Sunteți pe pagina 1din 14

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ

2 MARTIE 2013

CLASA A XI-A

DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 2 MARTIE 2013 CLASA A XI-A I. ALEGERE SIMPLĂ - La următoarele

I. ALEGERE SIMPLĂ - La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse.

1.

Axul transversal:

A.

participă la determinarea planului metameriei corpului

B.

este orizontal, prezentând un pol anterior şi altul posterior

C.

corespunde grosimii corpului

D.

este inclus în planul simetriei bilaterale

2.

Identificaţi asocierea corectă dintre următoarele fascicule şi caracteristicile acestora:

A.

nigrospinal şi rubrospinal – au origine în etaje diferite ale trunchiului cerebral

B.

cuneat este mai scurt comparativ cu fasciculul gracilis

C.

corticonucleare – sinapsează cu neuronii motori din coarnele anterioare

D.

spinocerebelos dorsal – se încrucişează în măduva spinării

3.

De la nucleii vestibulari pornesc fibre spre:

A.

nucleii motori ai nervilor II, IV şi VI

B.

girusul temporal superior din vecinătatea ariei acustice

C.

neuronii somatomotori medulari

D.

arhicerebel, prin pedunculii cerebeloşi superiori

4.

Calea sensibilităţii tactile epicritice are:

A.

traseu prin cordonul posterior de pe partea opusă

B.

fibre încrucişate la nivel medular

C.

proto- şi deutoneuronul localizaţi de aceeaşi parte

D.

al treilea neuron în trunchiul cerebral

5.

În metabolismul proteic:

A.

insulina reduce transportul aminoacizilor în celule

B.

glucagonul inhibă sinteza de proteine

C.

cortizolul intensifică catabolismul proteic în ficat

D.

tiroxina inhibă catabolismul proteinelor plasmatice

6.

Identificaţi efectele următorilor hormoni:

A.

FSH – determină ovulaţia şi apariţia corpului galben

B.

LTH – stimulează secreţia corpului galben

C.

LH – determină dezvoltarea tubilor seminiferi

D.

ocitocina – stimulează secreţia lactată

7.

Identificaţi asocierile corecte dintre disfuncţiile endocrine şi simptomele generale ale acestora:

A.

sindromul androgenital – pubertate întârziată, pilozitate excesivă

B.

boala Conn edeme, hipotensiune, dezechilibre electrolitice

C.

sindromul Cushing obezitate, hipotensiune, diabet consecutiv

D.

boala Adisson – hipoglicemie, hipotensiune, hiperpigmentare cutanată

8.

Sunt staţii de releu ale căii acustice:

A.

neuronii senzitivi din ganglionul spiral Corti

B.

nucleii cohleari din trunchiul cerebral

C.

coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal

D.

corpii geniculaţi laterali din metatalamus

9.

Maculele:

A.

detectează viteza de deplasare a capului și corpului

B.

conţin celule conectate cu dendrite ale protoneuronilor vestibulari

C.

ocupă o suprafaţă întinsă din utriculă și saculă

D.

menţin echilibrul în condiţiile acceleraţiilor circulare ale capului

10.

Nervul optic:

A.

drept trimite fibrele de la retina nazală în tractul optic stâng

B.

stâng conţine fibre senzoriale de la retina nazală dreaptă

C.

drept conduce impulsuri de la ambii globi oculari

D.

stâng trimite colaterale spre coliculul superior stâng

11.

Nervii cranieni motori au următoarele acţiuni:

A.

deservesc reflexul depresor

B.

ridică pleoapa superioară

C.

determină secreţie salivară

D.

contractă muşchii masticatori

12.

Insulina stimulează:

A.

glicoliza în muşchi

B.

gluconeogeneza

C.

lipoliza în ţesutul adipos

D.

proteoliza în ficat

13.

Identificaţi enunţul corect referitor la cerebel:

A.

neocerebelul primeşte aferenţe de la nucleii vestibulari

B.

arhicerebelul acţionează prin fasciculele rubrospinal şi vestibulospinal

C.

extirparea neocerebelului determină tulburări în mers

D.

paleocerebelul coordonează mişcările fine comandate de ganglionii bazali

14.

Corpi celulari ai unor protoneuroni ai căii gustative se află în:

A.

nucleul solitar din bulbul rahidian

B.

ganglionul de pe traseul nervului VII

C.

papilele gustative de pe faţa dorsală a limbii

D.

ganglionii spinali ai nervilor cervicali

15.

Cortizolul:

A.

poate produce modificări senzoriale

B.

inhibă catabolismul proteinelor în muşchi

C.

crește permeabilitatea tubilor distali pentru apă

D.

scade concentraţia plasmatică a acizilor graşi

16.

Dendritele sau axonii neuronilor din ganglionii spinali pot forma:

A.

fasciculele gracilis și cuneat din coarnele posterioare

B.

terminaţiile primare anulospirale din mușchii viscerali

C.

fasciculele spinocerebeloase direct și încrucișat

D.

terminaţiile nervoase din alcătuirea corpusculilor Ruffini

17.

Fibrele de proiecţie prin pedunculii cerebeloși inferiori sunt reprezentate de fasciculele:

A.

Gowers spre nuclei intracerebeloși din paleocerebel

B.

cortico-ponto-cerebeloase spre neocerebel, pentru controlul mișcărilor fine

C.

cerebelovestibulare spre nucleii vestibulari ai bulbului rahidian

D.

spinocerebeloase directe spre neocerebel, pentru reglarea mișcărilor voluntare

18.

Arcurile reflexe parasimpatice medulare:

A.

conduc impulsuri care determină stimularea secreţiei salivare

B.

au centri de comandă localizaţi în măduva sacrală S 2 -S 5

C.

conţin un ganglion pe calea aferentă și doi ganglioni pe calea eferentă

D.

prezintă pe traseul eferenţei lor două sinapse colinergice

19.

Analizatorul olfactiv se caracterizează prin:

A.

gruparea în mănunchiuri a axonilor protoneuronilor, care traversează osul sfenoid

B.

localizarea receptorilor olfactivi printre celule epiteliale de susţinere

C.

formarea senzaţiei caracteristice în lobul temporal, pe faţa laterală

D.

conducerea impulsurilor nervoase prin neuroni unipolari și multipolari

20.

Diabetul insipid:

A.

produce dezechilibre acido-bazice și electrolitice

B.

este produs de hipersecreţia nucleilor anteriori hipotalamici

C.

se caracterizează prin poliurie, polifagie și polidipsie

D.

determină formarea unei urine diluate, care nu conţine glucoză

21.

Crestele ampulare:

A.

pot fi stimulate de încetinirea mişcărilor de rotaţie ale capului

B.

sunt receptori ai echilibrului static şi ai acceleraţiei liniare

C.

prezintă o membrană gelatinoasă cu numeroase otolite

D.

conţin celule de susţinere prevăzute cu cili la polul apical

22.

Piodermita:

A.

apare prin expunerea îndelungată la radiatii UV

B.

poate fi cauzată de streptococul β-hemolitic, în cazul erizipelului

C.

este favorizată de diabetul zaharat și de alte boli cutanate

D.

presupune evitarea acarienilor și a substanţelor iritante

23.

Parathormonul:

A.

controlează absorbţia intestinală a Ca 2+ prin intermediul vitaminei E

B.

împiedică reabsorbţia tubulară a fosfaţilor și a sodiului

C.

stimulează activitatea și numărul osteoclastelor din oasele lungi

D.

produce, în hiposecreţie, demineralizări osoase și cifoscolioză

24.

Pancreasul endocrin:

A.

conţine două tipuri de celule care secretă trei hormoni

B.

secretă hormoni de natură polipeptidică, ca și hipofiza

C.

este situat superior și lateral faţă de glandele suprarenale

D.

produce un hormon care stimulează metabolismul bazal

25.

Maculele ca și crestele ampulare sunt:

A.

localizate în vestibulul membranos

B.

stimulate în condiţii statice și dinamice

C.

alcătuite din celule senzoriale ciliate și neciliate

D.

organe vestibulare scăldate de endolimfă

26.

Fasciculul spinobulbar Burdach:

A.

conţine axoni ai unor neuroni pseudounipolari

B.

se continuă cu lemniscul lateral până la nucleii talamici

C.

apare în măduva toracală superioară și lombară inferioară

D.

conduce impulsuri ce determină formarea senzaţiilor presionale

27.

Porţiunea centrală a fibrelor cu sac nuclear poate să fie inervată de:

A.

terminaţii nervoase senzitive secundare cu viteză mare de conducere

B.

fibre somatosenzitive din ganglionul trigeminal

C.

prelungiri celulipete ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal

D.

axoni ai neuronilor din dispozitivul somatomotor

28.

La persoanele a căror dietă este săracă în iod:

A.

tiroida se măreşte şi apare guşa exoftalmică

B.

se produce hipertrofierea tiroidei, însoţită de hipofuncţie

C.

zona centrală foliculară conţine cantităţi mari de tiroxină

D.

este inhibată sinteza hormonului tireotrop

29.

Calea olfactivă are următoarele caracteristici:

A.

receptorii sunt reprezentaţi de celulele bazale ale mucoasei olfactive

B.

axonii celulelor mitrale străbat lama ciuruită a etmoidului

C.

cilii olfactivi pătrund în mucusul secretat de celulele de susţinere

D.

unii axoni ai deutoneuronilor ajung în nucleul amigdalian

30.

Sinapsele colinergice:

A.

asigură transmiterea bidirecţională a impulsurilor în cadrul plăcilor motorii

B.

intervin în realizarea acomodării pentru vederea obiectelor apropiate

C.

favorizează micţiunea prin contracţia sfincterului vezical intern

D.

determină scăderea forţei de contracţie a celulelor miocardice

II. ALEGERE GRUPATĂ - La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând următoarea cheie:

A. Dacă 1, 2, 3 sunt corecte;

B. Dacă 1 şi 3 sunt corecte;

C. Dacă 2 şi 4 sunt corecte;

D. Dacă 4 este corect;

E. Toate variantele sunt corecte.

31.

Identificaţi asocierile corecte dintre următorii nervi cranieni şi particularităţi ale acestora:

1.

glosofaringieni – determină secreţie salivară apoasă

2.

faciali – au fibre care se distribuie în regiunile zigomatică şi mandibulară

3.

oculomotori – determină contracţia muşchilor circulari ciliari

4.

vagi – au fibre care se distribuie la inimă, ficat, stomac şi vezica urinară

32.

Sunt efecte ale stimulării SNV parasimpatic:

1.

contracţia muşchiului constrictor pupilar

2.

scăderea forţei de contracţie a miocardului

3.

relaxarea sfincterelui vezical intern

4.

stimularea glicogenolizei hepatice

33.

Identificaţi enunţurile corecte referitoare la acţiunea următorilor hormoni:

1.

ADH - reduce secreţiile tuturor glandelor exocrine

2.

adrenalina - provoacă stare de alertă corticală și frică

3.

tiroxina – crește frecvenţa mișcărilor respiratorii

4.

noradrenalina - dilată vasele hepatice şi musculare

34.

Cortizolul şi tiroxina au ca efecte comune:

1.

intensificarea lipolizei

2.

stimularea oxidărilor celulare

3.

creşterea eliminărilor de azot

4.

stimularea gluconeogenezei

35.

În hiposecreţia de STH la adult apar următoarele manifestări:

1.

hipertrofierea unor viscere

2.

adipozitate şi membre subţiate

3.

piele subţire, caldă şi umedă

4.

atrofie tisulară, căderea părului

36.

Nervii cranieni VII şi IX au următoarele caracteristici comune:

1.

conţin fibre visceromotorii distribuite unor glande anexe ale tubului digestiv

2.

conduc informaţii pentru formarea de senzaţii în girusului postcentral

3.

inervează grupe de muşchi striaţi de la nivelul extremităţii cefalice

4.

sunt nervi micşti, având fibre senzoriale, motorii şi preganglionare simpatice

37.

Convulsiile:

1.

presupun o activitate electrică excesivă a creierului

2.

pot fi localizate sau generalizate

3.

constau în contracţii musculare involuntare

4.

pot apărea în tetanie, stări febrile, intoxicaţii

38.

Eferenţa parasimpatică se deosebeşte de eferenţa simpatică prin:

1.

fibre postganglionare amielinice mai scurte

2.

foloseşte calea nervilor III, V, VII, IX şi X

3.

staţie în ganglioni vegetativi intramurali

4.

sinapsă colinergică în ganglionii vegetativi

39.

La nivelul căii optice se desprind colaterale care ajung direct sau indirect la:

1.

coliculii inferiori, centri ai reflexului de orientare vizuală

2.

centrii mezencefalici care reglează diametrul pupilar

3.

celulele secretoare de melanină din glanda pineală

4.

centrii hipotalamici implicaţi în reglarea ritmului nictemeral

40.

Celulele cu con, spre deosebire de celulele cu bastonaş:

1.

au un prag de excitabilitate mai ridicat

2.

conţin un pigment în porţiunea lor periferică

3.

sunt prezente în foveea centralis

4.

trimit prelungiri spre celulele pigmentare

41.

Identificaţi enunţurile corecte referitoare la fusurile neuromusculare:

1.

sunt inervate senzitiv de prelungiri dendritice mielinizate

2.

detectează modificări de lungime ale muşchiului striat

3.

au inervaţia motorie asigurată de neuroni din măduva spinării

4.

sunt responsabile de iniţierea reflexelor miotatice

42.

Identificaţi asocierea corectă dintre următorii receptori cutanaţi şi caracteristicile lor:

1.

corpusculii Meissner – se găsesc în derm; sunt stimulaţi de atingeri puternice

2.

corpusculii Ruffini – se găsesc în derm; sunt stimulaţi de mişcări rapide, slabe

3.

corpusculii Pacini – se găsesc în derm; recepţionează tracţiuni şi deformaţii

4.

discurile Merkel – recepţionează atingeri; se adaptează lent şi parţial

43.

Procesul de fuzionare a imaginilor de pe cele două retine:

1.

începe la nivelul corpilor geniculaţi mediali

2.

are loc dacă imaginile se formează în puncte corespondente

3.

determină incapacitatea de a vedea în profunzime

4.

se produce pe scoarţă, rezultând imaginea unică a obiectului privit

44.

La contactul dintre substanţele sapide şi celulele receptoare gustative are loc:

1.

închiderea canalelor ionice pentru Na +

2.

depolarizarea celulelor receptoare

3.

pătrunderea ionilor de K + în celula receptoare

4.

apariţia potenţialului de receptor

45.

Stimularea SNV simpatic determină la nivelul sistemului digestiv:

1.

secreţie salivară redusă, cu conţinut enzimatic crescut

2.

contracţia splinei și a ficatului

3.

scăderea tonusului și motilităţii gastrice

4.

stimularea secreţiei glandelor intestinale

46.

În axonii mielinizaţi depolarizarea poate apărea la nivelul:

1.

tecii de mieli

2.

butonilor terminali

3.

tecii Henle

4.

nodurilor Ranvier

47.

La nivelul bulbului rahidian întâlnim:

1.

nucleul solitar - de origine pentru fibrele senzoriale gustative

2.

olivele - mărginite medial de originea aparentă a nervilor cranieni IX, X și XI

3.

decusaţia piramidală - încrucișarea fibrelelor fasciculului corticospinal anterior

4.

nucleul dorsal - de origine pentru fibrele parasimpatice care inervează rinichiul

48.

In timpul pantei descendente a potenţialului de acţiune neuronal are loc:

1.

modificarea potenţialului membranar de la +35 mV/+40 mV la valoarea de repaus

2.

deschiderea canalelor voltaj-dependente pentru Na + , în prezenţa stimulului

3.

scăderea permeabilităţii membranei pentru Na + prin închiderea unor canale

4.

intrarea în activitate a pompelor de Na + /K + care vor depolariza membrana

49.

Calea sensibilităţilor proprioceptive are sinapse în:

1.

măduva spinării

2.

talamus

3.

bulbul rahidian

4.

scoarţa cerebrală

50.

Celulele mitrale:

1.

au axoni care formează în totalitate tractul olfactiv opus

2.

participă la formarea unor structuri numite glomeruli

3.

formează tractul olfactiv prin intermediul dendritelor

4.

sunt inhibate de celulele granulare din bulbul olfactiv

51.

În cazul vederii de aproape:

1.

cristalinul eliberează de sub tensiune ligamentul suspensor și se bombează

2.

mușchii circulari ai irisului se contractă, prevenind pătrunderea razelor divergente

3.

raza de curbură se mărește ca urmare a modificării curburii cristalinului

4.

convergenţa axelor oculare este mai pronunţată, cu cât obiectul este mai apropiat

52.

Celulele fotoreceptoare pot conţine:

1.

scotopsina rezultată în urma acţiunii unui singur foton

2.

rodopsina compusă din cis-retinal și diverse tipuri de opsine

3.

iodopsina pentru culoarea verde care absoarbe radiaţii de 530 nm

4.

rodopsina stimulată de radiaţii cu lungimi de undă de 300 nm

53.

Au acţiuni reglatorii asupra secreţiei hormonilor glandulotropi:

1.

CRH - stimulează secreţia de corticotropină

2.

hipoglicemia - inhibă secreţia de somatotropină

3.

temperatura scăzută - stimulează secreţia de TSH

4.

efortul fizic - inhibă secreţia hormonului luteotrop

54.

Estrogenii și progesteronul:

1.

produc modificări la nivelul mucoasei uterine

2.

sunt secretaţi de foliculii ovarieni în perioada postovulatorie

3.

au secreţia reglată indirect de hipotalamusul mijlociu

4.

stimulează sinteza proteică și demineralizarea osoasă

55.

Eunucoidismul:

1.

este o tulburare ce se poate instala înainte de pubertate

2.

constă în regresia caracterelor sexuale secundare

3.

este consecinţa hiposecreţiei testiculului endocrin

4.

se caracterizează prin pubertate tardivă și incompletă

56.

Nervul facial, spre deosebire de nervul glosofaringian:

1.

se termină în nucleul solitar din bulb

2.

culege informaţii senzoriale gustative de la limbă

3.

conduce sensibilitatea proprioceptivă a feţei

4.

are mai mulţi nuclei vegetativi în trunchiul cerebral

57.

Hipersecreţia de vasopresină are următoarele efecte:

1.

producerea hiperglicemiei

2.

apariţia polidipsiei

3.

stimularea peristaltismul intestinal

4.

creșterea volumului urinar

58.

Când ochiul priveşte la o distanţă mai mare de 6 m:

1.

muşchiul ciliar circular se contractă

2.

raza de curbură a cristalinului creşte

3.

tensiunea din cristaloidă scade

4.

puterea de convergenţă a cristalinului scade

59.

Potenţialul de acţiune din fibra miocardică:

1.

are o valoare negativă

2.

prezintă o fază de depolarizare foarte scurtă

3.

are o durată comparabilă cu cel neuronal

4.

include o perioadă de repolarizare lungă

60. Calea vizuală și calea auditivă au în comun următoarele caracteristici:

1. conţin neuroni cu localizare mezencefalică

2. prezintă nervi care aparţin trunchiului cerebral

3. preiau impulsuri de la receptori de origine epitelială

4. au sinapse interneuronale la nivelul metatalamusului

III. PROBLEME - Alegeţi un singur răspuns din variantele propuse.

61.

În

urma

unor

investigaţii

amănunţite,

în

fişa

unui

pacient

de

45

de

ani,

medicul

endocrinolog a consemnat boala Recklinghausen. Stabiliţi:

 

a) care sunt simptomele care pot fi asociate cu boala Recklinghausen;

 

b) cauza care a determinat apariţia bolii;

 

c) care sunt acţiunile hormonilor glandei afectate într-o secreţie normală.

 
 

a)

 

b)

 

c)

A

decalcifiere osoasă

hipersecreţie

 

de

PTH – stimulează absorbţia intestinală de calciu

parathormon

 

B

spasme ale musculaturii striate

extirparea

accidentală

a

calcitonina - inhibă mobilizarea sărurilor fosfocalcice din oase

paratiroidelor

 

C

osoase fracturi spontane

deformări

și

scăderea concentraţiei calciului în organism

calcitonina

scade

calcemia

și

crește natremia

 

D

formare

de

calculi

hiposecreţie

de

PTH – stimulează reabsorbţia renală a Ca 2+

urinari

parathormon

 

62. Un adult de 30 de ani, care acuză dureri localizate la nivelul urechii şi are senzaţia de

ureche înfundată şi chiar de diminuare a auzului, este internat la secţia ORL a unui spital, în vederea unor investigaţii medicale. Stabiliţi:

a) o posibilă cauză a diminuării auzului;

b) ce particularităţi prezintă calea de conducere a informaţiilor auditive;

c) rolul unor componente ale urechii medii.

 

a)

b)

 

c)

A

infecţie microbiană a urechii medii

protoneuronul este localizat în ganglionul Corti

membrana bazilară intră în rezonanţă cu sunete de 15000 Hz la baza melcului

B

lezarea timpanului

al treilea neuron se găseşte în mezencefal

muşchiul

scăriţei

atenuează

vibraţiile

sonore

C

otită medie

se trunchiul cerebral

deutoneuronul

găseşte

în

sistemul de oscioare transmite vibraţiile sonore membranei ferestrei ovale

D

lezarea ariei auditive primare

al

patrulea

neuron

este

muşchiul ciocanului amplifică vibraţiile sonore

localizat

în

corpii

geniculaţi

 

mediali

 

63. Un elev are de rezolvat o sarcină de lucru referitoare la trunchiul cerebral. Stabiliţi care sunt răspunsurile corecte la următoarele întrebări:

a) ce reflexe au centrii în etajele trunchiului cerebral;

b) care este distribuţia nervilor cranieni micşti;

c) ce fascicule realizează legătura trunchiului cerebral cu măduva spinării.

   

a)

b)

 

c)

A

de deglutiţie, adaptative cardiovasculare în bulb

nervul V – inervează motor muşchii tensori ai timpanului

fasciculul vestibulospinal lateral cu origine în bulb

B

masticator,

lacrimal

în

nervul VII – inervează glandele salivare sublinguale prin fibrele vegetative parasimpatice

fasciculul

tectospinal

cu

punte

originea

în

coliculii

cvadrigemeni diencefalici

C

de orientare vizuală, de acomodare în mezencefal

nervul IX – inervează senzitiv tegumentul urechii externe

fasciculul

rubrospinal

poziţionat

în

cordonul

   

lateral opus

D

statice şi statochinetice în bulb, punte şi mezencefal

nervul X – inervează mușchii netezi multiunitari ai viscerelor toracale

fasciculul olivospinal care se încrucişează în bulb

64. Un impuls nervos ajunge de la nucleul salivator inferior din bulb la fanta sinaptică cu

glanda salivară parotidă prin două tipuri de fibre nervoase: de 48 mm lungime şi respectiv de 0,024 m lungime şi cu două viteze diferite: de 120m/s şi respectiv 12 m/s. Precizaţi:

a) care sunt caracteristicile sinapsei de la nivelul ganglionului de pe traseul parcurs de impulsul nervos până la organul efector;

b) care sunt enunţurile corecte legate de funcţiile nervului cranian care conduce comanda la efector;

c) în cât timp ajunge comanda la nivelul sinapsei cu efectorul, cunoscând că întârzierea sinaptică din ganglionul de pe traseu este de 0,7 ms.

   

a)

 

b)

c)

A

este o sinapsă chimică mediată de acetilcolină

inervează

motor

muşchii

faringelui

şi

3,1 ms

laringelui

B

componenta postsinaptică prezintă receptori specifici

conduce impulsuri senzoriale de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii

0,0031 ms

C

este o sinapsă interneuronală

conduce

impulsuri

de

la

nivelul

3,1 s

interoceptorilor din vasele de sânge

 

D

sinteza de noi cantităţi de acetilcolină presupune hidroliza ATP-ului din butonii terminali

conduce sensibilitatea exteroceptivă de la nivelul faringelui

0,0031 s

65. Pentru fixarea noţiunilor referitoare la Glandele endocrine, un elev își sistematizează conţinuturile sub forma unui tabel. Identificaţi varianta corectă din variantele propuse mai jos:

   

a)

 

b)

 

c)

 

Glanda endocrină- localizare

Hormoni secretaţi - efecte/acţiuni definitorii

Disfuncţii ale glandei - semne/simptome caracteristice

A

suprarenale polul superior al rinichilor

hormoni sexuali – stimulează anabolismul proteic

boala Adisson – astenie, tulburări gastrointestinale

B

tiroidă –

anterioară a gâtului

partea

formarea osteoclastelor

calcitonină

stimulează

boala Basedow exofaltmie, scădere în greutate

C

hipofiza

înapoia

STH – menţine bilanţul azotat pozitiv

acromegalie - creșterea oaselor braţelor și coapselor

chiasmei optice

D

paratiroide pe faţa posterioară a lobilor tiroidieni

calcitonină – creşte absorbţia intestinală a Ca 2+ și calciuria

tetanie – creșterea excitabilităţii neuromusculare

66. Urechea medie și internă sunt săpate în osul temporal. Stabiliţi:

a) rolul/caracteristicile componentelor 1, 5, 9 și 13;

b) corelaţia dintre structurile 6, 7, 10 , caracteristicile lor și situaţiile A, B și C;

c) consecinţa posibilă a acţiunii unor sunete cu intensitatea de 150 dB la nivelul urechii interne.

sunete cu intensitatea de 150 dB la nivelul urechii interne.   a)   b)   c)
 

a)

 

b)

 

c)

A

- vibrează sub acţiunea sonore

1

undelor

6

- undă înaltă - situaţia A

distrugerea nervului auditiv

B

5 - transmite vibraţiile perilimfei din rampa vestibulară

7

- undă medie - situaţia B

ruperea

membranei

ferestrei

 

ovale

C

- conduce vibraţiile sonore spre fereastra rotundă

9

6

- undă joasă - situaţia A

vibraţia puternică a membranei bazilare de la baza melcului

D

13 - asigură menţinerea constantă a presiunii perilimfei

10 - undă joasă - situaţia C

deteriorarea organului Corti

67. Sinapsele

sunt

conexiuni

funcţionale

specializate,

plasate

între

diferite

segmente

neuronale sau între neuroni și efectori. Precizaţi caracteristicile:

a) structurale ale sinapselor notate în imaginea alăturată cu literele a, b, c și d;

în imaginea alăturată cu literele a, b, c și d ; b) funcţionale ale sinapselor din

b) funcţionale ale sinapselor din imagine;

c) mediatorilor chimici care ar putea participa la funcţionarea acestor sinapse.

   

a)

 

b)

 

c)

A

- între componenta pre- și postsinaptică pot fi 250Å

a

- mediatorul chimic este inactivat lent de enzime

a

acetilcolina este cel mai răspândit mediator chimic

B

b

- sinapsă rară ce conţine

b

- în urma cuplării mediatorului cu

adrenalina și noradrenalina sunt produse de neuronii preganglionari din MSR

același

tip

de

prelungire

receptorul crește permeabilitatea membranei postsinaptice pentru Na +

neuronală

C

- celule cu aceleași dimensiuni

c

este

alcătuită din două

c - prin locurile de joncţiune trec Na + , K + , Ca 2+ , Cl -

acidul

produce

gamaaminobutiric

pe

hiperpolarizare

componenta postsinaptică

 

D

d

-

ambele

componente

d

- Ca 2+ pătrunde în butonul terminal

dopamina se poate depozita în veziculele din butonii terminali

sinaptice

conţin

mediatori

și determină fuzionarea veziculelor cu

chimici

membrana presinaptică

68.

Bogdan are 7 ani și de mic are diverse probleme de sănătate printre care și diabet zaharat. În ultimul timp s-a îngrășat mai ales în regiunea trunchiului și a feţei. După un consult medical a fost diagnosticat cu sindrom Cushing. Stabiliţi:

a) care ar fi explicaţiile posibile ale manifestărilor caracteristice hiposecreţiei insulinice;

b) tabloul clinic pe care l-ar putea prezenta Bogdan din cauza hipersecreţiei de cortizol;

c) care ar putea fi consecinţele unei disfuncţii endocrine asociate sindromului Cushing.

 

a)

 

b)

 

c)

A

– imposibilitatea pătrunderii glucozei în celule

determinată de

hiperglicemie

pigmentarea mucoasei bucale, obraji roșii, striuri tegumentare roz-violacee

atrofierea

genitale

organelor

B

poliurie – determinată de eliminarea glucozei prin urină care atrage eliminarea unei cantităţi sporite de apă

inapetenţă, greaţă cu sau fără vărsături

virilizare

precoce,

uneori

hipertensiune

 

arterială

C

polifagie pentru compensarea catabolismului lipidic și proteic exagerat

scăderea

memoriei,

pubertate precoce, stoparea creșterii

atenţiei

și

diminuarea

 

masei musculare

 

D

acumularea corpilor cetonici – consecinţă a imposibilităţii ficatului de a metaboliza complet surplusul de glucoză din sânge

abdomen de batracian și faţa ”în lună plină”

obezitate și feminizare

69.

La sărbătorirea celor 18 ani, Andrei, un iubitor al genului „hip-hop”, ascultă și dansează pe o melodie a cărei frecvenţă este de 450 Hz. La efectuarea unei piruete înspre partea stângă, tinde să se dezechilibreze, dar se redresează rapid. Precizaţi:

a) rolul unor componente ale urechii interne în realizarea pasiunilor lui;

b) consecinţele efectuării piruetei din timpul dansului;

c) particularităţile structurilor nervoase din alcătuirea analizatorilor implicaţi în menţinerea

echilibrului.

   

a)

b)

 

c)

 

membrana

bazilară

cupula crestelor ampulare de la baza canalului semicircular orizontal

fasciculul

vestibulonuclear

A

vibrează

înspre

vârful

declanșează mișcări ale globilor

melcului

din urechea stângă se deplasează spre stânga

oculari cu

punct

de plecare

labirintic

 

celulele de susţinere din organul Corti secretă membrana reticulară

datorită inerţiei, otolitele stimulează mecanic celulele senzoriale maculare, îndoind cilii receptorilor vestibulari spre dreapta

fasciculele

vestibulospinale

controlează

echilibrul

static

și

B

dinamic

 

celulele auditive descarcă potenţiale de receptor în urma îndoirii cililor spre columelă

înclinarea cililor receptorilor ampulari spre dreapta declanșează impulsuri conduse aferent spre ganglionul Scarpa

coliculii

cvadrigemeni

superiori

declanșează

reflexe

C

oculocefalogire

D

membrana tectoria funcţionează ca un rezonator cu coarde

cilii scurţi ai celulelor senzoriale din crestele ampulare de la baza canalelor semicirculare verticale, se îndoaie spre cilul lung

fasciculele spinobulbare conduc impulsuri ce asigură postura și mișcarea în spaţiu

70. La un medic endocrinolog se prezintă două femei. Prima femeie are o fetiţă de 3 ani care prezintă o dezvoltare fizică redusă, dar armonioasă. A doua femeie are un băiat de

aceeași vârstă, care pe lângă talia redusă prezintă și defecte ale scheletului și urmează un tratament cu tiroxină. Precizaţi:

a) glandele a căror deficienţe secretorii determină apariţia simptomelor indicate și diagnosticul stabilit de endocrinolog în cazul celor doi copii;

b) alte simptome care au contribuit la stabilirea diagnosticului de către medic;

c) hormonii implicaţi în apariţia disfuncţiilor respective și efectele acestora într-o secreţie normală.

   

a)

b)

c)

A

nanism hipofizar

fetiţă

glanda

pituitară

– îngroșată, senzaţie de frig

piele

fetiţă

uscată

și

fetiţă – STH - condrogeneză la nivelul cartilajelor metafizare

 

băiat – glanda tiroidă – formă

băiat

defecte

ale

fetiţă – hormon de creștere – stimularea glicogenolizei musculare

B

infantilă de hipotiroidism

 

dentiţiei

C

fetiţă – glanda hipofiză – boala Simmonds

– limbă proeminentă

abdomen

băiat

mărit,

băiat – hormoni tiroidieni stimularea diferenţierii celulare

 

băiat

glanda

tiroidă

băiat – deficit intelectual, letargie

băiat – hormoni tiroidieni – hiperglicemie prin creșterea absorbţiei intestinale de glucoză

D

cretinism gușogen

 

Notă Timp de lucru 3 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct, pentru întrebările 61- 70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu).

SUCCES!!!

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ

2 MARTIE 2013

CLASA a XI -a

BAREM DE CORECTARE

JUDEŢEANĂ 2 MARTIE 2013 CLASA a XI -a BAREM DE CORECTARE Nr. item Răspuns Nr. item

Nr. item

Răspuns

Nr. item

Răspuns

Nr. item

Răspuns

1.

A

31.

A

61.

A

2.

B

32.

B

62.

C

3.

C

33.

A

63.

A

4.

C

34.

B

64.

D

5.

B

35.

D

65.

A

6.

B

36.

A

66.

D

7.

D

37.

E

67.

C

8.

B

38.

B

68.

C

9.

B

39.

C

69.

C

10.

A

40.

B

70.

D

11.

B

41.

E

   

12.

A

42.

D

   

13.

C

43.

C

   

14.

B

44.

C

   

15.

A

45.

B

   

16.

D

46.

C

   

17.

C

47.

D

   

18.

D

48.

B

   

19.

B

49.

A

   

20.

D

50.

C

   

21.

A

51.

C

   

22.

B

52.

B

   

23.

C

53.

B

   

24.

B

54.

B

   

25.

D

55.

E

   

26.

A

56.

D

   

27.

B

57.

B

   

28.

B

58.

C

   

29.

D

59.

C

   

30.

B

60.

D

   

REZOLVAREA PROBLEMELOR 64. c) 0,048 m : 120 m/s = 0,0004 s 0,024 m : 12 m/s = 0, 002 s 0,0004 s + 0,002 s + 0,0007 s = 0,0031 s = 3,1 ms