Sunteți pe pagina 1din 6

Orientul Mijlociu: o formatiune conflictuala eterna Introducere : Orientul Mijlociu este un loc in care nivelul de securitate regional autonom

a functionat din plin timp de mai multe decenii , in ciuda unor impuneri continue si apasatoare la nivel mondial . Comitetul Regional Permanent (R S C ) este un exemplu clar al unei formatiuni politice , care este in mod neobisnuit , mare si complicat si care , de asemenea , poseda anumite trasaturi culturale distincte . semeni multor locuri din lumea a treia , insecuritatea elitelor conducatoare joaca un rol semnificativ in cadrul sferei lor domestice , concreti!and dinamica ( in ) securitatii generale . "a prima vedere aceasta regiune este compusa in cea mai mare parte din state moderne post coloniale, care sunt considerate a fi state slabe . #efinitiile referitoare la Orientul Mijlociu varia!a , dar putem observa un model de securitate interdependenta , care acopera o regiune ce se intinde din Maroc si pana in $ran , inclu!and toate statele arabe , plus $sraelul si $ranul . Ciprul si Sudanul nu fac parte din aceasta securitate% fg&anistanul este un i!olator intre ea si frica de sud , iar 'urcia intre ea si (uropa . )unctia separatoare a 'urciei a fost sporita de faptul ca , desi a urmat odata traditiile lumii arabe (ca fiind inima $mperiului Otoman ), din *+,- inainte , a intors spatele acestui trecut pentru a urma vi!iunea vestica a lui tatur. asupra viitorului sau . Comitetul Regional Permanent al Orientului Mijlociu 1948 1990 Nivelul regional )ixarea unei date exacte asupra aparitiei Comitetului Regional Permanent este problematica deoarece nu a existat un punct clar de trecere de la statutul colonial la independenta. 'urcia, $ranul si rabia Saudita nu au fost niciodata coloni!ate .#iferenta dintre statutul colonial si independenta a fost deseori neclara , asemeni (giptului , $ra.ului , $ordanului si Omanului, unde puterile coloniale au pastrat in mod oficial o pre!enta puternica in cadrul statelor independente . Procesul de decoloni!are s/a prelungit intin!andu/se din (gipt, $ra. si 0emen in timpul perioadei dintre ra!boaiele din 1a&rain, 2atar , si 3 ( in *+4* . Cand a atins procesul o masa critica suficienta de factori independenti care sa inceapa sa functione!e ca un Comitet Regional Permanent 5 Multe dintre dinamicile conflictelor pre!ente ale regiunii au radacini in trecut in timpul anilor dintre ra!boaie. Rivalitatile intre/arabe si conflictul din palistinieni si imigrantii !ioniti au fost vi!ibile in timpul anilor *+6- , deoarece au existat dispute

teritoriale si factori care au dus la aparitia nationalismului arab (0app *++* % 7+/,-8 9 1arnett *++8 % ::/86 9 Pode& *++8 ) . Pode& insista ca o asemenea intereactiune a fost suficienta , pentru a constitui un sistem de state arabe . Spre sfarsitul celui de/al doilea ra!boi mondial, pre!enta coloniala britanica si france!a a fost puternica , iar politica lor militara a dominat regiunea. #in acest motiv, cea mai exacta data pentru formarea Comitetului regional Permanent al Orientului Mijlociu vine dupa valul de decoloni!are dintre *+7: si *+78, care a generat intr/o masa critica de state independente . semeni siei de sud , Comitetul Regional Permanent al Orientului Mijlociu s/a nascut prin lupta. $ndependenta $sraelului a inlocuit vec&iul conflict dintre palestinieni si imigrantii !ioniti, punand astfel punct primului dintre multele ra!boaie interstatale . Spre deosebire de sia de sud, intreaga dinamica a insecuritatii regionale , s/a centrat in jurul unei singure rivalitati intre doua mari puteri . Orientul Mijlociu pre!inta un tablou mult mai complicat9 in jurul sau mai mult de ,- de state relativ egale au format Comitetul Regional Permanent . ceste cifre, desemnea!a faptul ca in cadrul Comitetului Regional Permanent s/au de!voltat trei subcomplexe % doua principale, grupate in "evant si ;olf si unul mai slab in Magreb. Cu toate acestea, divi!iile la distanta, au fost oarecum compensate de ampla migratie a fortei de munca din randul statelor arabe, mai ales in ceea ce priveste domeniul petrolier si a banilor proveniti de pe urma petrolului. 3n al patrulea subcompex, ar putea fi acela din ,, '&e <orn of frica==, dar acesta ar repre!enta practic cel mai slab subcomplex din acest set. Somalia, #jibouti si Sudan, sunt toate membre ale ligii arabe si exista un model persistent de conflict, care le conectea!a cu (tiopia, (ritrea si uneori (giptul. (xpertii, (Cap&am *++>% *,8/ +9 'ibi *++6% :,, :+) considera ca complexul ,,<orn==, este parte din frica si nu trebuie considerat ca apartinand Orientului Mijlociu. $ncercarea de a surprinde interdependenta de securitate din cadrul Orientului Mijlociu este tentanta, mai ales in ceea ce priveste formulele etnice sau religioase. )aptul ca cele doua nuclee principale pot fi interpretate ca ,, arabii contra celorlalti==, (evrei, iranieni), si faptul ca exista o mostenire timpurie a arabilor fata de turcii din !ilele otomane / care este inca pre!enta in cadrul problemelor variate ale .ur!ilor/ , sugerea!a o explicatie etica a insecuritatilor regiunii. Religia impune amestecarea in cadrul acestei c&estiuni% $sraelul pre!inta diferentieri religioase fata de vecinii sai arabi, majoritatea islamici sau crestini, in timp ce $ranul repre!inta partea ,, S&i=a== a Sunni/ S&ia, care s/a desprins din $slam. #upa cum notau C&ubin si 'ripp (*++>% 7) % ,, pentru $ran, o disputa cu orice vecin arab risca sa devina o disputa cu toti vecinii sai arabi==, / o observatie care se aplica in ca!ul $sraelului cu o si mai mare intensitate. rabismul si islamismul sunt

concurente, prin idei strans legate intre ele ( #a?is&a ,--- ), dar in timp ce aceasta simplificare captea!a un element important al adevarului, nu cuprinde intregul adevar. sa cum a demonstrat 1arnett, ( *++8 ), constructia nationalismului arab, a generat mai degraba o si mai mare rivalitate inter/araba si un conflict, decat cooperare si armonie, iar acelasi lucru poate fi spus si despre relatiile inter/islamice. sadar, aceasta regiune contine pe ordinea de !i, state inter/arabe si inter/islamice puternice. Rivalitatile inter/arabe, afectea!a concurenta pentru conducerea lumii arabe , a interpretarilor arabismului, precum si a mai multor tipuri de rivalitate asupra teritoriului, asupra re!ervelor de apa si a ideologiei, ca sa nu mai mentionam interesele conducatorilor si a c&estiunilor de succesiune regala. $slamistii constituie adeseori opo!itia pe piata interna din statele arabe, iar statele islamice ( $ranul ), sunt va!ute cu usurinta ca o amenintare , de multi dintre vecinii lor ( @ara?an *++4 ). Pe de o parte o avut loc o mica interactiune intre dinamica arabilor si cea a non/arabilor, iar pe de cealalta parte a avut loc o interactiune a arabilor impotriva dinamicii arabe. S/ar putea construi un ca! prin faprul ca de regula, disputele arabilor cu non/arabii au loc cu prioritate in fata disputelor arabi contra arabi, dar si aici sunt exceptii importante% Siria arabica s/a aliat cu $ranul non/arab, atunci cand $ranul era in ra!boi cu $ra.ul arabesc. Si $ordanul si Siria i/au atacat pe palestinieni in ciuda opunerii colective a arabilor inpotriva $sraelului. Siria a ocupat o mare parte din "iban si a amenintat cu diverse oca!ii ca va folosi forta impotriva $ordanului. Modelele de adversitate si prietenie din Orientul Mijlociu sunt remarcabile prin caracterul lor complicat si transversal. #ar in timp ce explicatiile conflictului la nivel mondial, s/ar putea sa nu fie posibile, modelul regional de securitate interdependenta poate fi descris in mod cert. Primul subcomplex definitoriu de ba!a, a fost acela centrat in "evantul dintre $srael si vecinii saii arabi, o lupta locala desfasurata intre israelieni si palestinieni, care au infiintat si au sustinut o ostilitate mult mai de!voltata intre $srael si vecinii sai apropiati. ( 'ibi% *++6% *86/7 ). cest subcomplex a fost umbrit de un conflict intre $srael si intinsa lume islamica / mai ales dupa *+4+, cu $ranul. Conflictul arabo/ palestinian s/a concentrat , a amplificat si in unele moduri a definit calitatile transnationale ale nationalismului arab, oferind astfel o ampla coerenta acestui Comitet Regional Permanent. ( 1arnett *++8% *,*/69 #ervis si S&afila *++8% :-8). #in Maroc si pana in $ra., a existat adeseori o sustinere puternica pentru sprijinirea palestinienilor, sustinere din partea guvernelor catre proprii lor oameni. $n lipsa angajamentelor culturale comune, este putin probabil ca securitatea nationala sa priveasca asupra unei colectii de puteri de marime mici si milocii cu membrii indepartati din punct de vedere geografic, precum Marocul si Omanul , care s/ar fi putut uni intr/o singura c&estiune de interdependenta de securitate. Simbolurile comune arabismului si islamismului, au fost cele care au stabilit ca dinamica securitatii din Orientul Mijlociu sa se desfasoare pe parcursul unor distante atat de mari. )ara ele, cu siguranta, nu ar fi putut exista un Comitet Regional Permanent al Orientului Mijlociu. $n sc&imb, ar fi existat doua sau trei Comitete Regionale Permanente mai mici, formate in jurul ;olfului, Magrebului si al "evantului.

Conflictul dintre palestinieni si israeleni a dus la de!voltarea unor bine cunoscute ra!boaie (*+78/+, *+:>, *+>4, *+>+, *+4-, *+46, *+8,), precum si a unei corespondente nesfarsite de ciocnire a fortelor militare in interiorul si in jurul $sraelului. cest subcomplex, implica, in principal $sraelul si o parte din vecinii sai imediati si este un amalgam de state si de factori nonstatali (P"O/ organi!atia de eliberare a Palestinei, <amas, <e!bolla&). Mai multe tari aflate pe campul de lupta, au fost angajate direct impotriva $sraelului ($ra., $ran, rabia, Saudita, @u?eit, "ibia, 'unisia), oferind sprijin financiar si uneori militar. proape toate tarile arabe, au fost angajate intr/o oarecare masura in conflict, c&iar si numai daca intr/un mod retoric, iar efectele ra!boaielor au avut un impact major asupra politicii inter/arabe, mai ales asupra (giptului, considerat a fi liderul lumii arabe. Subcomplexul din ;olf, format dupa retragerea Marii 1ritanii din !ona, a centrat rivalitatea triung&iulara dintre $ran, $ra., ;olf si statele arabe conduse de rabia Saudita. (xista, de asemenea, o rivalitate periferiala intre rabia Saudita si 0emen, si in interiorul 0emenului, care a generat o multime de ra!boaie locale si a trasat uneori in arii largii participarea araba de partea regalitatii impotriva miscarilor radicale. Statele din ;olf, /@u?eit, 1a&rain, 2atar, (miratele rabe 3nite si Oman ,/ au fost grupate in *+8* in Consiuliul de Cooperare din ;olf9 acest parteneriat subregional strategic, s/a format ca raspuns la ra!boiul dintre $ra. si $ran ,/ in mod conspirativ exclu!andu/le pe cele doua/ . Revolutia din anul *+4+ din $ran, a adaugat un pronuntat element ideologic rivalitatii fata de rabia Saudita, din moment ce ambele state au revendicat conducerea si au concurat cu universalismul islamic. (C&ubin si 'ripp, *++>/ *:, 4*). Ostlilitatea dintre $ra. si $ran a pornit de la variatele dispute asupra granitelor, ambitiile de putere ale conducatorilor celor doua state care au ignorat problemele cu minoritatile .urde si din cau!a numeroasei populatii S&i=ite din sudul $ra.ului. ceasta rivalitate poate fi inteleasa ca o de!voltare a unei rivalitati mult mai vec&i intre arabi si persi si dintre S&i=a si populatia de sunniti din $slam, (sec. A$$ d. <r). Aesticii tind sa uite ca $mperiul Otoman, a controlat litoralul estic al Mediteranei si ca cea mai mare parte a lumii arabe din sec. BA$ pana in *+*8, a fost de regula in ra!boi, nu numai cu (uropa, ci si cu $mperiul Persic Safavid. $mperiul Otoman a fost, in mare masura un re!ultat al convingerii sunnitilor, in timp ce safavi!ii, s/au expus $slamului. cesti factori etnici, au jucat un rol important in tensiunile moderne dintre $ra. si $ran si dintre $ran si arabii din ;olf. 'ensiunile inter/arabe dintre arabii din ;olf si $ra., sunt mult mai detaliate, avand de/a face cu dispute asupra pretului petrolului C o teama generala a arabilor din ;olf la pretentiile lui Saddam <ussein, / iar in ca!ul @u?eitului, o teama specifica creata de disputele de dincolo de granita din cau!a resurselor de petrol si a respingerii repetate a $ra.ului de a/i proclama independenta.

O miscare anterioara a acestui subcomplex a fost confiscarea de catre $ran a unor insule disputate de (miratele rabe 3nite in anul *+4*. #upa debarcarea britanica, s/ a produs o crestere substantiala a producerii de armament in regiune, iar revolutia iraniana din *+4+, a condus dopotriva la amestecarea in politaica interna a statelor arabe printre randurile Sunni/ S&ia si ,,primul== ;olf, iar ra!boiul dintre $ran si $ra. a repre!entat o legatura sangeroasa ce a durat din *+8- si pana in *+88. l doilea ra!boi din ;olf, s/a desc&is in *++-, cu anexarea @u?eitului de catre $ra. , si a culminat cu o disputa asupra pretului petrolului. cest fapt a avut drept re!ultat un nou ra!boi impotriva $ra.ului la inceputul anului *++* de catre coalitia S3 , care a restaurat independenta @u?eitului si a impus $ra.ului grele sanctiuni internationale. #esi ;olful a adaugat un plus de insemnatate Comitetului Regional Permanent din Orientul Mijlociu, nu a generat nimic asemanator cu intensitatea simbolica care a ingaduit conexiunea dintre arabi si israeliti , ducand astfel la o raspandire in arii largi a statelor arabe si islamice. #ar apropiata proximitate geografica a acestor doua regiuni, a insemnat ca, in ciuda dinamicii lor locale independente, exista o traversare intre ele, iar asta ajuta la inlaturarea intregului Comitet Regional Permanent. #e exemplu, Siria este principala rivala a $sraelului, dar si a $ra.ului si a luat parte la ambele ra!boaie din ;olf impotriva $ra.ului. $n amandoua ra!boaiele, Siria a fost aliata $ranului. $ra.ul si Siria, au fost aliate impotriva $sraelului, altfel ele au fost ostile una alteia. rabii din ;olf, au jucat un rol important din punct de vedere financiar in conflictul impotriva $sraelului, /contribuind poate si cu *- miliarde de dolari, in favoarea Organi!atiei de eliberare a Palestinei C si datorita simpatiei fata de grupurile islamice, precum si a politicii interne a multor state arabe. (giptul , desi un jucator central in conflictul dintre arabi si israeliti, a jucat un rol important in ;olf. (l a intervenit pe larg in 0emen, in timpul anilor *+>- si in timpul celui de/al doilea ra!boi din ;olf, de partea statelor golfice si a Siriei impotriva $ra.ului. Cel de/ al treilea subcomplex al Orientului Mijlociu , a fost Magrebul. Rolul acestuia a fost practic stabilirea unor relatii in vederea deplasarii trupelor prin "ibia , 'unisia , Maroc si Sa&ara de vest. #ar pentru Magreb, cat si pentru indepartatul (st, granita cu frica a fost neclara. #inamica securitatii Magrebului a impins/o in Ciad, Sa&ara vestica si Mauritania, iar "ibia, Marocul si $sraelul, s/au jucat de/a politica in ceea ce priveste mai multe state sub/sa&ariene. Principala problema de securitate regionala din Magreb, a fost anexarea marocanilor la Sa&ara de vest, incepand cu anul *+4:, care a dus la o tensiune de *, ani intre lgeria si "ibia9 aceasta din urma i/a sprijinit pe luptatorii ,,polisario==, in lupta impotriva Marocului. Marocul in sc&imb, i/a sustinut pe adversarii "ibiei in Ciad. "ibia a fost implicata in Ra!boiul Civil din Ciad din *+8- si a avut de asemenea, o disputa teritoriala cu Ciadul asupra 1en!ii o!on, ocupata de "ibia in *+46. Statele magrebiene au fost implicate din plin in disputa dintre arabi si $srael, precum si in conflictul din ;olf, astfel ca aderarea lor la Comitetul Regional Permanent, nu a fost pusa sub semnul intrebarii. "ibia a adoptat o atitudine politica puternica impotriva $sraelului si a trecut de partea regimurilor radicale opuse celor din ;olf. lgeria a jucat deseori un rol mediatic in politica araba9 'unisia, / oarecum fara tragere de inima / a ga!duit structurile Comitetului Regional Permanent timp de mai

multi ani si a dotat trupele mai multor regimuri arabe din ;olf. $n alta ordine de idei, (giptul a beneficiat de ajutorul algerienilor in timpul ra!boiului lor de eliberare impotriva )rantei, dar in general, restul lumii arabe, nu a fost prea mult implicata in disputele subcomplexului din Magreb. 'oate acestea definesc, mai degraba un set puternic de infatisari interstatale ?estfaliene ce face parte din dinamica securitatii la nivel regional. )ormarea conflictului din Orientul Mijlociu a fost determinata de o serie de dispute teritoriale, intreceri ideologice, puteri si state rivale, si divi!iuni etnice si culturale. $n cadrul lor un rol important l/au jucat dispultele asupra petrolului, re!ervelor de apa si religie. Cum s/au legat aceste dispute de cele de deasupra si de cele de sub ele 5 Sau cu alte cuvinte, ce a determinat constelatia de securitate sa arate ca o privire de ansamblu 5 nali!ate in linii mari si disputele regionale si cele la nivel mondial, au fost foarte puternice. (c&ilibrul national a fost de asemenea, semnificativ, pre!entand modelele postcoloniale tipice de regimuri nesigure ca preocupari obsesive despre intarirea propriei securitati din interiorul statelor. #ar cu cateva exceptii, insecuritatile interne au fost cuprinse in mare masura in cadrul sistemului de stat9 ec&ilibrul interregional a avut doar o importanta marginala.