ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Proiect la disciplina: Managementul intreprinderilor agroalimentare

SC Morarit-Panificatie BANEASA S.A.

Bucuresti !"#"

Cuprins
Scurt istoric al SC Morarit-Panificatie BANEASA S.A. Analiza diagnostic a domeniului financiar 1.1 Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei 1.2 Analiza dinamicii si structurii veniturilor si c eltuielilor 1.! Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante 1." Analiza lic idit#tii si solva$ilit#tii 1.% Analiza renta$ilit#tii 1.& Puncte forte si puncte sla$e pentru domeniul financiar Analiza diagnostic a domeniului comercial 2.1 Piata 2.2 Produsele 2.! Pretul 2." 'urnizorii( $eneficiarii si concurentii 2.% Activitatea promotional# 2.& Puncte forte si puncte sla$e pentru domeniul comercial Analiza diagnostic a domeniului te nic si te nologic !.1 Amplasamentul SC Morarit-Panificatie BANEASA S.A. si caile de acces !.2 )esursele energetice si utilit#tile !.! *escrierea procesului de productie - +rganizarea productiei - Ec ipamentele te nologice si capacitatea de productie - Calitatea produselor - ,ntretinerea si repararea utila-elor - .giena si protectia muncii !." Puncte forte si puncte sla$e pentru domeniul te nic si te nologic Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane ".1 Structura si dinamica personalului ".2 )emunerarea si motivarea personalului ".! Productivitatea muncii "." Conditiile de munc# ".% Puncte forte si puncte sla$e pentru domeniul resurselor umane Analiza diagnostic a domeniului managementului %.1 'orma -uridica si structura actionariala %.2 Structura actionariatului la S.C.M.P.BANEASA S.A. %.! +$iectul de activitate %." Administrarea si managementul societatii %.% Structura organizatorica a societatii %.&. Puncte forte si puncte sla$e pentru domeniul managementului B.B/.+0)A'.E

"

Alimentatia( prin codurile sale rituale( semnifica punerea .n actiune a sim$olurilor cunoscute de .ntreaga comunitate. .nterdependenta dintre modurile si sistemele de alimentatie si comple1itatea universului culturii apare ca evidenta( .n .ntreaga istorie a umanitatii. Painea este( desigur( un sim$ol al ranei esentiale. /a toate popoarele care cunosteau cultivarea gramineelor( acesta este cel mai important aliment. .n Egiptul antic erau cunoscute apro1imativ "2 de tipuri de paine si produse din paine( iar formulele referitoare la ofrandele aduse mortilor vor$esc despre 3paine si $ere4 ca rana de $aza .n lumea de dincolo. Procesul de nastere al painii( de la arat( semanat( secerat( treierat si pana la coacerea aluatului din care este pregatita painea( este comparat de sim$olisti cu viata grea a oamenilor( al carei scop ar tre$ui sa fie $inecuvantarea .n ceruri. 5rana care( .n mod miraculos( s-a co$orat din cer precum mana cereasca .n timpul trecerii fiilor lui .srael prin pustie( a fost .nteleasa ca o prefigurare a painii eu aristice. *ictionarul e1plicativ al lim$ii romane defineste cuvantul 6paine4 ca fiind un 6aliment de $aza al omului( preparat dintr-un aluat de faina 7de grau( de secara etc.8( framantat cu apa dospit si copt .n cuptor9 rana necesara pentru trai9 cereale( recolta de cereale( olda9 $ucate9 slu-$a( functie( post4. .ata asadar( ca legaturile painii cu .ntreaga e1istenta sunt evidente. Acest lucru este surprins atat .n definirea su$stantivului feminin( cat si .ntro serie de e1presii si constructii uzuale care contin acest su$stantiv: 3a manca paine si sare pe un taler cu cineva4 7a .mparti cu cineva $inele si raul8( 3a iesi cu paine si sare4 7a .ntampina pe cineva cu cinste deose$ita8( 3a pune mana pe paine si cutit4 7 a avea la .ndemana toata puterea( toate mi-loacele8( 3a fi $un ca painea calda4 7a fi foarte $un8( 3a manca o paine al$a4 7 a o duce $ine8( 3se cauta ca painea calda4 7despre o marfa rara8( 3a manca paine degea$a4 7a fi nefolositor8( 3painea cea de toate zilele4 7mi-loc de e1istenta9 minimum de e1istenta( mi-loace modeste de a trai8( 3a lua painea de la gura4 7 a lasa pe cineva fara mi-loace de e1istenta8( 3a lua .n paine4 7a face cuiva rost de o slu-$a8( 3a fi .n paine4 7 a avea o slu-$a8( 3a scoate din paine4 7a da afara din slu-$a pe cineva8( 3a manca o paine3 7a trai8( 3pamanturi pentru paine4 7 terenuri cultiva$ile8( 3recolta painii4 7 produsul rezultat de pe terenul cultivat8( 3cotele painii4 7 zeciuiala pamantului si alte o$ligatii legate de arenda8( 3a trai din aceiasi paine4 7a trai .n aceeasi familie( .n aceeasi locuinta8( 3a nu avea paine pe masa4 7a fi saraci8( 3paini de foame4 7paini o$tinute din fructe uscate( macinate8 etc. Productia mondiala de grau a crescut continuu pe ansam$lul ultimelor decenii( estimandu-se pentru recolta din anul 222; atingerea unui ma1im istoric de aproape <22 de milioane de tone. Acest lucru s-a datorat atat cresterii demografice mondiale cat si anumitor sc im$ari .n comportamentul de consum din tari cu crestere economica intensa( precum C ina si .ndia. Statisticile realizate la nivelul anului 222= de serviciul specializat al *epartamentului S>A pentru Agricultura aratau ca principalul producator de grau din lume era >niunea Europeana( urmata .n ordine de C ina( .ndia( Statele >nite ale Americii si 'ederatia )usa. ?otusi( in ultimii 12 ani( consumul de paine din faina neagra si integrala a scazut de la &2 @ la 12 @. .n ceea de priveste consumul mediu total de cereale .n )omania( acesta este de 122-12!

AgBpers.Ban 7mai mare decat .n alte tari din >niunea Europeana8( datorat traditiei locale si pretului mai scazut al painii si al produselor de panificatie( comparativ cu alte produse alimentare. *atorita modului de distri$uire geografica( a gradului de acceptare de catre populatie( a sta$ilitatii si a multiplelor posi$ilitati de prelucrare( precum si datorita valorii nutritive a acestora( piata produselor derivate din cereale reprezinta o adevarata piata meta$olica. Painea si pastele fainoase procura cea mai mare parte din idratii de car$on ai unei diete( su$ forma de amidon( constituindu-se astfel .n produse care raspund .ntr-o maniera eficienta recomandarilor +MS cu privire la o alimentatie sanatoasa( anume: consumul de idrati de car$on complecsi sa constituie pana la <2 @ din energia ingerata( respectiv renuntarea .n masura posi$ilitatilor sau c iar renuntarea completa la consumul idrocar$onatilor simpli rafinati 7za arul al$8. Nutritionistii recomanda folosirea a$undenta a cerealelor la micul de-un sau pranz. Produsele derivate din acestea tre$uie sa fie facute din faina neagra( .ntrucat cele din faina rafinata sunt lipsite de fi$ra vegetala si de vitaminele B si E. .n tarile >niunii Europene se asigura un disponi$il alimentar de peste !%22 de calorii B zi 7din care 12; grame proteina8( .n structura caruia produsele de origine animala detin o pondere foarte semnificativa 7!=(% @ la calorii si &=(2 @ la proteina8. Produsele realizate .n industria de morarit si panificatie sunt sortimente de larg consum( care prin continutul de su$stante nutritive 7proteine( glucide( fi$re( vitamine( saruri minerale8 si pret( ocupa un loc important .n alimentatia umana. ?otodata( su$produsele rezultate din procesul te nologic de prelucrare a cerealelor constituie principala sursa de fura-e a zoote niei. .n )omania( agricultura este o ramura economica de prima importanta( cu o vec e traditie( ce constituie ocupatia de $aza pentru o mare parte a populatiei: cca 2<(2 @ la nivelul anului 2222. *e altfel( .n mediul rural traieste peste "< @ din populatia activa a tarii. Potentialul agricol al )omaniei este reprezentat de cele peste 1"(= milioae de ectare( din care =(< milioane de ectare 7&2 @8 sunt teren ara$il. Productia agricola( spre deose$ire de cea industriala( prezinta .nsa un factor ma-or de nesiguranta( fiind dependenta de conditiile climatice .n ultima perioada se o$serva o diversificare a produselor de morarit si panificatie( atat prin valorificarea traditiilor locale( .n ceea ce priveste forma( grama-ele( retetele( te nologiile( gustul si aroma produselor( cat si prin preluarea sau adaptarea la cerintele consumatorilor locali a unor produse din alte tari. + tendinta a pietei actuale a produselor de morarit si panificatie este orientarea spre produse traditionale( naturale( sanatoase. Aceasta tendinta se aliniaza curentului European de creare a unei piete de produse ecologice( respectiv a unei piete alimentare $azata pe aliementele . Cele mai consumate produse sunt cele fa$ricate din faina al$a de grau( care are un continut scazut de nutrienti si fi$re vegetale. Numarul consumatorilor de produse alimentare 7cererea nominala8 a crescut .n ultimul secol( de la 1&%2 milioane de persoane( .n anul 1;22( la cca. &222 de milioane in prezent. Aceasta crestere a e1ercitat si continua sa e1ercite o presiune puternica asupra resurselor alimentare si asupra spatiului vital. Aceasta presiune glo$ala se manifesta eterogen( fiind mai accentuata .n tarile .n curs de dezvoltare( care detin si cele mai putine resurse( amplificand si mai mult criza alimentara care a cuprins o tot mai mare parte a populatiei planetare. .n conditiile cresterii cererii nominale( cererea solvabila a populatiei a fost departe de a tine pasul cu necesarul disponi$il si accesi$il de alimente( ceea ce a dus la insecuritatea alimentara a populatiei pe zone tot mai .ntinse. Cresterea preocuparilor populatiei pentru siguranta alimentelor( precum si pentru efectele functionale ale alimentelor( este un element de sincronicitate a pietei alimentare din )omania( cu cea din >E( conform celor de mai -os:

- imaginea unei paini sanatoase( adica saraca .n grasimi si $ogata .n idrati de car$on( avand un continut ridicat de fi$re vegetale 7o$tinuta din amestecuri de fainuri de grau( secara( orz sau ovaz89 - .ntarirea acestei imagini prin adaos de vitamine( minerale si alte elemente nutritive 7e1. acid folic89 - cresterea interesului pentru consumul cerealelor su$ forma de fulgi la micul de-un 7mai ales a copiilor89 - cresterea ponderii sortimentelor de panificatie produse .n super-marCeturi si atragerea unui segment tot mai important de consumatori9 - tendinta spre produse mai mici si convena$ile 7e1. c iflele am$alate pentru sandDic -uri si am$urgeri reprezinta un important sector de piata89 - dezvoltarea sectorului de produse fainoase dietetice( destinate unor diverse categorii de $olnavi 7cu dia$et( celiac ie( Alz eimer( etc8 al caror numar este .n crestere9 - cresterea interesului pentru produsele fainoase congelate sau precoapte si folosirea acestora pentru furnizarea unor produse de panificatie calde( .n punctele de vanzare 7piata produselor congelate a reprezentat .n 222!( 11 @ din totalul produselor de panificatie si patiserie si este .n crestere cu cca 12 @ B an89 - cresterea interesului pentru $ucataria straina 7asiatica( me1icana B americana8 si implicit pentru consumul de paini etnice 7e1. naan si pitta8 si a specialitatilor regionale 7e1. cia$atta si focaccia89 - tendinta consumatorilor de a petrece mai mult timp .n afara casei( duce la cresterea consumului de paini feliate pentru sandDic -uri si de produse snacC. ?a$el nr. 1 : Productia mondiala de grau din ultimii patru ani 1

Asa cum se o$serva din ?a$elul nr. 1( productia mondiala de grau se afla .ntr-o revenire( dupa ce .n anii 222% si 222& s-au .nregistrat o serie de diminuari .n raport cu anul de referinta 222". >nul dintre motoarele cresterii productiei mondiale de grau este reprezentat si de interesul tot mai mare pentru o$tinerea de $iocom$usti$ili din cereale. Acest lucru a determinat la nivelul anului 222<

Sursa: Foreign Agricultural Service/USDA, Office of Global Analysis

7cand productia scazuta s-a .ntalnit cu cererea foarte mare8 atingerea unor preturi istorice pe plan mondial pentru tona de grau. /a nivelul recoltei 222<B222=( suprafata totala cultivata cu grau .n >niunea Europeana era de 2" %%< =22 ectare( de pe care s-au o$tinut o productie medie de grau de "(; toneB ectar. Pentru anul agricol 222=B222; era estimata o crestere cu =(! @ a suprafetelor cultivate cu grau( .n conditiile unei cresteri a productivitatii medii la ectar la %(! tone. .n ceea ce priveste )omania( datele statistice din ultimii 1" ani( arata ca productia de grau este .ntr-o foarte mare masura dependenta de factori imprevizi$ili( precum conditiile climaterice. E1ista variatii foarte mari de productivitate de la un an la altul( productia medie la nivelul intervalului 1;;% E 222<( depasind usor 2 222 222 de tone. Anul 222= este considerat ca fiind unul dintre anii cu cea mai mare productie din istorie 7<(< milioane tone8( productivitatea medie fiind de !(%& tone la ectar. Consumul de produse de panificatie era estimat pentru )omania .ntre 12= E 112 CgBcap de locuitor( peste media de <= E =2 de CgBcap de locuitor specifica celorlalte tari din >niunea Europeana. .n acelasi timp( consumul de paste fainoase( de doar 2(= Cg pe cap de locuitor este cu mult su$ media >E 7= CgBcap de locuitor8. .n )omania erau autorizati sa activeze .n domeniul panificatiei si produselor fainoase circa %.%22 operatori( iar .n morarit circa !!22. Principalele companii care activeaza la ora actuala .n piata sunt: Fel Pitar( Sapte Spice( Boromir( *o$rogea( Pam$ac( Pan 0roup( Baneasa( 5armopan( Spicul Bucuresti( San Mills Satu Mare( ?itan( Pa-ura( 0almopan( A$omill si 'arinsan SA. Ma-oritatea productiei o$tinute din industria de morarit se adreseaza consumului intern( cantitatile e1portate putand fi considerate nesemnificative. Piata interna de produse morarit si panificatie era estimata la nivelul anului 222= undeva la 2 miliarde de euro( .n crestere cu 1% @ fata de anul anterior . Studiile de economie agrara realizate pana .n prezent arata ca modificarile structurale produse .n agricultura dupa 1;;2 au dus la atomizarea proprietatii private( a te nologiilor de cultura si c iar a comertului cu produse agricole 7numarul fermelor de su$zistenta( mai mici de ! ectare reprezinta cca &= @ din total8. Acest lucru a determinat constituirea unor filiere agroalimentare greu de monitorizat( su$ aspectul riscurilor la adresa sigurantei consumatorilor( la nivelul carora implementarea te nicilor moderne de management al trasa$ilitatii sunt dificil de realizat. Ca efect firesc al atomizarii proprietatii private( calitatea si cantitatea recoltelor o$tinute au determinat .ntarirea autoconsumului si mentinerea cercului productiv vicios( indus de acesta: c eltuieli minime de .nfiintare si .ntretinere( e1punere ma-ora la factori con-uncturali 7cum ar fi conditiile climatice8( productivitate scazuta( venituri mici( incapacitatea reluarii ciclului agricol. .n aceasta formula( elementele referitoare la managementul sigurantei alimentelor( pe filiera produselor agricole( sunt imposi$il de adaptat( cu atat mai mult cu cat solutia cea mai la .ndemana si anume asocierea( este privita cu reticenta( amintind de vec ile cooperative agricole de productie. ?otodata( creditarea se loveste atat de dezinteresul sistemului $ancar pentru afacerile din agricultura( cat si de lipsa de o$isnuinta a micilor investitori din domeniu de a lucra cu $ancile. .n ultimii 12 ani( din totalul de 12.222 toneBzi capacitate morarit( cca. %.%22 toneBzi au fost rete nologizate cu utila-e de ultima generatie de la firme ca: BG ler( +crim( 0olfetto( etc. .n acest fel au fost realizate consumuri mai mici de utilitati pe tona de produs si o productivitate a muncii ridicata. Pe aceste capacitati modernizate se realizeaza !2-!% @ din productia nationala de produse de morarit si panificatie. .n etapa actuala sunt procesate anual cca. 2.<22.222 tone grau. .n )omania sunt licentiati .n acest moment( aproape %222 de agenti economici pentru activitatea de morarit( panificatie si produse fainoase( toti avand capital privat. Cea mai mare parte a acestora e1ploreaza resursele de materie

prima provenite de la furnizori mici( cum ar fi: persoanele fizice( asociatiile familiale( fermele si asociatiile agricole de talie mica. *intre acesti aproape %222 de agenti economici face parte si compania S.C. M+)A).? si PAN.'.CA?.E BANEASA S.A. ( cel mai modern comple1 integrat de panificatie din )omania( avand produse care concureaza cu succes pe piata romaneasca si internationala. .n prezentul proiect( se va realizea o analiza diagnostic a societatii comerciale S.C. Morarit Panificatie BANEASA S.A. ( din urmatoarele puncte de vedere: financiar( comercial( te nic si te nologic( al resurselor umane si a managementului. Proiectul este structurat in % capitole( fiecare dintre ele a$ordand diferit activitatea firmei amintite mai sus( astfel: Primul capitol( 6Analiza diagnostic a domeniului financiar4( va face referire la situatia patrimoniului firmei( a veniturilor si c eltuielilor( a fondului de rulment( vitezei de rotatie a activului circulant din cadrul firmei( a lic iditatii si solva$ilitatii( precum si a renta$ilitatii din punct de vedere economic al firmei. >rmand aceasta structura( se vor putea evidentia punctele forte si sla$e din punct de vedere financiar ale S.C. MP BANEASA S.A. . .n cadrul celui de-al doilea capitol( 6Analiza diagnostic a domeniului comercial4( vor fi trecute in revista date si informatii despre piata pe care firma in cauza se doreste a fi lider( produsele pe care aceasta le lanseaza pe piata( preturile la care aceste produse pot fi ac izitionate( principalii furnizori ( $eneficiari si concurenti ai firmei ( precum si relatiile dintre firma si acestia( si nu in ultimul rand( activitatea promotionala si metodele de marCeting folosite pentru o redimensionare pozitiva a numarului de clienti permanenti si firmei. Capitolul al treilea este orientat catre analiza diagnostic a domeniului te nic si te nologic din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. Prin urmare( se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: amplasamentul punctului de lucru( mi-loacele de transport si caile de acces catre punctul de lucru( resursele energetice si utilitatile necesare desfasurarii activitatii de productie in cadrul firmei( urmand sa ne reliefam procesul de productie( printr-o descriere cat mai amanuntita. Si pentru ca orice activitate de productie se $azeaza pe un factor foarte important de productie( si anume forta de munca( acesta va fi analizat in cadrul capitolului al patrulea din prezentul proiect( urmarindu-se urmatoarele caracteristici ale acestuia: structura si dinamica personalului( remunerarea si motivarea personalului( productivitatea muncii( conditiile de munca( evidentiind mai apoi punctele forte si sla$e referitoare la organizarea activitatii de productiei prin prima domeniului resurselor umane. >ltimul capitol din structura proiectului va fi rezervata analizei firmei din punct de vedere al managementului practicat in cadrul acesteia( o$servandui-se punctele forte si cele sla$e. Se vor putea astfel formula concluzii $ine fundamentate despre activitatea si organizarea firmei( precum si despre locul sau pe piata produselor de panificatie si morarit( pentru ca in final sa se sta$ileasca un diagnostic realist si propuneri de im$unatatire a activitatii firmei concludente. Nota: Analizele vor contine date financiare din anii 222&( 222< si 222= din $ilanturi prescurtate puse la dispozitie de departamentul financiar-conta$il al S.C. M+)A).? PAN.'.CA?.E BANEASA S.A. .

Scurt istoric al e$olutiei S%C%Morarit si Pani&icatie Baneasa S%A%

Compania Baneasa S.A. este cel mai modern HIComple1 .ntegrat de PanificatieII din )omania(produsele sale concurand cu success pe piata romaneasca si internationala.

1;=%-.a fiinta S.C.M.P. BANEASA S.A.(prin construirea primei sectii cu profil de fa$ricare a painii pe trei linii tunel(avand o capacitate de %2 tB2" si a unui atelier de patiserie cu o capacitate de 12tB2" . 1;==-A doua sectie de panificatie cu profil de fa$ricare a painii pe & linii tunel cu capacitatea de 122 tB2" si un cuptor tunel pentru specialitati de panificatie 1;;"-.ncepe e1ploatarea morii de grau(prevazuta cu instalatii de curatare si macinare avand o capacitate proiectata de 2"2 tB2" 1;;&-S.C.M.P. BANEASA S.A. este privatizata si cumparata de firma +verseas.*in acest an incepe restructurarea companiei si reorganizarea activitatii acesteia.Astfel sunt ac izitionate si instalate o noua si moderna moara elvetiana(marca Bu ler(un siloz de faina dotat cu transport pneumatic(precum si fa$rica computerizata de paste fainoase(tot marca Bu ler. Procesul de privatizare a fost $enefic pentru societate(aceasta oglindindu-se in principal rezultatele economic-financiare inregistrate de societate dupa privatizare. Societatea este din punct de vedere te nologic si organizatoric la nivelul performantelor din Europa(lucru ce s-a realizat pe parcursul a % ani(prin investititii ale asociatilor si prin reinvestirea profitului. Baneasa lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitate(astfel incat clientii sa sa $eneficieze de o valoare superioara(anga-atii si partenerii de afaceri sa impartaseasca succesul sau(iar actionarii companiei sa $eneficieze de un randament superior al investitiei. .n momentul actual(gama de produse de panificatie Baneasa este una dintre cele mai cunoscute si $ine vandute din tara(pastele fainoase precum si faina de patisserie si $rutarie fiind lideri de piata de necontestat.*eviza companiei este-IIProduse Baneasa-Produse $ine facuteJII

CAP%I% ANA'I(A DIA)NOSTIC A DOMENIU'UI FINANCIA*

Analiza activitatii economico-financiare constituie o etapa de mare importanta si comple1itate in procesul de fundamentare si ela$orare a strategiei firmei( dat fiind faptul ca(prin intermediul sau(se realizeaza o IIradiografieII completa a firmei fapt ce permite identificarea punctelor forte( a punctelor sla$e si a cauzelor care le genereaza. .n cadrul sau( diagnosticul economic-financiar este o etapa deose$it de importanta care permite managerilor formularea unor -udecati de valoare calitative siBsau cantitative privind starea( dinamica si perspectivele societatii pe care o conduc. Necesitatea cunoasterii situatiei economice a S.C. M.P. Baneasa S.A. in vederea ela$orarii unor masuri de eficientizare a activitatii implica folosirea mi-loacelor de investigare ale analizei economic-financiare. Pentru aceasta analiza se folosesc date din $ilanturile conta$ile din anii 222&-222=. 1.1. Anali+a dinamicii si structurii patrimoniului &irmei Activul firmei reflecta in e1presie valorica marimea mi-loacelor economice folosite in activitatea intreprinderii..n cadrul activului(elementele de active sunt grupate in functie de modul de valorificare si gradul de lic iditate(in active fi1e7imo$ilizari8 si active circulante. Evolutia activului la S.C.M.P.Baneasa S.A. in perioada analizata7 anii 222&-222=8 este prezentata in ta$elul urmator: ?a$el nr.2: Evolutia elementelor de active in perioada 222&-222=
Denumirea elementului ,ilantier ?otal active imo$ilizate Stocuri Creante *isponi$ilitati ?otal active circulante ?otal activ Anii-lei. !""0 %%"2;21 % =%;=;<= 1212%=< & 12<=;2< 21=2!<& 1 <<212;< & !""1 !"&2&;= " 22%<<;2 %%2<!%2 " =;&=%< %=22=1< ! ;2&!%1% < !""2 1&&;<&=" 2 1!2=;;< 12<!!<!! " "21"&1 ! 1""="1;1 & 1=1"&12! ! 1.2 2 & 2.& % 1.; 2.!% 2.= < 2.2 2.&& !""13!""0 2.& 2 2.2 " ".% ! 2." 2.!; % 2.2 1.2% 2 2.& 2.1% Dinamica-/. !""23!""1 ".= !""23!""0 !.21

*in ta$elul de mai sus se poate o$serva ca activele totale au inregistrat o crestere continua in perioada 222&-222=( respectiv de la <<.212.;<& lei in anul 222& la ;2.&!%.1%< lei in 222< si a-ungand la valoarea de 1=1."&1.2!! lei in 222=. Nivelul acestora a fost cu ;&@ fata de anul 222< si

cu 1!%@ fata de 222&. Evolutia ascendenta a activelor totale pe ansam$lul perioadei este determinate atat de evolutia activelor imo$ilizate( cat si de fluctuatia activelor circulante( in mod concret a stocurilor( creantelor si disponi$ilitatilor( constand in alternanta perioadelor de cresteri si de scaderi de la un an la altul. Activele imo$ilizate au inregistrat o scadere a valorii cu !=@ in 222< fata de 222& si o crestere de !=2@ in anul 222= fata de 222<( aceasta crestere datorandu-se ac izitionarii de noi instalatii si utila-e pentru productie. *e asemenea se poate o$serva evolutia activelor circulante care au inregistrat o scadere de <%@ in 222= fata de 222< si de !"@ in 222= fata de 222&. Aceasta situatie se datoreaza in principal evolutiei descrescatoare a creantelor 7cu <<@8. Analiza pasivului indica( in e1presie valorica( marimea surselor de finantare a mi-loacelor economice detinute de societate. .n cadrul pasivului( elementele sunt grupate in functie de caile de formare a surselor de finantare 7proprii si straine8 si gradul lor de e1igi$ilitate 7permanente si curente8. .n intervalul 222&-222=( pasivele la S.C.M.P.Baneasa S.A. au avut evolutia prezentata in urmatorul ta$el. ?a$el nr.!: Evolutia elementelor de pasiv in perioada 222&-222=
Denumirea elementului ,ilantier Capitaluri proprii *atorii pe termen scurt *atorii pe termen lung *atorii totale ?otal pasiv Anii !""0 !&!!&!<& 2%!1%=2< 1&1=%%1& "1%21!2! <<=!<&;; !""1 1"=2&=%2 &="<1!12 ;!!&;;< <<=2=!2< ;2&!%1%< !""2 1%2&2!=2= 22%!;;<; 12%=1222 !11211=1 1=1<"%22; !""13!""0 2."1 2.<2 2.%= 1.=< 1.1; Dinamica !""23!""1 12.1& 2.!2 1.1! 2."2 1.;& !""23!""0 ".1% 2.=1 2.&% 2.<% 2.!!

.n perioada 222&-222= evolutia pasivelor totale a avut o tendinta crescatoare. .n 222< fata de anul 222& a avut o tendinta crescatoare(respectiv cu 1;@ in 222< fata de 222&( urmand apoi sa creasca cu ;&@ in 222= fata de 222< si cu 1!!@ in 222= fata de 222&. .nfluenta cea mai mare in conte1tul acestor tendinte de crestere au avut-o datoriile( in special cele pe termen lung care au inregistrat o scadere de "2@ in anul 222< comparativ cu 222& si o crestere de 1!@ in anul 222= comparativ cu 222<. Aceasta crestere a datoriilor pe termen lung se datoreaza unor credite pe termen lung facute de societate pentru ac izitionarea unor instalatii si utila-e folosite in procesul de productie. *e asemenea se poate o$serva evolutia capitalurilor proprii ale societatii care inregistreaza o scadere de %;@ in anul 222< fata de 222&( dar apoi o crestere $rusca in anii urmatori. Aceasta crestere a capitalurilor proprii reprezinta o situatie favora$ila pentru societate deoarece se refera la cresterea surselor de finantare. 1.2. Anali+a dinamicii si structurii $eniturilor si c4eltuielilor Activitatile desfasurate de catre o firma sunt consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Pe plan economico-financiar( utilizarile resurselor sunt e1primate prin c eltuieli( iar rezultatele o$tinute( ca urmare a consumarii resurselor( prin venituri. Aceste elemente sunt reflectate conta$il prin intermediul conturilor de c eltuieli( respectiv de venituri. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si c eltuielilor se efectueaza prin metoda indicilor( pentru dinamica( respectiv a ratelor( pentru structura.

C eltuielile inregistrate in conta$ilitatea S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 222&-222= sunt prezentate in ta$elul nr." : ?a$el nr." : Structura c eltuielilor din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 222&-222= Categorii de c eltuieli Anii7lei8 .ndicele fata de anul 222& 222& C eltuieli de e1ploatare C eltuieli financiare C eltuieli e1ceptionale ?otal c eltuieli
<&=221<&.22 1;22%2"".22 2.22 ;&22%222.22

222<
112%<=%21.!2 22&"=&2=.<2 2.22 1!!22<112.22

222=
!%%<112;."" 12&2%1"2.%& 2.22 "&1;&2<2.22

.222=7222& 8
2."& 2.%% 2."=

.222<7222&8
2.!2 2."< 2.!%

Asa cum se o$serva in ta$elul nr."( c eltuielile din cadrul firmei au avut un trend ascendent in perioada 222&-222<( urmand apoi unul descendent( in anul 222=. .n toti cei trei ani( c eltuielile de e1ploatare au avut o pondere mai mare in totalul c eltuielilor( datorita faptului ca c eltuielile de e1ploatare sustin in primul rand activitatea de productie. Acest tip de categorii a inregistrat la randul lui( unele fluctuatii( de-a lungul celor trei ani( astfel ca in anul 222= fata de 222&( au scazut cu apro1imativ %"@( ceea ce denota o mai $una retea de furnizori( firma reusind sa-si procure materiile prime la un pret avanta-os. .n cazul acesta( tre$uie avut in vedere faptul ca nu tot ce e ieftin e si $un. Fom putea o$serva ulterior daca produsele si-au pastrat calitatea anterioara. Analiza evolutiei in timp a principalelor categorii de c eltuieli de e1ploatare se realizeaza( de asemenea( prin metoda indicilor. ?a$el nr.%: Structura c eltuielilor de e1ploatare din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 222&-222=
*enumire 222& C eltuieli privind marfurile C eltuieli materiale( din care: cu materiile prime si materialele consuma$ile cu energia si apa altele C eltuieli cu lucrari si servicii e1ecutate de terti C eltuieli cu impozite( ta1e si varsaminte asimilate "&2;212.%& ";1&";12.&" &;;2&!&2.1& !="122=.=2 !2<2=2<.2" !="122=.=2 2!2"&2%.2= Anii7lei8 222< <<"2";%.2; =2<22!2%.;% 122&2&"!&.1= %%2=;2%.2< ""2!1"2.2% ""2!1"2.2% 2211%<2.2! 222= 1"22="%.1= 2<<"%"=2.;& !2<2%"!;.2= 1"22="%.1= 1"22="%.1= 1<<=%%&."< !%%<11.2; .ndicele fata de anul 222& .222=7222&8 2.!1 2.%& 2."< 2.!< 2."& 2."& 2.1% .222<7222&8 1.&= 1.&" 1."" 1."" 1."" 1.1% 2.;&

C eltuieli cu personalul( din care:

cu remuneratiile personalului privind asigurarile si protectia sociala Alte c eltuieli de e1ploatare C eltuieli cu amortizarile si provizioanele ?+?A/ C5E/?>.E/. *E EKP/+A?A)E

1%!&"2!%.22
&!<&2<"&.2= 1!2%;"2;.;2

112%<=%2.1!
;1<=21%&.2= 1=<;=!"%.22

!%%<112.;"
2="%&;2!.%% <11"22%.=;

2.2!
2."% 2.%"

2.<2
1."" 1.""

1%!&"2!.%2 2.22

""2!1"2.2% 2.22

2"=;;<;.2& 2.22

1.&2 -

2.== -

<&=221<&.22

112%<=%21.!2

!%%<112;.""

2."&

1.""

.n cadrul c eltuielilor de e1ploatare( s-a dorit o cercetare mai amanuntita a cauzelor pentru care s-a inregistrat o scadere a acestora. Astfel( s-au realizat urmatoarele grafice :
'igura nr. 1: Structura categoriilor de c eltuieli in totalul c eltuielilor de e1ploatare in anul 222&
Structura cheltuieli in totalul cheltuilelilor de exploatare in anul 2006
Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

'igura nr.2: Structura categoriilor de c eltuieli in totalul c eltuielilor de e1ploatare in anul 222<

Structura cheltuieli in totalul cheltuilelilor de exploatare in anul 2007

Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli materiale

'igura nr.!: Structura categoriilor de c eltuieli in totalul c eltuielilor de e1ploatare in anul 222=
Structura cheltuieli in totalul cheltuilelilor de exploatare in anul 2008
Alte cheltuieli de Cheltuieli privind marfurile exploatare

Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

Cheltuieli materiale

.n cazul de fata( se o$serva ca ponderea c eltuielilor materiale in totalul c eltuielilor este cea mai mare( cu anumite fluctuatii( care influenteaza in mod prioritar suma totala a c eltuielilor. Apoi c eltuielile cu personalul reflecta o influenta importanta( acestea scazand totusi din anul 222& pana in 222=( datorita disponi$ilizarilor masive facute in decursul celor 2 ani. C eltuielile privind marfurile au cunoscut( de asemenea( fluctuatii( in principal datorita modificarii pretului car$urantului. .n cazul c eltuielilor financiare( s-a inregistrat( de asemenea( o scadere in anul 222= fata de 222& de "%@( aceasta fiind e1plicate prin ac itarea creditului $ancar o$tinut pentru rete nologizarea liniei de productie. Prin urmare( c eltuielile totale din cadrul firmei au scazut cu &%@ in anul 222< fata de 222& si cu %2@ in anul 222= fata de 222&( datorita scaderii celor doua tipuri de c eltuieli din structura acestora: de e1ploatare si financiare.

Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata( se calculeaza( pentru fiecare categorie de venituri indici. ?a$el nr. & : Structura veniturilor din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 222&-222=
Categorii de venituri 222& Fenituri de e1ploatare Fenituri financiare Fenituri e1ceptionale ?otal venituri <==<==<&.22 1;<1;<1;.22 2.22 ;=%;=%;% Anii7lei8 222< 112<2;%<=.<! 22&<;%%2.2< 2.22 1!!"2;1!1 222= !&1&==<=.1! 12=2!&;2.=< 2.22 "&;<2%&; .ndicele fata de anul 222& .222=7222&8 2."& 2.%% 2."= .222<7222&8 2.!! 2."= 2.!%

Analizand datele din ta$elul nr.&( se constata o scadere dramatica a veniturilor firmei( anul 222= inregistrand un venit cu %2@ mai mic fata de anul 222&( aceasta scadere fiind influentata in primul rand de scaderea veniturilor din e1ploatare cu %"@ si a celor financiare cu "%@. Se constata asadar ca gasirea unor materii prime mai ieftine nu aduce intotdeauna un venit mai mare( datorita calitatii acestora care lasa de dorit. Analiza structurala a veniturilor de e1ploatare ale societatii furnizeaza informatii foarte valoroase pentru identificarea acelor activitati pe care societatea le desfasoara in scopul o$tinerii de profit( considerandu-le prioritare. .n ta$elul nr.! sunt prezentate ponderile fiecarei categorii de venituri in veniturile totale ale firmei.
?a$el nr.<: Structura veniturilor de e1ploatare din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 222&-222=
*enumirea Anii7lei8 222& C.')A *E A'ACE).( din care: Fenituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta Fenituri din productia stocata Alte venituri din e1ploatare ?+?A/ FEN.?>). *.N EKP/+A?A)E &%"&;"&<.2= %<%"<&&1.%& <;21=2%.%2 11=!1=!1."2 1%<<%<<.%2 <==<==<&.22 222< 112%<1%"!.22 ""22=&1.<2 12&1"=&=1.2= 1!<";1.2; 22%"".&" 112<2;%<=.<! 222= 21!&2<"2.=2 &%%;21!.22 1"=21%2;.=2 "<&!2!.22 11<%2;.22 !&1&==<=.1! .ndicele fata de anul 222& .222=7222&8 1.&; 2.2= 1!."2 2."2 2.21 1."2 .222<7222&8 2.!! 2.11 1.=< 2.2" 2.2< 2."&

.n cadrul veniturilor de e1ploatare( s-a dorit o cercetare mai amanuntita a cauzelor pentru care s-a inregistrat o scadere a acestora. Astfel( s-au realizat urmatoarele grafice : 'igura nr.": Ponderea categoriilor de venituri in totalul veniturilor de e1ploatare in perioada 222&-222=

m ilioane

160 140 120 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008

venituri din vanzarea marfurilor productia vanduta venituri din productia stocata alte venituri din exploatare

'igura nr %: Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din e1ploatare in anul 222& 'igura nr &: Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din e1ploatare in anul 222<
Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din exploatare in anul 2006 Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din exploatare in anul 2007

cifra de afaceri alte venituri

cifra de afaceri alte venituri

'igura nr <: Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din e1ploatare in anul 222=
Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din exploatare in anul 2008

cifra de afaceri alte venituri

Conform acestora( ponderea cea mai mare in totalul veniturilor din e1ploatare o are cifra de afaceri( in toti cei trei ani( lucru firesc( avand in vedere activitatea principala a S.C. MP BANEASA S.A. . Pe de alta parte( insa( in anul 222= cifra de afaceri a constituit un procent mai mic decat in anii

anteriori din totalul veniturilor( cauza principala fiind veniturile din productia stocata a firmei( care in 222= a fost cu &2@ mai mica( lucru relativ $un( tinand cont de faptul ca daca nu e1ista stocuri( inseamna ca au e1istat vanzari..ata ( deci( motivul pentru care veniturile din productia vanduta au fost mereu in crestere( in 222= cu !"@ mai mari decat in 222&. 1.!. Anali+a $ite+ei de rotatie a acti$elor circulante Activele circulante reprezinta acea parte a patrimoniului societatii care are cel mai mare grad de mo$ilitate. >tilizarea eficienta a activelor circulante consta in eli$erarea fondurilor imo$ilizate de acestea si replasarea acestor sume( in scopul o$tinerii de noi castiguri. Analiza eficientei folosirii activelor circulante se realizeaza prin intermediul vitezei de rotatie( indicator ce este e1primat prin durata in zile a unei rotatii. Fiteza de rotatie a activelor circulante este egala cu 7Activele circulanteBCifra de afaceri8L!&2.Aceasta formula arata durata unei rotatii si este favora$ila daca are valori mici.

?a$el nr.=: Fiteza de rotatie a activelor circulante in perioada 222&-222=

Denumirea elementului ,ilantier 222& Stocuri Creante Disponi,ilitati Total acti$e circulante Ci&ra de a&aceri =%;=;<= 1212%=< & 12<=;2< 21=2!<& 1 =2&!&<2 < Anii -lei. 222< 22%<<;2 %%2<!%2" =;&=%< %=22=1<! 112%<1%" ! 222= 1!2=;;< 12<!!<! ! "21"&1 1""="1; 1 ""&;<11 = 5ite+a de rotatie a acti$elor circulante pe &iecare element de acti$ 222& 222< 222= !=.!; %".1" ".=2 ;<.!" &.&; 1<;.!2 2.;1 1==.;! 12.<2 122.%& !.!; 11&.&&

1.". Anali+a lic4iditatii si sol$a,ilitatii /ic iditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in $ani. /ic iditatea patrimoniala se determina ca raport intre elementele din active si elementele din pasiv. )aportul tre$uie sa fie supraunitar( situatie ce reflecta o anumita doza de siguranta pentru acordarea de noi credite. Solva$ilitatea se refera la capacitatea firmei de a face fata o$ligatiilor sale $anesti( de a-si onora platile la termenele scadente. .n acest caz( intervine comparatia dintre elementele de active si cele de pasiv( respectiv disponi$ilitati si o$ligatii. .ndicatorii de lic iditate si solva$ilitate calculate la S.C.M.P.Baneasa S.A. sunt prezentati in ta$elul urmator: ?a$el nr.;: .ndicatori de lic iditate si solva$ilitate ai S.C. MP BANEASA S.A.
Nr%crt% 1. 2. !. Indicatori *ata lic4iditatii generale *ata lic4iditatii imediate *ata lic4iditatii partiale Formula de calcul Active circulanteB *atorii pe termen scurt *isponi$ilitatiB*atorii pe termen scurt 7Active circulante-Stocuri8B *atorii pe termen scurt !""0 2.=& 2.2" 2.%2 !""1 2.=" 2.21 2.=1 !""2 2.<2 2.22 2.&"

".

*ata datoriilor

7?otal datoriiB?otal active8L122

%!.<"@

=!.;;@

1<.1%@

)ata lic iditatii imediate-reflecta capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din disponi$ilitati-are valori oscilante intre 2.2" in anul 222&(dupa care scade la 2.21in 222< si creste la 2.22 in 222=. )ata lic iditatii partiale reflecta capacitatea firmei de a-si acoperi datoriile pe termen scurt fara ca nivelul stocurilor sa fie afectat(folosind mai e1act ca sursa disponi$ilitatile de care dispune(dar si creantele.Nivelul acestui indicator are de asemenea valori fluctuante:2.%2 in 222&( 2.=1 in 222<(dupa care scade la 2.&" in 222=..ntrucat nivelul acestui indicator se situeaza su$ nivelul testului limita de situatie favora$ila72-2.%8(rezulta ca S.C.M.P.Baneasa S.A. are dificultati in a-si onora datoriile pe termen scurt. )ata datoriilor e1prima capacitatea unei intreprinderi de a-si onora o$ligatiile fata de terti pe seama activelor sale.Avand in vedere ca nivelul acestui indicator tre$uie sa fie peste !%@ pentru a fi considerat satisfacator pentru firma(putem spune ca societatea isi poate onora datoriile fata de terti pe seama activelor sale. 1.%. Anali+a renta,ilitatii .ndicatorii de profita$ilitate reflecta eficienta economica a firmei( su$ diferite aspecte: al consumului de resurse-materiale( umane( financiare( informationale-anga-ate in procesul de productie( al comercializarii productiei fa$ricate( al gradului in care capitalul propriu aduce profit( dar si la nivel glo$al su$ aspectul performantelor economice ale firmei si implicit al interesului investitorilor.
?a$el nr.12: .ndicatori de profita$ilitate ai S.C. M.P. BANEASA S.A. in perioada 222&-222=
Indicator *e+er$a de pro&it net *ata pro&itului *andamentul acti$elor *enta,ilitatea economica Formula de calcul 7Profit netBcifra de afaceri8L122 7Profit $rutBcifra de afaceri8L122 7Profit $rutB?otal active8L122 7Profit netBtotal active8L122 !""0 2.&2 !.1; !.!! 2.<2 !""1 2.1& 2.1& 2.1; 2.1; !""2 1."" 1.<! 2."2 2.!%

)ezerva de profit net( ca si rata profitului( in perioada 222&-222=( a inregistrat o scadere accentuata. Aceasta se datoreaza in principal scaderii ma-ore a profitului net( respectiv profitului $rut. )andamentul activelor indicator ce e1prima performanta economica glo$ala a intreprinderii( respectiv eficienta utilizarii mi-loacelor materiale si financiare alocate pentru desfasurarea activitatii a scazut $rusc in intervalul 222&-222=( de la !(!!@ la 2."2@( ceea ce reflecta faptul ca resursele fizice ale firmei nu au fost utilizate eficient( in vederea o$tinerii profitului. )enta$ilitatea economica reflecta eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii. /a S.C.M.P.Baneasa S.A. inregistreaza valori de circa 2.<2@ in anul 222&( dar scazand la 2.1;@ in 222<( si crescand la 2.!%@ in 222=( ceea ce pune in evidenta im$unatatirea activitatii in 222= fata de 222<. Pe ansam$lu( indicatorii de profita$ilitate la S.C.M.P.Baneasa S.A. inregistreaza o scadere semnificativa in anul 222= comparativ cu anul 222&( ceea ce semnifica o situatie nefavora$ila pentru societate. 1.&. Puncte &orte si puncte sla,e in anali+a domeniului &inanciar
?a$el nr.11: Analiza SM+? a profita$ilitatii S.C. M. P. BANEASA S.A.

PUNCTE FO*TE

CAU(E

Structura bine dimensionata a activului

- politica financiara a societatii - efectuarea de investitii in constructii speciale si modernizarea utilajelor de productie - corelarea nivelului activelor circulante cu nevoile de resurse ale societatii

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea ponderii cifrei de afaceri in totalul veniturilor Ajustarea cheltuielilor de exploatare cu evolutia veniturilor

Cresterea surselor de finantare

diminuarea veniturilor din productia stocata cresterea vanzarilor de marfuri redresarea volumului vanzarilor de produse proprii cererea constanta modernizarea utilajelor reducerea consumului de materii prime si utilitati existenta unor bune relatii cu furnizorii restructurarea personalului

PUNCTE S'ABE Scaderea activelor Cresterea datoriilor pe termen lung Cresterea capitalurilor proprii )ata datoriilor peste !%@
Scaderea profitului si a rentabilitatii firmei Scaderea valorii patrimoniului Scaderea vitezei de rotatie a creantelor Scaderea lichiditatii firmei

CAU(E Evolutia descrescatoare a creantelor Apelarea la credite pe termen lung pentru ac izitionarea unor instalatii si utila-e folosite in procesul de productie Cresterea surselor de finantare - capacitate moderata a firmei de a-si onora o$ligatiile fata de terti pe seama activelor
- Scaderea cifrei de afaceri datorita vanzarilor de marfuri - deprecierea valorii cladirilor - nerealizarea unor investitii sustinute - cresterea numarului de facturi neincasate

- Cresterea datoriilor pe termen scurt - Scaderea valorii creantelor si disponibilitatilor

CAP%II% ANA'I(A DIA)NOSTIC A DOMENIU'UI COME*CIA'

Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se -ustifica prin importanta pe care o au informatiile o$tinute pentru formularea strategiei economice. Aceste informatii se refera la: - identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea9 - efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte unitati economice9 - determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii9 - e1istenta unor te nici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

!%#% Piata
S.C.M.P.Baneasa S.A. face parte din 0rupul +verseas(din anul 1;;&.0rupul de firme +verseas are actionariat romano-$elgian si reprezinta una dintre cele mai mari investitii $elgiene in )omania. Pentru a evidentia mai $ine locul pe care il ocupa S.C.M.P.Baneasa S.A. pe piata romaneasca tre$uie o scurta prezentare a grupului din care face parte in prezent(cu a-utorul caruia s-a realizat restructurarea companiei si reorganizarea activitatii acesteia-0rupul +verseas. 1;;2-.nfiintarea primei companii comerciale(din care mai tarziu se va dezvolta grupul de firme +verseas 0roup .mpe1 S)/.A cola$orat de-a lungul anilor cu multi furnizori internationali(oferind consumatorului roman numai produse de inalta calitate si marci recunoscute pe plan international:Araft 'oods(0illette(Entremont(0allina Blanca.

 1;;!-+verseas este una dintre primele companii care introduce in )omania sistemul de distri$utie directa cu ec ipe proprii de agenti comerciali antrenati in te nici de vanzare profesionala.Sistemul se va dezvolta si perfection in timp(+verseas devenind o adevarata Academie de Fanzari si un etalon de eficienta si profesionalism. 1;;"-A doua companie de distri$utie a luat fiinta(specializata in distri$utia de $unuri de larg consum nealimentare.+verseas *istri$ution a cola$orat in timp cu furnizori internationali(cum ar fi de e1emplu CotN BeautN. 1;;2-1;;<-)eteaua de distri$utie nationala se e1tinde continuu(+verseas a-ungand sa ai$a una dintre cele mai intinse infrastructuri de distri$utie.Numarul de client directi depaseste suma de 1%2229ec ipa nationala de vanzari numara mai mult de 2%2 de agenti comerciali. 1;;&-Prima ac izitie ma-ora-cumpararea uneia dintre cele mai mari companii romanesti din domeniul moraritului si panificatiei-S.C.M.P.BANEASA S.A. 1;;=-0rupul de firme face o noua ac izitie strategica-/>OE)>/ SA-o alta fa$rica de panificatie din Bucuresti 1;;;-+ noua companie de distri$utie ia fiinta.+verseas BaCerNP.ngredients se specializeaza in distri$utia de materii prime si ingredient pentru industria de panificatie 1;;&-222"-Se desfasoara numeroase proiecte de investitii in capacitate de productie moderne.Se e1tinde continuu reteaua de distri$utie la nivel national(prin dezvoltarea si intarirea parteneriatelor strategice cu toti retailerii internationali si cu distri$uitorii autorizati de pe intreg teritoriul tarii.+verseas se impune ca un furnizor important pentru toate lanturile de magazine internationale prezente pe piata romaneasca si pentru mai mult de <2 de distri$uitori la nivel national. Produsele alimentare fa$ricate de S.C.M.P.Baneasa S.A. sunt destinate cu preponderenta consumului zilnic al populatiei Municipiului Bucuresti. .n prezent( peste ;2@ din cantitatea de produse e1istente in oferta societatii apartine unui singur sortiment de franzelarie E franzela cu greutatea de 2=2g. Cererea medie zilnica de $ucati de paine a capitalei a ramas constanta intre anii 2222-222=( in special datorita caracterului static al numarului total de locuitori.

!%!% Produsele
/ocul central in cadrul mi1ului de marCeting revine produsului(ca principal mi-loc de comunicare a intreprinderii cu piata. Ca urmare a intelegerii corecte a relatiei dintre mediul e1tern si procesul de marCeting S.C.M.P.BaneasaS.A. poate fi numita cel mai modern Comple1 .ntegrat de Panificatie din )omania(produsele sale concurand cu success pe piata romaneasca.Aceasta se datoreaza utilizarii unui mi1 de marCeting $ine structurat(ale carui elemente pot fi descrise astfel: *ezvoltarea produsului si a serviciilor:un produs standardizat de calitate ridicata Pretul:practicarea unor preturi -udicioase *istri$utia:promtitudine in respectarea contractelor cu clientii in ceea ce priveste livrarea la termen si in cele mai $une conditii Promovarea:o campanile pu$licitara concentrate pe consumatori(indeose$i pe familie si mem$rii acesteia Produsele pe care S.C.M.P.Baneasa S.A. le ofera pietei fac parte din categoria produselor agroalimentare.Materia prima principala in aceasta societate este graul.Produsele agricole provenite

din sol cum este si cazul graului sunt produse neconsuma$ile in starea in care sunt.Pentru a fi utile alimentatiei(este deci necesara interventia industriilor de transformare.Anumiti specialist utilizeaza notiunea de prima si a doua transformare(altii ignora si refuza aceasta distinctive(deoarecea adesea intr-una si aceeasi intreprindere sunt reunite toate stadiile de transformare(pana cand se a-unge la alimental destinat consumului final al populatiei. S.C.M.P.Baneasa S.A. reuneste in cadrul sau atat transformarea produselor agricole prin morarit cat si transformarea prin panificatie(producand si livrand pentru piata produsele consuma$ile.*esi livreaza produse finite pentru piata(o mare parte din faina o$tinuta prin morarit constituie material prima necesara celor 1%2 de unitati industriale de panificatie din capitala si principalele -udete ale tarii(care se aprovizioneaza in mod constant de la S.C.M.P.Baneasa S.A. Produsele Baneasa pot fi impartite in urmatoarele game sortimentale: a% Produse re+ultate din moara *in aceasta gama sortimentala fac parte urmatoarele linii de produse: 'aina 0ris 0ermeni de grau ?arate 0ama larga de sortimente de faina satisface cele mai e1igent cerinte ale consumatorilor industriali si casnici9de asemenea la cererea $eneficiarilor se pot adauga diverse ingredient in functie de destinatia de utilizare a fainii. Principalele sortimente ale fainii sunt:al$a(semial$a(neagra si dietetic(fiecare avand proprietati diferite(in functie de continutul in su$stante minerale. ,% Produse de pani&icatie *in aceasta gama sortimentala fac parte urmatoarele linii de produse: Produse de &ran+elarie din &aina de grau -Paine toast -'ranzelute -Batoane -Cornuri -C ifle Produse de pani&icatie din &aina dietetic de grau -paine gra am -paine speciala tarate -c ifle gra am Co$rigi .n afara sortimentelor traditionale(indragite de consumatori(Baneasa a lansat cu succes o gama $ogata de paini special cu adaosuri nutritive si dietetic(am$alate pentru a li se asigura o mai $una pastrare a proprietatilor organoleptice. c. Produse de patiserie *in aceasta gama sortimentala fac parte urmatoarele linii de produse: Co+onaci Fursecuri

C4ec Blat de tort Produse de patiserie din aluat &oieta6 Produse de placintarie Pra6ituri cu ,ran+a Pra6ituri cu mere

S.C.M.P.Baneasa S.A. ofera o gama larga de produse proaspete(atat simple(cat si cu diverse umpluturi sau glazuri pentru toate categoriile de consumatori.>n loc aparte il ocupa patiseria pe $aza de foieta- care se remarca printr-o deose$ita structura si aspect atragator. Pentru zilele de sar$atori religioase societatea se preocupa in mod deose$it sa respecte traditia si in acelasi timp sa aduca o nota de inedit:cozonaci vienezi cu nuca(stafide si ra at(pasca(cozonaci cu diverse umpluturi(produse festive. d. Paste fainoase *in aceasta gama sortimentala fac parte urmatoarele linii de produse: Paste &ainoase scurte Paste &ainoase lungi Pe cele doua linii de fa$ricare a pastelor fainoase se produc paste e1tra scurte si paste e1tra lungi(intr-o varietate larga de formate:fidelini(tagliatelle(fusilli(conc iglie(cornetti rigati(penne rigate(tortiglioni(dino(gnocc i(lascute(spag etti(macaroni.Pe langa pastele fainoase simple se fa$rica si sortimente cu adaosuri nutritive. *ivizarea gamei poate fi imaginata ca o structura ar$orescenta in care ramificatiile se desprind de trunc i si totusi sunt dependente de acesta.Scopul divizarii unei game este de a oferi consumatorilor un plus de varietate care in final va contri$ui la cresterea cererii glo$ale.E1ista o limita fireasca de divizare a gamelor(in functie de conditiile de creatie(de cercetare-dezvoltare(de adaptare a liniei te nologice(de pregatire a personalului si de promovare pentru cunoasterea noilor produse pe piata(produse care prin vanzare tre$uie sa recupereze toate aceste c eltuieli.

!%7% Pretul
Pretul reprezinta o varia$ila comple1a de marCeting(cu a-utorul careia se pot concretiza o$iectivele strategice ale firmei. Pretul este singurul element al mi1ului de marCeting care aduce venituri(toate celelalte elemente reprezentand costuri.Pretul este de asemenea unul dintre elementele cele mai fle1i$ile ale mi1ului de marCeting.Spre deose$ire de produs si canalele de distri$utie(pretul poate fi modificat rapid. Costurile constituie elemental de $aza al pretului pe care compania il cere pentru un produs.'irma doreste sa sta$ileasca un pret care pe de-o parte sa acopere toate costurile de productie(distri$utie(vanzare(iar pe de alta parte sa aduca un profit pe masura eforturilor si riscurilor asumate. Compania tre$uie sa urmareasca foarte atent costurile cu care opereaza.*aca producerea si vanzarea produsului o costa mai mult decat pe concurenti(ea va tre$ui sa practice un pret mai mare sau sa se multumeasca cu profituri mai mici.

.n cadrul S.C.M.P.Baneasa S.A. organizarea activitatii de sta$ilire a preturilor este realizata de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul(pe $aza datelor primate de la directorii de produs.Pe pietele industrial(agentilor comerciali li se permite sa negocieze cu clientii intre anumite limite de pret.C iar si asa conducerea este cea care sta$ileste o$iectivele si politicile de pret(apro$and preturile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agentii de vanzari. Cand sta$ilesc preturile(companiile tre$uie sa tina seama de modul in care consumatorii percep aceste preturi si de influenta pe care o e1ercita perceptiile respective asupra comportamentului de cumparare.*eciziile legate de pret tre$uie sa fie orientate spre consummator. >n alt factor e1tern care influenteaza deciziile referitoare la sta$ilirea preturilor le constituie costurile si preturile concurentilor. Stiind care sunt preturile si ofertele concurentilor firma le poate utilize ca punct de plecare in sta$ilirea propriilor preturi.S.C.M.P.Baneasa S.A. apeleaza la serviciile unei firme specializate(McCann EricCson(pentru a afla informatii referitoare la ofertele concurentilor(preturile practicate de acestia(cotele de piata ala concurentilor.*e asemenea aceasta firma efectueaza pentru societatea Baneasa:cercetari(sonda-e(studii de piata pentru a putea analiza evolutia cererii de produse de morarit si panificatie cat si pentru a cunoaste notorietatea marcilor S.C.M.P.Baneasa S.A. pe piata comparative cu ale concurentilor. Cand sta$ileste pretul(compania tre$uie sa ia in considerare si conditiile economice(avand in vedere ca )omania trece printr-o perioada de criza economica.'actorii economici precum inflatia(rata do$anzii influenteaza deciziile de pret prin aceea ca ei produc efecte asupra marimii costurilor de productie si a modului in care consumatorii percep valoarea si pretul produsului.Statul reprezinta alt factor e1tern important care influenteaza deciziile legate de pret.*e asemenea tre$uie luate in considerare si aspectele sociale.Atunci cand se sta$ilesc preturile(o$iectivele immediate referitoare la volumul desfacerilor(cota de piata si marimea profitului tre$uie sa tina seama de conte1tul social general. Modul de calcul al preturilor la S%C%M%P%Baneasa S%A% Preturile practicate de societate nu sunt mici(pentru a se putea o$itne profit(dar nici prea mari(pentru a se putea atrage cumparatorii.Costurile de productie marc eaza limita minima a pretului(iar valoarea produsului(asa cum este ea perceputa de consummator(reprezinta limita ma1ima.Pentru a putea determina pretul optim(firma tre$uie sa ia in calcul preturile concurentilor(precum si alti factori interni si e1terni. Compania isi sta$ileste preturile utilizand o metoda $azata pe costuri(dar totodata tinand cont de preturile concurentilor si de perceptiile consumatorilor. .n ta$elul urmator vom prezenta preturile la urmatoarele produse: ?a$el nr.12: Denumire produs Paste Baneasa fusilli Paste fainoase cu ou Spag ete Baneasa 'idea de casa 'aina tip &%2 'aina tip 222 0ra am Paine dieta Cozonac cu nuca Malai )rama6-grame38g. "22 222 %22 222 1 1 &%2 "22 %22 1 Pret-ron. "(!! !(&2 2(1; 1(%; 1(=! 2("% "(;" !(22 &(=" 2(;

!%9% Furni+orii:,ene&iciarii si concurentii

a% Furni+orii 'urnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei resursele necesare pentru a realize produse sau servicii in $aza unor relatii de vanzare-cumparare.Ei pot influenta in mare masura marCetingul prin dimensiunile si calitatea ofertei(preturile cerute(practicile comerciale utilizate(localizare geografica. Specialistii de marCeting ai firmei tre$uie sa monitorizeze activitatea furnizorilor(deoarece pro$lemele acestora(nerezolvate la timp(pot produce grave pertur$ari in productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor(cu consecinte dramatice in planul profita$ilitatii. Principalii &urni+ori la S%C%M%P%Baneasa S%A% Ta,el nr%#7:
Materii prime 0rau 'urnizori - S.C.CE)EA/C+M CA/A)AS. S.A. ( Str.Prelungirea *o$rogei(nr.2 - S.C.)+MPAC .N?E)NA?.+NA/( Bucuresti(B-dul >nirii(nr.1%(sector" - S.C.0)>P S./+Q>). CE)EA/E S.A. ( Constanta - S.C.CE)EA/C+M S.A. B)A./A( Calea Calarasilor(nr.1% - S.C..N?E)CE)EA/ 'E?ES?. S.A.( 'etesti(-ud..alomita - S.C.CA)05.// A0).C>/?>)A S.)./. -Alti furnizori grau - S.C.+FE)SEAS BAAE)R .N0)E*.EN?S S.)./. - S.C.P>)A?+S S.)./ - Alti furnizori Pondere 22@ 2<@ 22@ 12@ 1%@ !@ %@ =2@ 1%@ %@

Amelioratori si materii prime pentru panificatie

,% Clientii Clientii alcatuiesc cercul agentilor economici7firme si institutii8 si al persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele intreprinderii Econstituie cea mai importanta componenta a micromediului. Componentii clientele firmei sunt grupati dupa natura lor in grupuri omogene care pot forma: Pietele consumatorului-formate din indivizi si gospodarii ce cumpara $unurile si serviciile pentru consum personal Pietele industriale-organizatii ce cumpara $unuri si servicii pentru prelucrare in continuare sau pentru utilizare in procesul de productie Pietele de distri$utie-sunt alcatuite din organizatii ce cumpara $unuri si servicii din dorinta de a le revinde cu profit Pietele guvernamentale-formate din cumparatori organism pu$lice Pietele international-formate din cumparatori straini Sarcina compartimentului de marCeting din firma este de a ma1imiza cererea pentru produsele pe care le ofera clientilor(de a mentine clientii e1terni si de a atrage noi clienti din randul nonconsumatorilor relativi si al concurentei.

Piata de desfacere a produselor si serviciilor oferite de S.C.M.P.Baneasa S.A. o reprezinta in general consumatorii interni de produse alimentare7faina(paine(paste fainoase8(consumatori la care produsele a-ung prin retele proprii de distri$utie cat si prin intermediul societatilor cu care cola$oreaza in vederea asigurarii distri$utiei marfii. Alte categorii de clienti sunt societatile de panificatie(carora le asigura material prima(faina(clienti cu care societatea are contracte de vanzare si societatile care au ca o$iect de activitate cresterea animalelor(carora le asigura o parte din rana animalelor(tarata.
?a$el nr. 1":Principalii clienti ai S.C.M.P.BANEASA S.A.

Numele si adresa clientului S.C.+FE)SEAS BAAE)R .N0)E*.EN?S S)/( Bucuresti(sector1 S.C.+FE)SEAS 0)+>P S)/( Bucuresti(sector1 S.C./>OE)>/ S.A.( Bucuresti(str.Sergent Cutieru Ale1andru(nr.2%(sector& A.P.P.S. A0)+.N* BANEASA S.A.( Bucuresti(str.Bucuresti-Ploiesti(nr.12<(sector1 C+MP)EK.M % S)/( +topeni(str.?raian Nr.<(Sectorul Agricol .lfov

Forma de proprietate-pu,lica3particulara. Particulara Particulara Particulara Pu$lica Particulara

Pentru a reusi sa supravietuiasca firmele tre$uie sa se orienteze pe client-ele tre$uie sa ofere o valoare superioara consumatorilor vizati.'irmele tre$uie sa devina constiente de necesitatea crearii clientele si nu doar a crearii produsului.Ele tre$uie sa se ocupe de ingineria pietei nu numai de ingineria produsului. c% Concurenta Concurentii sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor(fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Pentru a-si ela$ora eficient strategiile de marCeting (firmele tre$uie sa afle cat mai multe informatii despre concurentul lor.Managerii tre$uie sa compare permanent propriile produse(preturi(canale de distri$utie si promovare cu cele ale concurentilor..n acest fel(firma poate descoperi zone de avanta- si dezavanta- concurential. Societatea Baneasa prin profilul sau de activitate isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential deose$it de activ.Numai in Bucuresti mai e1ista inca 12 unitati cu profil similar. *e asemenea(numerosi intreprinzatori mici(mai adapta$ili la cerintele pietei reprezinta un factor concurential considera$il. Principalii concurenti ai S.C.M.P.Baneasa S.A. Pentru activitatea de morarit -S.C.?.?AN S.A. -S.C.*+B)+0EA S.A. Pentru activitatea de panificatie la fiecare dintre principalele produse sau servicii -S.C.P/EFNE. S.A. -S.C.SP.C>/ S.A.

-S.C.PAO>)A.S.A. S.C.?.?AN S.A. Pentru paste fainoase scurte -S.C.PAMBAC BACA> S.A. -S.C.*+B)+0EA S.A. -S.C.PAN0)AM S.A. -S.C.P)+PAS? S.A. -S.C.A)N+S S.A. -S.C.PAN0)+>P S.A. -S.C.M+A)A /+>/.S S.A. -S.C.0E)M.N+ S.A. Pentru paste fainoase lungi -S.C.PAMBAC BACA> S.A. -S.C.*+B)+0EA S.A. -S.C.E>)+PEAN '++* -S.C.P)+PAS? S.A -S.C.PAN0)AM S.A. -S.C.M+A)A /+>/.S S.A.

!%;%Acti$itatea promotionala
.n sistemul relatiilor cu mediul economico-social(cu piata(eforturile de marCeting ale intreprinderii moderne nu se pot limita la producerea si distri$utia de $unuri si servicii9ele implica totodata o permanenta si comple1a comunicare cu mediul e1tern(cu piata(care presupune o informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor(actiuni specific de influentare a comportamentului de cumparare si de consum(de spri-inire a procesului de vanzare.?oate aceste activitati(cu o$iective si mi-loace de actiune e1treme de variate(alcatuiesc politica promotionala a intreprinderii. .n conditiile economiei contemporane(ale sporirii si diversificarii neintrerupte a $unurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii(ale cresterii sc im$urilor economice international si in conte1tual glo$alizarii economiei si a pietelor(pro$lemele comunicarii cu consumatorii interni sau cu partenerii e1terni devin din ce in ce mai dificile(necesita eforturi de cunoastere si informare reciproca mult mai insemnate si mai variate.Solutia adoptata de intreprinderile moderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigure o permanenta comunicare intre producatori si comercianti(pe de-o parte(si consumatori pe de alta parte. 'irmele nu tre$uie sa se limiteze la a oferi $unuri sau servicii de calitate.Ele tre$uie sa-i informeze pe consumatori in legatura cu avanta-ele produsului sau serviciului oferit si sa pozitioneze cu gri-a aceste avanta-e in constiinta fiecaruia.Pentru aceasta este necesar ca firmele sa utilizeze in mod corespunzator instrumentele de promovare in masa ale pu$licitatii(promovarii vanzarilor si relatiilor pu$lice. Pu,licitatea este o varia$ila importanta a politicii promotionale a S.C.M.P.Baneasa S.A.(ea reprezentand unul din mi-loacele cele mai utilizate in activitatile de piata.

S.C.M.P. Baneasa S.A. foloseste pu$licitatea pentru a transmite pu$licului mesa-e referitoare la ea insasi(la produsele si serviciile ei(cu scopul de a determina un raspuns din partea acestuia.Ca marea ma-oritate a firmelor mari si S.C.M.P.Baneasa S.A. a apelat la o agentie specializata de pu$licitate-McCann EricCson. Baneasa a fost prima marca din domeniul moraritului si panificatiei sustinuta puternic prin campanii de marCeting.Astfel inca din anul 1;;;(in cola$orare cu firma de pu$licitate McCann EricCson s-au dezvoltat annual campanii de pu$licitate. Primul spot ?F Baneasa a fost unul de imagine care promova atat valorile intrinseci ale $randului cat si proprietatile produselor. Cel de-al doilea spot a fost o inovatie pu$licitara pentru domeniul alimentar(spotul facand o demonstratie directa a caracteristicilor fizico-c imice ale produselor Baneasa. Cele mai importante lansari de produse au fost de asemenea sustinute prin campanii ?F7spre e1emplu lansarea pastelor fainoase pentru copii-*ino8. Promo$area $an+arilor reprezinta pentru compania Morarit si Panificatie Baneasa acordarea de stimulente pe termen scurt(in plus fata de avanta-ele oferite de produsele pe care le detin(cu scopul de a incura-a ac izitia sau vanzarea acestora.?e nicile de promovare a vanzarilor servesc scopului de completare a actiunilor pu$licitare(contri$uind astfel la integrarea si intarirea imaginii si prestigiul firmei in cadrul mediului sau socio-economic in cadrul pietei. +$iectivele acestor campanii pu$licitare in cadrul companiei Baneasa sunt: -.ntarirea loialitatii fata de marca9 -Cresterea vanzarilor la unele produse9 -Atragerea de noi clienti9 -Contracararea concurentilor9 Activitatile de vanzari promotionale sunt directionate catre: -Clientii e1istenti ai firmei -Clientii firmelor concurente -Persoanelor care nu consuma in mod current produsele firmei Baneasa *aca pu$licitatea ofera motivele necesare cumpararii unui produs sau serviciu(promovarea vanzarilor le ofera pe cele care stau la $aza vanzarii imediate a acesteia. Promovarea orientate spre consummator cuprinde reduceri de preturi(cupoane(premii(concursuri si altele. Promovarea comerciala include o varietate de mi-loace respective credite(servicii gratuite(instruire(mostre gratuite(ra$aturi pentru cantitati mari(ra$aturi pentru plata timpurie(posi$ilitatea returnarii marfii cat si prime de fidelitate. Promovarea orientata spre forta de vanzare cuprinde prime(comisioane(concursuri. .n general(actiunile de promovare a vanzarilor tre$uie sa fie orientate spre atragerea preferintelor consumatorilor.Fa tre$ui ca ele sa comunice pozitia ocupata de produs in cadrul pietei si sa contina un mesa- care sa indemne la ac izitionarea lui..deal ar fi ca o$iectivul sa-l reprezinte crearea unei cereri de consum pe termen lung(nu doar trecerea temporara de la utilizarea unei marci la alta. *elatiile pu,lice reprezinta o alta te nica de promovare in masa a produselor.Ea presupune sta$ilirea unor relatii $une cu diferite organism pu$lice(prin o$tinerea unei pu$lcitati favora$ile din partea acestora(crearea unei imagini de firma corespunzatoare si preintampinarea sau dezmintirea zvonurilor si a stirilor nefavora$ile. S.C.M.P.Baneasa S.A.foloseste mai multe instrumente specific relatiilor pu$lice: )elatiile cu presa.*ifuzarea de informatii importante prin mi-loacele de comunicare(cu

scopul de a atrage atentia catre un produs sau un serviciu )eclama produselor.Promovarea anumitor produse Comunicatiile firmei.)ealizarea unor comunicatii interne si e1terne cu scopul de a face cunoscuta firma. /o$$N-ul.Sta$ilirea unor legaturi cu legiuitorii si cu functionarii de stat(in vederea promovarii sau anularii legislatiei si reglementarilor Consultanta.)ecomandarile conducerii in legatura cu pro$lemele societatii(atitudinea si imaginea firmei. S.C.M.P.Baneasa S.A. apeleaza la o firma de marCeting specializata si in relatiile pu$lice McCannEricCson-care se ocupa de toate activitatile specific de P)(orientandu-se spre promovarea pe piata a imaginii firmei si spre im$unatatirea rezultatului final.

!%0% Puncte &orte si puncte sla,e pentru domeniul commercial

?a$el nr.1%

Puncte &orte -Produse de inalta calitate -+ $una diversificare a liniilor de produse care permite firmei sa raspunda mai $ine la asteptarile pietei si la atacul concurential -.nnoirea permanenta a liniilor de produse -'le1i$ilitatea in productie -+ imagine $una a marcii -Cola$orarea cu o firma specializata de marCeting-McCann EricCson care ofera firmei servicii de calitate - Buna orientare catre consumatorii de pe piata - Apro1imativ ;2@ din produse S.C.M.P.Baneasa S.A. am$alate si destinate consumului casnic sunt vandute prin intermediul uneia dintre cele mai e1tinse retele de distri$utie nationala-+verseas 0roup ->n department commercial $ine pus la punct -)etea proprie de magazine pentru comercializarea produselor proprii -)ealizarea de contacte cu noi clienti

Puncte sla,e -.ne1istenta in cadrul companiei a unui compartiment de marCeting -Pu$licitatea destul de redusa comparative cu marimea companiei si diversitatea produselor -Preturi mai ridicate decat media pe piata -Necesitatea acoperirii investitiilor efectuate pentru modernizarea utila-elor

-)elatii pu$lice ale conducerii cu diverse categorii de clienti

CAP%III% ANA'I(A DIA)NOSTIC A DOMENIU'UI TE<NIC SI TE<NO'O)IC

7%#% Amplasamentul S%C%M%P%BANEASA S%A% si caile de acces
Sediul societatii se afla in Bucuresti pe strada Nicolae Caramfil(nr.%2-%"(sector 1. Sediul are o suprafata totala de !2222m2( cuprinde intreaga structura de productie( depozitele de materii prime si produse finite( gara-ul parcului auto( cladirea administrativa si alte structuri ane1e Este situata in partea de Nord a Bucurestiului in vecinatatea Podului Baneasa. Accesul in cadrul sediului central al S.C.M.P.Baneasa S.A. se efectueaza astfel: - pe cale rutiera9 - pe cale feroviara( prin racordarea la liniile de cale ferata care traverseaza zona industriala.

7%!% *esursele energetice si utilitatile

Pentru realizarea o$iectului sau de activitate S.C.M.P.Baneasa S.A. are acces la resurse energetice si utilitati asigurate atat prin amena-ari proprii( cat si prin cumpararea de la alte unitati economice. Alimentarea cu apa se realizeaza din reteaua de pota$ila apartinand S.C. M+)A).? -PAN.'.CA?.E BANEASA S.A.( pe $aza contractului de inc iriere nr. 1"<2< din !1.12.222< APA N+FA si a contractului de su$furnizare a apei nr.1"<1;B!1.12.222<.

Apa necesara pentru stingerea incendiilor este inmagazinata intr-un rezervor din $eton armat( montat semiingropat( cu FS222 mc( apartinand S.C. M+)A).? EPAN.'.CA?.E BANEASA S. A. Consumul specific de apa pentru procesul te nologic la moara este : T sp S 2(2&2 mcBt. *edurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare9 Evacuarea apelor uzate Evacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand S.C. M+)A).? - PAN.'.CA?.E BANEASA S.A.( pe $aza contractului de inc iriere nr.1"<2< din !1.12.222< si apoi in reteaua de canalizare oraseneasca prin intermediul racordului )1 7la 1" m de poarta de acces in unitate8 cu *n !22 mm( pozat in str.Nicolae Caramfil nr. %2-%"( conform Acceptului de evacuare nr. 12&B1<.2!.222= emis de catre S.C. APA N+FA B>C>)ES?. S.A. >tilizarea eficienta a energiei electrice Energia electrica este furnizata pe $aza contractului de inc iriere nr. 1"<2< din !1.12.222< si al contractului de su$furnizare a energiei electrice nr.1"<1<B!1.12.222<. inc eiate cu S.C. M+)A).?- PAN.'.CA?.E BANEASA S.A.( in calitate de titular al contractului inc eiat cu 'iliala de distri$utie si furnizare a energiei electrice Electrica Muntenia Sud nr.M112B!2.12.222". Consumul specific de energie electrica este : T sp S &! CD Bt.

Energia termica Energia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de S.C. M+)A).?- PAN.'.CA?.E BANEASA S.A. pe $aza contractului de inc iriere nr. 1"<2< din !1.12.222<. Necesarul de a$ur si apa pentru scopuri te nologice este furnizat de o centrala dotata cu doua cazane 6Metalica4( cu o capacitate de 122m!B fiecare. Aceasta centrala produce !t de a$ur pe ora si alimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere. Alimentarea cu com$usti$il a mi-loacelor de transport Com$usti$ilul necesar deplasarii mi-loacelor de transport 7apro1imativ ;t lunar8 este ac izitionat de la S.C. 6Petrom4 S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 1%mc. Serviciile de telefonie si internet Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. 6)omtelecom4 S.A. si de conectare la reteaua .nternet9 Serviciile de salu$rizare )idicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie( precum si celelalte activitati de salu$rizare sunt servicii prestate de catre S.C. 6)osal Ecologic4 S.A. .

7%7% Descrierea procesului de productie

a. Organi+area productiei Procesul te nologic se desfasoara dupa diagrame te nologice si cuprinde : -precuratirea graului 9 -curatirea graului 9 -conditionarea graului 9 -macinarea propriu-zisa 9 -depozitarea si am$alarea produselor de morarit. Principalele faze si operatii te nologice sunt : - precuratirea graului E se realizeaza cu tarar cu o capacitate de &2 toneB si instalatie de aspiratie si magneti 9 - curatarea graului E capacitatea curatatoriei este de 1"tB si se realizeaza folosind diferenta de masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrelor( separarea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase 9 - conditionarea graului E se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de apa in trei etape pentru a o$tine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odi na( timpul de odi na fiind astfel sta$ilit incat la srotul . graul sa ai$a umiditate optima si invelis cat mai elastic( astfel ca prin sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea fainoasa a $o$ului 9 - macinarea graului 9 - depozitarea si am$alarea produselor de morarit : - depozitarea produselor rezultate din fa$ricatie se face in silozul de produse finite - faina se am$aleaza in saci cu valva in greutate de %2 Cg si in pungi de 1 E ! Cg - grisul se am$aleaza in pungi de 2(% Cg( iar taratele pot fi $ric etate si apoi livrate vrac . $. Ec4ipamentele te4nologice si capacitatea de productie Societatea S.C.M.P. Baneasa S.A. este din punct de vedere te nologic si organizatoric la nivelul performantelor din Europa(lucru ce s-a realizat in timp(incepand cu anul 1;;& cand societatea a intrat in procesul de privatizare-prin investitii ale asociatilor si prin reinvestirea profitului. 1.Sectia de paste fainoase Capacitatea de productie:&2 toneB2" ore ?e nologia de ultima generatie a firmei elvetiene B>5/E) folosita pe cele doua linii de productie de mare capacitate pe care se produc paste fainoase scurte si lungi prezinta o serie de avanta-e deose$it de importante care se reflecta in calitatea superioara a produselor finite. Aceste avanta-e sunt: ?oate componentele utila-elor care vin in contact direct cu produsul sunt confectionate din otel ino1ida$il( ceea ce asigura un grad sporit de igiena Sistemul de amestecare rapida asigura o perfecta omogenizare a materiilor prime folosite si conduce la o$tinerea unor paste fainoase cu o comportare $una la fier$ere Particularitatile sistemului de uscare la temperaturi foarte inalte( pe linga distrugerea microorganismelor patogene( influenteaza pozitiv caracteristicile pastelor fainoase fierte: -pastele nu se lipesc intre ele(nu se aglomereaza -mentinerea formei si sta$ilitatea culorii

-se asigura o $una aderenta a celorlalte ingredient si a sosurilor -te1tura placuta la masticatie -lipsa pierderilor in apa in care s-au fiert pastele -gust placut Conducerea si urmarirea computerizata a parametrilor procesului te nologic garanteaza o$tinerea unor produse finite de calitate constanta

.n afara de avanta-ele acestei dotari te nice de e1ceptie( la calitatea $una a produselor BANEASA mai contri$uie si: 'olosirea unei faini grifice - special fa$ricata in moara proprie( care ne confera certitudinea o$tinerii unei culori placute a pastelor si o mai $una comportare la fier$ere9 'olosirea unor adaosuri care sa ridice valoarea nutritiva a produselor : oua( vitamine( tomate( spanac9 Am$alarea produselor cu a-utorul unor masini automatizate care sa asigure respectarea greutatii nominale si mentinerea conditiilor de igiena9 >rmarirea caracteristicilor semifa$ricatelor si produselor finite la intervale regulate( din ora in ora( pentru a se asigura un nivel calitativ constant9 )espectarea riguroasa a unui program de curatenie si igienizare care sa asigure conditii corespunzatoare cu normele de igiena in vigoare9 Ec ipa tinara si $ine pregatita professional. 2. Moara de grau Capacitatea de productie:!22 toneB2" ore Fainuri si )risuri -Moara Baneasa este dotata cu linii de fa$ricatie germana pentru prelucrarea graului si cu sistem de amestec si transport de provenienta italiana( am$ele fiind ac izitionate in ultimii sase ani. Aceste utila-e permit aplicarea celei mai recente te nologii de selectionare( pregatire( conditionare si macinare a graului. -0raul receptionat este depozitat si apoi curatat cu a-utorul unor instalatii speciale pentru indepartarea tuturor corpurilor straine care ar putea influenta in mod negativ calitatea produselor finite. -Sistemul automat de reglare a umiditatii asigura o pregatire optima a graului pentru macinare -Macinarea( cernerea si curatirea grisurilor - operatii deose$it de importante( se efectueaza folosindu-se valturi si site de ultima generatie -Am$alarea produselor finite are loc in instalatii automate care asigura respectarea si nivelul constant al greutatii declarate -Circuitul te nologic inc is si folosirea materialelor specifice industriei alimentare garanteaza conditii optime de igiena

-/a$oratorul dotat cu aparatura moderna de mare precizie permite urmarirea in scopul corectarii si uniformizarii caracteristicilor produsului finit -Posi$ilitati te nice de sortare a mai multor tipuri de gris cu granulatie diferita -Sistemul modern( automatizat de omogenizare si dozare permite mentinerea unui nivel calitativ constant al calitatii fainurilor si grisurilor -*iri-area procesului te nologic se efectueaza cu a-utorul unui sistem de comanda asistat de calculator -Personal cu inalta calificare format si specializat in scoli cu renume international

Tarate .n urma procesului de macinare a graului alaturi de faina( se o$tin taratele( care se pot

livra: -Ca atare( su$ forma de pul$ere am$alata in saci si vrac 7direct in mi-loacele de transport8 -Su$ forma compacta( granulara( de pelete -Singura instalatie de granulare a taritelor din )omania permite o$tinerea peletelor prin comprimarea pul$erii de tarite su$ actiunea a$urului9 -Procesul are loc la parametri constanti si permanent urmariti de temperatura si presiune -Avanta-ele acestei prelucrari constau in marirea termenului de vala$ilitate 7de la trei luni la sase luni8 precum si intr-o mai -udicioasa folosire a spatiilor de depozitare( care pot a-unge la -umtate fata de volumul ocupat de tarita pul$ere. !. Sectia de Paine Capacitatea de productie: "2 ?+NEB2" +)E Sectia de productie paine are in dotare doua linii de fa$ricatie continue( compuse din mala1oare intensive cu functionare automata( divizare si are mecanica( dospitoare si cuptoare tip tunel9 'aina se livreaza prin transport pneumatic de la moara proprie9 ". Sectia de patiserie Sectia patiserie este dotata cu: -mala1oare intensive( ro$ot pentru omogenizarea si amestecarea ingredientelor -masina de turat foieta-e( -dospitoare cu atmosfera controlata 7temperatura si umiditate8 -cuptor rotativ -cuptor tunel -masini de am$alat in folie de polietilena

c. Calitatea produselor Pentru supraveg erea calitatii productiei( S.C.M.P.Baneasa S.A. dispune de la$oratoare ultramoderne( in care specialistii verifica in mod continuu atat materia prima care se receptioneaza( cat si produsul finit. Compania este certificata cu Sistemul de Management al Calitatii conform .S+ ;2212221( acordat de S.M?EK-+C. /a$oratorul de incercari fizico-c imice - Acreditat )ENA) conform EN CE. .S+ 1< 22% - +$iectivele principale privind calitatea pentru la$oratorul de incercari fizico-c imice sunt: -realizarea incercarilor la nivel de e1celenta9 -asigurarea la$oratorului cu localuri si conditii am$ientale corespunzatoare pentru rezultate garantate9 -asigurarea de aparatura pentru monitorizarea conditiilor de mediu9 -asigurarea de ec ipamente de incercare si masurare corespunzatoare( -asigurarea trasa$ilitatii masurarii prin etalonarea ec ipamentelor incercareBmasurare9 -documentarea( implementarea si mentinerea unui sistem al calitatii in conformitate cu standardul international S) .S+ 1<22%9 -acreditarea la$oratorului de catre organismul national de acreditare cu documentatia referitoare la calitate si sa implementeze politicile si procedurile in activitatea lor9 -evaluarea si analizarea periodica a modului de functionare a sistemului calitatii. -*otarea la$oratorului cuprinde pe linga ec ipamentele uzuale si aparatura performanta( care ne permite alinierea la standardele europene: -Alveograf C opin pentru determinarea insusirilor reologice ale aluatului -Moara pilot C opin pentru o$tinerea rapida a fainii din pro$a de grau -'arinograf Bra$ender - ofera indicatii suplimentare in ceea ce priveste reologia aluatului -Ec ipament pentru determinarea activitatii amilazice prin determinarea indicelui de cadere -Ec ipament pentru determinarea continutului de proteina

Procedurile de control sunt conforme cerintelor S) EN .S+BCE. 1<22%B2221( cerinte generale pentru competenta la$oratoarelor de incercari si etalonari si S) EN .S+ ;221B2221( sisteme de management al calitatii. /a$oratorul Baneasa e1ecuta urmatoarea gama de analize pentru terti: *eterminari pentru 0)A>: -Caracteristicile organoleptice( starea de sanatate -Continutul de corpuri straine -Masa ectolitrica ->miditatea -Continutul de gluten umed si indicele de deformare -.ndicele de cadere -Continutul de su$stante proteice -Caracteristicile alveografice *eterminari pentru 'A.NA: -Caracteristicile organoleptice( starea de sanatate si Bacillus Mezentericus -Continutul de corpuri straine ->miditatea -Aciditatea -Continutul de gluten umed si indicele de deformare -Continutul de su$stante proteice -Caracteristicile alveografice -Continutul de cenusa -0ranulozitatea -A$sor$tia apei si proprietatile reologice -.ndicele de cadere *eterminari pentru PA.NE( P)+*>SE *E PAN.'.CA?.E S. P)+*>SE *E PA?.SE).E: -Caracteristicile organoleptice( starea de sanatate si Bacillus Mezentericus ->miditatea -Aciditatea -Porozitatea( elasticitatea si volumul painii *eterminari pentru PAS?E 'A.N+ASE: -Caracteristicile organoleptice( starea de sanatate ->miditatea -Aciditatea -Continutul de su$stante proteice -Comportarea la fier$ere

d. Intretinerea si repararea utila6elor Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utila-elor din sectiile de productie.Pentru intretinerea si repararea utila-elor S.C.Baneasa.S.A. mai apeleaza si la serviciile firmei S.C.0ENE)A/ SE)F.CE 0)>P ;=.S.)./. Aceasta firma dispune de o dotare te nica si specialisti cu o inalta pregatire profesionala( care pot e1ecuta lucrari din mai multe domenii de activitate in aceeasi perioada( raspunzand cu promtitudine urmatoarei oferte de servicii: : -Proiectare si engineering -)eparatii curente( accidentale( capitale masini Eunelte si agregate -Modernizari si automatizari( asistenta te nica la P...'. -Service( planificarea( e1ecutia(supraveg erea reparatiilor capitale - E1ecutie piese de sc im$ ec ipamente si componente -*iagnoza pentru ec ipamente te nice /a S.C M+)A).? S. PAN.'.CA?.E - BANEASA S.A aceasta firma e1ecuta urmatoarele lucrari si reparatii: - )eparatie capitala la instalatii de ridicat tip electrovinci( la trolii manuale( la strung SN !21( la fierastraie alternative - )eparatie si intocmire documentatie in vederea verificarii si autorizarii de functionare anuala la vinci electromecanic -)eparatie freza UMA)05.?AII -)eparatie si punere in functiune vinciuri mecanice si electromecanice -)emedierea recipientului de apa - capacitate %.222lB!(% BA)) -2 $uc. -)eparatie strung SN !=1 e. Igiena si protectia muncii Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie( in cadrul societatii sunt prevazute urmatoarele masuri: - in zonele cu pro$a$ilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf de faina 7silozurile si $uncarele din sectiile de productie8 este interzis accesul cu surse desc ise de foc. Aceasta masura previne accidentele de munca datorate com$ustiei prafului de faina cu o concentratie de 1(%-2CgBm! in prezenta unei surse de caldura de =22-;22oC9 - legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate statica9 - capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina9 - dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a $io1idului de car$on rezultat in urma fermentatiei( precum si cu ote de a$sor$tie a caldurii la gurile cuptoarelor9 - predospitoarele si dospitoarele sunt prevazute cu panouri laterale de protectie( pentru a nu permite accesul in spatiul utila-elor in miscare9 - e1ploatarea si supraveg erea cuptoarelor este e1ecutata de personal specializat. *e asemenea( stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

7%9% Puncte &orte pentru domeniul te4nic si te4nologic

?a$el nr.1&: Faloarea activelor imo$ilizate detinute de S.C.M.P.Baneasa.S.A.

Nr%crt 1. 2. !. ". %. &. Categoria si denumirea grupei de acti$e imo,ili+ate Cladiri si constructii speciale Ec ipamente te nice-masini(utila-e Aparate si instalatii de masura Mi-loace de transport Alte active imo$ilizate7diverse dotari8 ?otal 5aloare estimate -EU*O. 1.%;"."&= !.1!&.;=& &"."=< 2!".&%2 1;.=!" %.22%."2< Starea actuala3 $ec4imea Ma-oritatea cladirilor au fost construite in perioada 1;=&-1;;% si au fost modernizate in perioada 1;;<-1;;; =%@cu o vec ime mai mica de % ani ;2@ au o vec ime mai mica de " ani &2@ din mi-loacele de transport au fost ac izitionate dupa anul 1;;=

?a$el nr.1< Analiza SM+? a domeniului te nic si te nologic

Puncte &orte Posi$ilitati de aprovizionare cu cantitati mari de materii prime Cau+e - amplasament pe platforma industriala - capacitate mare de stocare - racordare la retea feroviara - furnizori de faina ce detin o parte din capitalul societatii - asigurarea apei si a a$urului te nologic din resurse proprii - e1istenta in cadrul sectiei de panificatie a & linii de productie independente intre ele - conditii $une de munca - proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie - automatizarea partiala a liniilor de productie - $una specializare a personalului care lucreaza in productie - modernizarea utila-elor - preocuparea prioritara a conducerii societatii de a mentine in stare $una de functionare utila-ele e1istente - dependenta firmei de activitatea de produ ctie -modernizarea utila-elor - folosirea framantarii intensive - conditii optime de depozitare - continutul $ogat in elemente nutritive al produselor - testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul la$oratorului C.?.C.

Sta$ilitate in realizarea productiei curente

'le1i$ilitate relative mare a liniilor de fa$ricatie

Activitate organizata de intretinere a ec ipamentelor de lucru

Calitate superioara a produselor fa$ricate

Analizand datele de mai sus putem spune ca S.C.M.P.Baneasa S.A. dispune de utila-e si instalatii moderne( performante( ceea ce a dus la cresterea capacitatilor de productie( la diversificarea sortimentelor si im$unatatirea radical a calitatii produselor finite. Astfel( S.C.M.P.Baneasa S.A. este cel mai modern Comple1 .ntegrat de Panificatie din )omania( produsele sale concurand cu success pe piata romaneasca si internationala.

CAP%I5% ANA'I(A DIA)NOSTIC A DOMENIU'UI *ESU*SE'O* UMANE

9%#% Structura si dinamica personalului
Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal care cuprinde numeroase activitati. .n cazul intreprinderilor moderne( cum este cazul si la S.C.M.P.Baneasa S.A. si in conte1tul perfectionarii managementului( avand in vedere contri$utia sa la im$unatatirea performantelor economice ale acestora( functiunea de personal cunoaste o a$ordare noua( pornind de la rolul deose$it care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o parte asigurarea aportului acestora la realizarea o$iectivelor intreprinderii( iar pe de alta parte( dezvoltarea lor su$ diverse aspecte. Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii ale intreprinderii:este vor$a de un capital aparte( care prin activitatea sa( prin comportament si creativitate( poate contri$ui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi( oferindu-i o pozitie avanta-oasa in competitia in care se afla cu intreprinderi similare.

Conducerea societatii S.C.M.P.Baneasa S.A. acorda o importanta deose$ita selectarii fortei de munca( pregatirii acesteia( asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a personalului. .n urma privatizarii( dimensiunea si structura personalului S.C. M.P. Baneasa S.A. s-au modificat in mod continuu. Astfel( in urma unui numar insemnat de concedieri( in anul 222" s-a atins un efectiv de personal de !22 anga-ati. Prin aceasta prima etapa a restructurarii s-au indeplinit simultan urmatoarele o$iective: scaderea c eltuielilor cu forta de munca( rationalizarea structurii organizatorice si cresterea productivitatii muncii. .n anul 222"( in urma rezultatelor economice pozitive inregistrate de societate in anul anterior( au fost create noi locuri de munca in cadrul compartimentelor care au contri$uit semnificativ la aceste rezultate. .n anul 222= numarul salariatilor a scazut si mai mult a-ungand la 1<;. .n urmatorul ta$el este prezentata structura personalului in anul 222= in functie de varsta si se1.
?a$el nr.1= Structura pe varsta si se1e a personalului in anul 222&
5arsta Se= Bar,ati Femei Total Pondere -/. !" 7" 22& !" 2"2 "<(<& 7" 9" 1!2 !; 1<1 !"(21 Peste 9" "% "< ;2 1=(!2

?a$el nr.1; Structura pe varsta si se1e a personalului in anul 222<

5arsta Se= Bar,ati Femei Total Pondere -/. !" 7" 12" %2 1%& %2(!" 7" 9" <& 2= 12" !"(=; Peste 9" 2< 11 != 12(<%

?a$el nr.22 Structura pe varsta si se1e a personalului in anul 222=

5arsta Se= Bar,ati Femei Total Pondere -/. !" 7" &; 2! ;2 %1(2% 7" 9" "" 1" %= !2(&; Peste 9" 1% 1" 2; 1&(2&

9%!% *emunerarea si moti$area personalului

Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. M.P.Baneasa S.A. este organizat conform ta$elului urmator. .n cazul sectiilor de productie( programul de lucru se poate prelungi si in sc im$ul 2(in functie de volumul comenzilor.
?a$el nr.21 Programul de lucru la S.C.M.P. Baneasa S.A.
'uni 5ineri Sam,ata Duminica

Sectiile de productie Maga+inele de des&acere Sediul central

22:22 E 1":22 2<:22-21:22 2<:!2-1=:22

22:22-2&:22 2<:!2-1=:22 2<:!2-1":22

.nc is

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal( precum si cele lucrate in zilele de sam$ata( duminica si de sar$atori legale( personalului societatii ii este acordat timp li$er corespunzator in urmatoarele !2 de zile. Prezenta in sectiile de productie se realizeaza cu a-utorul fiselor de ponta- colective zilnice. .n cadrul societatii se practica urmatoarele sisteme de salarizare: - sistemul de salarizare in acord direct pe $aza normei de timp pentru muncitorii direct productivi9 - sistemul de salarizare in regie pentru personalul de conducere( te nic si administrativ si pentru muncitorii indirect productivi9 Adaosurile si sporurile de care $eneficiaza personalul societatii sunt urmatoarele: - participarea la profit( intr-o cota care este sta$ilita anual de Consiliul de administratie: - sporul pentru vec ime in munca se acorda pe doua transe de vec ime( si anume: !@ pentru vec imea cuprinsa intre 2-% ani si &@ pentru vec imea cuprinsa intre %-12 ani9 - sporul pentru conditii nocive se acorda personalului care lucreaza la locurile de munca 6in perimetrul carora se dezvolta( in procesul de productie( diferite pul$eri nocive sau un comple1 de no1e care pot fi nocive4. Faloarea acestor sporuri este o suma fi1a( care se multiplica cu timpul 7numarul de ore8 cat persoana respectiva a lucrat in astfel de conditii9 - sporul pentru timpul lucrat in timpul noptii are o valoare de 2%@ si se acorda persoanelor care lucreaza in sc im$ul de noapte cel putin -umatate din programul de lucru. + alta forma de retri$utie a personalului o constituie acordarea lunara de tic ete de masa si a unei ratii zilnice nominale de 2 paini.

9%7%Producti$itatea muncii
.n ta$elul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salariati cu evolutia cifrei de afaceri(respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afaceri si numarul de salariati -in perioada 222&-222=8. ?a$el nr.22 Productivitatea muncii la S.C. M.P. BANEASA S.A. in perioada 222&-222<
Nr% crt% 1 2 ! Indicator U%M% !""0 Cifra de afaceri Nr.anga-ati Productivitaea muncii 7MSCABNr.ang.8 lei Anga-ati lei =2.&!&.<2 < %22 1&2.&!1 Anii !""1 112.%<1.%" ! 2;= !<1.2"% !""2 "".&;<.11 = 1<; 2";.<2% !""13 !""0 1!<(1 2 %;(!& 2!2(; Dinamica !""23 !""1 "2("2 &2(2& &<(!2 !""23 !""0 %%("! !%(&% 1%%("%

Analizand datele de mai sus se poate o$serva dinamica numarului de salariati este inferioara dinamicii cifrei de afaceri ceea ce duce la cresterea productivitatii muncii.Se poate o$serva de asemenea ca ritmul de crestere al cifrei de afaceri s-a redus e1trem de mult in perioada 222<-222= fata de perioada 222&-222<(ceea ce a dus la scaderea productivitatii muncii in perioada 222<-222=.

9%9%Conditii de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si protectie( sunt prevazute urmatoarele masuri: - sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare9 - in cadrul sediului central e1ista un ca$inet medical dotat cu mi-loace de acordare a primului a-utor in caz de accidente9 - in zonele cu pro$a$ilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis accesul cu surse desc ise de foc9 - legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate statica9 - dotarea sectiilor de productie cu instalatii de evacuare a prafului de faina si a $io1idului de car$on rezultat in urma fermentatiei( precum si cu ote de a$sor$tie a caldurii la gurile cuptoarelor9 - e1ploatarea si supraveg erea cuptoarelor este e1ecutata de personal specializat. *e asemenea( stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

9%;%Puncte &orte si puncte sla,e pentru domeniul resurselor umane

?a$el nr. 2!: Analiza SM+? a domeniului resurselor umane
Puncte &orte Conditii corespunzatoare de munca Structura corespunzatoare a personalului pe activitati Faloare su$unitara a indicelui de corelatie a salariului cu productivitatea muncii Cau+e - gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesului te nologic - asigurarea unui microclimat industrial corespunzator - restructurarea societatii - asigurarea cu peste %2@ din personal a departamentului te nic - conditii $une de munca - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utila-elor - sporirea productiei - scaderea influentei factorului uman in procesul de productie - evitarea cresterii e1agerate a salariilor - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utila-elor si a spatiilor de productie - sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat cresterea personalului - cresterea comple1itatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de produse proprii si marfuri Cau+e -nivelul redus al veniturilor in comparatie cu c eltuielile - nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mi-loacelor fi1e

Cresterea productivitatii muncii

Anga-area de specialisti economisti Puncte sla,e Salariul mediu $rut al anga-atilor mai redus decat cel mediu pe economie

CAP%5% ANA'I(A DIA)NOSTIC A DOMENIU'UI MANA)EMENTU'UI

;%#% Forma 6uridica si structura actionariala S.C.M.P.BANEASA S.A. este persoana -uridica romana(avand forma -uridical de societate pe actiuni.Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si conform actelor constitutive(respective statutul si contractual de societate. *enumirea legala a firmei este Societatea Comerciala Morarit si Panificatie Baneasa S.A..n toate actele(anstrului anunturile(pu$licatiile care emana de la societate(va fi precedata sau urmata de cuvintele IIsocietate pe actiuniII sau initialele IIS.A.II(numarul si data inregistrarii la +ficiul )egistrului Comertului OB"2B;12B1;;1-2<B2!B1;;1(Codul >nic de .nregistrare 1%%&<2& si atri$utul fiscal II)II.

;%!% Structura actionariatului la S%C%M%P%BANEASA S%A% Capitalul social al companiei este de 1;.222.%%2.222 lei si corespunde unui numar de <&=.=22 de actiuni.Actiunile societatii sunt cotate la Bursa de Falori Mo$iliare7)AS*AV8. ?a$el nr. 2": Structura actionariatului Denumire actionar Pondere actiuni +verseas *istri$ution S)/ =2(;<@ Persoane fizice &(<"@ +.?.C. 5olding "(1=@ *e aecC 0il$erte Caroline 2(1"@ Muntean .on Cezar 1(!&@ Pagne-er Mi ai 1(!&@ *o$re Petre 1(2%@ Nr%actiuni &!<.;2" %1.=!" !2.1!< 1&."&2 12."%" 12."1" ;.&1;

Capitalul social poate fi marit sau redus pe $aza otararii Adunarii 0enerale a Actionarilor in conditiile si cu respectarea conditiilor prevazute de lege. 'iecare actiune su$scrisa si varsata de actionar confera acestuia dreptul la vot in Adunarea 0enerala a Actionarilor(dreptul de a alege si a fi ales in organelle de conducere(dreptul de a participa la distri$uirea $eneficiilor conform dispozitiilor legale si contractului de societate. +$ligatiile societatii sunt garantate cu capitalul social al acesteia(iar actionarii raspund in limita grevat de datorii sau alte o$ligatii personale ale actionarilor. ;%7% O,iectul de acti$itate S.C.M+)A).? S. PAN.'.CA?.E BANEASA S.A. are ca principal o$iect de activitate producerea si comercializarea produselor de morarit si panificatie.Printre o$iectele de activitate declarate se numara: 'a$ricarea produselor de morarit 'a$ricarea produselor de panificatie si patisserie 'a$ricarea $iscuitilot(piscoturilor si altor produse similar 'a$ricarea pastelor fainoase alimentare si a altor produse fainoase 'a$ricarea preparatelor dietetic si a produselor alimentare pentru copii 'a$ricarea altor produse alimentare Comert cu ridicata al cerealelor(semintelor si fura-elor Comert cu amanuntul al painii(produselor de patisserie si za aroaselor ?ransporturi rutiere de marfuri Activitati de am$alare ;%9% Administrarea si managementul societatii Conform /egii nr.!1B1;;2(repu$licata in Monitorul +ficial(nr.!!B1;;=(privind societatile comerciale(conducerea S.C.M+)A).? S. PAN.'.CA?.E BANEASA S.A( se e1ercita prin intermediul urmatoarelor organe de conducere: Adunarea 0enerala a Actionarilor Consiliul de Administratie *irectorul 0eneral *irectorul E1ecutiv

Comisia de Cenzori

Asociatia )enerala a Actionarilor este organul de conducere ce decide asupra activitatii societatii(si asigura strategia ei economica si comerciala. 0estiunea societatii comerciale este controlata de actionari prin Comisia de Cen+ori(ai carei mem$rii sunt alesi de A0A. Atri$utiile(competentele si responsa$ilitatile organismelor participative de management sunt evidentiate de statutul firmei si de )egulamentul de organizare si functionare.Pentru personalul de management si e1ecutie(documentele ce consemneaza sarcinile(competentele si responsa$ilitatile sunt fisele de post. Societatea este condusa de Adunarea 0enerala a Actionarilor(care are atri$utiile prevazute in Statutul societatii(in conformitate cu prevederile /egii !1B1;;2(repu$licata in anul 1;;=. Adunarea )enerala E=traordinara se intruneste cate ori este necesar pentru a lua otarari privind: Sc im$area formei -uridice si a o$iectului de activitate al societatii(mutarea sediului si modificarea actului constitutiv Marirea sau reducerea capitalului social(modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora(cesiunea actiunilor Comasarea(divizarea(fuzionarea(dizolvarea si lic idarea societatii Contractarea de imprumuturi $ancare pe termen lung si sta$ilirea nivelului de contractare a imprumuturilor $ancare curente Emisiunea de o$ligatiuni si conversia unor categorii de o$ligatiuni in alta categore sau in actiuni(dupa caz etc. Directorul general al societatii este Presedintele Consiliului de Administratie. Societatea este administrate de catre Consiliul de Administratie(compus din trei administrator(alesi de A0A(pe o perioada de patru ani(cu posi$ilitatea de a fi realesi pe noi perioade de patru ani(acestia putand avea si calitatea de actionari. Consiliul de Administratie se intruneste de cate ori este necesar(cel putin o data pe luna(la convocarea presedintelui(sau a cel putin o treime din numarul mem$rilor sai.Presedintele numeste un secretar(dintre mem$rii consiliului sau din afara acestuia.Pentru vala$ilitatea deciziilor(este necesara prezenta a cel putin -umatate din mem$rii Consiliului de Administratie si deciziile se iau cu ma-oritate a$soluta a mem$rilor prezenti. Consiliul de Administratie are urmatoarele atri$utii: Supune annual apro$arii A0A(in termen legal(raportul administratorilor cu privire la situatia financiara anuala precum si programul de activitate(programul de investitii si $ugetul de venituri si c eltuieli pe anul in curs )eactualizeaza trimestrial $ugetul de venituri si c eltuieli apro$at de A0A(pe $aza modificarilor con-uncturale care influenteaza c eltuielile si veniturile in limita competentelor pentru care a primit mandate Sta$ileste competentele si nivelul de contractarea imprumuturilor $ancare curente si a tuturor creditelor comerciale si apro$a eli$erarea garantiilor .nc eie acte -uridice prin care sa do$andeasca(sa instraineze(sa inc irieze(sa sc im$e sau sa constituie in garantie $unuri aflate in patrimonial unitatii(atunci cand valoarea acestora nu depaseste -umatate din valoarea conta$ila a activelor societatii la data inc eierii actului -uridic Apro$a inc eierea oricaror contracte pentru care nu a delegate competenta directorului general si care nu sunt de competenta acestuia Apro$a inc eierea contractelor de import-e1port

 5otaraste scoaterea din functiune a mi-loacelor fi1e amortizate integral si a celor neamortizate integral( otaraste valorificarea componentelor mi-loacelor fi1e ca piese de sc im$ conform legii(apro$a casarea si declasarea unor $unuri materiale(altele decat mi-loacele fi1e Apro$a data recuperarii si anuitatii de acoperire a valorii ramase neamortizate Apro$a si raspunde de efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului(sta$ilirea diferentelor cantitativ-valorice(valorifica rezultatele inventarierii(evalueaza elementele patrimoniale Apro$a sumele acordate cu titlu de sponsorizare 5otaraste asupra ofertelor privind realizarea o$ietivelor din programul de investitii Convoaca A0A e1traordinara ori de cate ori este nevoie Apro$a structura organizatorica(sta$ileste drepturile(o$ligatiile si responsa$ilitatile personalului(conform structurii organizatorice Numirea si revocarea persoanelor fizice si -uridice care indeplinesc functia de auditor intern(sta$ilirea cadrului de desfasurare a acestei activitati si atri$utiilor(drepturilor si o$ligatiilor acestora Negociaza contractual colectiv de munca Sta$ileste si apro$a nivelul indemnizatiei pentru secretarul consiliului de administratie Apro$a delegrarile de competenta pentru directorul general e1ecutive si pentru persoanele din conducerea societatii(in vederea e1ecutarii operatiunilor legate de $una desfasurare a activitatii Sta$ileste si apro$a politici pentru protectia mediului incon-urator(securitatea muncii potrivit regulilor in vigoare Sta$ileste tactica si strategia de marCeting )ezolva orice alte pro$leme sta$ilite de A0A sau care sunt prevazute de legislatia in vigoare Directorul general e=ecuti$ reprezinta societatea in raport cu tertii si are in principal urmatoarele atri$utii: Aplica strategia si politicile de dezvoltare ale societatii sta$ilite de Consiliul de Administratie Anga-eaza(promoveaza si concediaza personalul salariat in conditiile legii Participa la negocierea contractului colectiv de munca(in limitele mandatului dat de Consiliul de Administratie Negociaza in conditiile legii contractile individuale de munca .nc eie acte -uridice sau pe seama societatii(in limitele acordate de consiliul de administratie Apro$a operatiunile de incasari si plati(potrivit competentelor legale si prezentului act constitutiv Apro$a ela$orarea studiilor de feza$ilitate privind strategia de dezvoltar(studiile de piata(lucrarile de cercetare-proiectare de te nologii(produse(mecanizare(automatizare si informatizare a proceselor de productie(apro$a organizarea productiei(a desfacerii produselor Apro$a studiile ela$orate(st$ileste modul de implementare a acetora si analizeaza periodic stadiul aplicarii Apro$a limitele normelor de consum specific pentru materii prime(materiale(manopera si energie(fundamentate de comisia te nico-economica Apro$a preturile produselor proprii(tarifele pentru serviciile prestate si preturile pentru produsele comercializate prin unitatile de desfacere ale unitatii

 Apro$a scaderea din gestiune a lipsurilor de valori materiale constatate la inventariere si trecerea acestora pe costuri(in cazurile in care lipsurile nu s-au produs din vina salariatilor .mputerniceste directorii e1ecutive si orice alta persoana sa e1ercite orice atri$utie din sfera sa de competenta )ezolva orice pro$lem ape care Consiliul de Administratie a sta$ilit-o in sarcina sa ;%;% Structura organi+atorica a societatii Aceasta poate fi considerata drept sc eletul firmei.Este definite ca fiind ansam$lul persoanelor(su$diviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea(astfel constituite incat sa asigure premisele organizatorice adecvate realizarii o$iectivelor presta$ilite. .n ansam$lul ei structura organizatorica prezinta doua mari parti: structura de conducere7functionala8 si structura de productie7operationala8.Structura de conducere reuneste ansam$lul persoanelor(compartimentelor si relatiilor organizationale astfel constituite incat sa asigure conditiile economice(te nice si de personal necesare desfasurarii proceselor de e1ecutie.Structura de productie este alcatuita din ansam$lul persoanelor(compartimentelor si relatiilor organizationale constituite in vederea realizarii directe a o$iectului de activitate al firmei. Analiza domeniului managementului are drept scop determinarea masurii si a eficientei cu care noua conducere a societatii previzioneaza( organizeaza( coordoneaza( antreneaza( controleaza si evalueaza activitatile firmei. Managementul societatii( utlizand metode7comunicare directa( comunicare indirecta8 si mi-loace de comunicare specifice7ver$ala( vizuale( sedinte de analiza8 asigura transmiterea necesarului de informatii catre salariatii organizatiei in asa fel incat acestia sa contri$uie la indeplinirea o$iectivelor organizatiei. Caile de comunicare sta$ilite intern acopera transmitera informatiilor de la conducere catre e1ecutanti7comunicare de sus in -os8( de la e1ecutanti spre conducere7comunicarea de -os in sus8( precum si comunicarea intre diferite functii organizatorice situate pe aceleasi nivele organizatorice 7comunicarea pe orizontala8. Comunicarea de sus in -os este initiata de managementul societatii si este indreptata catre compartimentele su$ordinate. *e o$icei( este folosita pentru transmiterea de dispozitii si directive( pentru e1plicarea regulamentelor si practicilor specifice organizatiilor( ca si pentru delimitarea responsa$ilitatilor salariatilor. Atunci cand este cazut( personalul de e1ecutie poate aduce la cunostinta managerului general sau sefilor de departamente( prin comunicarea de -os in sus ( modul cum au receptat comunicarea de sus in -os precum si orice pro$leme sau aspecte semnificative care pot influenta activittile realizare si Bsau calitatea produselor furnizate( calitatea mediului sau care pun in pericol sanatatea si securitatea salariatilor sau propuenri de im$unatatire a proceselor desfasurate in organizatie si a eficacitatii acestora. Comunicarea pe orizontala se realizeaza fie intre managerii aflati pe pozitii similare in interiorul organizatiei( fie intre alte personae din cadrul diverselor departamente. .n general( acest tip de comunicare are rolul de a realize coordonarea activitatilor dintre departamente( mai ales daca acestea sunt interdependente. Comunicarea e1terna a societatii comerciale este de tip operational avand in vedere faptul ca mare parte din salariati intretin relatii profesionale cu personae din mediul e1tern al organizatiei. 'iecare dintre acesti anga-ati sunt deci( o$ligati sa comunice( in calitate de reprezentatnti ai organizatiei cu partenerii e1terni ai acesteia:clienti( furnizori( contractanti( autoritati pu$lice( eventuali concurenti. Astfel( fiecare ve iculeaza o anumita imagine si anumite mesa-e din partea organizatiei si primesc in acelasi timp informatii pe care le retransmit in interiorul organizatiei.

Comunicarea e1terna strategica a societatii comerciale im$raca doua forme de $aza:dezvoltarea de relatii de comunicare cu mediul e1tern si previzionarea evolutiei si sc im$arilor care se pot produce in interiorul organizatiei si care pot afecta activitatea acesteia. Societatea comerciala incearca sa reziste in mediul e1tern( in mod neceesar concurential prin contruirea de relatii profita$ile cu actorii c eie ai acestuia: autoritatile locale( dorectori ai altor organizatii( in general cu persoanele care sunt considerate a fi influente. Comunicarea cu rol de promovare se desfasora unilateral dinspre societatea comerciala catre mediul e1terior al acesteia. .n aceatsa situatie( nu mai sunt mem$rii organizatiei cei care itnretin legatura cu e1teriorul ( ci organizatia ca institutie. Ea da informatii despre produsele sau serviciile pe care le ofera( incearca sa-si amelioreze imaginea de ansam$lu sau pur si simplu vrea sa se faca cunoscuta si sa-si promoveze valorile. .n general( in cadrul firmei Mega .mage se aplica autoritatea directa( care este specifica persoanelor( care( aflate in diferite pozitii de conducere( dau ordine si dispozitiuni su$ordonatilor lor directi9 ea se realizeaza in sens descendent( de la varful ierar iei organizationale spre $aza( si implica responsa$ilitatea directa pentru indeplinirea o$iectivelor organizationale. Anumiti salariati sunt investiti cu autoritatea functionala( cre este autoritatea conferita unei personae sau unui department intr-o anumita faza a procesului de realizare a unor activitati9 ea este limitata la o anumita perioada de timp si la un o$iectiv anume si este acordata numai celor care dispun de capacitatea realizarii unor studiiBe1pertise de specialitate in scopul im$unatatirii eficientei organizationale. Autoritatea functionala este un caz particular de delagare a autoritatii7catre o persoana si doar pentru o faza a procesului8. .n general( delegarea autoritatii in cadrul societatii comerciale se refera la procesul prin care un conducator distri$uie su$ordonatilor sarcini de munca impreuna cu autoritatea necesara realizarii lor. *esi in orice organizatie formala( delegarea autoritatii este inevita$ila( atat conducatorii cat si condusii manifesta din ratiuni diferite( rezistenta fata de delegare ( respective fata de acceptarea delegarii autoritatii. 5.6. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului
Tabel nr. 25: Analiza SM+? a domeniului managementului PUNCTE FORTE CAUZE Structura or anizatorica bine - structura de tip ierarhicdefinita functional - procesul de restructurare a societatii a fost efectuat in mod rational Sistem informational bine or anizat - utilizarea calculatorului pentru prelucrarea datelor - stil de conducere participativ - folosirea coordonarii bilaterale - centrala interna de telefonie - utilizarea comunicarii verbale - folosirea coordonarii bilaterale - structura or anizatorica de tip EFECTE - un nivel ridicat al productivitatii muncii - respectarea principiului unitatii de decizie si actiune - prelucrarea rapida a datelor - acces rapid la informatii si rapoarte - adoptare rapida a deciziilor

!ficienta sistemului decizional

- adoptarea rapida a deciziilor - cresterea cifrei de afaceri - satisfacerea comenzilor clientilor - asi urarea aprovizionarii

Stil de mana ement participativ

ierarhic-functional - stilul de mana ement participativ - atra erea personalului tehnicoadministrativ si in procesul de adoptare a deciziilor - relatii neconflictuale intre conducere si ceilalti salariati - compartiment de mar"etin puternic dezvoltat - compartiment de mar"etin puternic dezvoltat

continue cu materii prime si marfuri - cresterea productivitatii muncii - cresterea cifrei de afaceri - echilibrarea stocurilor - satisfacerea cererii clientilor - asi urarea unor conditii corespunzatoare de munca - avantaj concurential - reducerea timpului de adoptare a deciziilor - avantaj concurential

Autonomie in obtinerea informatiilor despre piata #reocuparea pentru promovarea produselor

BIB'IO)*AFIE: DDD.gsg;=.roBreparatii. tml DDD.paste$aneasa.ro DDD.$v$.roBDDD.vra-itorul.ro DDD.arpm$.roBautorizatii integrate de mediuWfilesBautorizatie SC BANEASA M+A)A SA.revizuita.pdf )evista electronic de morarit si panificatie ttp:BBgal.$est-o$s.roBgalleriesBcompanNlogoBt um$sB1%<&%%WSiglaBaneasa'S.-pg