I.Examinarea paci entului ---------------------------------------------------------------------I.Examen clinic 2.

Examenele paraclinice

pag. 5-36

III.Anatomia regiunii oro- max iI0- faciale--------------------------------------------------pag. I. Masivul facial 2.Mandibula 3.Musculatura regiunii oro-maxilo-faciale 4.Articulatia temporo-mandibulara 5.Spatiul vestibular 6.Spatiul palatinal 7.Spatiul bucal 8.Spatiul can in 9.Regiunea infratemporala IO.Regiunea submandibulara II.Reglunea subhnguala 12.Regiunea submentoniera 13.Regiunea maseterina 14.Regiunea temporala superficiala 15.Regiunea parafaringiana a.Spatiullaterofaringian b.Spatiul retrofaringian c.Spatiul prevertebral 16.Regiunea parotidiana 17.Cavitatea bucala propriu-zisa IV.Estimari radiologice si imagistice.Studiu comparativ anatomo-radiologic si profunda

47-8 5

pe OPT--pag.86-

103
V.Anatomia nervului trigemen-----------------------------------------------------------------pag.l 115 VI.Tehnici de anestezie la arcada superioara ~i inferioara---------------------------------pag.116182 I.Anestezia locala 2.Anestezia prin refrigeratie 3.Anestezia topica/superficiala/de 4.Anestezia prin infiltratie a.Plexala b.Intraligamentara c.Intraosoasa contact 04-

5.Anestezia loco-regionala a.Anestezia nervi lor dentari superiori si posteriori b.Anestezia nervului infratemporal c.Anestezia nervului palatin mare d.Anestezia nervului nazopalatin e.Anestezia prin infiltratie locala in bolta palatina f.Anestezia nervului alveolar inferior g.Anestezia nervului lingual h.Anestezia nervului mentonier si incisiv i.Anestezia nervului bucal j .Anestezia nervului maseterin k.Anestezia simultana a mai multor trunchiuri nervoase

VIII.Anestezia

generala --------- -------------------- ---------- ------ -------------------------pa g.l99-

209 IX.Accidente si complicatii locale/loco-regionale/generale ale anesteziei----------pag.210-223 in medicina dentara

Examenul clinic
Examenul clinic loco-regional Examenul clinic general pe aparate Coroborate cu: Examenele de laborator Examenele complementare

Scopul examenului clinic

Depistarea elementelor patologice: Morfologice - modificarea volumului ~i a conturului unei regiuni Modificarea coloratiei normale - hiper-I depigrnenmri Modificarea consistentei Mobilitate patologica - dinti. mandibula. limba Modificari functionale - hipo-I hipersecretie salivara, etc. Modificarea temperaturii - inflamatii/ischemie Durere - spontana sau provocata

 Inspectie Palparea Percutie

Examinarea obiectiva

EXAMEN EXTRAORAL

EXAMEN INTRAORAL

Inspectia - din tata - din profil

trichion
Trelmea superloara

Trelmea mlJlocle

gl<lbell<l

Trelmea Inferloara

Inspec!ia (static)
Simetria fetei, coloratia tegumentelor ~anturile naturale Raportul dintre etajele fetei ~i tipul de profil Fanta labiala ~i palpebrale Inflamatii, fistule, ulceratii Escoriatii, hematoame, plagi, etc.

Inspectia (dinamic)

Cauza modificarilor: - Tulburari ale echilibrului psihic - Boli neuro-musculare dobandite sau congenitale - Afectiuni organice cu deformarea tesuturilor moi sau a stratului osos

Palparea

Se urmare~te: -conturul oaselor maxilare, nazale, marginile orbitei, peretele anterior al sinusului maxilar, mandibula

n etbone locrimalbonc

-,-zygoma".
mudl.
llioe-

bone

nu"spiM
~fr.orbit~

....,
m

10'

conchl

, .

Palparea

Raporturile cu tesuturile supra- ~i subiacente Starea tesuturilor invecinate (induratie,. impastare, edem, crepitatii) Tulburari de sensibilitate

P alp area
Formatiuni tumorale sau deformatii:
- Marimea in cm - Localizarea exacta (regiuni topocrafice interesate) - Forma (regulata, boselata, infiltrativa) - Consistenta (dura, pastoasa, depresibila, renitenta, fluctuenta) - CaIdura locala

Palparea limfonodulilor tributari regiunii oro- maxilo- faciale

Preauriculari Retroauriculari Genieni Submandibulari SUbangulomandibulari Retroangulomandibulari Submentonieri Cervicali prestemocleidomastoidieni Retrostemocleidomastoidieni Supraclaviculari

Posterior .urlCUI.'~ -.-----Pru"rtcula' Oedpi'.' ,~

,.

}-

Su:bmental

lOwtr P. Roof of moulh. ~. ot tongue Submandibular Cheet<. SoCk 0( nose. low ho. 9Ums anterior toogue
f

Date obtinute prin palparea limfonodulilor ganglionari

Dimensiunile
Caracter benign

Consistenta Sensibilitatea provocata

Caracter malign

Relatiile cu tesuturile supra- ~i subiacente

Examinarea ATM

Tehnica: Bimanual Comparativ

EXAMENUL OBIECTIV ENDOORAL lnstrumentar necesar Oglinda dentara Pensa dentara Sonda dentara Aspirator de saliva !?isecretii Stilete butonate Apasator de Iimba Lupa Pulpatest Sursa de lumina
i

Tehnica: . Bolnavul:
- Pozitie ~ezanda - Capul fixat pe tetiera

. Medicul:
- in dreapta bolnavului

Deschiderea gurii

Amplitudinea Deviatiile laterale in mi!?care Depistarea obstacolelor mecanice care impiedica excursia mandibulei

Deschiderea gurii

Constrictie de maxilar Anchiloza temporomandibulara

Cavitatea araBi prapriu-zisa

. 11

Palatul
moale

Palatul
dur

Cavitatea oraHi propriu-zisa

.')1

Palatul moale

Palatul
dur

Bolta palatina

Planeul oral i Iimba

Muglli

gustalivi
man MUgJn

guslaiM nici

Examene paraclinice

1. Metode 2. Metode 3. Metode 4. Metode 5. Metode

radiologice ~i radioizotopice citologice ~i histologice antropometrice fizice combinate

Examenul radiologic clasic

Radiografiile panoramice ~i ortopantomogramele (OPT)

Radiografiile simple

Examenul radiologic modem

Tomografiile Teleradiografiile Radiografiile cu substanta de contrast: - sialografia - fistulografia

Sialografia glandei submandibulare

Sialografia glandei parotide

Scintigrafia
Indicatie:
- investigarea modificarilor morfologice ~i functionale ale - glandelor salivare - oaselor maxilare

Scop:
- depistarea precoce a tumorilor ~i metastazelor osoase

Scintigrafia

Tomografia computerizata (CT)

Avantaje:
Evidentierea cu c1aritate a structurilor tisulare
- normale - patologice

Dezavantaje:
- Rezolutia insuficienta a leziunilor situate in mu~chi

C.T. maxilar superior

C.T. glanda parotida

Rezonanta magnetica nuc1eara (RMN)

Avantaje:
- Capacitate de discriminare tisulara - Sensibilitate in detectarea tesutului tumoral

Dezavantaje:
- Costisitoare - Disconfort pentru pacient (pt. pacientii ce sufera de claustrofobie)

Citologie exfoliativa
Tehnici:
- recolta~ea.celulelor - de pe suprafata mucoaselor sau lezlunrlor - etalarea - pe lame de sticla - fixarea - colorarea - examinarea

SCOp:
- diagnosticulleziunilor superficiale

Citologia salivara
Tehnici:
sedimentul obtinut:
prin centrifugarea salivei recoltate din glandele submaxilare ~i parotide

etalat - pe lame de sticl~ fixat colorat exam inat

SCOp:
diagnosticul diferential Tntre tumorile maligne ~i alte afectiuni ale glandelor salivare

Punctia citologica
Tehniei:
- recoltarea materialului celular, respectiv a tesutului - pastrare in parafina - preparare prin metode histologice

Seop:
- diagnosticarea leziunilor profunde

Biopsia
Seop:
- Stabilirea diagnosticului tumorilor maligne - Alegerea metodei de tratament

Tehniei: .
Recoltare dintr-o zon~ semnificativ~ S~ cuprind~ tesuttumoral tesut normal Suficient de voluminoase

Contraindieatii:
- Tumori de mici dimensiuni - Tumori parotidiene

Metode antropometrice - Craniometria Indieatii:

- Identificarea punctelor antropometrice - Efectuarea unor masuratori

Seop:
- Precizarea diagnosticului - Codificarea tratamentelor chirurgicalortodontice

Metode fizice - Ecografia

Definitie:
- Metoda de investigatie neinvaziv~ ce folose~te proprieta~ile fizice ale ultrasunetelor

Indicatie:
- Examinarea tumorilor cu localizare profund~

Determina:
- Forma - MArimea - Raporturile de vecinatate cu diferitele formatiuni anatomice

Ecografie parotidiana

Termografia
Definitie:
- inregistrarea emanaliei de caldura de la suprafala unor regiuni anatomice

ehnici existente:
- termografia la distanla - termografiade contact - directa

Scopul:
diagnosticuldiferential al afecliunilor inflamatorii, displazice~i tumorale diagnosticulnevralgiei trigeminale

Metode combinate - Coloratia intravitaUi Indicatie:

- identificarea leziunilor neoplazice

Teste:
- cu albastru de toluidina + acid citric 6% - cu solu~e Lugol

Stomatoscopia
Definitie:
- examinarea mucoasei orale cu stomatoscopul

Scopul:
- imagini marite de 20-30 de ori - evidentiaza
detaliile de structura ale mucoasei modificariile vascularizatiei superficiale

Diafanoscopia (transiluminarea)

Definitie:
- examinarea pacientului cu surse puternice de lumina in cavitatea orala

Scop:
- depistarea
dintilor devitali ~i cariilor interproximle partea afectata a sinusului maxilar

Punctia exploratorie
Tehnici:
- RecoItarea unui continut din centrul tumorilor chistice - Examinarea - organoleptica -Investigarea
microbiologicA citologica de alta naturA

Endoscopia

Tehnici:
- Examinarea
unei cavitati a compartimentelor articulatiei temporomandibulare

Examene de laborator
Scop:
- sustinerea - precizarea - completarea - instituirea:

c)
- diagnosticului - tratamentului

Examenului clinic

de specialitate

Definitie:
- volumul de celule sanguine intr-o proba de sange

Scop:
- aprecierea starii de anemie - policitemiei

Valori normale:
- barbati: 40-52 mV100 ml - femei: 37-47 ml1100 ml - copii: 35-39 ml/100ml

T-----

Hemoglobina
Definitie:
- compararea unei probe diluate de sange cu solutie standard
0

Scop:
- aprecierea starii de anemie de diferite cauze

Valori normale:
- barbati: 14-18 g/100 ml - femei: 12-16 g/100 ml

Redblood

cell
Redblood cells contain several hundred thousand hemoglobin molecules, which transport oxygen

Oxygen binds to heme on the hemoglobin molecule

1\nA.M.

VSH
(viteza de sedimentarea Definitie:
- citirea sedimentarii eritrocitelor dintr-o proM de sange facut incoagulabil

a hematiilor)

Valori normale:
- barbati: 1-10 mm la ora; 7-15 mm la dous ore - femei: 2-13 mm la ora;12-17 mm la dous ore

Valori crescute:
- disproteinemii, infarctul miocardic, tumori, unele stari fiziologice

Valori sC8zute

 Definitie:
- rezulta din metabolismul hemoglobinei

Forme:
- bilirubina libera - bilirubina conjugata

Valori normale:
- 0,1-0,4 mg/100 ml

Colesterolul seric total

-Insumarea

concentratiilor:

de colesterol liber de colesterol esterificat HDL colesterol LCD colesterol

Depunere de coleslerol pe perelele arterial

Placa depus~
(Arteroscleroz~ )

Hemoleucograma
Numararea eritrocitelor
- in hemacitometru din dilutia sanguinil de 1/200 sau 1/100, cu solutie Haymen

Valori normale
- barbati: 4,6-6,2 mil./mm1
- femei: 4,2-5,4 mil./mmJ - copii: 4,5-5,1 mil.lmmJ

Scaderea eritrocitelor
- anomalii eritrocitare - anemii hemolitice - anemii posthemoragice

Hemoleucograma
Numararea leucocitelor:
- in hemacitometru din dilutia sanguin~ de 1120sau 1/10, cu solutie Turck

Valori normale:
- 4500-11000 /mm3

Tipuri de leucopenie:
- idiopatica - secundara

Hemoleucograma
Leucograma:
- tabel cu proportia relativa a tipurilor de leucocite

Valori normale:
Mielocite Neutrofile nesegmentare Neutrofile nesegmentare Limfocite Monocite Eozinofile Bazofile

3-5 %
0% 54-85 % 25-33 %

3-7%
1-3 % 0-1 %

Hemo leucograma

Valori normale
- 150.00Q-450.000/mJ

Linia Lima Lima Linia Polinuclearelor Limfocitelor Monocitelor Eritrocitelor

Investigarea hemostazei

- inteparea lobului urechii - Tamponarea pl~gii la 30 sec. pan~ la incetarea sangerarii

Testul garoului (Rumpell-Leede)

Definitie:
Realizarea unei staze venoase de 10 minute

Valori normale:
- Nu apar pete~ii

Valori patologice:
- Test slab pozitiv - sub 15 pete~ii Test intens pozitiv - peste 50 pete~ii

Timpul de coagulare Testul Lee-White

Definitie:
- Cronometrarea momentului coagularii unei probe de sange

Valori normale:
- 5-15 minute

Timpul de coagulare
Timpul Hawell: - coagularea plasmei recalcificate - valori normale: 60-120 sec. Timpul de tromboplastina par~ala - coagularea plasmei recalcificate cu cefalina - valori normale: 50-90 sec.

Timpul de protrombina (timpul Quick)

Definitie: - Timpul de coagulare a plasmei oxalate Valori normale: - 12-15 sec. sau 85-100% Seop: - Investigarea formarii: - tromboplastinei exogene - trombinei - fibrinei

Dozarea electroliti1or
Natriull sodiul (Na)
- Principalul cation allichidului extracelular - Valori normale: 136-145 mlEq/1 - Hiponatremia sub val. 130 mlEq/1

Potasiul K
Are rol Tnpermeabilitatea membranei celulare Transmiterea influxului nervos Desfa~urarea proceselor metabolice Valori normale: 3,5-5 mlEq/1

Dozarea electroliti1or
Fosforul anorganic Indispensabil desfa~urarii proceselor vitale - Valori normale: adulti 34,5 mg/100 ml copii 4-7 mg/100 ml

Fierul - Inclus Tnhemoglobina eritrocitara 65-68 % Inclus Tncelulele sistemului reticulohistiocitar Valori normale: 75-1751Jg/100 ml

Dozarea electroliti1or
Calciul seric
- Valori normale: Cuprul seric Valori normale: barbati 70-140 J.lg/100ml femei 85-155 J.l9/100ml Magneziul seric - Valori normale: 1,5-2,5 mEq/1 4,5-5,5 mEq/1 (9-11mg%)

Definitie:
- Evaluarea metabolismului hidratilor de carbon intermediar al

Hipoglicemia
- indusa de medicamente - spontc;ma sau toxice

Hiperglicemia
- tranzitorie - persistenta

Lipidele serice totale

Valori normale - 450-850 mg/100 ml Acizii gra~i serici - Liberi: - in diabet, - ateroscleroza, - deficite alimentare

- De transport - Coloidosmotica - De aparare (gama-globulinele)

Valori norma Ie: 6-8 g/100 ml

- A1bumine 3,5-5,5 g/100 ml - Globuline 2,5-3,5 g/1oo ml

Definitie:
- Sintetizata de ficat - Participa la epurarea organismului: - de agenti infectiosi - substante straine

Valori normale: 0,007-10mgll

Urgenta in Stomatologie
Identificarea starii de urgenta ~i masurile de prevenire a urgentelor

Activitatea din practica stomatologica nu se efectueaza numai pe pacienli fntr-o stare buna de sanatate, ci ~i pe organisme deficitare func~onal sau organic sau chiar tarate. Stomatologia este 0 specialitate chirurgicala ce necesita respectarea unor reguli de asigurare a securitatii maxime a pacientului chirurgical.

'"

ASlGURAREA SECUR1TATII
MAX1MEA

PACIENIVLUl
lie

realizeflzd

.C=:
j

prin

'-

EvaIitarepreoperatone competenta ~iexacta a necarui pacient 2. Pregatiri preoperatorii specifice inclusiv consult interclinic 3.Administrarea anesteziei in funclie de terenul pacientului ~irealizarea intervenliei propriu-zise cat mai pUlin traumatizant 4. Masuri postoperatorii specmce
1.

Evaluarea preoperatorie competenta

Riscul crescut de urgenta medico-chirurgicala in cabinetul stomatologic poate fi determinat de: anamneza i examen clinic superficial indicalie amatoricli neconcordanta cu intervenlia diagnostic incorect apreciere incorecta a investigalii10r complementare, efectul alergen al anestezicului dotare necorespunzatoare a cabinetului act stomatologic traumatizant pregatire necorespunzatoare a medicului

I Studiu psihologic I
~ Mcmn~ Evaluare a starii ~

ElfAP'E

organice Examinari complementare

-Antecedente personale patologice -Terapii in curs: corticoizi, neuroleptice, antihipertensive, anticoagulante -Antecedente anestezice alergice -Toxicomanii: alcool, tutun, droguri

Prevenirea urgenlelor se poate face printr-o anamneza amanunlita i examen clinic general i pe aparate observand bolnavul inaintea, in timpul i dupa actul stomatologic Actul stomatologic fiind un act chirurgical necesita 0 pregatire preoperatorie a bolnavului, inclusiv cea psihica Alegerea anestezicului adecvat i a tipului de anestezie se face in func~e de tipul de interven~e stomatologica Un rol important revine alegerii locului i momentului cel mai prielnic desfaurarii oricarei manopere stomatologice

Actul stomatologic trebuie sa fie cat mai pupn traumatizant Pe tot parcursul desfa~urMi acestuia trebuie sa se urmareasca orice modificare de comportament a bolnavului: culoarea tegumentelor ritrnul, frecventa ~i amplitudinea respiratiei pulsul ~i tensiunea arteriala starea de con~tienta.

medicul stomatolog ~i unitati mobile de urgenta (Salvare: SMURD) precum ~i cu alti medici specialiti: cardiolog, diabetolog, internist etc.

Pentru anamneza se pot folosi chestionare tipizate in forma scurta sau lunga. cele Tnforma scurta ofera informapi putin detaliate Tn ceea ce prive~te afecpunile generale i sunt indicate pentru cei cu experienta mare. cele Tnforma lunga ofera mai multe amanunte, fiind indicate pentru Tncepatori. Aceste chestionare se dau pacienplor spre completare, Tnaintede 0 manopera stomatologica, se revizuiesc de catre asistenta de cabinet, iar medicul selecteaza ceea ce este important.

Un alt tip de anamneza este cea activa ~i consta Tn interogarea pacientului cu privire la consumul de toxice: alcool, tutun expunerea la noxe profesionale, alergii la unul din alergenii posibili din cabinet: (anestezice de tipul xilinei, sUbstante pe baza de iod, crezoli, fenoli), antecedentele personale patologice ale pacientului.

Un chestionar al istoricului medical complet se poate desfasura dupa cum urmeaza

Pacientul este invitat sa raspunda afirmativ sau negativ la urmatoarele intrebari, iar declaratia este semnata ~i datata pe propria raspundere.

!-

Cand ati efectuat ultimul control? S-a scurs mai mult de un an de la ultima vizita medicala? Ati luat medicamente in ultimul an de zile? in acest ultim an starea dumneavoastra de sanatate s-a schimbat?

-rn ultimele luni a scazut sau a crescut greutatea dumneavoastra? -rn prezent sunteti in tratament la un medic? - Luati medicamente in prezent ? Ce fel de medicamente ?

Ati avut 0 reactie la unul din urmatoarele medicamente?

- penicilina - barbiturice (somnifere) - aspirina - anestezice locale - iod - sulfamide - altele

Ati avut vreodata sau aveti una din urmatoarele boli?

- icter (piele ~i ochi galbeni) - Hepatita (A,B.C) - hipertensiune arteriala - boli de inima - infarct miocardic boli ale arterelor periferice

Ati avut vreodata sau aveti una din urmatoareIe hoIi?

Suferiti de astm? Bron~ita? Suferiti de tuse persistenta? Tuberculoza? Ulcer gastric sau duodenal? Gastrita? Epilepsie?

Ati avut vreodata sau aveti una din urmatoarele boli?

accident vascular cerebral? boli neurologice ? diabet zaharat ? boli ale tiroidei ? anemie? alte boli hematologice? glaucom sau alte afectiuni ale ochilor ?

Ati avut vreodata sau aveti una din urmatoarele boli?

boli infectioase : pojar, varicela, otita, poliomieleta, scarlatina, febra reumatismala boli renale SIDA tulburari ale prostatei maladii venerice afectiuni ale articulatiilor

 va imbolnavi~ des? va simlili des vlaguit sau obosit? Ave~ dureri la piept in timpul unui efort fizic? Gafai~ dupa un uor efort fizic? Vi se umfla gleznele? Suferi~de alergie (alimente, praf etc.) ? A~ avut vreodata urticarie sau alte erupUi cutanate? Va sculali des noaptea pentru a urina?

in timpul zilei trebuie sa urinali frecvent? va este sete mereu? A suferit de diabet cineva din familie? Vi se intampla sa aveU amorteli sau mancarimi Tnvreo parte a corpului? A~ avut vreo parte a corpului paralizat8? Leinali uOr?

Suferi~des de dureri de cap putemice?

'\

Sunte~ 0 persoana nervoasa? va simli~ des nefericit i deprimat? Plange~ des? Luali contraceptive orale? Sunte~insarcinata ?

Ali fost internat in spital?

0 intervenlie

Ali suferit vreodata

chirurgicala?

Faceli cu uurinla echimoze (vanatai) ?

Sangera~ mult timp cand va taia~? A~ avut nevoie vreodata de

0 transfuzie?

Cand a~ efectuat ultima vizita la stomatolog? Ce tip de interven~e vi s-a efectuat?

Ali observat modificari ale ocluziei? Strangeti sau scrani~ dintii? Ati mai avut 0 echilibrare ocluzala?

Ave~ dificulta~ la deschiderea gurii?

Sim~ti dureri in interiorul sau in vecinatatea urechii?

Vi s-au diagnosticat vreodata tulburari gingivale? Ati efectuat vreodata tratament pentru maladii parodontale (pioree)?

Ati fost supus vreodata unui tratament ortodontic

(aparat)?

Ati avut vreodata complica~i in urma unui tratament

stomatologic?

 A~ fost vreodata supus la radioterapie sau la terapie chirurgicala pentru un cancer sau 0 alta afec~une a capului i gatului? A~ efectuat vreodata tratament pentru 0 tumora tn alta parte a organismului?

La aceste intrebari pacientul peate raspunde in sala de a~teptare urmand ca ulterior medicul sa sublinieze tot ce este important ~i cu repercusiuni in cazul unor tratamente stomatologice sau chirurgicale.

0 alta masura de prevenire a urgentelor consta tntr-un examen clinic general riguros. Tnacest context, un tip constitutional obez i varstnicii, cardiopatii impun examinarea paraclinicli a unor aparate i sisteme ce pot fi modificate. Pentru efectuarea actului stomatologic poate fi necesar avizul tn scris at medicului curant i acesta constituie un act medico-legal.

 in medicina moderna, American Society of Anesthesiologists (ASA), ia in considerare pentru evaluarea riscului anestezic ~i operator, conditia preoperatorie a pacientului ~i c1asifica pacientii in cinci categorii.

I. ---

ASA - I

r,l cea care necesita actul chirurgical

Boala sistemica functionala Pacient cu afectiune cu limitare functionala sistemica

Pacient sanatos,

tara

nici 0 afeqiune

ded\t

u~oara; fara limitare

moderata

Pacient cu boala sistemica grava, care prezinta un perico! vital constant Improbabila supravietuirea cu/fara interventie chirurgicala peste 24 ore

atomia regiunii oro-maxiloiale

Viscerocraniu cuprinde:

vul facial (13 oase)

dlbula

Ma iv facial= Splahnocraniu= 13 oase

- maxilar (central) - malar -lacrimal - nazal - palatin - cornetul inferior 1 nepereche - vomerul apofizele pterigoide (sfenoid) (neurocraniu) + apofizele malare (temporal) (neurocraniu) etmoid 6 perechi

Masiv facial

Splahnocraniu

bogata a.faciala a.maxilara interna a.temporala superficiala) - pot aparea hemoragii mari

Masiv facial = Splahnocraniu

Tesut osos - compact

- spongios -Iamelar

:;~' ':., //~' .~IhrncNd bon

Osul maxilar

Osul malar ( zigomatic)

:'phenOI(l bone Greater wing Frontal bone Supraorbital notch (foramen) Glabella Ethmoid bone ~ Orbital plate Lacrimal bone Fossa for lacrimal sac a al boneParietal bone
Tell

Xill~

Zygomatic bone ZygomaticofaCIal ~ foramen

"Temporal prOCe5s
ZygomatIC arc.h

Frontalbone

Osullacrimar
rhenO;d bone

I
lacrimal bone asal bone_ Zygomatic bone---

"Superficially, mastoid proce s forms posterior boundary

Temporalbone

Osul nazal si cometul nazal inferior

I
a aI bone ""-. Lateral proces of septal na al cartilage Major alar cartilage \Iar fibrofatt} ti sue Maxilla~; lacrimal bone Ethmoid bone Sphenopalatine foramen

Inferior nasal concha

TE.'mporo11 b<>ot.'

Vomeml

Osul palatin

(,;te.a'H

/J
~nd
It"~'ot."f

p.o at

l'lf'

irJ!',II'T'","

Apofizele pterigoide ale osului sfenoid

Sphenoid bone
Greater" Les er wing -\nWrior clinoid process Optic canal lIa turCIca Sphenoidal
SIOU

ing

Bod) ed'al and lateral ',,- 01 ptt'f\ gOld proce s

Frontal bone Ethmoid bone --....:... '1asal bone Inferior nasal

concha
Vomer---

Maxilla ---

.
Ptenon

Parietal bone

Fronta' bone phen~id bone Eth~Old bone lacrimal bone ~ asal bone/" Maxilla/ Zygomatic bone /

Temporal bone quamou part Zygomatic proce Articular tubercle External acoustic meatu< ~Ma toid proces Lambdoid uture ~ - Occipital bone

-Mandible

 os median nepereche constituie singura maxilarul inferior Alcatuit din 2 parti: corpul mandibular ramurile mandubulare

____

rlt;(lU

~P1(,f\ ::.----\;, '( k

old ro\ea

\'\andibular Lingula \.\an,hbular

notch

/ /
/.l. /
Akeolar part teresI' ~ ~'ental foramen _ "'enlal prulub"r,lnce \.\enlallubercle
R.l,",p or mandible

Ramu,

---'="

- - - - - ,,'"

.- .- .\j,,"

~ "ngle

Bod\'

Mandible of adult: anterolateral superior

Coronoid process --...: Head ~eck -:-- ~

J'I

Mandibular nOI~ Pterygoid fovea Mvloh\oid line

~#
J/rcondylar

proce s

1.7

Lingula foramen groove

~Mandibular Mylohl'oid ~

I I I
'J

Ramu

"Iandible of adult: leit posterior view

Musculatura regiunii oro-maxilofaciale

Mu~chii mimicii
M. Orbicular al ochlulul
M. Coborator a\ sprancene\

M.Sprancenos M. Nazal M. Orbicular al gurU M. Buccinator M. Rldlcator al buzel superloare sl al arlpll nasulul M. Rldlcator al buzel superloare M. Zigomatic mlc M. Zigomatic mare M. Rlzorlus M. Coborator al unghlulul gurU M. Coborator al buzellnferloare M. Mentonler M. Transvers al mentonulul

Mu~chii mimicii

Mu~chii mobilizatori ai mandibulei

M. Maseter M. Temporal M. Pterigoidian lateral M. Pterigoidian medial

lateral pterygoid muscle Sphenomandibular ligament

 Muschii coboratori ai mandibulei M. Suprahioidieni: M. Milohioidian M. Digastric M. Geniohioidian M. Infrahioidieni: M. Omohioidian M. Sternohioihian M. Tirohioihian

fIbrous IQup fur Int~rmed:.tlf'

digJ\11 ic It'ndon
DI~J.WlC

mu!>de

lanll"tior

bt'liv

\'\edliln rClpne het\\-ecn m~loll\OJd mll<;(.les

Articulatia tempromandibulara A TM
este 0 diartroza

Alcatuita din:
capul condilian cavitatea glenoida condilul temporal
"~l'f" ' - ,:"I

,~ ...

Articulatia temporomandibulara

A TM

articulatia este inchisa de capsula articulara~i de ligamentele periarticulare intre capetele articulare, se gase~te meniscul articular ~i sinoviala mi~carilese produc prin mobilizarea mu~chilormaseter, temporal, pterigoidian intern ~i extern

Articulatia temporomandibulara

ATM

Articulatia temporomandibulara

ATM

muchiul maseter se insera pe tata externa a ramului ascendent i pe malar muchiul temporal se insera pe osul temporal, iar la nivelul mandibulei, pe tata mediala a apofizei coronoide fata interna a ramului ascendent al mandibulei are spre regiunea unghiului rugUe de insertie ale muchiului pterigoidian intern, iar la nivelul gatului condilian se insera muchiul pterigoidian extern

Articulatia temooron;J,ndi ulara AIM

Spatiul vestibular

medial: mandibula sau maxilar lmpreuna cu periostul acoperitor lateral: mucoasa vestibulara superior la maxilar: insertia m. buccinator (zona

posteTioara), respectiv inserfiile mm. RUG, RCUGAN

(zona frontala) inferior la mandibula: inse~ia m. buccinator (zona posterioara), respectiv insertiile mm. CUG, mental (zona frontala) anterior: mm. intrinseci ai buzelor posterior: spatiul maseterin i laterofaringian

Spatiu1 palatinal

Delimitare: superior: palatul dur inferior (caudal): periost

Spatiul palatinal
Delimitare: medial: m. buccinator lateral: tegumentul superior: arcul zigomatic inferior: s~af.iul corpului mandibulei i spatiul submandi u ar anterior: m. zigomatic mare, m. CUG, spatiul infraorbital posterior: rafeul pterigomandibular i spatiul maseterin

Spatiul bucal
Anatomoclinic regiunea bucala este
subimpartita:

Spatiul genian (cuprinde cea mai mare

parte a regiunii bucale, este interesat de supuratii extinseale obrazului)

Spatiul paramandibular

(portiunea inferioara a regiunii bucale, interesata de supuratii limitate ale obrazului cu originea la nivelul M3 inferior)

Spatiul canin
Delimitare: medial: oasele nazale lateral: spatiul bucal superior: marginea infraorbitala inferior: m. ridicator al buzei superioare i al aripii nasului anterior: tegument posterior: os maxilar

Regiunea infratemporala (groapa zigomatica)

este un spatiu profund situat in partea laterala a fetei
nfrollbTipnnollot~ ,posed b\' remO\'lI1 ( ln~omali(' arth nd mandible" -

'{r31errporoli
.!r101CeOl

1d,tIIa

Regiunea infratemporala

superior: baza craniului lateral: ramul mandibulei, tendonul m. temporal medial: mm. pterigoidieni inferior: insertia inferioara a m. pterigoidian lateral anterior: tuberozitatea maxilarului

Regiunea infratemporala(groapa zigomatica )-continut

nervii maxilar ~i mandibular:

Regiunea infratemporala (groapa zigomatica)

este un spatiu profund situat in partea laterala a fetei
1'I1'''If'mptlfal ll)ha ,"paRd 1)\'r~O\'11 j lHtOmatic ;arch nd milndibl~ -

iril!t.ll'l-'_lfoi ~I:ol~t. OJ

's"'l,l

Regiunea infratemporaHi

superior: baza craniului lateral: ramul mandibulei, tendonul m. temporal medial: mm. pterigoidieni inferior: insertia inferioara a m. pterigoidian lateral anterior: tuberozitatea maxilarului

Regiunea infratemporala(groapa zigomatica )-continut

nervii maxilar i mandibular:

-Ji
f

\/>1;;"''''''

""<~'1",,",,'c'''''''_''''''
"JU~'C'f"

f'.-..t

l..l!C"ollp-l-., r\C\I'A'I<lm

""'.""

I,

',J.'~"

J'.

Regiunea infratemporala(groapa zigomatica)-continut

artera maxi lara interna plexul venos pterigoidian muchiul pterigoidian extern muchiul pterigoidian intern

Lateral pter\goid muscle Sphenomandibular ligament \ledial pter\ goid muscle Parotid duct

Reginea submandibulara

Regiunea submandibulara este 0 regiune pereche. situata in plan~eul inferior.1a Jimi'ta dintre gat ~icap ~iinauntrul JDandibulei. in portiunea distala a corpului acesteia.

Regiunea submandibulara

medial: mm. milohioidian, hioglos, stiloglos lateral: tegument, m. platisma superior: mandibula, mm. milohioidian, maseter inferior: osul hioid anterior: pantecele anterior al m. digastric, spatiul submental posterior: pantecele posterior al m. digastric, m. stilohioidian

Regiunea submandibulara
Comunicacu: inainte cu loja sublinguala in sus cu loja geniana in sus ~i inapoi, cu loja parotidiana in sus ~i inauntru, cu fosa infratemporala in sus, inauntru i ina faringian i cu spatiullatero-

Regiunea submandibulara-Continut
Glandasubmandibulara este 0 glanda cu secretie salivara de tip mixt trimite 0 prelungire intre muchiul milohioidian i hioglos, in loja sublinguala

Regiunea submandibulara-Continut
Ganglionii submandibulari - aezati in trei grupe: superficiali, profunzi i anteriori Artera ~i vena faciala - strabat regiunea de jos in sus, vena pe deasupra glandei artera pe dedesubt Nervullingual - situ at deasupra glandei Nervul hipoglos Tesut celular lax

h1ernal carotid a.
Reuomandibular Anlerior \.

retromandibular Facial a and \.

\.

Ner\ e to

the mylohroid

M} loh 'oid m. I er\'e to the th) roh\oid

Regiunea sublinguaUi

superior: mucoasa sublinguala inferior: m. milohioidian anterior: fata interna a arcului mentonier posterior: osul hioid medial: mm. genioglos ~i geniohioidian lateral: arcul mentonier

Continullojii sublinguale
Vasele linguale Nervullingualajunge superficial in plan~eu, sub mucoasa, in zona canin-premolar, situa~e exploatata in efectuarea anesteziei acestui nerv. Un continut deosebit de important al lojii sublinguale iI constituie tesutul celular subcutanat, tesut de minima rezistenta la infectii, punct de plecare al flegmonului de plan~eu bucal, una dintre cele mai severe infectii din specialitatea noastra.

Spatiu submentonier

superior: m. milohioidian inferior: fascia cervicala superficiala, m. platisma posterior: osul hioid lateral: pantecele anterior al m. digastric

Regiunea submentoniera

tesutcelular lax ganglionii submentonieri vaselesubmentale

Spatiu maseterin

medial: fata extema a ramului mandibular lateral: m. maseter superior: spatiul infratemporal inferior: chinga pterigomaseterina

Continutullojii maseterine:
Mu!?chiul maseter - se insera pe fata externa a ramului mandibulei !?ipe apofiza temporozigomatica Prelungirea maseterina a glandei parotide Nervul facial - aici, se imparte in cele doua ramuri ale sale: ramul temporo-fascial !?iramul cervicofacial Artera transversa a fe~ei Traiectul maseterin a canalului Stenon Ganglionul pretragian - culege limfa din regiunea temporala inferioara, frontala inferioara, sprancenoasa !?ipalpebrala

Spatiu pterigomandibular

medial: m. pterigoidian medial lateral: fata interna a ramului mandibular inferior: chinga pterigomaseterina anterior: rafeul pterigomandibular posterior: glanda parotida

Spatiu temporal superficial

medial: m. temporal lateral: fascia temporal a superficiala superior: periostul cranian inferior: spatiul maseterin

Spatiu temporal profund

medial:osul temporal lateral: m. temporal superior: insertia m. temporal pe creasta temporal a inferioara inferior: spatiul infratemporal

Spatiul parafaringian

spatiullaterofaringian spatiul retrofaringian spatiul prevertebral (spatiuI4)

Spatiullaterofaringian

este 0 loj~ profund~, pereche ~ieste a,ezat~ de 0 parte ~i de alta a faringelui, fnaintea regiunii prevertebrale.

Spatiullaterofaingian
Limitele: lateral: fa1a intern~ a ramului ascendent al mandibulei, cu muchiul pterigoidian intern, Tnainte i parotida Tnapoi; medial: peretele lateral al faringelui; posterior: apofizele transversale ale coloanei vertebrale cervicale cu muchii prevertebrali; anterior: pe un plan mai Tndep~rtattuberozitatea maxilarului cu apofiza pterigoid~; superior: baza craniului cu apofiza bazilar~ a osului occipital i stanca osului temporal; inferior: comunic~ larg cu.loja submandibular~, anterior,iar posterior,cu loja marilor vase

Spatiu laterofaringian
Continutul lojii: Spatiullatero-faringian este impartit de catre apofiza stiloida ~i buchetullui Riolan in doua spatii: spatiul prestilian spatiul retrostilian.

Spatiullaterofaringian
Spatiul prestilian : contine doar prelungirea faringiana a glandei parotide inferior corespunde regiunii submandibulare

Spatiullaterofaringian
Spatiulretrostilian Contine: artera carotida interna; vena jugulara interna; ganglionul simpatic cervical superior; nervii cranieni: IX, X, XI, XII.

Spatiu retrofaringian

medial: spatiul laterofaringian contralaterala superior: baza craniului

de partea

inferior: vertebrele C6-T4 ~i mediastinul anterior: peretele posterior al faringelui posterior: fascia alara (bucofaringiana) spatiul prevertebral ~i

Spatiu prevertebral

anterior de coloana vertebrata cervicala si posterior de farinnge spatiul de risc

Regiunea parotidiana

postero-medial: pantecele posterior al m. digastric, elementele buchetului Riolan (mm. stilieni cu fasciile lor, Iigamentele stilomandibular ~i stilohioidian) lateral: fascia parotideo-maseterina anterior: marginea posterioara a ramului mandibular

Regiunea parotidiana
Continutullojii: Glanda parotida este cea mai importanta glanda salivara, a carei saliva este de aspect seros este acoperita de capsula parotidiana, iar pe un plan mai superficial, de fascia parotideo-maseterina trimite doua prelungiri importante: prelungirea maseterina ~i prelungirea faringiana

Regiunea parotidiana

Nervul facial - iese din gaura stilo-mastoidian~ la nivelul prelungirii maseterine a glandei parotide , unde, dupa un scurt, se desparte in cele doua ramuri terminale ale sale: temporo-faciala ~i temporo-cervicala. Artera carotida externa - se desparte in ramurile sale terminale: maxilara intern~ ~i temporala superficiala . Ganglionii parotidieni - sunt a~ezati in mai multe grupe, superficiali ~i profunzi.

Cavitatea bucaHi
prima parte a tubului digestiv situata la partea inferioara a foselorl)-'::~:::::::::::.'" ~I,",,,,,-..~ nazale, deasupra mu~chiului milohioidian ~i inaintea faringelui

Limitele: anterior: buzele; lateral: obrajii; inferior: regiunea sublinguala ~i limba; superior: bolta palatina; posterior: valul palatin ~i istmul bucofaringian.

Peretii sunt tapetati cu mucoasa, mucoasa cavitalii bucale in functie de peretele pe care il acopera, ia numele acestuia: mucoasa palatinaa, labiala, geniana etc.

Cavitatea bucaHi Buzele

Sunt dou~ formatiuni musculomembranoase; au un rol estetic ~i particip~ la mi~c~rile mimicii. La nivelul buzei superioare distingem un ~ant median sau filtrumul, care m portiunea inferioar~ se termin~ cu tuberculul buzei superioare. Fata mucoas~ prezint~ median frenurile buzei superioare ~i inferioare, iar marginile aderente ale buzelor prezint~ ~anturi vestibulare.

Cavitatea bucaHi Buzele

Marginea libera a buzelor - roul buzelor - de coloralie mai roie datorata unei vascularizalii mai intense, prezinta superior un tubercul median, iar inferior 0 depresiune. Trecerea de la semimucoasa roului de buze la tegument se numete Iinia cutaneo-mucoasa arcul lui Cupidon i definete desenul buzei. Locul unde cele doua buze se lntalnesc poarta numele de comisuri labiale, iar la limita inferioara a regiunii se gasete anlul mento-labial. Buzele sunt alcatuite din mucoasa, piele, strat muscular (orbicularul) i stratul glandular, care dau grosimea buzelor.

Cavitatea bucaHi Buzele

Inerva!ia senzitiv~ apartine nervului trigemen, ramul mfraorbitar din nervul maxilar ~i ramul mentonier din nervul alveolar inferior. Inervatia motorie apartine nervului facial. Vascularizatia este asigurat~ de vasele coronare, mai apropiate de zona mucoas~ decat de cea tegumentar~. Limfaticele buzei superioare se varsa Tn ganglionii submandibulari, iar Limfaticele buzei inferioare se vars~ Tnganglionii submentali ~i submandibulari de ambele p~rti.

Cavitatea bucala Obrajii

Inchid cavitatea bucala pe pA~ile laterale. Acesteregiuni sunt alcatuite dintegumentla exterior i tapetate de mucoasa la interior, carese reflecta la nivelul oaselormaxilare, formc'lnd ~anturile vestibulare. Lanivelulfundului de sac vestibular superior se gasete, Tn dreptulmolarului 2 superior, onficiul canalului Stenon, cu papUa acestuia, care se prezin~ca 0 mica mamelonare, caruncula.

Cavitatea bucala Obrajii

Regiuneaeste bine vascularizata de catre artera bucala ~i transversa a fetei, venele se varsain vena faciala. Ganglionii regiunii sunt reprezentati de ganglionii genieni, buccinator ~i premaseterin, iar cand ace~tia nu sunt de sine statori, limfaticele se varsa in limfonodulii parotidieni ~i submandibulari.

Cavitatea bucala Obrajii

Inervatiasenzitiva este asigurat~ de nervul bucal. Inervatiamotorie este realizat~ de nervul facial. CAndsurvine paralizia nervului facial se produce 0 cldere a obrazului, care Tnexpiratie, datorit~ lipsei tonusuluimuscular, se umfla, Jar Tn ins,piratie se escaveaza:"bolnavul T~ifumeaz~ pipa , semn patognomonic pentru acest tip de paralizie. De asemenea,ocluzia palpebral~ nu se mai produce, IIfel Tncretirea fruntii de partea afectat~. Comisura bucalaeste c~zut~, bolnavul neputand efectua mi~area de tractiune a comisurii afectate.

Cavitatea bucaUi Obrajii

E5te formata din palatul dur 0505 !?idin palatul moale, valul palatin . Bolta palatina de5parte cavitatea bucala de cea lI.mlpal3lc nazala . Mucoa5a ce acopera bolta palatina ~ aderenta de planul 0505, fibroa5a ~ pe alocuri e5te con5tituita In formatiuni anatomice di5tincte.

Cavitatea bucala Bolta palatina

Mucoasa ce acopera bolta palatina ~aderenta de planul osos, fibroasa ~pe alocuri este constituita in formatiuni anatomice distincte: papila incisiva rafeul median plicile palatine transversale, (rugile palatine) papilele glandelor salivare mici

Cavitatea bucala Bolta palatina

Bolta osoasa este alcatuita din procesele palatine ale oaselor maxilare ~i lamele orizontale ale oaselor palatine

Cavitatea bucaHi Bolta palatina

Vascularizatia cea mai importanta este asigurata de vasele palatine. Limfaticele se varsa in ganglionii jugulari. Nervii senzitivi reprezentati de : nervul palatin mare sau palatin anterior (pentru doua treimi distale ale boliji) nervul nazo-palatin-treimea anterioara a fibromucoasei boltii palatine

Spatiul palatinal

Delimitare: superior: palatul dur inferior (caudal): periost

Cavitatea bucaHi Planul bucal

a regiune

alcatuita:

in principal de diafragma gurii } mu~chii milohioidian, }pantece muschilor digastrici }mu~chii geniohioidieni e regiunile sublinguale elimba

Cavitatea bucala Planul bucal

la nivelul mucoasei, anterior de 0 parte l?ide alta a frenului Iibucafambii, se g~sesc orificiile canalelor Wharton, pe unde se scurge saliva glandelor submandibula re lateral de acestea se g~sesc bilateral proeminente ale glandei sublinguale, pHcile sublinguale pe linia median~ se g~sete frenul lingual Tnjurul papilei canalului Wharton se afl~ orificiile canalelor Rivinius, canale de excretie ale glandelor sublinguale

Cavitatea bucala Limba

organ al gustului musculo-membranos, mobil in portiunea anterioara, fixat in cea posterioara rol digestiv important participa la masticatie~i deglutitie

Cavitatea bucala Limba

Are doua portiunio corpullimbii, radacina limbii

Cavitatea bucala Limba

Corpul limbii cu 0 directie orizontala are doua fete, dorsala !?iventrala doua margini ce corespund arcadelor dentare!?i un varf mai ascutit. Fata inferioara a limbii are pe linia mediana frenullimbii, un rafeu membranos ce leaga, mai mult sau mai putin strans, Iimba de plan!?eu

Cavitatea bucala Limba

Radacina limbii
Are 0 directie verticala, situata posterior, inaintea ~antului terminal. ~antul terminal se gase~te situat inapoia "V" -ului lingual, strajuit anterior !?Imedian de gaura oarba (foramen cecum). Este fixata intre osul hioid !?i mandibula, printr-o serie de organe musculo-membranoase. Extremitatea ei distala este brazdata de trei plici mucoase, plicile gloso-epiglotice, una mediana !?i doua latera Ie, cu doua depresiuni intre ele, valeculele epiglotice.

Cavitatea bucala Limba

Mu~chiilimbii
extrinseci (genioglos, hioglos, stiloglos, palatoglos, faringoglos !?iamigdaloglos) intrinseci (mu!?chiullongitudinal superior, longitudinal inferior, transversal !?ivertical).

Cavitatea bucaHi Limba

Mucoasa linguala
contine pe suprafata papilele limbii dintre care unele mai proeminente, papilele "V"ului lingual, cu rol in receptarea gustului prin mugurii gustativi ce Ie contino
1

Cavitatea bucala Limba

Inervatie Motorie de nervul facial pentru mu~chii stiloglos ~i palatoglos ~i de catre nervul hipoglos, pentru toti ceilalti mu~chi. Senzitiva, inervatia este asi~urata in cele doua treimi anterioare de catre nervullingual, iar treimea distala de catre nervul glosofaringian ~i laringeu superior. Sensibilitatea gustativa este asigurata de nervul glosofaringian J.i lingual, anastomozat cu intermediarul coar a timpanului.

Caviatea bucala Limba

Arterele
provin din artera linguala, iar venele se varsa in vena linguala.

Limfaticele
sunt colectate in ganglionii submandibulari ~i jugulocarotidieni profunzi.

Cavitatea bucaHi Valul palatin

Formatiunemusculomembranoasa,situat Tn portiuneaposterioara a cavitatii bucale,mobil, antrenat de mi~caride coborare ~i de ridlcare, ' ,flpo.blc Rolin deglutitie ~i fonatie ~i careare pe linia mediana 0 prelungire.lueta (uvula), tndreptataspre Iimba. De 0 parte ~i de alta se gasesc douapliuri. pilierii anteriori, ce str~jUlesc anterior amigdala (tonsilapalatina).

Cavitatea bucala Gingia

portiunea de mucoasa bucala ce acopera atat vestibular, cat ~i oral oasele maxilare in portiunea ce con~ne alveolele dentare, adica proceselealveolare, pana la nivelul ~antului vestibular ~i oral. esteaderenta de os, mai groasa ca restul mucoaseibucale, strans legata de dinti prin parodontiul marginal, iar Tntre ace~tia prezinta niteproeminente, papilele interdentare.

Cavitatea bucala Dintii

forma~uni dure, de culoare albicioasa, implantati in alveolele oaselor maxilare, cu rol de masticatie, fizionomie ~i fona~e fac parte dintr-un complex, aparatul dentomaxilar

Cavitatea bucaHi Dintii -structura

Dintii temporari
Upper Child 2-5 years old

CJ Cenblll onaIlOf CJ later aIlnCl50r

Cuspid (carnn )

_ _

Firlt roola. Second rool.

Deciduous (milk) teeth

Dintii temporari eruptie

Dlnlil bebelusulul dlnllldesus Varsta apant;ei dintelul Varsta pieldeO; d;ntelui
)

Callin Molar primar Molar secundar

~ 'a-

26.0 Molar primar 15.1 18.2 11.5 7.8

11.0 10.0 9.5 7.0 6.0

Canin
locislv lateral dlntJl de Jos -Iocisiv central

. -.,
!l.
Cll

8 Cll

80

Dintii temporari-numerotare

Figura 1-6 Istemul nwnerar al Federa\iei Dentare Intemalionale pentru denti\ia temporar~

Dintii permanenti
Adult 21-25 years old

o second
Cuspid
(ClIl1II10) _

plemolar (boarspld)

FIfSImotar Se<:ond mol. d mol

Flat premolllJ (bocu104''d)_

Dintii permanenti-eruptie
Upper Teeth Cenlralln",sor lalerallndsor Canine (CuSpId) Fus! Premolar
( . b>C"" ) btc.UI )

Erupt 7~ Yeals 8-9 Years 11-12 Y, at5 10-11 Y at

Second Premola,
(HCOnd

F,",IMoIa. Second Third Mola. lower ~~oIa'l Second Fnl Mola. Second Premola.
(.econd OtCusl)ld) First Premolar (fi,.t tntuspld)

6-7 Ye",. 12-13 Yeals 17-21 Yea.s Erupl

17-21

_"",_I
Teelh

Y a

11-13 Ye
6-7 11-12 10-12 9-10 7-8 6-7

Years Yeals Yea,. Y ars Yea.s Y .,.

Canine (Cuspid)
Latel.ill InCl501

Central Incisor

81

Dintii permanenti-numerotare

A81''.

47 -,'

Mandibular drepl

II

Mandi\>ular ~lang~

:'f'

. ,~ 37

38

A6 '~" \ 45 ;'},

(1;36
. 35

\J
AA A3'

-b-~~~~
47 41!31 32

-./
3A

Ia:.urit 1-5 SistclTJul numerar at Federatici lcrn3lionate pentru dentitia pcrmancnUL

Dcntarc

Incisivii centrali superiori

Incisivii laterali superiori

Caninii superiori

Premolarii superiori

n~UJ1"'ll"\\

~\ill.1"'t I- pr~mo"t (right sidif'l

ESTIMARI RADIOLOGICE SI lMAGISTICE

8tudiul comparativ anatomo-radiologic este util pentru cunoasterea aprofundata a structurilor anatomice vizualizate in radiografia panoramica. Recunoa~terea structurilor anatomice normale permite identificarea variatiilor de la normal care se pot evidentiate in radiografia panoraminica. Pentru studiul comparativ anatomo-radiologic am utilizat radiografii panoramice ~i structuri anatomice distince vizualizate direct pe craniu osos preparat anatomic.

:i

Radiografia panoramica a Intre~ii dentitii reprezinta obtinerea imaginii radiologice a Intregii dentitii pe un film radiologic Radiografiile panoramice of era medicului dentist informatii legate In special despre anatomia regiunilor superficlale peribucale dar i profunde ale capului i gatului Se pot pune In evidenta: - ambele arcade dentare i dintii, - parodontilui marginal, - formatiunile de vecinatate cu care dintii au relatii functionale stranse, cum sunt articulatiile temporomandibulare - sau cele care au implicatii patologice comune cum sunt sinusurile maxilare, canalul mandibular, fosele nazale etc.

'I

'I

 Ortopantomograful este un aparat care se bazeaza pe principiul deplasarii unui fascicul de radiatii sub forma de fanta pentru a cuprinde ambele arcade dentare printr-o parcurgere continua de la 0 extremitate la cealalta. Pacientul sprijina capul pe un suport, in fata are filmul radiologic de 15/30 cm intr-o caseta semicirculara, iar in spate sursa de radiatii. Caseta ce contine filmul radiologic ~i sursa de radiatii se deplaseaza in jurul capului pacientului sincron in sensuri inverse. in timp ce tubul radiologic se deplaseaza de la dreapta spre stanga, caseta radiologica rotindu-se ortoradial se deplaseaza de la stanga la dreapta.

Expunerea unei radiografii panoramice dureaza in medie 15 secunde. lmaginea astfel obtinuta este deosebit de cuprinzatoare, cuprinde: - articula~i1e temporomandibulare -dintii arcadei dentare superioare -dintii arcadei dentare inferioare -sinusurile maxilare - fosele nazale in mare parte - mandibula in intregime

Radiografia panoramica reprezinta vizualizarea tesuturilor orale ~i faciale ale pacientului, intinse de-a lungul unui film plan, la fel cum ~i 0 harta a lumii reprezinta 5uprafetele curbate ale globului

 Datorita mi~carii panoramice a razei X de-a lungul capului paclentului imaginea anatomica e produsa intr-o zona ingusta de focalizare. Aceasta zona in forma de potcoava de 0 claritate anatomica acceptabila este numita "zona de focar". Un singur plan in centrul zonei de focar produce 0 claritate optima din punct de vedere anatomic ~i se nume~te "plan focal". Imaginile structurilor anatomice situate in afara planului focal devin progresiv neclare. Aceasta proprietate a imaginii panoramice este cea care permite structurilor dentare interesate sa fie afi~ate fara a fi acoperite de structurile anatomice suprapuse, cum ar fi cazul proiectiilor convectionale cu raza proiectata fixa. Cateodata, in structurile anatomice suprapuse nu sunt total neclare ~i produc un artefact neclar, numit "imagine fantoma".
Am subdivizat radiografia panorami~ Tn doua regiuni: REGIUNEA SUPERIOARA OR0-MAXILO-FACIALA REGIUNEA INFERIOARA CERVICO-MANDIBULARA REGIUNEA SUPERIOARA SINUSURILE MAXILARE OCUPA CORPUL MAXI LEI AU RAPORTURI DE VECINATATE CO ORBITELE $1 FOSELE NAZALE AU RE~TII DE VECINATATE CU RADACINELE DINTILOR Radiografic, sinusul maxilar apare ca: 0 zona radiotransparenta, bine delimitata de linii sub~ri radiopace ORO-MAXILO-FACIALA

in mod frecvent sinusul se va extinde (va "pneumatiza") in special edentatiile vechi, dar ~i in conditii normale, spre tuberozitatea maxilei cel mai frecvent. Marginea sinusului maxilar apare tot ca 0 linie subtire radiopaca

 Fisura pterigomaxila~ reprezinta un spatiu tntre marginea posterioara a maxilei l?i lama laterala pterigoidiana a osului sfenoidului, reprezentand de fapt peretele lateral (Iipsa) al fosei pterigopalatine Pe radiografia panoramica apare ca 0 zona radiotransparenta in forma de ovoidala, limitata anterior de marginea posterioara a sinusului maxilar (peretele osos al tuberozitatii maxilei) ~i posterior de lama laterala pterigoidiana.

lama pterigoidianA laterala apartine proceselor pterioidiene ale sfenoidului, prelungiri distale ale corpului acestui

os

Garligul pterigoidian este 0 mica spina osoasa extinsa inferior cu concavitate orientata laterall?i superior, sub lama pterigoidiana mediala.

 Arcada zigomatica este formata din: - anterior: procesul zigomatic al maxilei - posterior: procesul temporal al osului ziQomatic

Densitatea arcadei zigomatice este de obicei omogen~, mare dar poate prezenta arii de pneumatizare identificabile prin mici imagini radiotransparente, la nivelul procesului zigomatic al osului temporal.

Sutura zigomaticotemporala apare 0 linie radiotransparenta dinstincta, care poate fi uor confundata cu 0 fractura fara deplasare a arcului zigomatic

 Procesul zigomatic al maxilei apare tipic sub forma Iiterei J (tn partea slang~ a radiografiei) ~i sub forma literei C (tn partea dreapt~ a radiografiei); ca 0 Iinie groasa radioopa~. localizat~ deasupra varfurilor primului sau celui de-al doilea molar superior

Meatul acustic extern este orificiul de ie~ire al canalului auditiv din craniu ,se poate observa cateodata posterior de fosa glenoida Radiologic apare ca 0 zona rotunda-ovoida radiotransparenta.

 Baza craniului, (norma bazala) ~i fosa ei mijlocie va aparea superior de arcada zigomatica in partea superioara a radiografiei.

Orbita apare radiografic ca 0 zona circulara radiotransparenta localizata superior de sinusul maxilar, delimitata de 0 linie subtire radioopaca.

Inferior marginii infraorbitale deasupra fosei canine se a1lft gaura infraorbitalfl care reprezintft exteriorizarea canalului infraorbital

 Baza craniului, (norma bazala) ~i fosa ei mijlocie va aparea superior de arcada zigomatica in partea superioara a radiografiei.

Orbita apare radiografic ca 0 zona circulara radiotransparenta localizata superior de sinusul maxilar, delimitata de 0 linie subtire radioopaca.

Inferior marginii infraorbitale deasupra fosei canine se afla gaura infraorbita~ care reprezinta exteriorizarea canalului infraorbital

 Palatul dur este intotdeauna identificabil pe radiografia panoramica ca 0 banda groasa radioopaca Uneori, se observa 0 Iinie dubla prin suprapunerea imaginii fantomei contralaterale, aceasta aparand ca o Iinie localizata superior de palatul dur propriu-zis

La 5% - 10% din populatie, se poate identifica 0 ingroare a osului palatin pe Iinie median~ corespunz~toare suturii palatinale mediane, numit~ "torus palatinus". Acesta se poate identifica pe radiografia panoramica ca fiind un plus de opacitate de intensitate mare, osoas~ situat~ transversal.

Condilul mandibulei se afl~ localizat Tnfosa mandibular~ (glenoid~) a osului temporal cu care particip~ la formare articula~ei temporomandibulate impreun~ cu tuberculul articular

Procesul coronoid al Il'IIndibulei este 0 proeminenta triunghilara ubtire care continua uperior marginea Interioara a ramurei mandibulei.

Cresta formata intre condil i procesul coronoid se numete creasta sigmoida, corespunde incizurii mandibulare Aceasta imagine radiotransparenta e datDrata reliefului Llfor concav al fetei mediale a ramurei mandibulare i poarta denumirea de "depresiunea slgmoida mediala" Pe imaginea radiologica procesul coronoid al mandibulei este aliniat cu arcul zlgomatic i cu lama pterigoideana laterala I osului sfenoid. Aceasta inseamna ca uneori 2 sau mai multe din aceste elemente pot fi suprapuse radiografic. Suprapunerea lamei pterigoidiene pe procesul coronoid poate sa creeze 0 Imagine falsa de fractura a procesului coronoid.

 Ramura mandibulei este por\iunea verticala a mandibulei, care alcatuie!ite partea ei posterioara

Procesul stiloid este o prelungire subtire caudala a osului temporal

Distal de mandibula cele mai periferice structuri care apar in radiografia panoramica sunt vertebrele cervicale ale coloanei vertebra Ie.

 Canalul mandibular este 0 structura vizibila radiografic prin care trec nervul alveolar inferior i artera omonima. Acest canal incepe in mijlocul ramurei mandibulei corespunzator spinei mandibulare sau a ligulei. Orificiul superficial al canalului mandibular este denumita orificiul mandibular.

 Canalul mandibular se intinde prin corpul mandibulei sub radacinile dintilor molari pentru a se deschide apoi ventral pe suprafata anterioara a corpului mandibulei prin gaura mentoniera

Indentificarea gaurii mentoniere este importanta deoarece aparitia ei poate adesea imita patologii ale varfului primului sau celui de al doilea premolar.

Fosa submandibulanl
este 0 depresiune rotunjita in pertelui lingual al corpului mandibulei.

Uniamilohioidiana, traverseaza oblic fata linguala a corpuluimandibulei separand anatomic fosa glandei sublingualesituata deasupra plan~eului bucal (mai pu~n evidenta) de fosa glandei submandibulare situatsdedesuptul plan~eului bucal.

mandibulei
(mentoniem) sunt forma~uni osoase mici (patru) aflate Tn portiunea finguala a mandibulei, adiacenUi Ia Iinia mediana.

 Hioidul, format dintrun corp i dou~ perechi simetrice de prelungiri numite coarne (mari i mici) se g~ete localizat la nivelul regiunii anterioare a gatului.

STRUCTURI CART ILAG INOASE

Epiglota - este vazuta ca un arc slab radioopac omogen prezenta inferior de corpul mandibulei. Cartilajul tiroidian este localizat anterior coloanel vertebrale In regiunea omotraheala i apare ca 0 banda slab radioopaca orientata vertical, lateral de epiglota.
A

Show FeauJ(e

ARTEFACTE DE CAUZA ANATOMIC:A

limba poate genera 0 serie de artefacte cu pozitie variabila datorita poz~iei ei variabile in cavitatea bucala, pacienVi ne fiind instruiti sa pozitioneze limba paralel cu plan~eul bucal.

 Alt tesut moale ~i dens ce poate fi identificat este reprezentat de lobul urechii. Aspectul sau radiografic este mai putin radioopac ~i de obicei mai scazut decat procesul mastoidian

De asemenea pot fi identificate nasul extern ~i buzele.

Dispozitive pentru sustinerea barbiei pacientului, se vitualizeaza ca imagini radioopace bine delimitate cilindrice ocupind pozitie mediana. Piese de contention are laterale

loma ramurei dibulare opuse

Proemineta exagerata cu concavitate a mentonului poategenera 0 imagine asemanatoare uni chist mandibular.

NERVUL TRIGEMEN(V)

Trigemenul

este un nerv cranian mixt: - senzitiv pentru regiunile faciale - motor pentru mu~chii masticatori

informatia senzoriala a fetei este procesata pe cl!ii nervoase paralele de cl!itre sistemul nerves central In traiectul sau periferic nervul trigemen prime~te numeroase ramuri anastomotice simpatice ~i parasimpatice provenind din maduva (simpaticul cervical) sau din nucleii vegetativi ai nervului intermediar Wrisberg, care i se alaturl!i ~i se distribuie la nivelul fetei.

Trigemenul
ORIGINEA REAL.A:
- trunchiul cerebral - primele segmente cervicale

nucleul tractului

mezencefalic

- proprioceptival aparatului masticator

nucleul motor(masticator)

- somatomotor pt m. masticatori

nucleul senzitiv principal - somatosenzitiv, discriminativ pt pielea ~i mucoasa fetei nucleul tractului spinal protopatic algotermic al capului

Trigemenul
ORIGINEA APARENTA:
pe fala anterioarA a puntii, la Iimita dintre piramida pontinA ~i pedunculul cerebelar mijlociu, la nivelul unde treimea superioarA a acesteia Int4lne~te cele doull treimi post. r6dacina senzitiv8 - groas8, lateral (radix sensoria) rAdAcina motorie - subtire, medial (radix motoria) Ganglionul senzitiv trigeminal GASSER(ganglion trigeminale) de formA semilunarA, situat In dedublarea durei mater, in impresiunea trigeminala a stancii

Trig em enul
Ganglionul senzitiv trigeminal GASSER:
este intercalat pe traiectul fibrelor epicritice ~i termoalgice ale rAdllcinii senzitive formA semilunara, cu concavitatea posterior

marginea concav8 coresp. rAd senzitive ~i marginea convexA dA na,tere celor 3 ramuri terminale Iocalizet in cawmul trigeminal cawmullui Meckel, dedublare durei mater

=
a

Trig em enul
Fibrele senzitive descind An fiecare din cele 3 ramuri terminale ale nerwlui. Corpul celular al protoneuronului este situat in ganglionul trigeminal sensiblitatea exteroceptivA a: mucoaselor, conjunctivei, sacului lacrimal, nazale, sinusurile paranazale, cavitAtii bucale ~i dintilor sensiblitatea proprioceptivA a: ai felei, m. masticatori ~i cavitAtii

m. cavitatii bucale, m. piel~i a articulatiei temporomandibulare

Fibrele motorii prin traiectul n. mandibular sunt destinate m. pterigoidian medial ~i lateral, temporal, maseter, tensor a I timpanului, tensor al vAlului palatin, milohioidian ~i pantecul anterior al m. digastric Fibre secretorii, prin conexiuni pentru gl. parotidA, submandibularA subiingualA ~i fibre simpatice vasomotorii. ~i

Trigemenul
n. Oftalmic(V1} - somatosenzitiv se distribuie la tegumentele frontale pana la vertex, pleoapa superioara, partea posterioara a nasului, globul ocular, comee, conjunctiva, mucoasa sinusurilor frontal, sfenoidal ~i etmoidal, 0 parte din mucoasa nazala, precum ~i la unele portiuni ale durei mater, la sinusul cavernos ~i la por\iunea anlerioara a sinusului longitudinal superior. n. Maxilar(V2) - somatosenzitiv inerveaza regiunea geniana, aripa nasului, buza superioara, 0 parte din mucoasa nazala, sinusul maxilar, bolla palalina, amigdalele, gingia maxilara ~i dintii maxilarului. n. Mandibular(V3) - motor, proprioceptiv, somatosenzitiv teritoriul senziliv al nervului mandibular cuprinde regiunea temporala, regiunea maseterina superioara, barbia, mucoasa jugala, mucoasa buzei superioare. Inerveaza de asemenea plan~eul bucal, gingia mandibulei, din~i mandibulari ~icele doua treimi anterioare ale limbii.

Trigemenul
Nervuloftalmic(Vl):

Trig em enul

se deta~azll trigeminale

din ganglionul

trigeminal,

strllbate

tunelul

medial al cavitatii

comunicare:
fisura orbitala superioara

traiect:
- strabate tunelul medial al cavitatii trigeminale - segment intracavernos in portiunea laterala a sinusului cavemos - inainte sa patrunds in orbits se divide in 3 ramuri principale - segment intraorbital ata~at tavanului

Trigemenul

8Zl fisuraorbitalii superioarii ~ise angajeazii in spatiul dintre . ,i fata superioarii a mu~chiului ridicAtor al pleoapei superioare.

dMde In:
supratrochlear: situatmedial trece superior de trohlea m oblic superior pi tegumentelereg. frontale, teg. unghiului palpebral ~i conjunctivA . supraorbital: situatlateral pentru tegumentul fronto-parietal se bifurcAin douii ramuri: ramurA lateralA ramurii medialii

Trigemenul
lIIZocilar. ndeIn orbiUipri'l portiunea medialA a FSO ~i traverseazA inelul oscornun,trece superior de nervul optic pt a se piasa In contact cu ilteroarAa m.drept superior ~i a ajunge in contact cu peretele medial al i Ins~d artera oftalmicii

n. ciliari lungi: in numiir de 2-3 superior de n. optic penetreazA sclera ~i inerveazA cornea n. etrnoidal posterior: traverseazii orificiul omonim mucoasa celulelor etmoidale posterioare sinusul sfenoidal

Trigemenul
ul oftalmic - ramuri:
n. etrnoidal anterior: prima ramurii terminalii trece prin gaura ~i canalul etmoidal anterior parcurge suprafata lamei cibroase a osului etmoidal celulele etrnoidale anterioare ~i sinusul frontal.se terminii: r. nazale inteme, mediale ~i laterale pt. mucoasa cavitiitii nazale r. nazale exteme.: pt. pielea nasului

n. infratrohlear. a deua ramurii terminal/! a n. nazociliar la unghiul medial al orbitei, inerveazii conjunctiva ~i pielea pleoapelor(r. palpebrale)

Trigemenul
Nervul ottalmic - ramuri:
n. lacrimal: de la origine se orienteaza anterior ~isuperior ~i traverseaza portiunea laterala{ingustata) a FOS. in orbita se plaseaza in vecinatatea peretelui lateral. superior dr marginea superioara a m.drept lateral pl!ma la nivelul glandei lacrimale pe care 0 traverseaza ~i se termina in unghiullateral al pleoapei superioare

r. comunicanta cu n. zigomatic:. fibrele parasimpatice din acesta sunt transferate nervului lacrimal pentru gland a lacrimala

Trigemenul

Trigemenul

Trig em enul

comunicare: Dlura rotundA traiect: se orienteazA anterior de-a lungul portiunii interioare a peretelui Illel8lal sinusului cavern os, traverseazA gaura rotundA in tosa pterigopalatinA pe care 0 lraverseazA apoi lateral prin FOI, pAtrunde Tn orbitA lise p1aseazAin ~ntul infraorbital!ii apoi canalul infraorbital devenind n.i1fraorbital!ii apoi gaura infraorbitala de la nivelul tetei anterioare a maxilei

Trigemenul
Nervulmaxilar - ramuri:
r. meningee mijlocie: din portimea in~iala a traiectului n.maxilar Tnainte de ll8ura rotundA !ii insote!ite artera omonima !ii este destin at durei mater encefalice de la nivelul fosei craniene mi~ocii r. ganglionare: doua pentru ganglionul pterigopalatin cu fibre vegetative orbilei

netrigeminale pl glanda lacrimala!ii

fibre senzitive

pentrul periostul

n. zigomatic: se degajeaza in tosa pterigopalatins, trece prin fisura orbitals inferioarAla orificiul zigornaticoorbitallateral de n.infraorbital unde se bifurca: r. zigomaticotemporal~ traverseaza canalul osului zigomatic pl1l8sindu-l prin gaura zigomaticotemporalii de la nivelul fetei temporale a osuluizigornatic pentru a patrunde in fosa temporala participand la inervatia pielii regiunii temporale r. zigomaticofacial~ prin gaura zigomaticofaciala Iegumentele regiunii zigomatice !ii inerveaz8

Trigemenul
n. pterigopalatini: AJJ origilea in fosa pterigopalatina,

formand

mai multe miinunchiuri

r. nazale posterioare trec prin orificiul sfenopalatin la partea posterioarA a mucoasei nazale(r. superioare !ii interioare mediale !ii laterale). inerveazAcornetele nazale, meatul superior!ii mijlociu,septul nazal !ii peretele superior al cavitatii nazale n. nazopalatin de la ganglionul pterigopalatin se orienteazs transversal, traverseazii gaura sfenopalatina pentru a ajunge la nivelul mucoasei cavitatii nazaled escinzand anterior!ii inferior pan A la canalul incisiv in care pl1trunde.Se terminA in doua ramuri: n. nazopalatin lung din care iua na!itere n. nazopalatini scur1i din care iau na!itere ramuri septale nazale ramuri nazale laterale !ii ramuri ale sinusului maxilar

Trigemenul
n. faringian: din portiunea posterioarii a ganglionului pterigopalatin. Traverseazii eanalul palatovaginal impreunii eu ramura farigianc'l a arterei maxilare. Inerveazc'l mueoasa etajului nazal al faringelui, situatii posterior de tUba auditivii n. palatin mare: coboarA prin eanalul palatin mare ~i prin orifieiul aeestuia la nivelul palatului dur, de unde se orienteazA anterior panA la nivelul dintilor ineisivL Inerveazii gingiile, mueoasa ~i glandele palatului dur n. palatini mici: in numAr de 2-3 tree prin orificiile palatine miei la palatul moale(vAlul palatin) unde se terminA, inerviind uvula ~i tonsilele palatine prin ramuri tonsilare

Trig em enul
Nervul maxilar - ramuri:
r. alveolar~ superior posterior: Tnnumc'lrde 2-3, au originea in fosa pterigopalatinii, coboarA pe tuberozitatea maxilei, pAtrund prin orifieiile alveolare ale maxilei, partieipand la formarea p1exuluidentar superior (plexul dental superior) r. dentare superioare pentru pentru rc'ldc'leinile dintilor r. gingivale superioare pentru gingie n. infraorbital: Continua nervul maxilar, treee prin fisura orbitalA inferioarA;in ~antul, apoi in eanaJul infraorbital ~i se terminii in jurul orifieiului infraorbital. Emite: r. alveolara superioara mijlocie se desprinde in ~antul infraorbital ~i prin plexul dentar superior, este destin at premolarilor ~i gingiei aeestora r. alveolara superioara anterioara filete din eanalul infraorbital de pe fata orbitalc'!a eorpului maxileL Coboarc'! pe peretele anterior al sinusului maxilar. inerveazii sinusul maxilar ~i dintii frontali

Trigemenul

pc'!rc'!se~te eanalul infraorbital prin gaura infraorbitalc'!,traversiind spatiul dintre m.ridiec'!toral unghiului buzei superioare ~i m.ridiec'!toral unghiului gurii pentru a se termina impc'lrtindu-se in buehetul infraorbital: r. palpebrale inferioare r. nazale externe pt aripa nasului r. nazale interne pt vestibulul nazal r. labiale superioare pt buza superioarc'l ~igingia aferenta

Trigemenul

tIN plerigopalafinl.

anterior de canafuf pfengOOian, In YC'Ci/lp/a/eo

opalaline ~i inferior de nervul maxilar. Icepartine nervului maxilar

Trigemenul

R._
postedoare supedoare IIiIE!lllle

N.tam,,~

+-----i. -'op IIn.

-N.

nezopal .,

R._
N.

:.-:o:.e
pailltin. mare . neule pollilr.

meclaIe_ _

Trig em enul

Trigemenul
Nervul mandibular(V3):

Trigemenul
Nervul mandibular(V3):

inervea:re dintii ~i gingia mandibulara, tegumentele regiunilor termporala, parotidomaseterica ~i bucala, buza inferioara, 0 parte din pavilionul auricular, m. masticatori ~i mucoasa portiunii anterioare a limbii ~i a plan~ului cavitatii bucale comunicare: gaura oval~ traiect: ia na~tere prin daus radaeini, una senzitiva mai voluminoass ee se desprinde di'l ganglionul trigeminal ~i 0 rad~cina motorie situata inferior de prcedenta. Treee pri'l gauta oval~ pt a ajunge in fosa infratemporaJa, printre m.pterigoidieni(medial ~i lateral). Dup~ ie~irea din g.ovalA se ramificl1iin ramuri senzitive ~i motorii

Trig em enul
Nervul mandibular - ramuri motorii:
n. maseterin: se orienteaza lateral, superior de m.pterigoidian lateral ~i anterior de ATM. Treee prin seizura mandibulari!i la mu~ehiul maseter~i la ATM n. temporali profunzi in num~r de 2, degajati deseori impreuni!i cu alte ramuri mandibulare, urci!i la nivelul fosei temp orale unde se plaseaza in contact cu fata profund~ a mu~chiului temporal, divizandu-se intr-o ramura anterioara ~i alte post. n. pterigoidian lateral se insinueazi!i frecvent intre cele doui!i fascicule ale m.pterigoidian lateral pe eare inerveaza abordand fata profunda

n. pterigoidian medial pentru muschiul cu acela~ nume

Trigemenul
Nervul mandibular - ramuri motorii:
n.milohioidian ilna~terein spatiul pterigomandibular, inainte ca acesta sa patrunda in gluramandibulei.Traverseaza ligamentul sfenomandibular, descinde in potul de pe fata mediala a capului mandibulei, apoi inferior de linia mlohioidiana pt a se paisa pe fata interioara a m.milohioidian unde se fermnl inervand-ul in plus ~i pantecele anterior al digastricului n.tensor al virllului palatin rIImurleferenta destinata inervatiei m.tensor al valului palatin. Din fibre caretraversaza ganglionul otic tara sa faca sinapsa n.tensor al timpanului rIImurleferenta destinata inervatiei m.tensor al timpanului

Trigemenul
Nervul mandibular - ramuri senzitive:
r. meningee(nervul spines): rIImura recurenta pentru dura mater ia na~tere la nivelul fosei infratemporale $i penetreazacavitatea craniana prin gaura spinoasa insotind traiectul arterei meningee mijlocii ~i apoi se imparte in doua ramuri n.bucal: destinat inervatiei tegumentelor ~i mucoasei bucale adiacente m.buccinator. delaorgineasa se orienteaza anterior, treee intre cele doua capete ale m.pterigoidian lateral, pentru a deseinde apoi de-a lungul marginii anterioare a tendonuluim.temporal ~i a atinge fata laterala a m.buccinator. Ramuri: ramuri superficiale cutanate ramuri superficiale mueoase ee inerveaza mucoasa bucala ~i gingia

Trigemenul
Nervul mandibular - ramuri senzitive:
n.auriculotemporal: originea prin 2 radaeini ce ineadreaza artera meningeana mijlocie; trece medialde colul mandibulei ~iurea prin glanda parotida la pielea regiunii temperale. Inerveaza meatul acustic extem, tegumentele pavilionului auricular ~i ale regiunii temporale. Emile: n. meatul acustic extern - intre portiunea osoasa ~i catilaginoasa a meatuluiacustic extern r. pentru membrana timpanului r. parotidiene n. auriculari anteriori - inerveaza pielea tragusului ~i uneori 0 portiunea helixului r. temporali superficiali -Ia nivelul pielii regiunii temporale ~i se anastomozeazacu ramuri ale facialului, n.frontal ~i n.occipital mare

Trig em enul
n.lingual: pt. inervatia mucoasei por1iunii anterioare a limbii, a plan!ieului cavitiitii bucale !ii a gingiei mandibulare. Voluminos, nervullingual ia na!itere din nervul mandibular in fosa infratemporalii. Traiect curb, prin spatiul interpterigoidian nivella care se une!ite cu coarda timpanului, striibate spatiul pterigomandibular cu traiect concav, paralel cu traiectul nervului alveolar inferior. striibate regiunea submandibularii prin defileul hioglosomilohioidian !ii apoi in loja sublinguala incru!iiseaza ductul submandibular. Emite: n. sublingual pentru loja!ii glanda omonimii r. linguale pentru mucoasa Iimbii r. pentru istrnul faringian pentru mucoasa valului palatin, tonsilei palatine!ii por1iunii posterioare a plan!ieului bucal r. comunicante hipoglos r. comunicantii coarda timpanului - fibre senzoriale gustative!ii fibre parasimpatice secretorii pentru glanda submandibularii !ii sublingualii

Trigemenul
n. alveolar inferior: cea mai voluminoasii ramurii, ia na!itere in fosa infratemporalii, striibate spatiul interpterigoidian, lateral de n. lingual !ii incruci!ieazii artera maxilarii !ii coarda timpanului. Prin spatiul pterigomandibular vine in raport cu artera meningee m,locie!ii micii, intrii in canalul mandibular prin gaura mandibularii, marginitii anterior de lingula mandibulei sau spina lui SPIX. in reg.mandibularii n.alveolar inferior este plasat in canalul mandibulei pe care i1piirase!ite la gaura mentonierii. Prezintii ramuri: r. dentare inferioare in numiir variat, se anostomozeazc1i,formand plexul dentar inferior(p1exus dentalis inferior), ramuri destinate dintilor inferiori !ii fiecare ramurii piitrunde prin gaura apexului dentar. r. gingivale inferioare pentru gingia arcadei dentare inferioare

I;

Trig em enul
n. mental: ramurii terminalii arborizatii a nervului alveolar inferior, destinatc1ipielii mentonului!ii a buzei inferioare!ii ia na!itere la nivelul giiurii mentale, niverla care se imparte in:

Trigemenul
Nervulmandibular - ramuri senzitive:
ggl otic:
ggl parasimpatic

s~ual in losa infratemporalii, illerior de gaura ovalii morfologic ata~at nervului mandibular func~onal apartine nervului glosofaringian

Trig em enul

Trigemenul

 Are 0 actiune directa pe receptorii ~i terminatiile nervoase. Este strict limitata la teritoriul pe care se intervine ~i nu influenteaza starea de con~tienta.

 Suprima sensibilitatea durerosa prin blocarea temporara a receptorilor senzitivi, oprind influxul nervos senzitiv periferic spre sistemul nervos central. Asepsia locului de punctie obligatorie inaintea oricarei tehnici exo/endoorale.

Exista mai multe mijloace

ANESTEZIALOCALA PRIN REFRIGERATJE ANESTEZIATOPICA/SUPERFICIALA ~I DE CONTACT

ANESTEZIALOCALA PRIN INFILTRATJE ANESTEZIAPLEXALA ANESTEZIAINTRALIGAMENTARA ANESTEZIAINTRAOSOASA

ANESTEZIA PRIN REFRIGERA TIE: ,

se utilizeaza in interventii de scurta durata Exemplu: - anestezia dintilor temorari, procese de rizaliza - se utilizeaza in extractia dintilor mobili - in deschiderea abceselor vestibulare.

ANESTEZIA PRIN REFRIGERA TIE ,

Produce 0 refrigeratie a tesutului asupra caruia este pulverizat. Metoda consta in pulverizarea unui lichid volatil, Freon, Kelen, Farmetin.

,I

ANESTEZIA PRIN REFRIGERA TIE ,

Dezavantajele folosirii kelenului: distensia tusuturilor provoaca durere intarete tesuturile i face dificila interventia anestezia prelungita prin procesul de congelare provoaca necroze locale proiectia substantei pe dintii vitali i carii provoaca dureri intense

I
I

ANESTEZIA PRIN REFRIGERATIE ,

Dezavantajele folosirii kelenului: congelarea i decongelarea poate provoca durere provocare de ischemii ce pot duce la necroza pot induce keratoconjunctivite, leziuni oculare ireversibile este uor inflamabil, poate provoca accidente

ANESTEZIA PRIN REFRIGERA TIE ,

Tehnica~
Se acopera ochii cu un camp steril pentru a evita pulverizarea pe cornee, deoarece provoaca leziuni ireversibile. Regiunea pe care se intervine se va izola de saliva (rulouri, aspirator). Jetul se proiecteaza de la 30-40 mm pana ce se constata ca regiunea s-a albit. Cand regiunea s-a albit inseamna ca interventia poate in cepe.

ANESTEZIA TOPICNSUPERFICIALA CONTACT

- DE

Reprezinta aplicarea substantei anestezice prin badijonare, imbibitie, pulverizare.

ANESTEZIA TOPICA.JSUPERFICIALA. - DE CONTACT

lichid (solutia de cocaina 10%, xilocaina 5-10%) paste (contralgin, contralgan) pulbere, pulverizabila (spray: lidocain, gingicain)

ANESTEZIA TOPICA.JSUPERFICIALA. - DE CONTACT

Anestezia prin badijonaj:
este stict superficiala, intereseaza doar mucoasa, este 0 anestezie simpla !?i uzuala

Se folose~te pentru:
anestezia gingiei fixe, adaptari subgingivale de microproteze, pentru a face 0 lustruire a unei obturatii de colet, inaintea anesteziei plexale.

ANESTEZIA TOPICAJSUPERFICIALA. CONTACT

- DE

-indepartatea depozitelor -uscare, degresare cu eter -izolare cu rulouri -buleta cu solutie anestezica 1% se face masaj aproximativ 1 minut -rezulta disparitia durerii, gustului, sensibilitatii termice aprox. 10 min

Anestezia prin imbibitie

este 0 anestezie de suprafata pentru anestezia unor filete nervoase situate mai profund (nerv lingual, nerv nazopalatin) se utilizeaza cocaina 10%, sau xilina 510%

pentru anestezia mucoasei fixe se aplica de-a lungul coletului un tampon imbibat in solutie anestezica, iar dupa 2-3 minute rezulta anestezia

Anestezia prin pulverizare

este 0 metoda comuna, u~or de exercitat, de manipulat

Tehnidi:
izolarea zonei, uscare cu comprese se pulverizeaza de la apoximativ 2030mm distanta ~i se aplica pe locul interesat.

ANESTEZIA INTRALIGAMENTARA
Este 0 anestezie rar utilizata in practica, fiind de regula 0 anestezie de completare cand anestezia plexala sau tronculara nu are efect. Ea ofera 0 anestezie pulpara !?i a tesuturilor moi intr-o zona foarte limitata.

ANESTEZIA INTRALIGAMENTARA
Nervii anesteziati sunt : ramuri terminale, plexale, de la nivelul apexurilor dentare. Zonele anesteziate sunt : tesuturile moi gingivale, periodontale, pulpare, periapicale.

ANESTEZIA INTRALIGAMENTARA
Indicatii:
De regula, se face numai la mandibula atunci cand anestezia este limitata: in tratamentul dintilor permanenti la copii in anestezia pulpara la 1-2 dinti in tratamentul unor dinti izolati pe arcada inferioara ca metoda de testare in caz de nevralgie trigeminala cand anestezia tronculara nu este indicata

ANESTEZIA INTRALIGAMENTARA
Contraindicatii : In infectii ~i inflamatii la locul injectarii la dintii temporari

ANESTEZIA INTRALIGAMENTARA.
Avantaje: instalare rapida, mai putin traumatica decat anestezia tronculara, evita anestezia buzei, limbii ~i partilor moi, este favorabila la copii pentru tratament dentar ~i parodontal, pentru extractii unidentare, e necesar 0 doza mica de anestezic.

ANESTEZIA INTRALIGAMENTARA.
Dezavantaje: greu de aplicat la dintii posteriori, presiune excesiva la injectie provocand durere. Complicatii: edem ~i echimoze la locullntepaturii, disconfort crescut.

:
I

!
: :
i

ANESTEZIA INTRALIGAMENTAAA
Repere:
radacina dentara tesuturile parodontale adancimea ~antului gingival

ANESTEZIA INTRALIGAMENTAAA

Anestezia loco-regionala

Anestezia la arcada superioara

ANESTEZIA PLEXALA
Este 0 anestezie supraapexiana, submucoasa, preperiostala. Se folose~te un ac subijre cu bizoul scurt ~i ,in general se administreaza 0 cantitate de aproximativ 1 ml substanta anestezica. Anestezia incisivilor centrali mai poate fi alternata de anestezia transfrenuala.

Periostul Osul Mucoasa vestibulara 1-maximum 2 dinti

Pulpectomii vitale Extractii dentare Rezectii apicale Extirpari de chisturi ,epulide Interventii de chirurgie pre si proprotetica

Anesteziagrup dentar (3-4 dinti) Prezentaunei infectii in teritoriu Prezentaunei corticale groase ( M1)

Punctie in vestibulul bucal,mucoasa mobila sau mucoasa mobila

pasiv

Bizoul acului paralel cu osul Directia acului -oblica, orientata deasupra apexului (mezial si distal) 1-2 ml

Anestezia NERVULUI ALVEOLAR SUPERO-POSTERIOR

Anestezia NERVULUI ALVEOLAR

SUPERO-POSTERlOR
Indicatii: anestezierea mucoasei vestibulare ~i a periostului distal de creasta zigomatoalveolara anestezia molarilor 1, 2 ~i 3, care se practica pentru prepararea cavitatilor, pentru extractii, ~Iefuiri de bonturi ~i pulpectomii anestezia osului alveolar din dreptul molarilor 1, 2 ~i 3 anestezia peretelui posterior a sinusului
m~yil~r ~i
mll~n~~~

~inll~~I~

Anestezia NERVULUI ALVEOLAR

SUPERO-POSTERIOR
1I.\a't not,h~t;1.a1'lll."trlMot':tC" the
tNSiobucC,1I' tN'(;tl.&l) f'OOtOll~ I' "'~\

not~!v..l\'S .~hetlu

mestobucc,.1 f'OO( of rhe 1m",lI"f)PlOtir

Anestezia NERVULUI ALVEOLAR

SUPERO-POSTERIOR
Via) not ~h"I1' s anesthetize mesiobuccal rool oi t~ 1" ma),dla" molar

the

Anestezia NERVULUI ALVEOLAR SUPERO-POSTERIOR

Contraind icati i: procese inflamatoare locale in cazul de coagulopatii, deoarece apare riscul inteparii plexului venos pterigoidian, risc hemoragic in cazul de formatiuni proliferative (tumorale) gingivo-alveolare situate in vecinatatea tuberozitatii in caz de trismus !?ilimitare a deschiderii cavitatii

Anestezia NERVULUI ALVEOLAR SUPERO-POSTERIOR

Metode alternative la acest tip de anestezie: Anestezia tronculara bazala, s-a renuntat la aceasta anestezie Anestezia plexala, exceptand molarul 1 datorita prezentei crestei zigomatoalveolara, deoarece osul compact din aceasta regiune nu permite penetratia anestezicului

il
I
I

Anestezia NERVULUI ALVEOLAR SUPERO-POSTERIOR

Tehnica: se poate efectua pe cale: endo-orala sau cutanata