Sunteți pe pagina 1din 19
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Metode de demolare a constructiilor

1. Introducere. Tipuri de demolari

2. Metoda exploziei controlate

2.1. Avantaje. Dezavantaje. Costuri

2.2. Efectul toxic

3. Demontarea cladirilor - un termen nou pentru un proces comun

3.1. Costuri reduse

3.2. Reutilizarea materialului

4. Demolarea structurilor metalice cu incarcaturi explozive cumulative

4.1. Metoda demolarii cu ajutorul incarcaturilor explozive cumulative

4.2. Substanta exploziva

4.3. Sistemul de initiere electric

4.4. Demolarea prin impuscare cea mai competitiva

5. Exemplu de constructie demolata prin explozie controlata

6. Protectia muncii. Protectia mediului

6.1. Protectia muncii

6.2. Protectia mediului

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Metode de demolare a constructiilor

1. Introducere. Tipuri de demolari

Remodelarea urbană este un proces permanent în viaţa unui oraş. Marturie a avantajelor ce rezulta din acest proces sta arhitectura moderna a multor metropole ale lumii. Acestea au cunoscut atat o eficientizare, cât si o dezvoltare modernă prin eliminarea structurilor inutile sau invechite. În România şi mai ales în oraşele Româmiei există un potenţial în acest domeniu ce a început să fie utilizat. Pâna de curând demolarile masive s-au facut în zonele industriale, în afara oraselor mari. În ultimii 2, 3 ani accentul se pune tot mai mult pe demolarea cladirilor industriale din interiorul oraselor, în scopul refolosirii terenurilor, pentru noi constructii

Cladirile care si-au depasit vârsta de utilitate sunt atât cladiri destinate activitatilor economice cât si cladiri pentru locuinte. Unul din unghiurile din care pot fi privite aceste construcţii este cel al pericolului social. Daca cele destinate activitatilor economice nu reprezinta un pericol foarte mare deoarece în viitorul apropiat vor disparea, pentru cele din a doua categorie demolarea nu este înca o optiune si ele reprezinta un pericol pentru societatea civila. Dezvoltarea economică, materialele şi tipurile constructive ale construcţiilor au impus de-a lungul timpului şi metoda de demolare. În momentul actual există în principal patru tipuri de demolări. 1. Demolarea prin explozii controlate unde construcţia este demolată fără intervenţia utilajelor.

2. Demolarea mecanică unde se folosesc doar utilaje pentru demolare.

3.Demolarea mixtă la care se foloseşte în proporţie foarte mică, punctual, explozivul, restul făcându-se mecanic

4. Demolarea manuală unde nu se pot folosi utilaje mari şi nici explozivi, iar

demolarea se face cu mijloace de mică mecanizare.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

2. Metoda exploziei controlate

2.1.Avantaje. Dezavantaje. Costuri Metoda demolării clădirilor prin explozie controlată este des folosită, datorită avantajelor evidente pe care le prezintă. În ţara noastră, folosirea ei a început să ia amploare

doar în ultimii ani, datorită legislaţiei care a devenit mai liberă, permiţând unor firme civile să abordeze şi acest domeniu. Dintre avantajele majore ale demolării clădirilor cu ajutorul explozivilor putem enumera:

1.

consumul redus de timp,

2.

consumul redus de forţă de muncă,

3.

cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul altor metode),

4.

valorificarea mai bună a materialelor rezultate din demolare,

5.

grad ridicat de securitate.

Exista însa şi dezavantaje.

Unele dintre acestea pot fi rezolvate cum ar fi:

1. protejarea seismică a clădirilor învecinate,

2. continuitatea traficului imediat după împuşcare,

3. menţinere în funcţiune a procesului de producţie pe timpul demolării.

Altele, cum ar fi afectarea factorilor de mediu şi a biodiversităţii, daune aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori ireversibile.

Pe plan mondial sunt consacrate două metode de demolare a clădirilor prin explozie controlată: metoda blocurilor mari şi metoda blocurilor mici.

1. Metoda blocurilor mari este folosită cu predilecţie în SUA şi presupune distrugerea

capacităţii portante a clădirii, fără a face o împărţire în trepte a acesteia.

2. Metoda blocurilor mici, folosită îndeosebi în Franţa (unde coeficientul care ia în

considerare natura solului este mai mare comparativ cu SUA) presupune, spre deosebire de celelalte metode, folosirea unor trepte de întârziere.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Costul demolarii unei cladiri prin explozie controlata, este semnificativ mai redus decât cel al unei demolari mecanice. Ar fi bine ca înaintea începerii activităţilor specifice să se stabilească responsabilităţile şi penalităţile. Conceptia generala ce sta la baza demolarii prin explozii controlate se stabileste in urma analizei factorilor legati de pretul de cost, asigurarea protectiei cladirilor invecinate, timp redus de lucru si realizarea unei fragmentari impuse. Metoda aleasa trebuie sa fie compatibila cu amplasamentul cladirii, natura solului, forma exterioara si interioara a cladirii, capacitatea portanta si materialele explozive ce se folosesc. Practica a demonstrat ca explozivii militari pot fi folositi cu succes la demolarea prin explozie controlata a cladirilor. In cazul aplicarii acestei metode de demolare apar si unele probleme, care pot fi rezolvate, legate de protejarea seismica a cladirilor invecinate, continuitatea traficului imediat dupa impuscare si de mentinere in functiune a procesului de productie pe timpul demolarii.

2.2.Efectul toxic In cazul exploziilor controlate, problemele care apar sunt legate si de efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele degajate prin contactul cu precipitatiile din atmosfera produc modificari asupra compozitiei apei si a solului, crescand capacitatea toxica a acestora. Demolarea standard implica insa fragmentarea materialului de constructii in bucati manevrabile ce sunt duse direct la casare, utilizarea lor nemaifiind posibila. Rare sunt cazurile cand demolarea traditionala are loc dupa ce se iau usile, aplicatiile, ferestrele, parchetul etc. Chiar si atunci, acestea merg direct la casare sau sunt vandute ca fier vechi. in momentul demolarii, tone de material se amesteca cu pamant, rezultand o risipa de materiale de constructii.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

3.Demontarea cladirilor - un termen nou pentru un proces comun

Exista acum insa o alta metoda de demolare a cladirilor neutilizabile in vederea curatirii terenurilor ocupate de acestea. Acest procedeu poate reduce costurile cu pana la 30-50% . Cunoscut sub numele de „demontarea cladirilor“, aceasta tehnica castiga din ce in ce mai mult teren in defavoarea metodei demolarii Demontarea este un nou termen pentru a descrie un proces comun: extragerea selectiva a materialelor de constructie din cladire inainte de a fi distruse. Demontarea salveaza nu numai componentele cele mai la indemana, dar, de asemenea, se extrag materiale aditionale cum ar fi: parchetul, scarile de lemn, balustradele, stalpii de sustinere, cablurile, caramizile etc. Metoda este una relativ simpla si implica spargerea peretilor, dar nu si distrugerea lor. Astfel, se salveaza in jur de 30% din totalul materialului utilizat iar posibiliatea reutilizarii acestuia este o realitate.

3.1.Costuri reduse Procesul de demontare implica cunoasterea procesului de asamblare a cladirii:

cantitatea de material utilizat, tipul materialului, mana de lucru necesara demontarii. Desi mana de lucru este mai scumpa datorita efortului depus de angajati, costurile se reduc la jumatate. Astfel, sunt necesari mai putini bani in achizitionarea echipamentului, deoarece nu mai este nevoie de unul sofisticat, ci de un echipament de baza, de multe ori intrebuintabil (foarte atent) doar manual.

3.2.Reutilizarea materialului Odata demontate, materialele au o alta valoare deoarece conditia lor este mult mai buna. Pretul lor creste, luand un pret bun pe piata fierului vechi in timp ce pretul procesului de casare scade vizibil. De asemenea, dat fiind faptul ca unele componente au fost demontate cu grija, acestea pot fi reutilizate in procesul de constructie al unei alte constructii.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Mana de lucru, desi scumpa, este de gasit mult mai rapid pentru ca nu necesita cunostinte avansate in manevrarea unor aparate performante si nici experienta precedenta. Procesul de demontare poate fi de multe ori inlcus in procesul de demolare. Nu trebuie luate ca doua procese distincte, demontarea avand loc inainte de demolarea propriu-zisa.

4.Demolarea structurilor metalice cu incarcaturi explozive cumulative

structurilor metalice cu incarcaturi explozive cumulative Constructiile pe structuri metalice au o pondere din ce in

Constructiile pe structuri metalice au o pondere din ce in ce mai mare in randul constructiilor ce se realizeaza in zilele noastre, de la pasarele si poduri, turnuri pentru antene radio si tv, pana la hale industriale si cladiri de birouri sau blocuri de locuit.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Faptul ca aceste constructii, la un anumit moment si din diverse motive, vor trebui demolate impune dezvoltarea unor tehnologii specifice care sa aiba un pret de cost cat mai mic si, totodata, o perioada cat mai scurta de demolare. Pentru demolarea si dezafectarea structurilor metalice se pot utiliza diverse metode, cum ar fi taierea cu discuri abrazive, cu lance termica sau cu foarfece hidraulic, insa toate aceste tehnici presupun o cantitate mare de timp pentru efectuarea lucrarilor.

o cantitate mare de timp pentru efectuarea lucrarilor. Figura 1: Metoda de demolare cu echipament de

Figura 1: Metoda de demolare cu echipament de foarfece

De asemenea, metoda de demolare cu echipament de foarfece (fig. 1) presupune detinerea unui excavator cu astfel de echipament sau inchirierea unuia, ceea ce implica un anumit pret de cost destul de ridicat, precum si o perioada de timp pentru realizarea lucrarii mai mare decat la metoda cu exploziv, deoarece demolarea se realizeaza bucata cu bucata. La metoda cu decupare cu lance termica (fig. 2), pe langa dezavantajele mentionate la metoda cu echipament cu foarfece, personalul trebuie sa fie specializat atat pentru lucrul cu

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

lancea, cat si pentru transportul buteliilor de gaz. Si la aceasta metoda timpul de lucru este mult mai mare decat la metoda cu explozivi, atat prin faptul ca decuparea se realizeaza bucata cu bucata, cat si prin faptul ca echipamentul trebuie mutat la locul unde se realizeaza decuparea, ceea ce reprezinta si un inconvenient suplimentar.

ceea ce reprezinta si un inconvenient suplimentar. Figura 2: Metoda cu decupare cu lance termica Pentru

Figura 2: Metoda cu decupare cu lance termica

Pentru demolarea si dezafectarea structurilor metalice se pot utiliza diverse metode, cum ar fi taierea cu discuri abrazive, cu foarfece hidraulice sau cu lance termica, insa toate aceste metode presupun o cantitate mare de timp pentru efectuarea lucrarilor. Alternativa mai eficienta consta in realizarea demolarii cu ajutorul incarcaturilor explozive cumulative.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

4.1.Metoda demolarii cu ajutorul incarcaturilor explozive cumulative O alternativa la aceste metode este realizarea demolarii cu ajutorul incarcaturilor explozive cumulative. Aceasta tehnica presupune amplasarea unor batoane de exploziv (fig. 3) pe elementele de rezistenta ale structurii metalice si detonarea incarcaturilor cu ajutorul unor sisteme de initiere electrice. Batonul de incarcatura exploziva este alcatuit dintr-un cornier de cupru sau plumb, imbracat in material exploziv. Cand explozivul se detoneaza, topeste cornierul si realizeaza un jet de cupru sub presiune care taie metalul. (fig. 4)

un jet de cupru sub presiune care taie metalul. (fig. 4) Figura 3: Batoane de exploziv

Figura 3: Batoane de exploziv

un jet de cupru sub presiune care taie metalul. (fig. 4) Figura 3: Batoane de exploziv

Figura 4: Detonarea explozivului

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Metoda demolarii prin incarcaturi explozive cumulative consta in amplasarea de material exploziv pe elemetele de rezistenta ale structurii metalice si detonarea incarcaturilor cu ajutorul unor sisteme de initiere electrice. Cand explozivul se detoneaza, acesta topeste cornierul de cupru sau de plumb din batonul de incarcatura exploziva si astfel se realizeaza un jet de cupru sub presiune care taie metalul. Asa cum indica si denumirea, aceste incarcaturi pentru taiere se bazeaza pe efectul cumulativ. Acest efect consta in concentrarea si proiectarea gazelor rezultate in urma exploziei in lungul axei de simetrie a cavitatii cumulative. Intrucat geometria cavitatii cumulative este astfel construita incat gazele rezultate sa fie dirijate spre focarul virtual al cavitatii, acestea formeaza un jet cu grosimea de ordinul milimetrilor, a carui viteza variaza intre 4.000 si 10.000 de m/s. Factorii care influenteaza viteza jetului cumulativ sunt geometria cavitatii si viteza de detonatie a explozivului utilizat. Jetul cumulativ are o putere de penetrare foarte mare care depinde de pozitia initiala a incarcaturii fata de obiectivul vizat. In cazul in care cavitatea cumulativa este captusita cu o imbracaminte metalica cu grosimea de 1-3 mm, aceasta imbracaminte este propulsata de produsii de explozie, jetul cumulativ fiind de aceasta data metalic. Jetul cumulativ format din produsii de explozie actioneaza la distante relativ mici fata de incarcatura (L < 10 mm), insa cel metalic, fiind mai stabil, actioneaza la distante sensibil mai mari (L > 60 mm). De asemenea, jetul metalic are grosimea mai mare, rezultand de aici ca puterea de penetrare este mai mica. Experimentele au aratat ca metalul din care este confectionata camasa cumulativa influenteaza in mod deosebit stabilitatea si puterea de penetrare a jetului. Astfel, cele mai bune rezultate au fost obtinute in cazul utilizarii camasii cumulative din metal moale, cum ar fi Cu sau Pb. Jetul cumulativ mai este influentat de modul de obtinere a camasii cumulative (sa nu apara tensiuni in metal) si de puritatea metalului, rezultate optime fiind obtinute cu camasi din Cu sinterizat.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

4.2.Substanta exploziva Este utilizata, de obicei, cu un amestec pe baza de pentrita sau hexogen, deoarece acesti explozivi au viteza de detonatie ridicata si genereaza un volum mare de produsi de explozie. Cantitatea de exploziv pe unitatea de lungime este in functie de grosimea elementului taiat, influentand si distanta de amplasare a incarcaturii fata de element. La incarcaturile existente, cantitatea de exploziv pe unitatea de lungime variaza intre 15 g/ml si 250 g/ml. Incarcaturile cumulative pentru taiere pot fi rigide sau flexibile. Cele rigide sunt liniare, sub forma unor segmente sau arce de cerc, ceea ce permite configurarea din bucati a unei forme ce urmeaza a fi decupate. Batoanele de exploziv se debiteaza cu ajutorul ferastraielor manuale, pentru a nu exista pericolul detonarii explozivului din cauza caldurii degajate la frecarea de la turatiile mari date de echipamentele portabile actionate de diverse motoare.Taietura se realizeaza pe o adancime egala cu inaltimea batonului de incarcatura. Aceasta incarcatura este invelita de o manta de spuma cu densitate mica care reprezinta, pe langa suport si protectie, distanta necesara formarii jetului taietor de cupru (fig. 5). Daca insa distanta este prea mica, nu este loc suficient pentru realizarea jetului, iar daca distanta este prea mare, atunci o parte din jet se pierde, iar taietura va fi mai mica, nerealizand demolarea structurii.

taietura va fi mai mica, nerealizand demolarea structurii. Figura 5: Incarcartura La structurile mari se realizeaza

Figura 5: Incarcartura

La structurile mari se realizeaza o dezafectare si o subrezire prin taierea metalului in puncte cheie pentru a putea mentine structura destul de solida incat sa ramana in picioare, dar

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

destul de slabita pentru a se putea prabusi la detonarea incarcaturii. Incarcatura trebuie plasata pe elementele de structura astfel incat, dupa detonare, sa se formeze o pana in forma de V (fig. 6) pentru ruperea structurii si pentru iesirea centrului de greutate din planul structurii, ceea ce va duce la prabusirea controlata a structurii (fig. 7).

ce va duce la prabusirea controlata a structurii (fig. 7). Figura 6: Pana in forma de

Figura 6: Pana in forma de V

prabusirea controlata a structurii (fig. 7). Figura 6: Pana in forma de V Figura 7: Prabusirea

Figura 7: Prabusirea controlata a structurii

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

4.3.Sistemul de initiere electric Consta in transformarea unui curent electric, aplicat la comanda, in detonatie, prin intermediul unei punti de incandescenta si a unei incarcaturi sensibile la impuls caloric. Se construieste astfel un sistem de initiere electric care se compune dintr-o retea de cabluri principale si secundare, conectate la capsele detonante electrice (acestea contin puntea de incandescenta si incarcatura sensibila la impuls caloric) care sunt introduse la randul lor in incarcaturile ce trebuie initiate si cuplate la o sursa de curent. Prin comutarea intrerupatorului sursei de curent pe pozitia de alimentare se stabileste in circuit un curent electric care alimenteaza capsele. Acest fapt conduce la initierea acestora si implicit a incarcaturilor de exploziv. Nivelul de praf si de materiale proiectate in timpul detonarii este diminuat datorita imbracamintilor de geotextil (fig. 8) cu care se invelesc elementele structurii ce urmeaza a fi detonate.

(fig. 8) cu care se invelesc elementele structurii ce urmeaza a fi detonate. Figura 8: Imbracaminte

Figura 8: Imbracaminte cu geotextil

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

4.4.Demolarea prin impuscare cea mai competitiva Datorita consumului redus de timp si de forta de munca, precum si cheltuielilor reduse, demolarea prin lucrari de impuscare a devenit cea mai competitiva, asigurand in acelasi timp si un grad ridicat de securitate. Teste complete au demonstrat ca incarcatura cumulativa este sigura si potrivita pentru depozitare, transport si folosire intr-o gama larga de conditii de mediu ambiant. Pentru a reduce cantitatea de schije rezultate in urma exploziei, unele firme producatoare au reusit sa elimine materialul metalic suplimentar, captusind incarcaturile cu un burete special. Cei cu posibilitati tehnologice reduse pot captusi incarcaturile cu lemn, folosind metal numai la camasa cumulativa. Procedeele de taiere cu ajutorul incarcaturilor cumulative sunt metode de taiere ieftine ce pot fi folosite atat la suprafata solului, cat si sub apa. Introducerea tehnicii impuscarii in acest domeniu a devenit in ultimul timp tot mai des aplicata si totodata mai complicata. Desimea constructiilor, mentinerea in functiune a procesului de productie, mentinerea deschisa a circulatiei imediat dupa impuscare, protejarea seismica a obiectivelor invecinate sunt doar cateva exemple de probleme si situatii ce se pun in domeniul impuscarilor de demolare.

Avantajele metodei impuscarilor de demolare:

• timp de demolare redus la cateva secunde;

• costuri reduse cu 50% fata de metodele clasice de demolare;

• reducerea pericolului accidentelor;

• economie de forta de munca si de utilaje. Pentru efectuarea fiecarei impuscari se intocmeste un proiect de impuscare; acesta, pe langa solutia propriu-zisa, va cuprinde si masurile de siguranta si, in special, de protejare a mediului inconjurator. Fiecare constructie creeaza un caz aparte, calculul parametrilor de impuscare adaptandu-se fiecarei situatii. Datorita faptului ca in majoritatea cazurilor se lucreaza

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

in zone locuite, trebuie acordata o atentie deosebita prevenirii accidentelor din randurile populatiei civile. Folosind metoda impuscarilor, timpul de demolare se reduce la cateva secunde, indiferent de marimea cladirii, iar costurile reprezinta cel mult 50% din costurile demolarilor efectuate prin metode clasice. Totodata, prin utilizarea metodei impuscarilor se reduce pericolul accidentelor (lucratorii sunt prezenti numai in faza de pregatire; la demolarea efectiva ei sunt adapostiti), pericol iminent la demolarile clasice, si se realizeaza o insemnata economie de forta de munca, eliberandu-se o serie de utilaje mai deficitare.

Caracteristicile încărcăturilor liniare de tăiere

Masa

încărcăturii

(g/m)

Adâncimea de tăiere

(mm)

250

20

300

25

500

35

650

40

1200

60

2000

90

2700

100

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

5.Exemplu de constructie demolata prin explozie controlata

Fabrica de paine Titan noiembrie 2006

Până la sfârşitul anului 2006 întreaga suprafaţă de 70000 m 2 trebuia să fie curăţată. În locul fabricii se vor construi 14 blocuri de locuinţe. Construcţia pe care o prezentăm este cea de a 15a clădire ce urmează să fie demolată din

rândul celor 17 existente pe terenul fabricii de pâine. Are o suprafaţă de aproximativ 100 m 2 şi o înălţime de 35 de metri.

aproximativ 100 m 2 ş i o înălţime de 35 de metri. Metoda aleasă pentru demolare

Metoda aleasă pentru demolare a fost implozia. Operaţia a eşuat, urmând ca specialiştii să apeleze la alte soluţii pentru demolare. Implozia a distrus numai baza construcţiei. În continuare s-a recurs la demolarea mecanică, folosindu-se excavatoare. Directorul firmei de construcţii care se ocupa de demolare, a declarat că implozia nu a reuşit deoarece clădirea care trebuia demolată era între altele două, la distanţă foarte mică şi că forma ei pătrată a contribuit şi ea la insuccesul operaţiei. În literatura de specialitate, sunt puţine studiile privind comportarea structurilor în ansamblu la acţiuni distructive. Totuşi din studii rezultă că cercetătorii au simulat chiar o situaţie asemanătoare celei de la fabrica de pâine.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

6. Protectia muncii. Protectia mediului

6.1. Protectia muncii.

Principalele activităţi de protecţia muncii sunt:

1. Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de

muncă;

2. Elaborarea şi actualizarea planului de prevenire a accidentelor şi protecţia muncii;

3. Elaborarea de instruţiuni proprii pentru completarea şi aplicarea reglementărilor de

sănătate, securitate şi protecia muncii, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale

unităţii precum şi ale locurilor de muncă;

4. Întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a

lucrătorilor în domeniul sănătăţii, securităţii şi protecţia muncii;

5. Elaborarea programului de instruire – testare la nivelul întreprinderii şi / sau unităţii.

Evaluarea riscurilor şi documentaţia pentru sănătatea, securitatea şi protecţia muncii este

obligatoriu să fie realizate şi să se afle în posesia angajatorului (conform Art. 12 Legea

319/2006).

Materialele de protecţie, care se folosesc pentru sporirea gradului de securitate faţă de acţiunea bucăţilor şi schijelor, sunt de două tipuri:

1. material greu – utilizat pentru evitarea proiectării fragmentelor mari de rocă, de tipul

ecranelor de cauciuc, ecrane cu inel din fier sau reţea de lanţuri grele:

2. material uşor – utilizat pentru evitarea proiectării fragmentelor cu masă mică şi viteză

mare sau care provin din zonele sistemului de aprindere care pot fi:

– ecrane din pâslă industrială;

– împletitură din sârmă;

– ecrane din pânză.

Cele două tipuri de materiale se utilizează frecvent împreună.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

6.2.Protectia mediului.

Daunele aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori ireversibile. Din acest punct de vedere se ridică mai multe probleme:

1. Una din probleme este legată de efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele

degajate, prin contactul cu precipitaţiile din atmosferă, produc modificări asupra compoziţiei apei şi a solului, crescând capacitatea toxică a acestora.

2. O altă problemă este procesul de descompunere. Acesta este o reacţie chimică în urma

căreia explozivii, ca substanţe constituite din molecule cu structură complexă, trec în mai

multe substanţe cu structură mai simplă. Descompunerea substanţelor explozive în elemente mai simple este influenţată de o serie de parametri cum ar fi:

- natura şi intensitatea impulsului iniţial;

- căldura degajată şi temperatura produşilor;

- durata reacţiei şi respectiv viteza de descompunere;

- spaţiul în care au loc descompunerea precum şi presiunea produşilor rezultaţi;

- cantitatea de substanţă supusă procesului de descompunere.

Ţinând seama de durata şi respectiv viteza reacţiei chimice, substanţele explozive pot fi transformate în principiu, după una din următoarele forme de descompunere: detonaţie, explozie, deflagraţie, ardere (combustie) şi descompunere termică. Experimental s-a demonstrat că procesul de descompunere a substanţelor explozive, odată început, poate trece de la o formă la alta. Aceasta este una din principalele proprietăţi ale explozivilor sau compoziţiilor pirotehnice, care a stat şi stă la baza tehnicilor utilizate în pirotehnie. 3. Aportul poluării atmosferei la modificarea fizico-chimică a apei are loc prin depunerea umedă şi uscată:

- Prin depuneri umede (precipitaţii), poluanţii prezenţi în atmosferă sunt depuşi la suprafaţa

apei. Consecinţa este creşterea pH-ului, a conductibilităţii, încărcarea cu sulfaţi, nitraţi, cloruri, metale grele. Efectul se resimte mai ales în apele de suprafaţă, afectând totodată şi flora şi fauna. Pulberile contribuie la creşterea opacităţii apei şi încărcarea acesteia cu substanţe toxice.

- Prin depunerea uscată sau umedă a substanţelor toxice pe sol au loc următoarele modificări:

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2013

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

- creşte aciditatea solului; - procesele de regenerare ale solului şi compoziţia acestuia sunt modificate. 4. În cazul vegetaţiei, efectele sunt vizibile şi invizibile:

- Efectele vizibile se manifestă prin necroze, cloroze, reducerea creşterii plantelor şi a rezistenţei la atacul bolii. - Dintre efectele invizibile amintim: reducerea/inhibarea fotosintezei, degradarea clorofilei, schimbări în metabolismul proteinelor, în activitatea enzimatică şi în bilanţul lipidelor şi al apei. Mărimea daunelor suferite de plante este în funcţie de concentraţia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, lumină şi umezeală. Legislaţia în vigoare defineşte noţiunea de „deşeuri din construcţii şi demolări” ca fiind deşeuri rezultate în urma reabilitării infrastructuri existente, în urma demolării şi construirii de clădiri noi, respectiv în urma reconstruirii şi extinderii reţelei de transporturi.