Sunteți pe pagina 1din 11

SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

DISCIPLINA:NURSING IN ONCOLOGIE CURSUL NR VI

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCERE DIGESTIVE Cancerele gastro-intestinale reprezinta circa 19% din toate cancerele viscerale si circa 24%din decesele din cancer. Chirurgia ramane cel mai important mijloc terapeutic, dar chimio- si radioterapia fac parte din strategia terapeutica. Cancerul esofagian este o afectiune fatala in majoritatea cazurilor. Mortalitatea inalta rivalizeaza cu cea a cancerului pancreatic si este de circa 4 ori mai crescuta fata de cea prin cancerele rectale. Factorii de risc retinuti actual sunt consumul cronic de alcool si fumatul, infectiile cu Human Papiloma Virus (HPV), dieta neechilibrata bogata in proteine si saraca in calorii. Carcinomul esofagian este o neoplazie cu prognostic foarte grav. Supravietuirea medie nu depaseste 12 luni, iar la 5 ani mai putin de 10% din pacienti raman in viata. Atunci cand tumora este diagnosticata in stadiile initiale si cand posibilitatea de rezectie completa este crescuta, supravietuirea la 5 ani creste cu 20-25%. Neoplasmul gastric apare mai frecvent la barbati, dar odata diagnosticat cancerul, mortalitatea este identica pentru ambele sexe. Principalii factori asociati cu riscul crescut de cancer gastric sunt factorii nutritionali (consumul scazut de grasimi si proteine, consumul de varza, consumul de carne sau peste sarat, consumul crescut de nitrati, dieta saraca in vitaminele A si C, dieta bogata in hidrocarbonate), factorii de mediu (preparare insuficienta a mancarii, lipsa refrigerarii, dieta saraca hidrica, profesia, fumatul), factorii sociali (conditie sociala precara), factori iatrogeni (infectia cu HELICOBACTER PYLORI), factori genetici. Exceza chirurgicala (gastrectomia totala sau partiala) ramane elementul terapeutic major.

Cancerele gastrice sunt chimiosensibile, dar eficacitatea CHT este demonstrata mai clar doar in boala metastatica/inextirpabila: incetineste aparitia simptomelor, amelioreaza calitatea vietii, dar beneficiul de supravietuire ramane redus (prelungeste viata cu circa 6 luni). Rezultatele terapeutice actuale in neoplasmele nesatisfacatoare. Rata de supravietuire este de 5 ani. gastrice raman

Cancerele sau neoplasmele colorectale reprezinta a doua cauza de mortalitate pirn cancer, in fiecare an inregistrandu-se in SUA si Europa circa 1 milion de noi cazuri si 500000 de decese (10-15% din toate neoplaziile diagnosticate). Factorii de risc incriminati in neoplasmele colorectale sunt dieta neechilibrata, factorul genetic, fumatul, expunerea la azbest si infectiile virale cu papiloma virusuri. Chirurgia este modalitatea terapeutica principala in cancerele colorectale. ROLUL ASISTENTULUI NEOPLASMELOR DIGESTIVE MEDICAL IN INGRIJIREA

Asistentul medical care va ingriji pacientii cu neoplasme digestive va fi confruntat cu urmatoarele probleme care necesita interventii adecvate: 1. Potential de alterare a tranzitului intestinal datorita modificarilor chirurgicale in anatomia normala si in functia gastro-intestinala. Prezenta sondelor de gastro/jejunostomie reprezinta un impediment major care reaminteste pacientului permanent boala severa. Montarea drenajului biliar este o masura paliativa de combatere a icterului. Insuficienta pancreatica datorita fie tumorii fie rezectiei pancreatice, cauzeaza steatoree si necesita tratament de substitutie cu enzime orale odata cu alimentatia. Neoplasmele colorectale determina alterari majore in eliminarea materiilor fecale. Prezenta anusului iliac reprezinta o alterare majora a imaginii corporale.

Prezenta sondelor, drenajelor, colostomei impune pacientului un anumit regim de viata, igiena personala si cunostinte care trebuiesc aplicate pentru mentinerea functionalitatii si securitatii individuale. Interventiile asistentului medical vor consta in: Monitorizarea frecventei scaunelor si a consistentei acestora. Va administra la indicatia medicului agenti antidiareici. Va recomanda tipuri de dieta alimentara bogata in fibre si agenti de volum care sa absoarba lichidul si sa confere consistenta materiilor fecale. Va educa pacientul in ingrijirea colostomei: Va recomanda tipul de colostoma; ileostomele dreneaza intermitent si neprevizibil, necesitand un inel pentru purtare si ingrijirea speciala a pielii din jur. Stoma la nivelul colonului sigmoid este exact invers: nu necesita un inel de purtare, iar fecalele sunt stimulate la intervale de timp planificate prin instilarea fluidului in stoma. Educarea eliminarilor materiilor fecale va depinde de localizarea colostomei. Gradul dezechilibrului hidro-electrolitic va depinde de localizarea stomei (ileostomele determina tulburari electolitice si nutritionale mai severe). Unele colostome sunt permanente; altele pot fi suprimate dupa vindecarea intestinului rezecat. Majoritatea sunt reversibile la aproximativ 2-5 luni dupa chirurgia initiala. Va evalua simptomele si semenele de ocluzie intestinala, perforatie tumorala sau a aderentelor, durerea abdominala/sensibilitate, distensia abdomenului, absenta materiilor fecale, absenta zgomotelor intestinale, greturile si varsaturile, hipertensiune, tahicardie, confuzie, amilaza crescute. 2. Alterarea starii de nutritie Starea de nutritie a pacientului va fi afectata de alimentatia necorespunzatoare cu necesitatile, anorexie, satietatea precoce, distensia abdominala, evolutia bolii, tratament si cresterea necesitatilor metabolice. Pacientii cu tumori gastro-intestinale prezinta, in general pierderea poftei de mancare ca rezultat a invaziei tumorale in structuri sau lumenul intestinal sau

ca o consecinta a tratamentului (chirurgical, CHT si/sau RT) sau cresterea presiunii abdominale prin ascita. Toate acestea fac dificila mentinerea unei nutritii adecavate. Interventiile asistentului medical vor urmari metinerea statusului de nutritie si combaterea greturilor si varsaturilor. Interventiile asistentului medical pentru mentinerea statusului de nutritie constau in: Interventii practice pentru cresterea apetitului: Se va alege cu atentie locul in care pacientul va manca (aranjarea mesei, mediul atragator). Se vor prefera mesele in colectivitate Meniul va fi variat pentru a creste monotonia; se va recurge la alimente favorite. Se vor prefera alimente usor de consumat: supe, ciorbe, paste. Lichidele se vor consuma de preferinta intre mese (pentru a limita senzatia de satietate). Se evita alimentele cu miros neplacut, se evita fumatul inainte de masa (diminueaza pofta de mancare). Interventii practice pentru modificarea gustului alterarea senzorului gustativ: Chimio si radioterapia determina leziuni celulare la nivelul mucoasei tubului digestiv, mucozita determina modificarea senzatiei de gust (disgeuzie). Anumite modificari de gust sunt temporare si reversibile intr-un anumit spatiu si interval de timp mai lung sau mai scurt. Daca alimentele par fara gust se vor consuma alimente gatite cu arome, sosuri sau mirodenii Daca alimentele par acide se preapara legumele cu sos, fructele cu frisca. Daca alimentele par prea dulci se vor alege deserturi preparate fara zahar, fructe proaspete/conservate sau compoturi, creme fara zahar.

Daca alimentele prezinta un gust metalic se vor prefera pestele, ouale, produsele lactate, iar legumele verzi vor fi inlocuite cu cartofi sau orez. Interventii practice in caz de dificultate de a inghiti datorita mucozitei: Chimio si radioterapia pot antrena aparitita tulburarilor de deglutitie: gura uscata, absenta salivei sau saliva vascoasa, candidoza, afte iritante la nivelul tubullui digestiv. Pentru a facilita deglutitia se vor consuma pranzuri semilichide (cu adaos de creme, lapte, maioneza, sosuri, sucuri), preparate maruntite sau mixate. Pentru a calma durerea legata de mucozita se vor propune alimente reci sau inghetate. Pentru a conferi o senzatie placuta gustului se vor prefera bauturile acidulate(suc de lamaie) usor indulcite; in plus, acestea vor diminua saliva. Interventii in caz de constipatie: Constipatia poate fi datorata alimentatiei prelungite, compresiei abdominale, tratamentului cu morfina sau cu derivati, tratamentului cu chimioterapice. Se vor bea suficente lichide pe zi (1-1,5 l/zi):apa aromata, ceaiuri de fructe, supe, sucuri de fructe. Se vor efectua exercitii fizice cand acestea sunt posibile. Alimentatia va contine fibre vegetale: legume verzi fierte, fructe sau legume crude la fiecare pranz. Daca constipatia persisita in ciuda tuturor masurilor, s emai pot utiliza: paine integrala, cereale, prune uscate sau in compot. Exista si contraindicatii, motiv pentru care se va apela la sfatul unui medic dietetician. Interventii in caz de diaree: Este importanta stabilirea cauzei diareii inainte de stabili un regim strict sau neadaptat. Oricare ar fi cauza diareii, se va aplica obligatoriu urmatoarea regula pentru a preveni deshidratarea: SE VA BEA APA IN CANTITATE SUFICIENTA PE TOT PARCURSUL ZILEI!

Interventiile asistentului medical pentru controlul greturilor si varsaturilor Problemele legate de greturi si varsaturi la pacientii cu cancer creeaza mai multe probleme care necesita interventia asistentului medicale. Greturile si varsaturile pot provoca un grad crescut de anxietate, care interfera cu capacitatea pacientului de a mai coopera pentru tratamentele ulterioare. Frecvent, pacientul nu va mai tolera tratamentul activ oncologic (chimo- si radioterapia). Interventii in caz de greturi si varsaturi: Instalarea pacientului intr-un mediu calm, la distanta de vederea si mirosul de mancare Administrarea de mese cantitativ mici, atat cat poate consuma pacientul fara sa fie silit Se evita vederea mancarii care poate precipita voma. Daca este posibil pacientul va fi mutat intr-o camera separata. Tratamentul medicamentos se axeaza pe alegerea antiemeticului cel mai potrivit in cazul respectiv. Va asigura pacientul ca efectele secundare sunt datorate tratamentului si nu bolii. Va inregistra consumul si excretia paceintilor care vomita, efectuand o evidenta zilnica. Va evalua turgorul (starea de consistenta si elasticitate a pielii si a tesutului cutanant) si gradul de umiditate a mucoaselor ca semne de deshidratare Va incuraja consumul de solutii electrolitice peros daca acestea sunt tolerate. Va administra solutii de electroliti perfuzabile daca este necesar pentru evitarea deshidratarii. Dupa vomismente se va astepta 2 ore inainte de a se relua hidratarea orala. Se va instrui pacientul sa inceapa hidratarea cu bucati de gheata sau/si se vor administra ulterior alte lichide evitand produsele lactate pana cand greturile si varsaturile dispar. Va incuraja pacientul sa ia antiemetice cu 30 de minute inaintea meselor.

Va masura greutatea corporala a pacientului cel putin odata pe saptamana. Va mentine o hidratare adecvata. 3. Durerea Este un simptom frecvent in cancerele gastro-intestinale si ramane o problema importanta de ingrijire. Cresterea tumorilor digestive provoaca obstructie sau compresiuni asupra nervilor, vaselor de sange sau alte organe. Asistenta va urmari daca durerea este controlata adecvat. 4. Risc de deshidratare datorat anorexiei, greturilor, varsaturilor, diareii, constipatiei si cresterii pierderii lichidiene si de electroliti la nivelul tubului digestiv sau al colostomei. Orice zona obstruata de la nivelul tubului digestiv poate interfera cu capacitatea pacientului de a mentine ingestia normala, digestia si eliminarea materiilor fecale. Interventiile asistentului medical in caz de obstructie vor consta in: Observarea semnelor de deshidratare: mucoase uscate, pierderea turgor-ului cutanat. Observarea abdomenului (distensie, absenta garguismentelor intestinale), flatus si miscari. Monitorizarea ingestiei de lichide prin monitorizarea greutatii, cantitatii de lichide perfuzabile I.V., excretiei (urina, secretii biliare, excretii de drenaj). Va furniza pacientilor informatii cu privire la sistemul de drenaj, la recunoasterea simptomelor precoce de obstructie a protezelor (reducerea cantitatii de bila eliminata, accentuarea icterului, durere abdominala), va educa pacientul cum sa ingrijeasca stomele la domiciliu. Mentinerea permeabilitatii drenajului, accesului venos, sondelor urinare. Va administra hidratare i.v. cu suplimentare de electroliti, ca si orice forma de nutritie enterala sau parenterala recomandata de medic; pacientul va mentine o hidratare peros adecvata.

5. Limitarea tolerantei la efort Limitarea tolerantei la efort, exprimata clinic prin astenie, letargie si stare de rau este intalnita frecvent la pacientii cu metastaze hepatice. Interventiile asistentului medical in caz de insuficienta hepatica: Va evalua nivelul tolerantei la activitatea fizica, gradul de astenie acuzat de pacient, letargia, senzatia de rau. Va evalua gradul de desfasurare a activitatilor minime pentru igiena personala. Va incuraja reapusul pacientului in caz de astenie importanta. Va recomnda o dieta saraca in proteine. Va incuraja pranzurile frecvente cu cantitati reduse de carbohidrati. Va administra suplimente vitaminice (vit.A., vitamine complex B, C si K). 6. Lezarea integritatii cutanate Lezarea integritatii cutanate este datorata pruritului secundar icterului colestatic, statusului imun compromis, edemului si starii de nutritie nesatisfacatoare. Integritatea cutanata poate fi alterata si datorita procedurilor chirurgicale sau in jurul tuburilor de dren si colostomiilor. Interventiile asistentului medical constau in: Asigurarea integritatii si igienei cutanate, scop in care pacientul si familia vor fi instruiti. Evaluarea gradului de disconfort in relatie cu pruritul si edemul. Se va consemna extensia edemului, se vor aplica masuri de ridicare a extremitatilor cand este posibil. Unghiile mainilor vor fi pastrate cat mai scurrte posibil. Se va instrui pacientul pentru a nu utiliza solutii pe baza de alcool; pot fi utilizate lotiuni emoliente. Se vor aplica creme protectoare in jurul drenajelor sau a stomelor ce pot fi iritante pentru piele.

7. Riscul de leziuni si sangerare Riscul de leziuni si sangerare apare din cauza alterarii mecanismelor de coagulare si a nivelului de cunostinta datorita deteriorarii functiei hepatice (ficatul joaca un rol important in metabolismul proteic si a factorilor de coagulare, protombinei si vitaminei K). Interventiile asistentului medical constau in: Mentinerea integritatii cutanante pana la vindecare. Invatarea pacientului si a familiei acestuia despre tehnica ingrijirii si igienei tegumentelor in timpul tratamentului. Supravegherea aparitiei unor simptome precum: anxietate, balonare epigastrica, astenie, tahicardie, dispnee ce indica semne de sangerare gastro-intestinala. Se vor observa fecalele si constinutul varsaturilor pentru culoare, consitenta si cantitate (testare pentru sangerare oculta). Administrarea vitaminei K conform prescriptiilor. Incurajarea consumului de alimente cu continut mare de vitamina C pentru stimularea absorbtiei vitaminei K. Aprecierea nivelului constientei si reorientarea pacientului daca este necesara. Va supraveghea consumul de lichide si excretia, va aprecia nivelul electrolitilor pentru a preveni deshidratarea si hipokaliemia. Va restrictiona consumul de proteine si va monitoriza nivelul amoniemiei. 8. Respiratie ineficienta Respiratia ineficenta este datorata limitarii miscarilor cutiei toracice, ascitei, hiperamoniemiei cu tulburari ale starii de cunostinta. Lezarea parenchimului hepatic prin cancere primare sau metastatice hepatic lezeaza functia prin obstructie biliara si plaseaza pacientul in situatia de risc pentru insuficienta hepatica, icter, ascita, edeme secundare cu alterarea functiei respiratorii prin pleurezie sau hiperamoniemie hepatica. Interventiile asistentului medical constau in: Va ajuta pacientul in identificarea pozitiilor celor mai confortabile posibile.

Va asista pacientul in mentinerea mobilitatii maxime si in organizarea perioadelor de repaus. Va monitoriza statusul respirator al pacientului si va administra oxigen conform indicatiilor medicului. Va mentine pozitia decliva in cazul paracentezei, va limita miscarile in timpul efectuarii acesteia pentru a preveni perforatiile intestinale.(In cazul efectuarii paracentezei va pregati materialele necesare si va asista medicul). Va utiliza ace de punctie corespunzatoare (tip Cauldwell) pentru minimalizarea riscului de perforatie. Va pregati vasele de colectare a lichidului. In timpul evacuarii va supraveghea semnele vitale mai ales daca se evacueaza cantitati importante de lichide (poate surveni hipotensiunea). Se va efectua o radiografie abdominala pe gol dupa procedura de paracenteza. 9. Risc crescut de infectii/leziuni cutanate din cauza nutritiei deficitare, a prezentei palgilor, a tubilor de dren, altor proceduri invazive sau chirurgiei. Pacientii cu neopalsme gastro-intestinale, ca toti pacientii cu cancer, prezinta risc crescut de infectii din cauza plagii operatorii,care se poate infecta determinand infectii. Riscul crescut de infectii este crescut si de utilizarea tratamentelor oncologice precum radioterapia si chimioterapia care inhiba functia imuna. Interventiile asistentului medical constau in: Instruirea pacientului in administrarea oricarui tip de interventie, sau pregatirea intestinala care necesita internarea preoperatorie. Pacientii cu colostome beneficiaza de o pregatire diferita. Va monitoriza pacientul dupa interventia chirurgicala pentru depistarea semnelor precoce de infectie, incluzand monitorizarea infectilor tractului respirator, urinar, supravegherea infectiilor pe tuburile de dren sau alte mijloace invazive (tuburi de dren, catetere i.v.), cautarea trombozei venoase profunde. Scopul este ca pacientul sa nu prezinte: pneumonie, infectie urinara, fistula, tromboza venoasa profunda sau septicemie.

10. Modificarea imaginii corporale in relatiile cu modificarile anatomice, prezenta tuburilor de dren si/ sau a stomelor. Dupa chirurgia tumorilor gastro-intestinale se produc modificari in functia si excretia continutului intestinal ca si in alte circuite gastro-intestinale precum bila. Sondele de gastrostomie/jejunostomie montate pentru decompresie/nutritie fac dificila tolerarea acestor mnodificari de catre pacient. Interventiile asistentului medical vor consta in: Va explica inaintea interventiei sau procedurii chirurgicale necesitatea si scopul acesteia, care sunt efectele secundare si cum va proceda pacientul pentru a o suporta. Va incuraja pacientul sa-si exprime teama sau anxietatea; va coopta pacientul in actiunea de ingrijire si control. Va incuraja participarea si a altor membri ai familiei ai la procesul de ingrijire al pacientului.

S-ar putea să vă placă și