INTRODUCERE Ardeiul iute a facut parte din alimentantia omului din continentul american inca din anii 7500

i.Hr. Exista dovezi arheologice in sudul Ecuadorului care arata ca acest fruct a fost cultivat in urma cu 6000 de ani. Cristofor Columb a fost unul dintre primii europeni care a "intalnit" ardeiul iute intr-una din calatoriile lui. Acesta l-a denumit astfel datorita gustului sau care se asemana cu cel al piperului negru cunoscut in Europa in acea perioada. Dupa descoperirea facut de navigator, semintele de ardei iute au inceput sa fie cultivate si pe restul mapamondului. Diego Alvarez Chanca, unul din fizicienii lui Columb a adus primele seminte de chili in Spania in anul 1493 si a scris despre efectele sale curative si medicinale in anul 1494. Din Mexic , care in aceea perioada era o colonie spaniola - putere care controla comertul catre Asia, semintele de ardei iute s-au raspandit rapid si in tari ca Filipine, India, China, Coreea si Japonia si au fost incorporate in bucataria locala. Totusi, mai exista si alte variante de raspandire a acestor seminte in lume. Scriitoarea Lizzie Collingham scrie in cartea sa culinara ca ardeiul iute a fost adus in Europa de catre portughezi, care ar fi ajuns in India, regiunea Goan, colonie portugheza. De acolo planta s-a raspandit prin Asia Centrala, Turcia ajungand in Ungaria unde a devenit si simbol national sub numele de "paprika". Mai exista speculatii cu privire la raspandirea acestei plante. Intr-un sit arheologic din Lund, s-au gasit dovezile existentei plantei datand din secolul XIII-lea. Mai mult, poetul roman Martialis descrie ardeiul iute ca

fiind o planta lunguiata, iute, care contine seminte si a denumit-o "Piper crudum", adica piper crud. CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE REFERITOARE LA GENUL Capsicum 1.1 Incadrarea sistematica si raspandire Genul Capsicum face parte din familia Solanaceae. Familia Solanaceae cuprinde plante perene si anuale, erbacee sau arbusti. Multi din reprezentantii familiei sunt binecunoscuti pentru partile lor comestibile. Dintre acestia se regasesc cartoful, tomatele, vinetele si toate speciile si varietatile de ardei Varietatile lor sunt cultivate in prezent pe tot mapamondul. In flora din tara noastra se intalnesc specii din genurile Solanum, Lycium, Datura, Hyosciamus 1.2.Particularitati morfologice Ardeiul este o plant erbacee, peren, dar in condiiile din Romnia se cultiv ca plant anual. Se prezint sub form de tuf globuloas ce atinge o nlime de 40-50 cm dac se cultiv in cmp, iar in spaii protejate poate sa ajunga pana la 2-2,5m.

1.2.1 Sistemul rdcina este pivotant la nceputul vieii, dar pe parcurs se ramific puternic, mai ales n stratul superficial al solului (0-30 cm).

1.2.3 Tulpina este puternic ramificat cu ramificaii de tip simpodial,erecta,cilindrica sau usor muchiata goala in interior(glabra) 1.2.4 Frunzele sunt simple, lanceolate sau ovale, lucioase, lung peiolate, alterneaza pe tulpina 1.2.5 Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, solitare sau grupate cte dou sau mai multe, aezate n punctul de ramificare a tulpinilor. Caliciu este gamosepal campanulat, terminat cu 5 dini scuri. Corola gamopetal este rotat, profund 5-7 - laciniat, cu tubul scurt, de culoare alb pn la glbuie.

1.2.6 Fructul

este o bac, puin suculent, n interior se afl o conglomerare grame pn la 200-300 g.

de

semine, poate s aib forme i culori foarte variate. Pot avea de la cteva

1.2.6 Smna Este rotund-turtit, cu diametru de 3-5 mm, cu suprafaa uor deformat, culoarea galben-aurie sau galben-cenuie. Un fruct are n medie aproximativ 100-300 semine, iar masa a 1000 de semine este de 4-9 g. Seminele pot fi pstrate timp de 4-5 ani fr a-i pierde capacitatea germinativ. 1.3 Particularitati ecologice 1.3.1Cerinte fata de temperatura este un factor de mediu limitativ pentru cultivarea ardeiului.

Germinaia ncepe la 14-150C i dureaz pn la 20-25 de zile. La

temperaturi de 20-250C, germinarea dureaz 6-9 zile. La temperaturi de peste 300C, germenele sufer anomalii morfologice. Temperatura optim de cretere i dezvoltare este de 22-250C. Suma gradelor de temperatur activ (peste 170C) este de cel puin 30000C. Limitele extreme admise pentru creterea plantelor sunt cuprinse ntre 15 i 350C. Creterea este stopat la temperaturi sub 100C. nflorirea i fructificarea se realizeaz in condiii optime la o temperatura medie a aerului i solului de aproximativ 250C.

1.3.2 Cerinte fata de umiditate Umiditatea din sol trebuie s se gseasc la un nivel de 70-80% din capacitatea de cmp, iar n aer o umiditate relativ de 60-70%. Consumul specific de ap al ardeiului este cuprins ntre 7000 i 10000 m3/ha.

1.3.3 Cerinte fata de lumina. Ardeiul este o plant de zi scurt. Preteniile fa de lumin sunt foarte mari. Intensitatea luminoas se consider optim la valori de 30-40 mii luci, ncepe s fructifice la cel puin 8-10 mii de luci. Solurile cele mai recomandate pentru culturile de ardei sunt cele aluviale, cernoziomurile levigate, solurile brun-rocate de pdure luto-argiloase.Se vor evita solurile mai grele ,cu permeabilitate redusa. Ardeiul este considerat ca o specie mare consumatoare de elemente nutritive. Acest consum variaz n funcie de producia realizat la hectar, de tipul de cultur, de varietate i soi. Perioadele cu cele mai ridicate cerine de elemente nutritive sunt nceputul creterii vegetative, nceputul nfloririi, apariia primelor fructe, toat perioada care urmeaz pn la 25-30 zile nainte de sfritul culturii.

1.3.4 Cerinte nutritionale

Asigurarea hranei este important pentru obinerea de producii ridicate de ardei. Pentru o ton de fructe ardeiul consum 5,3 kg N, 1,4 kg P2O5 i 7,0 kg K2O. Consumul de substane nutritive depinde de natura solului, faza de vegetaie, soiul cultivat i sistemul de cultur practicat. Reacioneaz foarte bine la fertilizarea cu ngrminte organice, aplicate att la ngrarea de baz, ct i n cursul perioadei de vegetaie. Necesit o bun aprovizionare a solului cu potasiu, deoarece acesta influeneaz pozitiv calitatea recoltei.Coninutul plantelor n azot, fosfor i potasiu este diferit. Azotul se gsete cel mai mult n frunze, mai puin n tulpin.Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uoare, nisipo-lutoase, aluviale,cureacie neutr sau uor acid (pH=6,8). Ardeiul are pretenii foarte ridicate fa de aer, n mod deosebit n sere, n perioada fructificrii, cnd plantele cer aer proaspt. Este sensibil la curenii reci de aer.n vederea asigurrii unei bune ealonri a produciei, ardeiul se cultiv n cmp, n solarii i n sere. 1.4 Tehnologia de cultivare Se difereniaz n funcie de grupa horticol (ardei gras, ardei gogoar etc.).Alegerea terenului se face n funcie de asolamentul legumicol practicat i, n mod deosebit, de planta premergtoare. Cele mai bune premergtoare sunt speciile leguminoase (mazrea, fasolea), apoi legumele cucurbitacee cele din grupa cepei, legumele verdeuri, dar i leguminoasele perene (lucerna i trifoiul).

1.4.1 Pregatirea terenului Toamna se face o artur adnc i fertilizarea de baz cu 40-60 t/ha gunoi de grajd sau compost, dar pentru ardeiul gogoar i de boia,

obligatoriu se va administra mrani n cantitate de 30-40 t/ha; 300-500 kg/ha superfosfat i 100-150 kg/ha sulfat de potasiu. Dup artura de baz la 28-30 cm adncime, terenul se las n brazd nelucrat peste iarn. Cu dou sptmni nainte de nfiinarea culturii, terenul se

mobilizeaz prin dou lucrri cu grapa cu discuri la 10-12 cm adncime.

ntre cele dou lucrri cu grapa cu discuri se administreaz urmtoarele cantiti de ngrminte: 100-120 kg/ha sulfat de potasiu i 100-200 kg/ha azotat de amoniu sau 300-400 kg/ha Complex III (NPK). De asemenea se efectueaz obligatoriu o erbicidare ppi, dup aplicare, erbicidele se ncorporeaz imediat. Dup aceste lucrri se face modelarea

terenului n straturi cu limea la coronament de 94-104 cm

. 1.4.2 nfiinarea culturii Se face prin rsad.Rsadurile se pot realiza n rsadnie, sere nmulitor i n solarii nclzite sau reci. Rsadurile se produc la pat, n cuburi nutritive, ghivece sau n palete alveolare (speedling). Cantitatea de smn necesar pentru a obine rsadurile pentru o suprafa de 1 ha cultura este de 0,8-1 kg. Pentru germinare i rsrire va fi asigurat o temperatur de 22-250C; timpul de la semnat la rsrit va fi n acest caz de circa 10 zile. Densitatea rsadurilor produse la pat nu trebuie s depeasc 400-500 de fire/m2. Rsadul nu se repic pentru a asigura dezvoltarea mai profund a sistemului dup ce radicular. n sol Vrsta rsadurilor va fi de de 50-70 peste de zile.

Epoca de nfiinare este ntre 25 aprilie-15 mai, n funcie de zon, i ncepe

sunt asigurate temperaturi 12-140C.

Schema de nfiinare: pe terenul modelat se amplaseaz cte dou rnduri

pe strat la 70-80 cm, n funcie de limea stratului la coronament (94 sau 104 cm); pe teren nemodelat se planteaz n rnduri echidistante la 70 cm. Distana ntre plante pe rnd variaz n funcie de vigoarea convarietii, soiul folosit i de zona de cultur. La ardeiul gras se recomand distana de 17-20 cm, realizndu-se o densitate de 66-84 mii plante/ha; la ardeiul gogoar se recomand distane mai mari, pentru o mai bun nsorire i, ca urmare, o maturare mai rapid, de exemplu, de 20-25 cm, corespunztor unei densiti de 53-77 mii plante/ha; la ardeiul lung se asigur o distan de 15-17 cm, asigurndu-se o densitate de 78-95 mii plante/ha; la ardeiul iute se va realiza o distan de 10-15 cm, corespunztor unei densiti de 88-142 mii plante/ha. 1.4.3 Lucrarile de ingrijire Completarea golurilor, care se efectueaz la 5-7 zile dup plantare. Meninerea culturii curat de buruieni i fr crust se realizeaz prin praile manuale, n numr de 2-3, i praile mecanice, ori de cte ori este nevoie (4-7 ori), datorit numrului mai mare de udri, dar, mai ales, din cauza numrului mare de recoltri, cu prilejul crora se taseaz solul.

1.4.3.1 Irigarea

Trebuie realizat nc din momentul plantrii pentru a se prinde bine plantele cu norme de 200 m3/ha, dup care nu se mai ud pentru a stimula nrdcinarea mai n profunzime. Pn la formarea primelor fructe se realizeaz 2-3 udri de ntreinere, cu norme de 250-300 m3/ha, la interval 7-10 zile. Cnd plantele prezint o ncrctur mare de fructe, udrile sunt mai dese (sptmnal) i cu norme mai mari, de 300-350 m3/ha.

1.4.3.2 Fertilizarea fazial Are un efect deosebit asupra nivelului produciei de ardei. La ardeiul care se va recolta la maturitatea n verde, se pot efectua pn la 4-5 fertilizri. Prima fertilizare se aplic dup ce plantele au pornit n vegetaie, folosind circa 100 kg/ha azotat de amoniu i pn la 100 kg sulfat de potasiu. A doua fertilizare se efectueaz dup circa trei sptmni i corespunde fazei de ramificare a plantei i de apariie a primelor fructe cu azotat de amoniu n cantitate de 75-100 kg/ha.

1.5 Bolilor i duntorilor

Caderea rasadului este provocata de ciuperca Pythium de baryanum, ce apare in rasadnite, atacand rasadul in locul de iesire a plantei din pamant (la colet), sub

forma de pete brune care marindu-se duc la ofilirea plantei, la cadelea ei si in cele din urma la putrezire. Aceasta boala ataca in vetre si se raspandeste foarte repede. Patarea cafenie a frunzelor. In camp si mai ales in sere, pe frunzele de tomate apar pete de forme si marimi diferite, de culoare galbena la inceput, apoi brun-rosiatice, carora pe dos le corespunde un puf brun-violaceu. Frunzele atacate mai puternic se usuca. Boala ataca uneori si tulpinile si chiar fructele tinere, fiind provocata de ciuperca Cladosporium fulvum. (Figura1.5.A) Patarea alba a frunzelor. Ataca de obicei frunzele de tomate dar poate ataca si tulpinile, iar uneori si fructele. Pe frunze apar pete mici, rotunde, de culoare bruna, care mai tarziu devin albicioase spre mijloc (centru) marginea ramanand tot bruna.. In dreptul petelor se observa puncte mici negricioase ( fructificatiile ciupercii Septoria lycopersici ). (Figura.1.5.B)

Fig 1.5.A Patarea cafenie a frunzelor.

Fig1.5.B Patarea

alba a frunzelor

Coropisnita
10

Ataca mai ales rasadurile din rasadnite. Apare in mod frecvent pe terenurile ingrasate cu balegar, provocand pagube mari. Pagubele provocate pot fi directe prin retezarea plantelor de la colet sau indirecte, prin saparea galeriilor cu care ocazie reteaza si radacinile plantelor sau deranjeaza semintele de curand semanate. (Figura1.5.C) Musculita alba de sera Adultii inteapa frunzele, transmitand de cele mai multe ori virozele. Frunzele atacate se ofilesc si se usuca, iar in caz de atac puternic, planta piere. (Figura1.5.D)

Fig.1.5.C Coropisnita alba

de

Fig.1.5.D Musculita sera

11

1.6 Recoltarea indiferent de gradul de maturare, se efectueaz manual, ealonat de 8-10 ori la ardeiul gras, de 3-4 ori la cel gogoar i de 1-2 ori la ardeiul de boia. Fructele sunt puin perisabile, dar, dup recoltare, se evit meninerea acestora la soare, pentru a evita vetejirea i reducerea aspectului comercial. Producia variaz ntre 25-40 t/ha la ardeiul gras, 20-30 t/ha la ardeiul gogoar sau lung i de 6-10 t/ha - la ardeiul iute.

1.7 Sistematica genului Speciile cunoscute de ardei "iuti" sunt urmatoarele:

Capsicum annuum - includ varietati ca ardeii grasi, ardeiul verde , kapia,

jalapenos si ardeiul chiltepin.(figura.1.1) Capsicum frutescens - contin soiurile arbol, malagueta, tabasco si thai.(figura.1.2) Capsicum chinezesc - contin cei mai iuti ardei ca naga, habanero, Datil si Scotch bonnet.(figura. 1.3) Capsicum pubescens - contin si specia sud-americana denumita rocoto.(figura.1.4) Capsicum baccatum - contin si specia sud-americana denumita aji.(figura.1.5)

12

n Romnia se cultiv urmtoarele grupe horticole de ardei: 1. ardeiul gras: fructe mari, dulci, n form de prism, trunchi de piramid, inim .a.; 2. ardeiul gogoar: fructe mari, dulci, rotunde, puternic turtite, cu suprafaa mai mult sau mai puin lobat; 3. ardeiul lung: fructe mari, dulci, cu pulpa mai subire dect formele anterioare, de form conic, alungit, uneori aplatizat (n form de teac), drepte sau curbate; 4. ardeiul iute: fructe mici, iui, cu pulpa subire, de form conicalungit sau sferic; 5. ardeiul de boia: fructe asemntoare ardeiului lung sau iute, cu gust dulce sau iute, cu o mare concentraie n pigmeni colorai.

13

Figura.1.1

Capsicum

annum

14

Figura.1.2 Capsicum frutescens ,,Chilli Leaves,,

15

Figura.1.3 Capsicum chinezesc ,,Tabasco_peppers,,

16

Figura1.4 Capsicum pubescens ,,Manzano Roco,,

17

Figura1.5 Capsicum baccatum

18

19

20

21