UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Metode de demolare a constructiilor

1. Introducere. Tipuri de demolari 2. Metoda exploziei controlate

2.1. Avantaje. Dezavantaje. Costuri 2.2. Efectul toxic

3. Demontarea cladirilor - un termen nou pentru un proces comun

3.1. Costuri reduse 3.2. Reutilizarea materialului

4. Demolarea structurilor metalice cu incarcaturi explozive cumulative

4.1. Metoda demolarii cu ajutorul incarcaturilor explozive cumulative 4.2. Substanta exploziva 4.3. Sistemul de initiere electric 4.4. Demolarea prin impuscare cea mai competitiva

5. Exemplu de constructie demolata prin explozie controlata 6. Protectia muncii. Protectia mediului
6.1. Protectia muncii 6.2. Protectia mediului

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Metode de demolare a constructiilor

1. Introducere. Tipuri de demolari

Remodelarea urban este un proces permanent n viaa unui ora. Marturie a avantajelor ce rezulta din acest proces sta arhitectura moderna a multor metropole ale lumii. Acestea au cunoscut atat o eficientizare, ct si o dezvoltare modern prin eliminarea structurilor inutile sau invechite. n Romnia i mai ales n oraele Rommiei exist un potenial n acest domeniu ce a nceput s fie utilizat. Pna de curnd demolarile masive s-au facut n zonele industriale, n afara oraselor mari. n ultimii 2, 3 ani accentul se pune tot mai mult pe demolarea cladirilor industriale din interiorul oraselor, n scopul refolosirii terenurilor, pentru noi constructii Cladirile care si-au depasit vrsta de utilitate sunt att cladiri destinate activitatilor economice ct si cladiri pentru locuinte. Unul din unghiurile din care pot fi privite aceste construcii este cel al pericolului social. Daca cele destinate activitatilor economice nu reprezinta un pericol foarte mare deoarece n viitorul apropiat vor disparea, pentru cele din a doua categorie demolarea nu este nca o optiune si ele reprezinta un pericol pentru societatea civila. Dezvoltarea economic, materialele i tipurile constructive ale construciilor au impus de-a lungul timpului i metoda de demolare. n momentul actual exist n principal patru tipuri de demolri. 1. Demolarea prin explozii controlate unde construcia este demolat fr intervenia utilajelor. 2. Demolarea mecanic unde se folosesc doar utilaje pentru demolare. 3.Demolarea mixt la care se folosete n proporie foarte mic, punctual, explozivul, restul fcndu-se mecanic 4. Demolarea manual unde nu se pot folosi utilaje mari i nici explozivi, iar demolarea se face cu mijloace de mic mecanizare.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

2. Metoda exploziei controlate

2.1.Avantaje. Dezavantaje. Costuri Metoda demolrii cldirilor prin explozie controlat este des folosit, datorit avantajelor evidente pe care le prezint. n ara noastr, folosirea ei a nceput s ia amploare doar n ultimii ani, datorit legislaiei care a devenit mai liber, permind unor firme civile s abordeze i acest domeniu. Dintre avantajele majore ale demolrii cldirilor cu ajutorul explozivilor putem enumera: 1. consumul redus de timp, 2. consumul redus de for de munc, 3. cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul altor metode), 4. valorificarea mai bun a materialelor rezultate din demolare, 5. grad ridicat de securitate. Exista nsa i dezavantaje. Unele dintre acestea pot fi rezolvate cum ar fi: 1. protejarea seismic a cldirilor nvecinate, 2. continuitatea traficului imediat dup mpucare, 3. meninere n funciune a procesului de producie pe timpul demolrii. Altele, cum ar fi afectarea factorilor de mediu i a biodiversitii, daune aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori ireversibile. Pe plan mondial sunt consacrate dou metode de demolare a cldirilor prin explozie controlat: metoda blocurilor mari i metoda blocurilor mici. 1. Metoda blocurilor mari este folosit cu predilecie n SUA i presupune distrugerea capacitii portante a cldirii, fr a face o mprire n trepte a acesteia. 2. Metoda blocurilor mici, folosit ndeosebi n Frana (unde coeficientul care ia n considerare natura solului este mai mare comparativ cu SUA) presupune, spre deosebire de celelalte metode, folosirea unor trepte de ntrziere.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Costul demolarii unei cladiri prin explozie controlata, este semnificativ mai redus dect cel al unei demolari mecanice. Ar fi bine ca naintea nceperii activitilor specifice s se stabileasc responsabilitile i penalitile. Conceptia generala ce sta la baza demolarii prin explozii controlate se stabileste in urma analizei factorilor legati de pretul de cost, asigurarea protectiei cladirilor invecinate, timp redus de lucru si realizarea unei fragmentari impuse. Metoda aleasa trebuie sa fie compatibila cu amplasamentul cladirii, natura solului, forma exterioara si interioara a cladirii, capacitatea portanta si materialele explozive ce se folosesc. Practica a demonstrat ca explozivii militari pot fi folositi cu succes la demolarea prin explozie controlata a cladirilor. In cazul aplicarii acestei metode de demolare apar si unele probleme, care pot fi rezolvate, legate de protejarea seismica a cladirilor invecinate, continuitatea traficului imediat dupa impuscare si de mentinere in functiune a procesului de productie pe timpul demolarii.

2.2.Efectul toxic In cazul exploziilor controlate, problemele care apar sunt legate si de efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele degajate prin contactul cu precipitatiile din atmosfera produc modificari asupra compozitiei apei si a solului, crescand capacitatea toxica a acestora. Demolarea standard implica insa fragmentarea materialului de constructii in bucati manevrabile ce sunt duse direct la casare, utilizarea lor nemaifiind posibila. Rare sunt cazurile cand demolarea traditionala are loc dupa ce se iau usile, aplicatiile, ferestrele, parchetul etc. Chiar si atunci, acestea merg direct la casare sau sunt vandute ca fier vechi. in momentul demolarii, tone de material se amesteca cu pamant, rezultand o risipa de materiale de constructii.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

3.Demontarea cladirilor - un termen nou pentru un proces comun

Exista acum insa o alta metoda de demolare a cladirilor neutilizabile in vederea curatirii terenurilor ocupate de acestea. Acest procedeu poate reduce costurile cu pana la 30-50% . Cunoscut sub numele de demontarea cladirilor, aceasta tehnica castiga din ce in ce mai mult teren in defavoarea metodei demolarii propriu-zise. . Demontarea este un nou termen pentru a descrie un proces comun: extragerea selectiva a materialelor de constructie din cladire inainte de a fi distruse. Demontarea salveaza nu numai componentele cele mai la indemana, dar, de asemenea, se extrag materiale aditionale cum ar fi: parchetul, scarile de lemn, balustradele, stalpii de sustinere, cablurile, caramizile etc. Metoda este una relativ simpla si implica spargerea peretilor, dar nu si distrugerea lor. Astfel, se salveaza in jur de 30% din totalul materialului utilizat iar posibiliatea reutilizarii acestuia este o realitate.

3.1.Costuri reduse Procesul de demontare implica cunoasterea procesului de asamblare a cladirii: cantitatea de material utilizat, tipul materialului, mana de lucru necesara demontarii. Desi mana de lucru este mai scumpa datorita efortului depus de angajati, costurile se reduc la jumatate. Astfel, sunt necesari mai putini bani in achizitionarea echipamentului, deoarece nu mai este nevoie de unul sofisticat, ci de un echipament de baza, de multe ori intrebuintabil (foarte atent) doar manual.

3.2.Reutilizarea materialului Odata demontate, materialele au o alta valoare deoarece conditia lor este mult mai buna. Pretul lor creste, luand un pret bun pe piata fierului vechi in timp ce pretul procesului de casare scade vizibil. De asemenea, dat fiind faptul ca unele componente au fost demontate cu grija, acestea pot fi reutilizate in procesul de constructie al unei alte constructii.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Mana de lucru, desi scumpa, este de gasit mult mai rapid pentru ca nu necesita cunostinte avansate in manevrarea unor aparate performante si nici experienta precedenta. Procesul de demontare poate fi de multe ori inlcus in procesul de demolare. Nu trebuie luate ca doua procese distincte, demontarea avand loc inainte de demolarea propriu-zisa.

4.Demolarea structurilor metalice cu incarcaturi explozive cumulative

Constructiile pe structuri metalice au o pondere din ce in ce mai mare in randul constructiilor ce se realizeaza in zilele noastre, de la pasarele si poduri, turnuri pentru antene radio si tv, pana la hale industriale si cladiri de birouri sau blocuri de locuit.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Faptul ca aceste constructii, la un anumit moment si din diverse motive, vor trebui demolate impune dezvoltarea unor tehnologii specifice care sa aiba un pret de cost cat mai mic si, totodata, o perioada cat mai scurta de demolare. Pentru demolarea si dezafectarea structurilor metalice se pot utiliza diverse metode, cum ar fi taierea cu discuri abrazive, cu lance termica sau cu foarfece hidraulic, insa toate aceste tehnici presupun o cantitate mare de timp pentru efectuarea lucrarilor.

Figura 1: Metoda de demolare cu echipament de foarfece

De asemenea, metoda de demolare cu echipament de foarfece (fig. 1) presupune detinerea unui excavator cu astfel de echipament sau inchirierea unuia, ceea ce implica un anumit pret de cost destul de ridicat, precum si o perioada de timp pentru realizarea lucrarii mai mare decat la metoda cu exploziv, deoarece demolarea se realizeaza bucata cu bucata. La metoda cu decupare cu lance termica (fig. 2), pe langa dezavantajele mentionate la metoda cu echipament cu foarfece, personalul trebuie sa fie specializat atat pentru lucrul cu

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

lancea, cat si pentru transportul buteliilor de gaz. Si la aceasta metoda timpul de lucru este mult mai mare decat la metoda cu explozivi, atat prin faptul ca decuparea se realizeaza bucata cu bucata, cat si prin faptul ca echipamentul trebuie mutat la locul unde se realizeaza decuparea, ceea ce reprezinta si un inconvenient suplimentar.

Figura 2: Metoda cu decupare cu lance termica

Pentru demolarea si dezafectarea structurilor metalice se pot utiliza diverse metode, cum ar fi taierea cu discuri abrazive, cu foarfece hidraulice sau cu lance termica, insa toate aceste metode presupun o cantitate mare de timp pentru efectuarea lucrarilor. Alternativa mai eficienta consta in realizarea demolarii cu ajutorul incarcaturilor explozive cumulative.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

4.1.Metoda demolarii cu ajutorul incarcaturilor explozive cumulative O alternativa la aceste metode este realizarea demolarii cu ajutorul incarcaturilor explozive cumulative. Aceasta tehnica presupune amplasarea unor batoane de exploziv (fig. 3) pe elementele de rezistenta ale structurii metalice si detonarea incarcaturilor cu ajutorul unor sisteme de initiere electrice. Batonul de incarcatura exploziva este alcatuit dintr-un cornier de cupru sau plumb, imbracat in material exploziv. Cand explozivul se detoneaza, topeste cornierul si realizeaza un jet de cupru sub presiune care taie metalul. (fig. 4)

Figura 3: Batoane de exploziv

Figura 4: Detonarea explozivului

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

Metoda demolarii prin incarcaturi explozive cumulative consta in amplasarea de material exploziv pe elemetele de rezistenta ale structurii metalice si detonarea incarcaturilor cu ajutorul unor sisteme de initiere electrice. Cand explozivul se detoneaza, acesta topeste cornierul de cupru sau de plumb din batonul de incarcatura exploziva si astfel se realizeaza un jet de cupru sub presiune care taie metalul. Asa cum indica si denumirea, aceste incarcaturi pentru taiere se bazeaza pe efectul cumulativ. Acest efect consta in concentrarea si proiectarea gazelor rezultate in urma exploziei in lungul axei de simetrie a cavitatii cumulative. Intrucat geometria cavitatii cumulative este astfel construita incat gazele rezultate sa fie dirijate spre focarul virtual al cavitatii, acestea formeaza un jet cu grosimea de ordinul milimetrilor, a carui viteza variaza intre 4.000 si 10.000 de m/s. Factorii care influenteaza viteza jetului cumulativ sunt geometria cavitatii si viteza de detonatie a explozivului utilizat. Jetul cumulativ are o putere de penetrare foarte mare care depinde de pozitia initiala a incarcaturii fata de obiectivul vizat. In cazul in care cavitatea cumulativa este captusita cu o imbracaminte metalica cu grosimea de 1-3 mm, aceasta imbracaminte este propulsata de produsii de explozie, jetul cumulativ fiind de aceasta data metalic. Jetul cumulativ format din produsii de explozie actioneaza la distante relativ mici fata de incarcatura (L < 10 mm), insa cel metalic, fiind mai stabil, actioneaza la distante sensibil mai mari (L > 60 mm). De asemenea, jetul metalic are grosimea mai mare, rezultand de aici ca puterea de penetrare este mai mica. Experimentele au aratat ca metalul din care este confectionata camasa cumulativa influenteaza in mod deosebit stabilitatea si puterea de penetrare a jetului. Astfel, cele mai bune rezultate au fost obtinute in cazul utilizarii camasii cumulative din metal moale, cum ar fi Cu sau Pb. Jetul cumulativ mai este influentat de modul de obtinere a camasii cumulative (sa nu apara tensiuni in metal) si de puritatea metalului, rezultate optime fiind obtinute cu camasi din Cu sinterizat.

10

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

4.2.Substanta exploziva Este utilizata, de obicei, cu un amestec pe baza de pentrita sau hexogen, deoarece acesti explozivi au viteza de detonatie ridicata si genereaza un volum mare de produsi de explozie. Cantitatea de exploziv pe unitatea de lungime este in functie de grosimea elementului taiat, influentand si distanta de amplasare a incarcaturii fata de element. La incarcaturile existente, cantitatea de exploziv pe unitatea de lungime variaza intre 15 g/ml si 250 g/ml. Incarcaturile cumulative pentru taiere pot fi rigide sau flexibile. Cele rigide sunt liniare, sub forma unor segmente sau arce de cerc, ceea ce permite configurarea din bucati a unei forme ce urmeaza a fi decupate. Batoanele de exploziv se debiteaza cu ajutorul ferastraielor manuale, pentru a nu exista pericolul detonarii explozivului din cauza caldurii degajate la frecarea de la turatiile mari date de echipamentele portabile actionate de diverse motoare.Taietura se realizeaza pe o adancime egala cu inaltimea batonului de incarcatura. Aceasta incarcatura este invelita de o manta de spuma cu densitate mica care reprezinta, pe langa suport si protectie, distanta necesara formarii jetului taietor de cupru (fig. 5). Daca insa distanta este prea mica, nu este loc suficient pentru realizarea jetului, iar daca distanta este prea mare, atunci o parte din jet se pierde, iar taietura va fi mai mica, nerealizand demolarea structurii.

Figura 5: Incarcartura

La structurile mari se realizeaza o dezafectare si o subrezire prin taierea metalului in puncte cheie pentru a putea mentine structura destul de solida incat sa ramana in picioare, dar

11

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

destul de slabita pentru a se putea prabusi la detonarea incarcaturii. Incarcatura trebuie plasata pe elementele de structura astfel incat, dupa detonare, sa se formeze o pana in forma de V (fig. 6) pentru ruperea structurii si pentru iesirea centrului de greutate din planul structurii, ceea ce va duce la prabusirea controlata a structurii (fig. 7).

Figura 6: Pana in forma de V

Figura 7: Prabusirea controlata a structurii

12

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

4.3.Sistemul de initiere electric Consta in transformarea unui curent electric, aplicat la comanda, in detonatie, prin intermediul unei punti de incandescenta si a unei incarcaturi sensibile la impuls caloric. Se construieste astfel un sistem de initiere electric care se compune dintr-o retea de cabluri principale si secundare, conectate la capsele detonante electrice (acestea contin puntea de incandescenta si incarcatura sensibila la impuls caloric) care sunt introduse la randul lor in incarcaturile ce trebuie initiate si cuplate la o sursa de curent. Prin comutarea intrerupatorului sursei de curent pe pozitia de alimentare se stabileste in circuit un curent electric care alimenteaza capsele. Acest fapt conduce la initierea acestora si implicit a incarcaturilor de exploziv. Nivelul de praf si de materiale proiectate in timpul detonarii este diminuat datorita imbracamintilor de geotextil (fig. 8) cu care se invelesc elementele structurii ce urmeaza a fi detonate.

Figura 8: Imbracaminte cu geotextil

13

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

4.4.Demolarea prin impuscare cea mai competitiva Datorita consumului redus de timp si de forta de munca, precum si cheltuielilor reduse, demolarea prin lucrari de impuscare a devenit cea mai competitiva, asigurand in acelasi timp si un grad ridicat de securitate. Teste complete au demonstrat ca incarcatura cumulativa este sigura si potrivita pentru depozitare, transport si folosire intr-o gama larga de conditii de mediu ambiant. Pentru a reduce cantitatea de schije rezultate in urma exploziei, unele firme producatoare au reusit sa elimine materialul metalic suplimentar, captusind incarcaturile cu un burete special. Cei cu posibilitati tehnologice reduse pot captusi incarcaturile cu lemn, folosind metal numai la camasa cumulativa. Procedeele de taiere cu ajutorul incarcaturilor cumulative sunt metode de taiere ieftine ce pot fi folosite atat la suprafata solului, cat si sub apa. Introducerea tehnicii impuscarii in acest domeniu a devenit in ultimul timp tot mai des aplicata si totodata mai complicata. Desimea constructiilor, mentinerea in functiune a procesului de productie, mentinerea deschisa a circulatiei imediat dupa impuscare, protejarea seismica a obiectivelor invecinate sunt doar cateva exemple de probleme si situatii ce se pun in domeniul impuscarilor de demolare.

Avantajele metodei impuscarilor de demolare: timp de demolare redus la cateva secunde; costuri reduse cu 50% fata de metodele clasice de demolare; reducerea pericolului accidentelor; economie de forta de munca si de utilaje. Pentru efectuarea fiecarei impuscari se intocmeste un proiect de impuscare; acesta, pe langa solutia propriu-zisa, va cuprinde si masurile de siguranta si, in special, de protejare a mediului inconjurator. Fiecare constructie creeaza un caz aparte, calculul parametrilor de impuscare adaptandu-se fiecarei situatii. Datorita faptului ca in majoritatea cazurilor se lucreaza

14

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

in zone locuite, trebuie acordata o atentie deosebita prevenirii accidentelor din randurile populatiei civile. Folosind metoda impuscarilor, timpul de demolare se reduce la cateva secunde, indiferent de marimea cladirii, iar costurile reprezinta cel mult 50% din costurile demolarilor efectuate prin metode clasice. Totodata, prin utilizarea metodei impuscarilor se reduce pericolul accidentelor (lucratorii sunt prezenti numai in faza de pregatire; la demolarea efectiva ei sunt adapostiti), pericol iminent la demolarile clasice, si se realizeaza o insemnata economie de forta de munca, eliberandu-se o serie de utilaje mai deficitare.

Caracteristicile ncrcturilor liniare de tiere

Masa ncrcturii (g/m) 250 300 500 650 1200 2000 2700

Adncimea de tiere (mm) 20 25 35 40 60 90 100

15

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

5.Exemplu de constructie demolata prin explozie controlata

Fabrica de paine Titan noiembrie 2006 Pn la sfritul anului 2006 ntreaga suprafa de 70000 m2 trebuia s fie curat. n locul fabricii se vor construi 14 blocuri de locuine. Construcia pe care o prezentm este cea de a 15a cldire ce urmeaz s fie demolat din rndul celor 17 existente pe terenul fabricii de pine. Are o suprafa de aproximativ 100 m2 i o nlime de 35 de metri.

Metoda aleas pentru demolare a fost implozia. Operaia a euat, urmnd ca specialitii s apeleze la alte soluii pentru demolare. Implozia a distrus numai baza construciei. n continuare s-a recurs la demolarea mecanic, folosindu-se excavatoare. Directorul firmei de construcii care se ocupa de demolare, a declarat c implozia nu a reuit deoarece cldirea care trebuia demolat era ntre altele dou, la distan foarte mic i c forma ei ptrat a contribuit i ea la insuccesul operaiei. n literatura de specialitate, sunt puine studiile privind comportarea structurilor n ansamblu la aciuni distructive. Totui din studii rezult c cercettorii au simulat chiar o situaie asemantoare celei de la fabrica de pine.

16

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

6. Protectia muncii. Protectia mediului

6.1. Protectia muncii. Principalele activiti de protecia muncii sunt: 1. Identificarea pe ricolelor i evaluarea riscurilor pentru fiecare component a sistemului de munc; 2. Elaborarea i actualizarea planului de prevenire a accidentelor i protecia muncii; 3. Elaborarea de instruiuni proprii pentru completarea i aplicarea reglementrilor de sntate, securitate i protecia muncii, innd seama de p articularitile activitilor i ale unitii precum i ale locurilor de munc; 4. ntocmirea unui necesar de documentaii cu caracter tehnic de informare i instruire a lucrtorilor n domeniul sntii, securitii i protecia muncii; 5. Elaborarea programului de instruire testare la nivelul ntreprinderii i / sau unitii. Evaluarea riscurilor i documentaia pentru sntatea, securitatea i protecia muncii este obligatoriu s fie realizate i s se afle n posesia angajatorului (conform Art. 12 Legea 319/2006). Materialele de protecie, care se folosesc pentru sporirea gradului de securitate fa de aciunea bucilor i schijelor, sunt de dou tipuri: 1. material greu utilizat pentru evitarea proiectrii fragmentelor mari de roc, de tipul ecranelor de cauciuc, ecrane cu inel din fier sau reea de lanuri grele: 2. material uor utilizat pentru evitarea proiectrii fragmentelor cu mas mic i vitez mare sau care provin din zonele sistemului de aprindere care pot fi: ecrane din psl industrial; mpletitur din srm; ecrane din pnz. Cele dou tipuri de materiale se utilizeaz frecvent mpreun.

17

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

6.2.Protectia mediului. Daunele aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori ireversibile. Din acest punct de vedere se ridic mai multe probleme: 1. Una din probleme este legat de efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele degajate, prin contactul cu precipitaiile din atmosfer, produc modificri asupra compoziiei apei i a solului, crescnd capacitatea toxic a acestora. 2. O alt problem este procesul de descompunere. Acesta este o reacie chimic n urma creia explozivii, ca substane constituite din molecule cu structur complex, trec n m ai multe substane cu structur mai simpl. Descompunerea substanelor explozive n elemente mai simple este influenat de o serie de parametri cum ar fi: - natura i intensitatea impulsului iniial; - cldura degajat i temperatura produilor; - durata reaciei i respectiv viteza de descompunere; - spaiul n care au loc descompunerea precum i presiunea produilor rezultai; - cantitatea de substan supus procesului de descompunere. innd seama de durata i respectiv viteza reaciei chim ice, substanele explozive pot fi transformate n principiu, dup una din urmtoarele forme de descompunere: detonaie, explozie, deflagraie, ardere (combustie) i descompunere termic. Experimental s -a demonstrat c procesul de descompunere a substanelor explozive, odat nceput, poate trece de la o form la alta. Aceasta este una din principalele proprieti ale explozivilor sau compoziiilor pirotehnice, care a stat i st la baza tehnicilor utilizate n pirotehnie. 3. Aportul polurii atmosferei la modificarea fizico-chimic a apei are loc prin depunerea umed i uscat: - Prin depuneri umede (precipitaii), poluanii prezeni n atmosfer sunt depui la suprafaa apei. Consecina este creterea pH-ului, a conductibilitii, ncrcarea cu sulfai, nitrai, cloruri, metale grele. Efectul se resimte mai ales n apele de suprafa, afectnd totodat i flora i fauna. Pulberile contribuie la creterea opacitii apei i ncrcarea acesteia cu substane toxice. - Prin depunerea uscat sau umed a substanelor toxice pe sol au loc urmtoarele modificri:

18

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

2013

- crete aciditatea solului; - procesele de regenerare ale solului i compoziia acestuia s unt modificate. 4. n cazul vegetaiei, efectele sunt vizibile i invizibile: - Efectele vizibile se manifest prin necroze, cloroze, reducerea creterii plantelor i a rezistenei la atacul bolii. - Dintre efectele invizibile amintim: reducerea/inhibarea fotosintezei, degradarea clorofilei, schimbri n metabolismul proteinelor, n activitatea enzimatic i n bilanul lipidelor i al apei. Mrimea daunelor suferite de plante este n funcie de concentraia poluantului, timpul de expunere, vrsta plantei, lumin i umezeal. Legislaia n vigoare definete noiunea de deeuri din construcii i demolri ca fiind deeuri rezultate n urma reabilitrii infrastructuri existente, n urma demolrii i construirii de cldiri noi, respectiv n urma reconstruirii i extinderii reelei de transporturi.

19