Sunteți pe pagina 1din 10

Bilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si eliminarea lor din organism.

Bolile chirurgicale, traumatismele, interventia chirurgicala in sine provoaca tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic al organismului, punand in pericol viata pacientilor. Asistenta medicala trebuie sa recunoasca manifestarile acestor dezechilibre pentru a anunta medical si a se lua masurile de corectare necesare. Aportul (ingesta) Bauturi- 1 !! ml Apa din alimente - 1!!! ml Apa metabolica - #!! ml *otal + (!! ml Eliminarea (excreta) "rina- 1#!! ml $espiraie (pl%m&ni) - '(! ml )rin transpiratie - #!! ml )rin fecale - 1(! ml *otal + (!! ml SOLUTII PERFUZABILE - tabel Denumirea solutiei Forma de prezentare Indicatii. Mod de administrare 1 . Solutie de clorura deNa Concentratie izotonica 9% sau ser - perfuzie I.V. fiziologic - pungi PVC sau flacoane - solutie de transport PVC capacitate de 2 !" !!" 1!!! cea mai folositaml -fiole 1! ml Concentrate hipertonica: - solutie de NaCI 1!#" 2!#" $!# fiole - hipotonice %" g #o" 2"2 g#o 2. Solutie de glucoza Concentratie izotonica 5% Soluiile de glucoz necesit tamponare cu insulin: 1 U la 5g pentru pacientul diabetic 1 U la 2g g glucoz ! sol&ent pentru medicamente'anti(i otice" etc) - corectarea dezec*ili(rului *iponatriemic - solutie de transport+ perfuzie - alimentatie parenterala - in *ipoglicemie IV

- pungi" flacoane PVC 2 !" !!ml - antiedematos Concentratii hipertonice:

- glucoza fiole $$#" %!# - pungi flacoane 1!#" 2!# - concentratie hipotonica 2. g# $. Solutie ,inger Contine+ clorura de Na -. g. clorura de / !.$ g. clorura de Ca !. g. apa distilata 1!!!ml I.V. perfuzie lenta - reec*ili(rare *idroelectrolitica

Flacoane" saci PVC 2 !" !! ml %.Solutia de clorura de /0rauman . Solutie de /alium magneziu-asparagin at Flacoane de sticla de 1!! ml concentrate 1"%#. Contine+ acid aspargic 1 I solutie *idro2id de /3 o2id de Mg23 - perfuzii I.V. lente se dilueaza 1! -2!ml cu !! ml cu glucoza #" 1!#. in urgente 2! ml solutie / diluat cu 2! ml solutie 4. Solutie de lactat deNa Concentratie 11!g# solutie izotonica !# glucoza 1! # - solutie de corectare-perfuzie lenta in acidoza *ipotonica 1. Solutia 5artman Solutie salina - solutie de corectare - perfuzie lenta in -. Solutia de (icar(onat de Na 1%#o solutiie izotonica acidoza *ipotonica - solutie tampon in acidoza

6. Solutii pentru diureza osmotica 1!. Sor(itol

Manitol #o pungi PVC 2 ! ml

- acti&eaza diureza

Sor(itol !g#! pungi PVC !!7 - alimentatie 2!!! ml parenterala

11. Solutie de2tro2a fructoza

#" 1!#" 2!# # pungi saci PVC !!" 1!!! ml

- perfuzie lenta alimentatia parenterala

12. Su(stituienti de plasma

De2tran %!3glucoza in flacon din - perfuzie lenta sticla De2tran %! cu NaCI De2tran 1!3NaCI in flacoane de sticla 8elufuzine solutie perfuza(ila Flacoane sticla

Reglarea metabolismului apei si electrolitilor din organism Cei mai importanti centrii reglatori din organism sunt: sistemul nervos si sistemul endocrin. Centrul principal al senzatiei de sete se gaseste in creier, la nivelul hipotalamusului. Cand apare deshidratarea, hipotalamusul inregistreaza scaderea nivelului apei in sange, apoi stimuleaza activitatea glandei hipofize posterioare care secreta hormonul antidiuretic (ADH), scazand astfel pierderile de apa de la nivelul rinichiului. Glandele suprarenale sunt si ele stimulate pentru a produce mai mult aldosteron, favorizand astfel retinerea unei mai mari cantitati de sare si concomitent retinerea apei la nivelul rinichilor. Ingestia de apa, declansata de senzatia de sete - manifestata prin gura uscata, reface rezervele de apa ale organismului. Necesarul de apa al organismului evoia de apa a adultului este !"## ml$zi% apro&imativ '" ml$(g corp$zi. )a copil cantitatea de apa in organism este mult mai mare decat a adultului: * intre # * + luni, copilul are nevoie de ,-# ml$(g corp$zi% * intre + * . luni *,"# ml$(g corp$zi% * intre .*,! luni * ,!.ml$(g corp$zi% * intre , * ! ani * ,## ml$(g corp$zi.

)ichidele totale ale organismului reprezinta apro&imativ /" * 0#1 din greutatea corporala. 2ar3atii au in medie +!1 din greutatea corpului apa% femeile au ",1 apa% nou * nascutii si copiii au apro&imativ 0" * -#1 din greutatea corpului apa. 4n aport insuficient de lichide sau o pierdere e&agerata de lichide si saruri minerale duce la stari patologice de deshidratare care in functie de cauza si mecanismul prin care se instaleaza pot sa intereseze sectorul celular, e&tracelular sau am3ele.

Starile de deshidratare Deshidratarile survin in urma unui aport insuficient de lichide sau secundar unor pierderi e&agerate de lichide in stari patologice. Clasificarea deshidratarilor In functie de aportul de lichide: ,. -eshidratari de origine digestiva. a) prin lipsa aportului de apa si electroliti apare la copiii mici, sugarii care nu stiu sa ceara, la 3olnavii varstnici neputinciosi, paralizati, neingri5iti, la 3olnavii gravi (neurologici, comatosi) nesupravegheati% 3) prin imposi3ilitate de ingerare a lichidelor datorita unor afectiuni ale tu3ului digestiv: stenoza pilorica, stenoza de esofag, spasm la nivelul cardiei, stenoza la nivelul duodenului. c) prin pierderi e&agerate in: diaree, varsaturi, peritonite, ascite, aspiratie gastrica prelungita, into&icatii. 66.-eshidratari de origine extradigestiva survin ca urmare a pierderilor de lichide pe alte cai: * cale renala in 6.7.C., prin diureza e&agerata in dia3et, fe3ra prelungita% * prin transpiratii puternice la cei care lucreaza in atmosfera supraincalzita: mineri, fochisti, otelari. Dupa modificarile de concentrate aparute in lichidul extracelular: ,. Deshidratarea izotona * se produce atunci cand pierderile de apa si electroliti sunt in aceeasi proportie. Apare in: varsaturi, diaree, aspiratie gastrica, paracenteza, hemoragii masive% se pot pierde pe aceste cai ! * ' 6 sau chiar mai mult. 8e corecteaza prin administrare de solutii izotone.

!. Deshidratarea hipertona apare cand apa este eliminata in proportie mai mare decat electrolitii. Apare in: transpiratii e&agerate, polipnee, D.9., insolatie, fe3ra, lipsa de aport de apa. Aceasta se corecteaza prin administrarea de solutii hipotonice. '. Deshidratarea hipotona * se produce cand se elimina sarurile minerale in proportie mai mare decat apa. :oate aparea dupa: * administrarea de medicamente diuretice% * poliurii patologice, insuficienta cortico*suprarenala% * transpiratii a3undente. 8e corecteaza prin administrarea solutiilor hipertonice. III. Dupa cantitatea de lichide pierdute: ,. Deshidratare usoara sau de grad 6 * pierderile de lichide nu depasesc "1 din greutatea corporala, pacientul prezinta numai sete exagerata fara modificari clinice. !. Deshidratare medie sau de gradul 66 * pierderile de lichide a5ung la -1 din greutatea corporala. '. Deshidratare grava (severa sau de gradul 666 * pierderile de lichide a5ung la ,#1 din greutatea corporala. Semnele clinice de deshidratare apar in deshidratarile de gradul II si III % acestea sunt: * turgor cutanat a3sent% * hipotensiune arteriala * pacientul isi pastreaza cunostinta in deshidratarea de gradul 66% * * * * puls accelerat si sla3% diureza scazuta% uscaciunea lim3ii si cianoza e&tremitatilor. in deshidratarea de gradul III apare starea de o3nu3ilare, ;A foarte scazuta, puls

* infundarea glo3ilor oculari%

filiform, oligoanurie, chiar coma. Semnele deshidratarii la copii mici si sugari: * * pliu cutanat persistent, glo3i oculari hipotoni. * fontanele infundate,

!!! In tratamentul deshidratarilor se urmareste inlaturarea cauzelor care le"au generat si inlocuirea stricta a pierderilor de apa si electroliti. #ilantul hidric 2ilantul hidric al organismului consta in compararea aportului de lichide, cu volumul lichidelor eliminate care, in mod normal tre3uie sa fie egale. Compararea aportului si eliminarilor poate arata astfel: < 3ilant hidric pozitiv daca aportul depaseste eliminarea, in caz de hiperhidratare$ < 3ilant compensat cand aportul este egal cu pierderile (normal) < 3ilantul negativ cand pierderile sunt mai mari decat aportul% indica stare de deshidratare. :entru sta3ilirea si efectuarea unei rehidratari corecte a organismului tre3uie sa se cunoasca tipul de deshidratare, simptomele, investigat5ile de la3orator, greutatea corporala a pacientului, 3ilantul hidric. Interventiile asistentului%asistentei pentru reechilibrarea hidro"electrolitica a pacientului& * * cantareste 3olnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi% masoara cantitatea de lichide ingerate% * Ht, H3, glo3ule rosii, * lonograma: a= > ,'0*,/0 m?@$l sau ,'"*,// mA$l % B= > /," * "," m?@$l sau ',! * ",# mA$l% Cr> .0*,#0 m?@$l sau .0 *,#0mA$l% Ca== > " m?@$l (.*,, mg1) sau !,!" *!,!+ mA$l% Ag==> ,,+ * !,' m?@$l sau #,0" *,,#"mA$l * pH sanguin C > 0,'/ * 0,// * 2icar3onatul standard C > !! * !+ mA$l% * 7ezerva Alcalina C >!0m?@$l * :roteinemia C > +" * -"g$l * 4reea sanguina C > ,+,0 * /",-mg$dl sau ,- * '"g$!/h 4. * * recolteaza urina pentru * e&amen sumar, pH*ul urinar, ionograma urinara% masoara functiile vitale (;D, puls, ;A, respiratie, diureza) si noteaza valorlle in foaia de temperatura%

* recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de la3orator:

determine volumetric: cantitatea de lichide eliminate prin diureza, numar de scaune, cat si prin pierderi patologice (varsaturi, transpirapiratie a3undenta), lichide de aspiratie.

* * * * * * *

administreaza solutiile electrolitice indicate de medic prin perfuzie 6C% asigura igiena pielii si a cavitatii 3ucale% administeaza regimul alimentar indicat. Criteriile clinice pentru stabilirea necesarului de lichide al bolnavului deshidratat& senzatia de sete turgor cutanat frecventa pulsului masurarea ;A E
%

* cianoza e&tremitatilor * uscaciunea lim3ii

Ratia de corectare reprezinta cantitatea de lichide pierdute de 3olnav pana la inceperea reechili3rarii hidroelectrolitice. )a sugar pentru orientarea rehidratarii se va cantari zilnic. Restabilirea echilibrului hidro"electrolitic este o urgenta medicala, ?lectrolitii se inlocuiesc la recomandarea medicului in raport cu valorile ce se o3tin in urma efectuarii ionogramei din sange si in raport cu pierderile e&istente. ecesarul de lichide a 3olnavului se calculeaza astfel: la nevoile 3azale ale organismului se adauga o cantitate de lichide egala cu pierderile prin varsaturi, transpiratii, diaree, aspirate gastrica, fe3ra si pansamente% * pentru fiecare grad de temperatura, depasind '0DC, 3olnavul va priml "## ml lichide.

'valuarea interventiilor aplicate 7eechili3rarea hidro*electrolitica a 3olnavului se efectueaza su3 supravegherea si indrumarea stricta a medicului. Deshidratarile de gradul 66 si 666 se trateaza de o3icei la serviciul de terapie intensiva. Asistenta va urmari ameliorarea starii 3olnavului dupa urmatoarele manifestari: disparitia senzaliei de sete%

normalizarea pulsului 3olnavului% valorile ;.A. cresc treptat% dispar crampele musculare%

se resta3ileste turgorul cutanat% dispar infundarile fontanelelor la sugari% diureza se normalizeaza% se resta3ileste starea de constienta la copii. 'valuarea starii de hiperhidratare Hiperhidratarea se manifesta prin aparitia urmatoarelor simptome: * cefalee, greata, varsaturi, crampe musculare, o3oseala% * somnolenta, convulsii% * coma cu H.;.A. % * formare de edeme (revarsate pleurale, pericardice, peritoneale). 6nterventiile de urgenta: * restrictie de lichide pana la cura de sete% * restrictie de sare in deshidratarea hipertona% pacientul va primi un regim desodat% * perfuzii cu solutii depletizante (diuretice): Aanitol, glucoza ''1, medicatie diuretica pe cale 6.C., punctii evacuatoare, dializa e&trarenala% * controlul presiunii venoase centrale (:CC) pentru a se evita in cursul aportului hidromineral accidentele de hiperhidratare. (ehnici de hidratare ,. Hidratare pe cale naturala sau calea orala !. Hidratare pe cai artificiale: a. prin sonda nazo * gastrica sau nazo F duodenala 3. parenterala * perfuzia 6.C. este calea cea mai folosita.

S)*+(II ,'R-+./#I*' 7olul asistentei medicale este sa cunoasca solutiile, concentratia, compati3ilitatile dintre ele si medicamente pentru a pregati si a administra o perfuzie la indicatia medicului, in vederea resta3ilirii echili3rului initial al organismului. 6n functie de concentratie, solutiile perfuza3ile se clasifica in: solutii izotonice, care contin ioni in concentratie egala cu cea a organismului (fiziologica)%

solutii hipertonice care contin ioni in concentratie G decat cea fiziologica% solutii hipotonice care contin ioni in concentratie H decat cea fiziologica. 6n functie de scopul urmarit, solutiile perfuza3ile se clasifica in: ,. solutii de 3aza pentru prepararea unei perfuzii% !. solutii de corectare a dezechili3relor electrolitice si meta3olice% '. solutii pentru alimentatia parenterala.

0. Solutii de baza servesc ca mi5loc de transport pentru medicamente, solutii corectoare, lichide. ?&emple: " Solutii izotonice de electroliti (contin ionii din plasma in concentratii fiziologice). 8olutia de clorura de a concentratie #,.1 in pungi :.C.C. de !"# ml, "## ml, ,### ml (cunoscuta su3 denumirea de ser fiziologic si solutia de glucoza "1 sunt cele mai folosite. 1. Solutiile de corectare se folosesc la corectarea pertur3arilor meta3olice (alcaloza, acidoza), la completarea unui deficit electrolitic si la reglarea insuficientelor functionale. ?&emple: 8olutii de electroliti concentrate: B, a, Ca si Ag (hipertonice) se administreaza diluate in solutii izotonice deoarece introducerea directa 6.C. poate produce reactii cu risc vital (de e&emplu, flutter ventricular la administrarea de solutie de B nedizolvat). Solutii hipertonice& * * solutia de clorura de a ,#1, !#1 solutia de glucoza ,#1, !#1, ''1, /#1

* solutia de lactat de a ,,#g1o, lactat de B "#1 /lte solutii de corectare: * solutie tampon de 3icar3onat de corectarea acidozei meta3olice. Solutii diuretice osmotice: * sor3itol /#1, manitol ,#1 si !#1 se folosesc in tul3urari de diureza, reducerea edemelor, fortarea diurezei in into&icatii. Solutii hipotone se folosesc la corectarea deshidratarilor hipertonice: * 8olutia clorura de a /,"g1o% !,!"g1#% a in concentrate ,,/1, /1, -,/1 se folosesc la

* 8olutia de glucoza !,"1 (!"1o). Solutiile izotonice se folosesc in corectarea deshidratarilor izotonice: * solutia de ser fiziologic #,.1, solutia de glucoza "1. 2. Solutii pentru alimentatie parenterala < Carbohidratii& solutii de glucoza, diferite concentratii, solutiile de fructoza, de&troza "1, ,#1, !#1% < /minoacizii sunt indispensa3ili sintezei proteinelor, deoarece organismul nu*si poate sintetiza aminoacizii esentiali, acestia tre3uie sa fie administrati in solutii perfuza3ile. ?&emple: Arginina, Aminosteril, Aminoplasmal )*,#, :lasmasteril solutii in flacoane de sticla. Aminoacizii nu se administreaza in combinatie cu alte solutii sau cu medicamente deoarece au capacitate de interactiune. Cei - aminoacizi esen5iali sunt: izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofan, valina. De retinut& 8olutiile de aminoacizi si de glucide tre3uie prote5ate* in timpul depozitarii si administrarii* de temperaturi ridicate si de lumina. 7eactiile de incompati3ilitate ale solutiilor perfuza3ile cu unele medicamente pot provoca efecte to&ice asupra organismului, iritarea tesuturilor, em3olii prin amestecarea unor emulsii, modificari farmacodinamice.
Profilaxie Urmatoarele sfaturi pot fi de folos in prevenirea deshidratarii: - tratamentul promt la domiciliu in cazul diareei, varsaturilor sau febrei - pentru a preveni deshidratarea in timpul zilelor calduroase sau a efortului fizic, este bine sa se consume 8-10 pahare de lichid pe zi - se recomanda consumarea unei cantitati mai mari de apa in timpul si dupa exercitiile fizice - copii trebuie incurajati sa bea lichide. opii intre ! si 10 ani ar trebui sa bea cel putin 8 pahare de lichid pe zi pentru a inlocui lichidele consumate - nu se recomanda consumul de cafea, sucuri din cola sau alte bauturi care contin cofeina. "le cresc eliminarile de urina si sporesc deshidratarea - evitarea re#imurilor hiper-proteice. $aca o persoana se afla la un re#im hiperproteic, aceasta trebuie sa consume cel putin 8-1% pahare de lichid zilnic - nu se recomanda consumul de alcool, inclusiv bere sau vin. "le cresc deshidratarea si fac dificil de luat deciziile corecte - nu se recomanda administrarea tabletelor de sare. &ajoritatea oamenilor au parte de destula sare in dietele lor - oprirea efortului fizic in cazul aparitiei ametelii sau a oboselii foarte mari - se recomanda purtarea unui sin#ur rand de haine usoare, deschise la culoare in cazul efortului fizic in aer liber. 'u se recomanda efectuarea efortului fizic in haine de latex.