte Legenda spune
acolo s-ar afla aurul II)(/n.
Kremlinul, sediul actual al guvernului
cu

cu
comori din
labirintul lui Ivan
cel Groaznic?
Rusiei ,
te, din cte se spu-
ne, fabuloasa co-
a tarului Ivan
,
al IV-lea Vasilievici,
(1530-1584) supra-
numit "cel Groaz-
nic" , n
sale subterane. Tarul Ivan,
rus, a fost cel dlnti suveran care a
adoptat titlul de "tar" (din latinescul
Caesar), la ncoronarea sa, n 1547; el a
urcat pe tron n 1533, cnd avea doar
trei ani. Porecla de "cel Groaznic" i-a
fost la 19 noiembrie 1581,
ce si-a ucis fiul n de 27 de
ani, ntr-un acces de furie, si pentru
n cursul domniei sale i-a e(iminat, prin
cele mai crude metode, pe toti cei
care-i n - mai ales pe
cei din vechile familii de nobili de la
Curte.
Contemporanii I descriu ca pe un
om deosebit de aspru, nclinat spre
crize infernale de furie,
la nebunie, n schimb bine educat
cu aplecare spre artele frumoase.
Era un colectionar pasionat de bijuterii,
opere de si Averea sa se
, ,
compunea din podoabe de aur, argint
si pietre pretioase si, pe toate
astea, si
deosebit de pe care o pri-
mise n dar de 'Ia patriarhul Bisericii
bizantine, precum si dintr-o multime de
opere de n' special picturi ; n
unele cronici de se
despre coroane si nsemne ale cneza-
telor cucerite de Ivan. co-
nu are numai o
valoare ci una
Ivan cel Groaznic - de v.M.
din anul 1897 - a ascuns multe dintre comorile
sale n secrete.
23
Deoarece tarul Ivan nu avea ncre-
dere n nimeni, s-a decis
o parte a averilor adunate de el ntr-un
loc sigur si a un maistru
,
constructor amenajeze
secrete n sistemul labirintic de cori-
doare de sub cartierul moscovit
Kremlin.
ntr-una dintre ele a pus aurul. n
celelalte si-a adus picturile si operele
de precum si minunate,
legate n coperte cu pietre
pretioase. aceea, au
fost zidite camuflate cu
Maistrul constructor a fost orbit, pen-
tru a nu mai putea
iar ajutoarele lui au fost executate. Din
ordinul tarului, sapte dintre cei mai
apropiat'i consilieri ai care stiau
despre despre iocul
unde fusese au fost ziditi n
alte secrete. '
n 1584, a fost nmormntat mpre-
cu taina sa. secrete n
care se comorile nu au fost
descoperite nici n zilele noastre. Nu au
fost dect camere zidite,
continnd ale
oamenilor omorii 7n chinuri... '
,
Oamenii de au calculat pe
...------'--, teritoriul Germaniei
Ce comori
sunt
n Germania?
sunt ascunse peste
16 000 kg de aur si
argint - n "depo-
zite" mai mici sau
mai mari, care prac-
tic pot exista peste tot. Si nu trebuie
nici comorile puse n de
sute de ani. Cea mai este
probabil comoara Nibelungilor, care,
cum spun legendele, se
undeva, pe fundul Rinului.
Valoarea si cantitatea aurului sunt,
potrivit epopeii istorice Cntecul Nibe-
lungilor, o "minune". Descrierea
astfel, n limbaj modern: "Ea
cuprinde ceea ce scot din munte patru
24
n Cntecul Ni belungil or, Hagen VO II Tronje
scufund comoara legendar n Rin.
care uriase vreme de patru zile si patru
, ,
nopti, n conditiile cele mai propice,
fiecare pe zi cte trei drumuri
ncolo si ncoace ... s-ar
, ,
din ea tuturor oamenilor, valoarea ei nu
ar fi nici cu o
Si acum se locul unde s-ar
putea afla n care Hagen
von Tronje a aruncat comoara, din

Probabil cea mai poveste
cu comori din Germania provine din
Scharrel, din Oldenburg, as-
parte a Saterland. Din
cte se pare, n timpul de
treizeci de ani, din
localitate din nordul Germaniei au
scufundat clopotul bisericii, n care
toate lucrurile de ale
ntr-o Aceasta s-a pe-
trecut n iarna dintre anii 1622 si 1623.
Atunci au trecut prin Sateri'and tru-
pele generalului Mansfeld (1580-1626),
venind din Munster, au jefuit
tot ceea ce le-ar fi putut fi de folos. Au
fost luate si clopotele, deoarece din
,
bronzul acestora se puteau turna
tunuri de mici dimensiuni. Tot asa s-au
petrecut lucrurile si la Scharrel. Dar
din localitate au pornit n urma
o
si-au recuperat clopotul.
, De soldatii s-ar putea
ntoarce cu pentru a se
au scufundat clopotul si toate lucrurile
de n De ce s-a
asternut din nou, au vrut recupereze
,
clopotul.
din ncercarea de recu-
perare a clopotului, din anul 1770, a
fost un esec. Ctiva tineri au nceput
pompeze apa dfn dar nainte de
a ajunge la clopot , s-a iscat o
de felul cum avea fie
comoara. Actiunea a fost ntrerup-
iar balta s-a umplut din nou cu
De-abia n 1934 a avut loc o ten-
de scoatere a clopotului la
de
de aversele de ploaie
unui potop, care au opera-
tiunea de pompare a apei.
, n 1959, s-a mai o n-
cercare de a ajunge la clopot si la lu-
crurile de valoare. O urma
excaveze de pe fundul lacului depu-
Pe uliul din atolii
paradiziaci ai
Arhipelagului
Touamotou din
Oceanul Pacific se
tezaur
bisericesc de la
Pisco - dar pe care
dintre ei?
neri le adunate de-a lungul sutelor de
ani , avea fie clopotul.
Dar o vremea a
pus Atunci cnd
draga a fost la un pas naufragieze,
responsabilii au ntrerupt
ntre timp, balta si alte lacuri
mici din au fost umplute, n cursul
procesului de lichidare a haturilor. O
parte se sub actuala sosea
72, iar restul s-a transformat ntr-un
cmp.
Prin urmare, de comori
de au ocazia de a
se ude clopotul din fostul lac, n
cazul n care primesc o aprobare n
acest sens. Unde anume se si la
,
ce adncime nu mai stie nimeni cu
,
exactitate.
Una dintre cele mai mari comori as-
,--------, cunse, cum
Unde se
cel
mai mult aur?
se ar fi
comoara bisericii
din Lima, pe
Insula Cocos, n
'-----------' fata litoralului din
Costa Rica. l-a inspirat
pe scriitorul Robert Louis
25
Stevenson (1850-1894) cnd a scris
romanul Insula comorilor.
n acest caz, este vorba despre teza-
urul de stat bisericesc peruan.
Descrierea comorii , asa cum ne-a
fost ea fantastic: o sta-
tuie a Fecioarei Maria, din aur
masiv, n greutate de circa 390 kg
cu 1 684 pietre pretioase,
printre care patru smaralde mari ct oul
de si sase topaze si mai mari,
patru crud din diamante mari , o cu
obiecte de cult din aur, unele n
nestemate, o continnd racle din
aur cu avnd o greutate
de 60 kg, cu 624 de pietre de topaz,
carneol , smarald si dia-
mante; o cu racle din argint masiv,
n greutate de circa 80 kg, ornate cu
860 de rubine 19 diamante, o cu
4 000 de dubloni spanioli, 5 000 de
coroane mexicane 14 64 de
pumnale, precum si 120 de diagonale,
o cu 3 840 de 'pietre pretioase sle-
fuite si 4265 neslefuite, inele' si
sapte cu 22 de sfesnice' din aur,
cu 165 de rUbine, n
greutate de circa 125 kg. Potrivit diver-
selor ale acestei comori , va-
loarea ei se ntre 120 mi-
lioane si 12,5 miliarde de euro.
,
De la mijlocul secolului trecut , sute
de de comori si-au ncercat
norocul n jurul acestei insule din
Pacific, al interior nu a fost
pe deplin cercetat. Dar nici unul nu a
tezaurul.
Din cte se spune, ntr-un mic arhi-
pelag din grupul Touamotou, ce cu-
prinde peste 80 de atoli , s-ar afla
ngropat uriasul tezaur bisericesc de la
Pisco, un oras-port peruan. Si n acest
caz s-a lista a
,
lui lui : 14 lingouri de aur,
de aur, mpodobite cu giuvaiere, 38 de
coliere cu diamante, inele si cu
pietre pretioase, numeroase crucifixe
n nestemate, o cu pietre
26
neslefuite, o cu dubloni spanioli
de 'aur precum si o cu bijuterii.
Toate acestea' s-au pierdut n 1859,
atunci cnd pe nava care urma
comoara la loc sigur a izbucnit o
Rebelii au furat si au ascuns
,
pe un atol posesiunile bisericesti, care
ar fi n total 16 tone: inten-
le recupereze mai trziu.
Dar nu au mai reusit: au murit cu totii
nainte de a dezgropa comoara. '
n regiunea Anzilor din America de
Sud, incasii si-au ascuns uriasele co-
, , ,
mori de aur argint din calea cucerito-
rilor spanioli, care jefuiau tot ceea ce le
n mana. incas
Atahualpa (1502-1533), care a fost
asasinat de spanioli, desi le-a
drept o
de aur, a pus fie ascunse teza-
urul posesiunile de valoare ale
templului. Comoara nu a fost desco- <"
nici n zilele noastre.
Principele incas a
comentariu:
ar fi adunate co-
morile ascunse n toate
provinciile fostului Im-
periu Incas, atunci ce
,
spaniolii nu ar reprezenta mai
mult dect o de ntr-o

n Mexic se mai si aurul
,
pierdut al ultimului suveran aztec,
Montezuma al II -lea (1466-1520).
Acesta a cerut ca aproape toate pose-
siunile sale de aur de argint, precum
si tezaurele templelor fie ascunse
de cuceritorii spanioli. Se spune
s-ar afla scufundate n lacul
de la Mexico City, sau sub un templu,
ntr-o care acum
nu a fost
Juan de Iturbe oamenii Santa Maria.
Dar sunt lase la bordul navei
perle.
Un vechi galion spaniol cu o
.---------, de perle se
Cum s-a
pierdut cora-
bia cu perle
n desert?
,
ntr-unul
din cele mai neprie-
tenoase pustiuri din
statul american
California, unde nu
arareori se ziua tempera-
turi de 50C la Din cte se
spune, nava Santa Maria,
de Juan de Iturbe, s-a pierdut acolo n
1614, fiind n prezent sub
nisipurile
Juan Baptista, Bueno Jesus Santa
Maria au pornit de la Acapulco, Mexic,
pentru a face troc cu indienii de pe
coasta Era vorba de perle,
care acolo n mari Una
dintre nave a cale 'atunci
cnd a fost n timpul
unui atac indian. Cea de-a doua
s-a izbit de un recif. Perlele echipajul
au fost preluate de Santa Maria.
Aceasta a din n estua-
rul fluviului Colorado, spre nord. Cnd
a constatat regiunea nu era
a vrut se Dar ntre
timp calea i fusese de o mare
alunecare de teren. Santa Maria deve-
nise a desertului. Grupuri de
cercetasi trimisi n' mprejurimi au sta-
bilit nu exista nici o
, 0
I )
t
,
Santa Maria ei de perle se
/lgropate sub dunele ale
neprietenosului Mojave.
Cnd provizii le au nceput se
nava a fost iar
echipajul au pornit la drum
prin pentru a se salva. Cei mai
multi dintre ei au murit de foame si de
sete. au ajuns din nou,
mai ani , la Acapulco, au
povestit despre soarta navei a
echipajului ei.
Nimeni nu mai stie ce s-a ntmplat
aceea cu Santa Maria. Se pre-
supune la un moment dat, a esuat
la iar apoi, cnd albia fluviului a
fost de nisip, a fost
de Din cnd n cnd, epava
este de cte o
de comori au s-au
ntors cu pungi pline de perle, ca
Dar cea mai mare parte a
pretioasei se mai si
, ,
acum sub nisipul desertului.
Epava a fost pentru ultima
n 1870. Pozitia a fost la
,
circa 64 km nord de soseaua de la San
,
Bernardino spre Fort Yuma la circa
48 km vest de Dos Palmos. O
de care a pornit de la
drum, nu a descoperit corabia: ea fu-
sese din nou de nisip.
(
"
\. /:

ncepnd din perioada marii goane
Cine cunoaste
locurile und'e
se aflau
minele de aur
si de argint n
vechime?
aur din
America, declansate
de 'bo-
gate din California si
mai trziu din Alaska
Colorado, se spun
mereu povesti des-
,
pre mine pierdute.
Unele legende sunt simple
o altele se
pe fapte care se pot dovedi.
O albie de ru de de aur
a intrat n istoria Vestului sub
denumirea de "Lost Blue Bucket Mine"
(Mina a albastre). Se
zice un convoi de care cu boi a tra-
versat n 1845 un ru n care se
o mare cantitate de de aur.
Colonistii , care se aflau n
unor pe care le lucreze,
'i.
..
au crezut este vorba de si nu
le-au dat Copiii lor au
ridicat cteva dintre fragmentele
si le-au Mai trziu
s-a stabilit era vorba de aur pur. Dar
toate tentativele de a rul au dat

"Lost Cabin Mine" (Mina a
cabanei), din statul american Wyoming,
a fost potrivit
de trei de aur, n 1862.
Deoarece mina se n mijlocul
teritoriului indian, descoperitorii au fost
imediat. Doi au murit pe drum,
cel de-al treilea a ncercat mai
o apreciere cu au
confundat fragmentele de aur cu alama.
"Lost Blue Bucket Miile" i-ar fi putred
de pe
29
trziu redescopere mina - nu a
reusit nici el, nici altii.
n Superstition Mountains
Superstitiei) din Arizona, se exploata
din 1776'0 de aur
n mijlocul teritoriului Atunci
cnd indienii au nceput lupte pen-
tru tribului lor
mpotriva albi lor, minerii s-au refugiat.
Mai trziu, Jakob Walzer, german de
origine, care n 1860
n regiune si era supranumit "Olan-
dezul", a mina. ntre 1880
1888 se pare a scos din aur n
valoare de peste 5 milioane de euro. n
1891, cnd a murit, a dus cu el n mor-
mnt secretul minei sale, care
de atunci este sub numele
de "Lost Dutchman' s Mine" (Mina pier-
a olandezului).
Si din America de Sud provin nume-
roase credibile despre mine
pierdute, cum sunt acelea despre
minele de aur "EI Carmen" si "Tres
,
Tertitlias" din Bolivia. Acolo, unde Rio
Khato se n Rio Sacambaya, se
afla castelul de Plazuela,
construit de spanioli
Ei exploatau minele folosindu-se de
peste 2 000 de indieni, cnd au
30
Cine nu o de aur ncerca norocul
nisipul din ruri .
fost rechemati de regele spaniol
Carol al III-lea (1716-1788). La ple-
carea din au sters toate indiciile
ce puteau conduce'la minele lor. Iar cei
care cunosteau pozitia au
murit. Drept urmare, nimeni nu
stie unde se minele acelea bogate,
care produceau atta aur.
Prin mijloacele
cele mai primitive,
minereul de aur
era scos din mine,
care de multe
ori aveau drept
intrare o

n Northern Territories din Australia,
S-a scufundat
pentru
totdeauna
reciful de aur
al Australiei?
locul cel mai nero-
ditor, cel mai pustiu
si mai fierbinte al
legenda spune
s-ar afla reciful
de aur descoperit
de Lewis Lasseter:
un filon de aur, de unei
care s-ar ntinde partial pe mai multi
metri deasupra suprafetei terestre, pe
o lungime po-
Lewis Harold BeII
Lasseter (stnga)
la plecarea n
ultima
de a
recifului de aur.
trivit unei mostre aduse de
de aur, are o concentratie de 850 de
grame pe n vreme ce limitele
obisnuite sunt de 30-50 grame pe tona
de minereu.
Tot aici a fost cel mai mare
de aur din lume, care are, nici
mai mult , nici mai putin, de 100 kg!
n 1930, la peste' 30 de ani de la
descoperirea de Lasseter,
acesta a organizat o expeditie,
pentru a filonul. S-au utilizat
mai multe camioane, ba chiar
si un avion de cercetare, succes
Camioanele au ntepenite
n nisipul desertului, avionul s-a
iar au murit ntr-un
chip misterios, astfel nct a
fost
La scurt timp, Lasseter a ncercat
din nou, de data aceasta pe cont pro-
priu. cteva cnd un
grup de a fost trimis el,
au fost sale
testi si o cutie de cu notite si indi-
catii despre felul n care pute'a li
reciful de aur. n notite afirma re-
descoperise filonul de aur, acesta
avnd o lungime de 16 km. Lasseter
mai desenase o a vnturi lor si o
a pre-
cum si o care la fel ca si
notiteie, era partial S-a'u
mai' descoperit' si referiri la o a doua
cutie, n care ar fi existat filme nedeve-
lopate cu fotografii ale recifului ale
mprejurimilor. Peste ani, cea
de-a doua cutie si filmele au fost
descoperite ntr-o' Dar ele
inutilizabile, din cauza tem-
peraturii ridicate n care atta
vreme. De atunci, de comori
pornesc mereu din localitatea Alice
Springs n
pentru a reciful de aur: dar ni-
meni nu l-a redescoperit
31
Aurul comori scufundate
Locul n care si-a ascuns tezaurul
.----------,' piratul englez
Unde este
ascunsa
comoara lui
de Marisco?
William de Marisco
i pe
de co-
mori de mai multe
'-----------' secole. Se spune
aurul acestui nobil devenit pirat s-ar
afla pe mica Lundy,
din fata coastelor vestice ale Angliei,
ntr-o .
Corsarul William s-a folosit, n seco-
lul al XIII-lea, de pozitia a
,
acestei insule pentru a captura jefui
care Canalul
Bristol. Se pare a intrat n posesia
unor mari de aur si
, ,
pietre pretioase. Potrivit documen-
,
telor, era la fel de bogat ca regele
englez Henric al III-lea (1207-1272).
de setea de putere,
William a ncercat n anul 1238
detroneze asasineze pe rege
dorind urce el pe tron. Bani
avea destui, dar planul a
Pedeapsa a fost pe a murit
spnzurat , sase ani de detenti e
n Turnul Londrei. '
"Piratul din Golf', Jean Lafitte, complicii
aurul argintul pe Insula Padre,
Utoralului texan.
Piratul William de Marisco si-a ascuns aurul
ntr-una din de-a lungul
falezei insulei engleze Lundy.
Marisco a ncercat zadarnic
libertatea n schimbul banilor. A
,
oferit o mare parte din averea sa, dar
si-a datoria. Aflat pe
esafod, 's-a cu lui si a
strigat multimii venite asiste la exe-
cutie nimeni nu va ajunge
la aurul ascuns de el pe
Se crede William si-a ascuns
comoara fie n apropierea castelului
fie ntr-una dintre
de pe Dar nici fiul lui,
Jordan, care a continuat "afacerile"
rentabile ale nici alti
de comori nu au
n 1864, se pare doi oameni ar fi
descoperit cu
comorii. ce au adnc n
a fost de pietre,
iar cei doi s-au necat n apele
fluxului .
Abia la mijlocul anilor ' 30 ai se-
colului trecut , au fost scoase la lumi-
na zilei scheletele astfel
s-a dezlegat misterul lor. Cum
ntre timp se si o mare
, ,
parte din tavanul grotei , nu s-a mai
putut stabili cu exactitate era cu
vorba de pestera cu
ce i lui William
de Marisco.
34
Piratul Klaus Stbrtebeker, cel cu
Unde si-a
,
ascuns
Diavolul Rosu
comorile? '
barba a fost
numit Diavolul Ro-
su: la sfrsitul seco-
, ,
lului al XIV-lea, el si
"Likedeelern" ("cei
cu care mparti
egal " prada) au
teroarea n Marea Nordului si
Marea cu
Godeke Michels si Magister Wigbold,
Stbrtebeker capt'ura mai ales navele
ce au fost Helgoland, Klaus
Stortebeker au fost n
Hamburg, n vara lui ]40 ].
comerciale ale Hansei. Au cucerit si au
chiar bogate,' ca
Bergen din Norvegia. Mari de
obiecte din aur argint le-au
n cu aceste prilejuri.
La nceput , piratii atacau n Marea
Acolo ave'au numeroase as-
pe Insulele Rugen
Usedom, ba chiar si un "oras" propriu
pe Insula Gotland. Cnd orasele
hanseatice au nceput vneze 'sis-
tematic pe pirati , Stbrtebeker si banda
lui s-au retras n regiunea
Nordului. Si -au stabilit cartierul general
n din Frizia de Est,
unde Stbrtebeker avea chiar si un mic
domeniu, Upgant- Hof, care mai
si
,
o a fost pe
Insula Helgoland, de unde piratii
porneau n lor. '
Cum Startebeker si oamenii au
golit probabil toate lor de
comori atunci cnd s-au "mutat" din
Baltica n Marea Nordului, cea mai
mare parte a averilor trebuie se
aici. Piratul era proprietarul
unei foarte mari de aur.
ce a fost prins condamnat, pentru a
nu fi decapitat, a oferit Hamburgului un
lant de aur, cu care putea fi nconjurat
ora'sul. A oferit si Bisericii Sf. Caterina
o de aur; este vorba probabil
de una din multele legende care circu-
lau n jurul lui Klaus Startebeker. Cu
toate acestea, a fost decapitat n
octombrie 1401 , cu 70 din
oamenii pe Grasbrook, o n
Portul Hamburg. Dar nu a
locul n care era comoara.
MOllumentullui Startebeker de la Hamburg.
Imediat moartea sa au nceput
febrile ale comorii
din Marienhafe si pe Helgoland. Dar de
nu s-a nimic. Se crede
cea mai mare parte a averii sale,
aceasta a existat cu s-ar afla
undeva pe domeniul de la
Marienhafe, iar restul ntr-o de pe
Helgoland, cine stie de cnd.
, ,
Galioanele,
Unde se mai
pot
galioane pline
cu aur?
navele comerciale
greoaie ale Evului
Mediu, au fost uti-
lizate desco-
perirea "cuce-
rirea" Lumii Noi ,
L--____ ---' ncepnd cu 1492,
pentru a transporta mult doritele
comori de aur, argint pietre pre-
jefuite acolo n mari
Multe dintre ele s-au pierdut pe drum.
potrivit s-au scu-
fundat aproape o treime din totalul
navelor care au porturile Americii
de Sud cu pretioase.
n special n Marea Caraibilor n
apropierea Floridei gal ioa-
nelor pierdute se poate dovedi profi-
Multe din ele s-au scufundat
acolo din cauza furtunilor , bancurilor
de nisip si a recifelor. O
de Argint din
litoralului nordic al Insulei Hispaniola
Republica Haiti Republica
a devenit scena catastro-
felor multor nave. n acest loc, ntre
secolele XVI si XVIII, se pare s-au
scufundat peste 50 de nave care
transportau tezaure, cu o
n valoare de peste 1,5 miliarde
de euro.
O cu comori ,
din 17 galioane de nave de
franceze, avnd la bord
pe trei ani a minelor sud-americane,
s-a scufundat n Golful Vigo din
Spania, la 12 octombrie 1702. Navele
erau ancorate cu lor de aur
35
si argint si asteptau ordinul de
care, cnd flota a fost de o
de 25 de nave engleze olan-
deze (Anglia cu Olanda se aflau n
cu Spania n cu
Spaniolii au ncercat se apere, dar
au fost siliti constate curnd nu
avea rost. Galioanele au fost
sabordate de echipajele lor, iar alte
nave s-au sub canonada
atacatorilor. Doar Tauro a putut fi cap-
de englezi. Avea la bord
lingouri de aur n valoare de 125 mi-
lioane de euro. Captura a fost trans-
mai trziu n monede, n
Anglia. Pe aversul acestor piese de
efigia reginei Anna
pe revers - n amintirea corsarilor -
numele navei, Tauro.
Celelalte nave ale flotei, cu o valoare
a de peste o
de miliard de euro, s-au scu-
fundat n decursul vremii tot mai adnc
n mlul golfului. n zilele noastre,
foarte lingouri de aur argint au
fost aduse la de
tori. a
Santo Cristo de Maracaibo, Santo
36
n
de la Vigo din 1702
s-a u scufundat
simultan 17 nave
cu aur
argint.
Incrctura lor
nu a
putut fi
la
acum.
Cristo de Buen Viaje, Santa Cruz,
Nostredam de Marcy, Santo Domingo,
Trinidad, Nuestra Senora de Mercedes,
San Juan de Baptista, Philippo Quinto,
Ja/ase del General, La Sacra Familia,
Santa Susanna si a celorlalte se si
la o adncime de 40 m, acope-
cu peste 4 m de si cochilii.
,
Tocmai n ziua cnd mplinea 40 de
Care este
secretul lui
La Buse?
ani , pe 7 iulie 1730,
ora 17.05, a fost
spnzurat n Portul
Calais, din nordul
Frantei , vestitul pirat
Olivier le Vasseur,
supranumit La Buse ("Uliul-soarecilor").
EI nu a secretul comorii sale, a
valoare se ridica la peste 200 de
milioane de euro. A n schimb o
- un document pre-
zentat ntr-un cod secret -, din care ar fi
trebuit rezulte pozitia
Chiar nainte de ci i se pune
gul de gt , piratul a aruncat o de
pergament n multimea de
spectacol a strigat: descopere
comorile mele cine poate!"
Imediat au nceput n
cu a
torii. Acolo ar fi trebuit se
printre altele, aurul cu dia-
mante jefuite de pe nava La
Vierge du Cap.
n 1923, documentul piratului a
din nou la De atunci , multi au
ncercat sensul mesajului
secret compus din 17 rnduri. Dar,
rnd pe rnd, au cu
n 1947, fostul englez Wilkins a
din comorii lui La Buse
telul vietii sale. un studiu de mai
multi an'i, a ajuns la convingerea le
Vasseur mpletise n sale le-
genda despre cele 12 munci
ale lui Hercule.
! it :>l.,-!l JA ./}-+
lr:VVe,

:.rt Jt r\
Acest mesaj redactat /1 scrierea a se
la o de aur din Dar
nici nici comoara nu au putut fi detectate
acum.
n 1970 a si a pe
Insula Mahe din Arhipelagul Seychelles,
n Oceanul Indian, la circa 1 000 km
nord de Madagascar si circa 2 000 km
est de kenyan, comoara sa,
care, cum considera el , s-ar fi aflat
ntr-o de la marginea plajei . Dar n
afara unor pistoale vechi , a ctorva
monede si a altor nu a
nimic. a demo-
Undeva, pe Insulei Malul din Arhipelagul
Seychell es, La Buse ngropat prada, care nu a
fost nici n zilele noastre.
ralizat , ce-si investise ntreaga
avere n aurului lui La Buse.
din Insulele Seychelles mai
si acum tezaurul s-ar afla
totusi pe Mahe. Nu mai dect
fie
Piratul Jean Lafitte si-a cstigat un
, ,
Si-a ascuns
piratul Jean
Lafitte aurul
pe
americane?
trist renume, ca
"Pirat al Golfului".
cu aliatii
de hotie, nu
numai a'
navele comerciale
n regiunile de coas-
ale Golfului Mexic, dar n 1778 a de-
o campanie de cucerire pe
continent. A ocupat mai multe
de pe Texasului si le-a
dat. stabilit "sediul per'manent" n
orasul texan Galveston, pentru a putea
vinde mai lesne de care
rost. Valoarea bunurilor jefuite n
perioada ct s-a autointitulat "guver-
nator al Texasului" se ridica, se pare, la
peste 20 de milioane de euro.
acum nu a fost dect o
parte din comoara sa.
37
Pe Insula Padre, un prag de nisip de
mari dimensiuni plasat n fata litoralului
texan, s-ar afla ascunse majoritatea
sale. Aici, n Golful Madre, el
comandase chiar se un
port de refugiu cu instalatii de
,
si de acostare. Pe acest banc de nisip
cndva dintre navele
sale pline cu aur si argint. O
cantitate a fost pe alte
nave, cea mai mare parte,
cum au relatat supravietuitorii, a fost
de Lafitte pe n di-
verse locuri. A pus fie topite mone-
deie n cuptoare improvizate si a turnat
,
din ele lingouri, deoarece acestea erau
mai usor de transportat. Aceste lingouri
s-ar a'fla si nedescoperite,
ngropate pe plaja de la Cape Dela-
ware, doar la ctiva metri deasupra
nivelului de flux, o mare.
ce piratii au fost alungati din
zona majoritatea 's-au
stabilit pentru vreme pe Insula
Padre. Acolo navele spre
zone de adncime prin focuri de
semnalizare iar apoi le
dau. n de asta,
torile aurului fostului lor
Mai ales furtuni , de
comori mai mereu monede va-
loroase pe Cele mai mari
descoperiri au fost n 1973,
un uragan, atunci cnd diversi
aventurieri au chiar la
butoiase si oale pline cu
monede si bijuterii , acolo unde furtuna
stratul de nisip. Dar ade-
a lui Jean Lafitte,
n orice caz, a fost n zadar.
Tronul cu de la Delhi , cel mai
Ce
zadar-
nic Sherlock
Holmes?
38
pretios obiect de
,
mobilier confectio-
nat , un
scaun lucrat n aur
masiv, mpodobit
cu labe de leu si
,
cozi deschise de acoperit n
ntregime cu diamante si alte pietre
pretioase, considerat a opta minune a
lum'ii , s-ar afla, cum se spune, pe
malul n epava velierului cu trei
catarge Grosvenor, n apropierea
coastelor estice ale Africii de Sud. n
de acesta, nava ar mai fi avut la
bord, atunci cnd s-a scufundat , o
de 19 pline cu pietre
precum 720 lingouri de
aur 1 450 de argint, n valoare de
peste 60 milioane de euro.
Corabia s-a scufundat la 4 august
1782 pe drumul dintre Ceylon
Sri Lanka) Anglia. La bordul velierului
de 40 m se aflau 150 de membri ai
echipajului si pasageri , printre care si
copii : Din cauza unei '
erori de navigatie, s-a iz-
bit de o la doar
150 m de si s-a
rupt n '
Scufun darea lui
Grosvenor (d reapta).
Na va avea la bord,
n afara unor mari
de pietre
aur
argi nt, tronul cu
de la Delhi
Oos).
De-abia n 1880 a nceput
comorilor de la bordul navei. Atunci au
fost pe niste tunuri, si
cteva sute de monede de aur si
argint. n 1886, au mai fost aduse l'a
350 de monede.
aceasta, au avut loc numeroase
tentative, nu s-a mai nregistrat nici un
rezultat remarcabil.
n anul 1919 s-a lansat o actiune de
mare n care s-a im'plicat si
personajului Sherloc'k
Holmes, scriitorul englez Sir Arthur
Conan Doyle (1859-1930) , cu mijloace
financiare considerabile. Dar renumitul
talent al creatorului detectivului perfect
a dat de nici o
nu a fost Nisi-
purile si valurile pericu-
, ,
loase au limitat si mai mult manevrele,
drept urmare nava a
adnc.
Dar, din ntmplare, n 1925 s-a
sit pe n dreptul locului catastro-
fei , o de piele cu 1 038 de
diamante neslefuite - o descoperire de
,
milioane, dar un fleac n comparatie cu
restul comorii , care a
Mai mult dect este isto-
Oare zac
giuvaierele
Coroanei n
mlul Senei?
ria bricului cu
catarge Telemaque.
Nava, de circa
26 m si de 7 m, a
fost '
Quintanadoine la
scurt timp nainte de plecarea din por-
tul francez Rouen. Oficial se stia
marfa, n miez de n'oapte,
din lemn, seu si catran. Dar
imediat au nceput circule zvonuri
la sfrsitul anului 1789 ar fi fost
la bord si o deo-
sebit de pentru a fi n
aurul si alte bunuri ale fami-
liei regale, ale multor familii nobiliare,
icoane si odoare bisericesti ale unor
'
Era epoca Franceze, re-
gele abdicase, nobilimea fusese pri-
se
obiectele lor de pret fiind rechizitionate
de stat. Binenteles,' toti, inclusiv' regele
francez Ludov(c al (1754-1793)
si sotia sa Maria Antoaneta (1755-1793) ,
incercau salveze averile nainte
de a fi confiscate.
39
Se pare era
din 2,5 milioane de ludovici -
monede franceze din aur - , bijuterii
pretioase, farfurii de aur, pocale, argin-
de argint, pungi pline de
diamante alte pietre pre-
cum si colanul cu diamante al reginei ,
renumit de pe atunci , avnd o va-
loare de peste 40 de milioane de
euro.
La 1 ianuarie 1790, nava a iesit n
,
larg, iar la 3 ianuarie a ajuns la gura de
Ludovic al XVI-lea fami lia sa sunt prizonieri
de Oa re se cu
comorile regale la bordul lui Telemaque?
a Senei n Atlantic, unde a
ancorat n dreptul Quillebeuf.
A doua zi ar fi urmat pe
mare, ntr-o directie dar
noaptea o a smuls nava din
locul de ancorare, aceasta scufundn-
du-se n cteva minute, la o adncime
de vreo 10 m si la aproximativ 250 m
de cheiul
Av'nd n vedere 'guvernul re-
volutionar nu stia nimic despre pre-
, ,
ti oasa n nu
nimeni capul cu epava,
deoarece nici familia nici
maj oritatea nobililor nu se mai bucurau
de atent ia nainte de a fi
executati .
,
40
Cea dinti ncercare de scoatere la
a epavei a avut loc n toamna
anului 1837. ntre timp,
numeroase zvonuri referitoare la ade-
de la bordul micului
vas, care nu a putut fi adus la su-
Epava se afla sub
nisip si ml , curentii puternici ai fluxului
si refluxului au ngreunat si mai mult
operatiunile, iar tehnice
, ,
erau, oricum, modeste.
De-a lungul deceniilor au urmat noi
tentative de recuperare a pretioasei
dar au fost scoase doar
cteva monede de aur, cteva bijuterii
un sigiliu regal cu pietre
O a reluat
n 1939. Telul ei era la
epava si apoi fie
pe nde(ete Au fost
eforturi considerabile: s-au utilizat scu-
s-au montat conducte cu aer
comprimat si pontoane plutitoare.
preliminare au durat aproape
un an. n sfrsit a sosit momentul cel
mare: la 5 apriiie 1940, scheletul epavei
a fost scos din apele tulburi ale Senei.
Nu a fost care a
urmat primele La bordul
navei aduse la nu exista aur,
,
nu existau pietre pretioase, nimic de
mare valoare. Unde se' valoroasa

La o examinare mai a navei s-a
o n care fusese gravat
anul 1806. Dar Telemaque se scufun-
dase din 1790. Oare nu fusese ridi-
o O eroare
multe epave - si mai zac
- n apele ntunecate. Nu cumva
comoara fusese cu prilejul
unei anterioare si ntr-as-
cuns, se fi aflat nimic despre
asta? Sau poate valoroasa
nici nu fusese
la bordul navei! Dar atunci , de unde
proveneau obiectele putine, dar pre-
tioase, recuperate de pe
,
Chiar s-au ntreprins
secretul "gropii cu bani " nu a putut fi dezlegat
acum - nimeni nu s-a ales dect cu cheltuieli!
Oak Island, O din
coastelor provinciei
Cine cunoaste canadiene Nova
secretul ' Scotia, ascunde un
"gropii cu
bani"?
secret care nu a pu-
tut fi dezlegat
'----------' n prezent, n pofida
folosirii celor mai moderne tehnici.
n 1795, tineri au descoperit
aici , prinse de creanga unui stejar
o cu un
scripete, celor folosite
n trecut de marinari. Chiar sub ele se
o n Cu-
riosi , tinerii au nceput sape. La 3 m
au 'dat peste un prag fin din scnduri
groase de stejar. Acelasi lucru s-a
repetat la 6 la 9 m adncime. Des-
curajati , au renuntat n cele din
n 1804, alti de comori si-au
ncercat norocul si au n acelasi
loc la adndmea de 30 m. Atunci
au dat peste un strat de gresie, care nu
provenea de pe peste o
de a nu a
putut fi peste un strat de
fibre de cocos. Cum n se
adunau tot mai mari de
actiunea a fost
Pe la 1850, a intrat n actiune o
Aceasta a efectuat un fo-
Reprezentarea
a
"gropii cu bani"
Stejar cu scripete
Scnduri de stejar _ ._
.- n 3m
6m
9 m Nivelul mareelor

Pergament

de aur .
Tunel
. ..
\ ",,, .......... f2 m
:, '''''''''''''' 18 m
, U .. .... 23 m
Gresie,
de
fibre de cocos
Tunel
51 m
Tunel
.
aZI
raj, care a scos' la lucruri ui-
mitoare: au fost aduse la pe
de lemn fibre de
cocos, un mic pergament, pe care se
scrisese cu o precum trei frag-
mente minuscule de aur, probabil verigi
dintr-un lant. Dar au fost din
nou oprite d(n cauza apei.
n decursul anilor ce au urmat, alte
de recuperare a comoril or au
ncercat n toate modurile imaginabile
41
dezlege secretul. lumea pre-
supunea n misterioasa s-ar
afla o Au fost lansate
cele mai speculatii: aurul
vikingilor, comori 'ale piratilor, aurul
,
incasilor, aurul cavalerilor templieri ,
auru tezaurelor spaniole ... Poporul a
repede un nume pentru
"hruba comorii " : " Money Pit " ("groapa
cu bani ") si asta nu numai pentru se
aici s-ar afla aur, ci si
pentru n s-au investit zadar-
nic de bani!
n 1967, o n
de comori a efectuat un nou
foraj n de
hrube, de
n de predecesorii Prin
putul respectiv a fost o
de luat vederi. Din cte se
pare, au fost mari de
lemn. nainte ca "descoperire"
fi oamenilor li s-au
terminat banii.
n zilele noastre, nimeni nu stie
cu exact itate ce anume se ascunde n
putul construit cu un asemenea rafina-
,
42
Clopotul de pe Lutine
acum la
Lloyd's, Londra.
ment. Faptul trebuie fie ceva
important este limpede, altfel
mesterul necunoscut nu ar fi
attea de
,
Atunci cnd la Societatea si
Va fi ridicat
la

aurul de pe
Lutine?
de
" Lloyd' s" de la
Londra se
,
pierderea unei
nave, se bate un
clopot de
este vorba de fostul
clopot al fregatei La Lutine ("Spi-
ridusul "). s-a scufundat
,
la 9 octombrie 1799 pe drumul dintre
Portul Yarmouth, din estul Angliei ,
Hamburg, n fata Insulei Vlieland din
Frizia de Vest , n apele Nordului.
La bord se aflau butoaie si cu
,
monede de aur argint , 1 900 de lin-
gouri de aur si argint si mai multe
, ,
casete cu diamante neprelucrate ale
printului de Orania, care urmau fie
la Hamburg.
O mare actiune de recuperare
a nceput n anul 1800. Nave ale mari-
nei , cu clesti si plase uriase, au ridicat
aur si argint n valoare de 300 000 de
lire, 'dar numai sub de lingouri.
Dar monedele, care reprezentau cea
mai mare parte a nu au
fost ntre 1858 1860, n cadrul
mai multor actiuni, au mai fost scoase
,
din mare alte lingouri monede din aur
n valoare de 220 000 lire, precum si
,
clopotul navei si timona.
ncepnd din 1886, peste o
de de specializate au
ncercat la restul comorii de
pe Lutine. Nici una nu a avut succes,
desi de fiecare s-a folosit aparatu-
ra cea mai Nici un
excavator cu abur nu a reusit
uriasele de' nisip,
provenite dintr'-un enorm banc
tor, care ntre timp epava,
orice actiune.
Societatea de
epava lui Lutine propri-
etatea sa. Cel ce va scoate la
comoara va trebui dea ia
Lloyd's. Dar cheia succesului n
unei tehnici capabile
le colosale de nisip.
Unul dintre cei mai temuti pirati care
au n
preajma coastelor
sud-americane a
fost Benito Bonito,
vestit pentru cru-
zimea sa de nei-

soprlele din
Galapagos
aurul lui
Benito Bonito?
maginat. EI si aliatii
n capturau ' nave,
jefuiau orase de si chiar trans-
, ,
porturi de argint dinspre regiunile
miniere din mijlocul Americii Centrale
spre
n 1819 tocmai atacase o asemenea
din peste 40 de
catri , ce transportau lingouri de argint.
Acestea au fost duse pe nava sa, care
era deja greu cu prada
din alte raiduri , nemaifiind
suficient de pentru noi actiuni
,
pirateresti. De aceea Benito s-a
o parte din
ntr-o
potrivit a
ngropat comoara pe Peninsula Pesdic
din Isla del Coco (Insula Cocos), la sud
de Costa Rica, unde se zice s-ar
afla si tezaurul bisericesc de la Lima
(vez;'p. 25). Mai este
presupunerea aurul si argintul pira-
,
tului sunt ascunse pe Insula Floreana
din Arhipelagul Galapagos. n orice
caz, asta a povestit unul dintre com-
plicii lui Bonito nainte de a fi spn-
zurat, la fel ca si comandantul n
ciuda torturilor,' piratilor nu a
locul n care si ascunsese
,
prada.
o care doar n Insulele Galapagos.
Si adunate de alti pirati sunt
puse n cu Insulele' Galapagos.
Corsarii William Dampier, Woodes
Rogers Edward Davis ar fi utilizat
ei cavernele dintre stnci fisurile din
rocile vulcanice pentru a-si ascunde
averile. n decursul vrem'ii, au fost
descoperite cnd si cnd mici de-
,
pozite cu valori pe insulele locuite de
-
dar lovitura cea mare nu a fost
de nimeni.
43
Comori
Apar mereu despre tot felul
Ce comori
au fost
descoperite
pe uscat?
de descoperiri de
comori. Unele teza-
ure sunt din
ntmplare, al-
tele sunt rezultatul
sistematice
ntreprinse de si
de comori. n toate perioadele n
toate regiunile lumii au fost sunt
descoperiri
apoi pierdut din nou a
fost "Tezaurul lui Priam", vestit
n lumea, descoperit de
Heinrich Schlie-
mann (1822-1890) n cursul
sistematice de la
orasul Troia. Bijuteriile pre-
,
ti oase au fost expuse multi
n muzee berlineze.'
Apoi , n 1945, cnd al
doilea mondial
tocmai se ncheiase,
aurul a
A fost furat?
A poposit el n
tezaurul unui
muzeu sau al
unui colec-
tionar bo-
gat? Vreme
de mai bine
de 40 de ani ,
comoara a fost
n ntreaga
lume. S-a
Mei Fisher si
echipa sa aii toate
moti/Jele

mari eforturi,
au descoperit pe
puntea vasului
aur pietre

44
puterilor ar fi pus
obiectele n sau eventual le-ar
fi vndut unor persoane particulare.
n 1993 s-a pus ndo-
ielilor. Muzeul Puskin din Moscova a
confirmat "aurui lui Priam"
cu unele tablouri se n depozitele
sale secrete. Poate ntr-o zi va
putea fi din nou la Berlin.
Dar nu numai
duce la descoperiri importante. Chiar n
ultimii ani , n Germania au fost
din ntmplare, mai multe comori
considerabile. n Lubeck, de exemplu,
urma fie o veche. O
de constructii a fost
execute lucrarea, si au nceput
excavatoare, camioane o mul-
time de muncitori . Un excavatorist
ocupat doboare zidurile a pe
un vas vechi.
Fotografia din partea
"aurul lui Priam"; n dreapta apare Sophie,
lui Heinrich Schli emann, purtnd cteva
bijuteri i de aur ale tezaurului.
La o cercetare mai s-a stabilit
este vorba de una dintre cele mai
mari descoperiri de monede
n Germania. Sute de monede
din argint , n valoare de mai
multe milioane de euro, au iesit din nou
la lumina zilei. Desigur lumea
- muncitorul , firma de con-
structii , orasul Lubeck si landul
Schleswig-Holstein - dorea fie atri-
comoara. o ndelun-
s-a ajuns la o Munci-
Trei di ntre vasele de aur dezgropate de Heinrich
Schiiemallll n 1873 la Troia, de la o adncime de
circa 8 m. n 1993, tezaurul a la Moscova.
torul care a monedele a primit o
n valoare de 150 000 de euro.
O de bronz din epoca a
fost n 1989 de un muncitor
constructor la Regensburg, n cursul
de montare a unei conducte
de gaz ntr-o localitate. din ce
consta comoara: cteva monede de aur
multe de argint, inele, agrafe
de aur. o cercetare
valoarea neasteptatei descoperiri a fost
la aproximativ un sfert de milion
de euro. din Regensburg a
de la muncitorul constructor
partea sa din tezaur, pentru a putea
expune obiectele n muzee. Omul a
obtinut 100 000 de euro.
Peste tot n lume se fac asemenea
descoperiri. n 1977, un a
la Praga un tezaur de monede.
Era din peste 8 000 de
de aur peste 36 000 de taleri de
argint. Printre ele existau multe mone-
de deosebit de rare, care pentru colec-
tionari au o valoare de peste 10 000
euro pe Monedele au fost vn-
dute n Europa, n cadrul unor lici-
tatii, pretul total obtinut pentru ele f ii nd
" ,
de peste 20 milioane euro.
45
Descoperite din ntmplare: monede romane din
bronz din sec. 1 II d.Hr., dezgropate n localitatea
Schwarzenacker din Saarland.
Si copiii din olandez Ede
au 'avut noroc, n aprilie 1988: ei au
pe un santier mai multe borcane
de conserve. n ele se aflau monede
de aur si bijuterii n valoare de peste
,
150 000 euro.
Si din alte ale lumii primim
aproape cu regularitate despre
descoperirea unor comori mai mari sau
mai mici, care hazardului au
ajuns din nou la lumina zilei.
n epavele navelor de pe fundul
se can-
Ce comori au
putut fi aduse
la
,
inimaginabile
,
de aur, argint, pietre
pretioase si odoare
, ,
bisericesti. Naufragii
se petrec de cnd
omul a nceput pe
mare. Astfel, se spune numai n
Marea s-ar afla 100 000 de
nave din toate epocile. Pe coastele
Africii si-au sfrsitul peste 500 de
galioane. n preajma 'insulelor engleze
Scilly s-ar fi scufundat la 1 000 de
vase. Dar din mare sunt smulse mereu
alte si alte comori.
,
Americanul Mei Fisher este probabil
de comori cu cele mai mari
46
succese din toate timpurile. EI a
ceea ce altii doar A descoperit
si a scos la marile comori de
pe cele galioane spaniole Nuestra
Senora de Atocha si Santa Margarita.
Ambele nave erau cu
,
ale Imperiului Incas.
Cnd a cele epave n 1985,
ani de la 30 de mile vest de
Floridei , Fisher a scos la
peste 47 t de lingouri de argint, 100 kg
lingouri de aur, 20 t de inele de cupru,
tunuri de bronz, farfurii de aur, odoare
de aur mai
mult de 5 000 de smaralde mari. Dar
acestea nu dect o parte
a aflate la bordul navelor.
Mei Fisher fericit, primele monede
de au r recuperate de pe Atocha. Au urmat mii
mii de alte monede.
Actiunea de recuperare este n
iar valoarea obiectelor
aduse' la acum se
la circa o de miliard euro. Mei
Fisher vor mai
dura cel putin 10 ani. De-abia atunci se
va sti cu exactitate ct anume
ntreaga
ntre timp, Mei Fisher, considerat cel
mai competent de comori al
Americii , a din nou pe
prima a ziarelor: n 1988 a des-
coperit n apropierea coastelor Floridei
nava Nuestra Sefiora de la
Regla. Acest galion a fost nava-stindard
a unui convoi care s-a scufundat n
drum spre Spania din cauza unui ura-
gan, 700 de oameni pierzndu-si viata
n naufragiu. lui Fisher au
reusit deja recupereze de pe
,
900 kg de monede valoroase de argint,
inele pretioase si alte bijuterii.
Dar Mei Fisher deja alte epave.
A detectat mai multe nave, acoperite cu
corali , naufragiate n secolele al XVI-lea
si al XVII-lea n dreptul Antiguei ,
o din Arhipelagul' Antilelor Mici din
Marea Caraibilor. Acum se
le cerceteze recupereze
tura lor
,
Kip Wagner, un fost antreprenor de
din Florida, a avut aproape la
fel de mult succes precum Mei Fisher,
dar ani lungi de zadar-
nice. ntr-o a orasului spaniol
Sevilla a descoperit informatii despre
,
cteva nave scufundate n care se
comori. n 1963 a nceput
cu un avion regiunea respec-
din Marea Caraibilor ce a dis-
tins umbre ntunecate pe fundul
Descoperise sapte galioane
cu valori. Obiectele nu erau
la fel de pretioase ca acelea de pe
,
navele lui Mei Fisher, dar cu banii obti-
nuti din vnzarea lor a putut
, ,
noi de explorare. Apoi , la 30 mai
1965, a venit marea descoperire, n
apropierea coastelor Floridei : cnd
Wagner a cobort n adncuri o
n costumul de
scafandru, a un covor imens si
sclipitor de monede de aur.
cu echipa sa, a scos la peste
,
60 000 de monede de aur si argint ,
inel e, coliere, farfurii , cesti ,
, ,
pentru o extrem de
Keith Jessop o parte a lingourilor de aur de
pe epava navei Edinburgh.
tacmuri si multe altele, din aur si
, ,
argint. Devenise un om bogat peste
noapte. Una dintre cele mai
actiuni de recuperare a fost i n
1981 , n marea din apropierea
orasului Murmansk, Rusia. De la o
adncime de peste 250 m, n doar cte-
va au fost aduse la
circa 5,5 t de lingouri de aur de pe cru-
Edinburgh, scufundat de un
su'bmarin, ce a fost recuperat
primul lingou, la 17 aprilie. Att adn-
ci mea, ct si temperatura extrem de
ale 'apei au dat mult de
care au fost nevoiti
drum corpul navei
cu aparate de Dar efortul a me-
ritat: societatea de recuperare a obtinut
o de 42 de milioane de euro.
n toate lumii , si
firme specializate des-
copere nave cu pretioase,
pentru a le recupera. aur ' alte
lucruri de se n mari
pe fundul tuturor nu
dect fie reperate scoase la
lumina zilei. ..
47
Comori care fie descoperite
n coridoarele secrete de sub vechiul
Castel Saxtorf, la nord de Eckernf6rde, n
Schleswig-Holstein, se pare este
ascuns aurul pirati lor.
n Schambac'htal din Bavaria se
monedelor lui Alois
Mederer, care ngropat, n 1870, aurul
pus n ulcioare.
La Inn bei Muhldorf, Bavaria, se pare
ar mai exista o mare parte din
principelui elector Maximilian.
Sub Castelul Frankenstein, de
Darmstadt-Eberstadt, s-ar potrivit
legendei, o despre a prove-
nu se stiu prea multe.
n' galeriile ale
Castelului Donaustauf, din Bavaria, se
ascunse odoarele ale
din Frauenzell, din timpul
de treizeci de ani.
Pe (sau terenul Aeroportului
Dusseldorf s-ar afla un clopot de argint,
ascuns de trupele lui Napoleon.
n apropierea bavarez
Hohenlinden a fost o de
bani a armatei cu monede de aur si argint.
n regiunea Ruhr, pe terenul de' sport de
la Wulfrath-Schlupkothen, s-ar afla n-
de monede a familiei
Krupp, de la celui de-al doilea
mondial.
n jurul Garmisch-Parten-
kirchen s-ar de la celui de-al
doilea mondial , aur diamante n
mai multe
n apropiere de Garmisch se
masivul muntos Heimgarten. Din cte se
spune, acolo ascuns cavalerul von
Weichs comorile ntr-o de aur care-i
Legenda de 15 catri
care transportau tezaurul.
n francez Le Mans,
din ursulinelor au ascuns toate
posesiunile lor de valoare ntr-un coridor
subteran, pentru a le pune la de
48
Capela din vestigiile Castelului Donausta u!
trupele Comoara s-a pierdut
din 1790.
n localitatea Rennes-Ie-
Chteau s-ar afla ascuns tezaurul reginei
Bianca de Castilia, de la mijlocul secolului
al XIII-lea.
La Gisors, situat la circa 50 km nord de
Paris, s-ar afla o mare parte a tezaurului
legendar al cavalerilor templieri.
Turnul Londrei din Anglia au
fost ngropate n 1658 mai multe
aproximativ 50 000 monede de
aur.
n apropierea Ballyshannon,
din nord-vestul Irlandei, s-ar afla mormn-
tul unui rege celt, care, din cte se spune,
ar fi fost ngropat cu o cantitate
de aur.
Sub piatra de temelie a templului antic
al lui Jupiter de la Roma s-ar un mare
de ofrande constnd n aur
argint.
Acestea nu constituie dect cteva
exemple pentru comori care
fie descoperite. n ntreaga
lume, n America de Nord sau de Sud, n
Australia sau pe mici insule, peste
tot, comori
ascunse, ca nu mai vorbim de navele
scufundate n toate epocile, al
este de ordinul sutelor de mii.
CE
Seria CE CUM propune ofere cu caracter
enciclopedic, structurate tematic, adresate
riguroase prezentarea fac
;1-
din lucrare un prieten de care poate
da la marile ale lumii de
CUM S-AU PIERDUT COMORILE?
CUM PUTEM AJUNGE PE URMA COMORILOR?
CUM
enciclopedii.
CUM S-A PIERDUT CORABIA CU PERLE N
CUM SUNT COMORILE PE USCAT?
,
CUM SUNT COMORilE DIN DIN OCEANE?
CUM DETECTOARELE DE METALE?
CE ZADARNIC SHERLOCK HOLMES?
UNDE SE MAI POT GALIOANE PLINE CU AUR?
UNDE ESTE AURUL
VOR FI GIUVAIERELE COROANEI REGELUI IOAN?
CU PLINE CU COMORI DIN LABIRINTUL
LUI IVAN CEL GROAZNIC?
CINE SECRETUL "GROPII CU BANI"?
DIN GALAPAGOS AURUL LUI BENITO BONITO?
Volumul la toate aceste la multe, multe altele,
prin cuvnt imagine, fascinanta lume a comorilor,
n ,mistere greu de
CELE MINUNI ALE LUMII
MULTIMEDIA
LUMILE VIRTUALE
MARII EXPLORATORI
LOR
AUTOMOBILUL
CARTEA VECHIUL TESTAMENT POLARE
PIETRE MINERALE
VULCANII

PLANETELE
SOARELE
STELELE
CHINA GLADIATORII
EGIPTUL ANTIC INDIENII
ROMA SAMURAII
VIKINGII
RELIGIILE LUMII VESTUL
FIZICA
CRUCIADELE
GRECIA
MATEMATICA
ELECTRONICA
MAGNETISMUL
MECANICA
COMPUTERE
MONEDE
TIMBRE
ISBN 973-8175-55-0