PEOPLE

BUSINESS
Anul II Nr. 10 national I 5,9 lei I 1 iulie I Anul I Nr. 4 regiunea
R

CONSTANTA
www.business-people.ro

ERIK NORDLUND
a adus 50 de mii de turişti
pe litoralul românesc, dar a
renunŃat la afacerile din
România în 2007

Martin Roman:
C E Z Cehia va
invesŃii 1 miliard de
euro până în 2010 la
Cogealac şi Fântânele
NEW MEDIA:
PEOPLE MEDIA
A.N.A.F. ConstanŃa a lansat prima campanie
a declarat 4000 de indoor în hotelurile din
firme inactive staŃiunea Mamaia

RECEsiUNDE ANA YACHTING :

Criza economică a 20 de yachturi participă
devenit o scuză la Regata Mării Negre
BUSINESSpeople BUSINESSpeople BUSINESSpeople BUSINESSpeople BUSINESSpeople
octombrie 2008 noiembrie 2008 decembrie 2008 ianuarie 2009 februarie 2009

Revista BUSINESSpeople aduce în fiecare lună

oameni de succes, interviuri, analize. În această
ediŃie a lunii iulie vine domnul Erik Nordlund,
omul care a adus o altă perspectivă asupra
turismului românesc.
 PEOPLE
R

BUSINESSpeople BUSINESSpeople BUSINESSpeople BUSINESSpeople BUSINESSpeople

martie 2009 aprilie 2009 mai 2009 iunie 2009 iulie 2009

Citeşte BUSINESSpeople!
Te poŃi abona prin SMS cu textul People la numărul:
7606 pentru abonament de 6 luni cu 5 euro
7575 pentru abonament de 1 an cu 10 euro.

www.business-people.ro
 Sumar
CUPRINS

6 - InvestiŃii
CEZ - investiŃie de un miliard de euro
Cel mai mare parc eolian din Europa se construieşte la
Cogealac şi Fântânele.

6
8 - InvestiŃii
Rădăcini combate criza din vanzări cu creşteri în service
Rădăcini Motors încearcă să combată criza deschizând un
nou showroom la ConstanŃa pe când ceilalŃi dealeri auto cu

8
greu reuşesc să se menŃină în aceste vremuri.

10 - Banii şi Statul
Peste 4000 de firme constănŃene declarate inactive
Mii de societăŃi comerciale constănŃene au ajuns pe ”lista
neagră” a firmelor inactive mai repede decât credeau, pentru

10
că nu au respectat legislaŃia în vigoare.

12 - Interviu
Erik Nordlund şi turismul românesc
Erik Nordlund a adus peste 50000 de turişti pe litoralul
românesc, însp acesta renunŃând la afacerile din România în

12
2007.

16 - Financiar
RECEsiUNDE
Fie că este vorba de credite imobiliare, auto sau de nevoi
personale, clienŃii sistemului bancar românesc sunt induşi în

16
eroare de birocraŃia din spatele ofertelor avantajoase
promovate intens de creditori.

4 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

 IULIE 2009

PEOPLE
BUSINESS
18 - Monden Visuri îndrazneŃe. Cariere de excepŃie.
Evenimente nautice RedacŃie
Regatta Mării Negre, eveniment
precedat de cea de-a doua ediŃie a

18
Romanian Boat Show, la care au
putut fi admirate unele din cele mai
scumpe bărci din Romania
20 - Jucători hotelieri
Relaxează-te şi Străluceşte
Hotelul IAKI lansează o noua
ofertă pentru cei ce vor să
Redactor-şef - Valentin Ispas
Redactor-şef adjunct - Valentin
Sava
Redactor - Cristian Anton
Redactor - Marian Acatrinei
Redactor - Radu Irimia
Redactor - Marius Nacu
Redactor - Maria Bahu
Redactor - Nicu Ivan

20
Redactor - Ioana Tabacaru
petreacă un sejur minunat în Redactor - Silvia Zamfirescu
această perioadă. Reporter acreditat - Florin
Schimbeschi
Reporter acreditat - Mihai Bratu
Foto reporter - George Apostol
Foto reporter - Violeta Marcu
22 - New Media
HOTEL FLORA
LiToRaL MeDiA Agent Vânzări - Narcis Bari
Companiile People Media şi Brand Agent Vânzări - Marius Vechiu
Management au lansat prima Agent Vânzări - Amalia Manole

22
M
O
DE
R N
campanie în hotelurile de pe
litoralul românesc. Art director - Valeriu Popa
L
TE AL
HO IR
L AM
TE
HO
Marketing - Constantin Voicu
Marketing - Mircea Popescu
Marketing - George Camarasu

Preşedinte
26 - New Media Victor MAXIM
Tetatet - între profesionişti
Tetatet este o nouă comunitate de Preşedinte de onoare
socializare ce se adresează Erik NORDLUND

26
profesioniştilor din orice domeniu
de activitate ce caută oportunităŃi BUSINESSpeople este o publicaŃie
de colaborare sau de carieră.
PEOPLE R

MEDIA
I M A G I N E A C O N T E A Z A

Reproducerea oricărui material scris

28 - OrganizaŃii
AIESEC - interacŃiunea dintre
studenŃi şi companii
Colaborarea dintre AIESEC şi
sau ilustrativ din această publicaŃie,
altfel decât sub forma de extrase
folosite în scop de prezentare
critică, este categoric interzisă, fără
consimŃământul People Media

28
companii şi beneficiile colaborării S.R.L.
celor două părŃi - dezvoltarea pe Contact:
termen lung. redactie@business-people.ro
www.business-people.ro

34 34 - Monden
Agendă
Evenimentele lunare ce au loc în
Tipărit de POLIROM România.

judeŃul ConstanŃa.
ISSN 2066 - 1738

www.business-people.ro 5
 InvestiŃii

CEZ - investiŃie de 1 miliard de euro

el mai mare parc eolian din Europa se construieşte în judeŃul Constanta. Prima
turbină din parcul eolian de la Fântânele - Cogealac va fi instalată în iulie, iar primul
Mwh se va livra în sistemul energetic la începutul anului viitor. Potrivit angajamentelor
asumate faŃă de Uniunea Europeană, Romania trebuie să încurajeze investiŃiile în surse
alternative de energie şi, până în 2019, mai mult de o treime din energia electrică produsă să
fie din resurse regenerabile. În cele ce urmează vă prezentăm conceptul, cifrele şi banii investiŃi
în această afacere ce vine în dezvoltarea pe termen lung a resurselor de energie electrică şi în
diversificarea obŃinerii acesteia.

Grupul CEZ din Cehia, unul dintre

cei mai mari producători, furnizori şi
distribuitori europeni de energie,
construieşte în judeŃul Constanta cel
mai mare parc eolian pe uscat din
Europa, cu o putere instalată de 600
MW.

Capacitatea instalată a Parcului

Eolian Fântânele şi Cogealac, care
se va întinde pe o suprafaŃă de 600
hectare, aceasta fiind echivalată cu
capacitatea unui reactor de la
Cernavodă sau a termocentralei
Turceni.

Puterea parcului eolian din judeŃul

ConstanŃa atinge triplul capacităŃii
instalate a celui mai mare parc
eolian operaŃional - Guadalajara,
Spania - de pe bătrânul continent.
Cînd proiectul va fi finalizat, CEZ va
avea în România o cotă de 10% din
piaŃa energiei regenerabile.

InvestiŃia, evaluată la 1,1 miliarde de

euro, a fost prezentată la ConstanŃa,
într-o conferinŃă de presă susŃinută
de reprezentanŃi ai CEZ România:
Martin Pacovsky - COO (Chief
Operational Officer), Ondrej Safar -
Project Manager şi Miklos Szilagyi -
site manager Parc Eolian Fântânele
& Cogealac.

Proiectul parcului situat la nord de

ConstanŃa, la aproape 17 km de
Ńărmul Mării Negre, va deveni
operaŃional în mai multe etape.

Prima etapă a construcŃiei va

genera 347,5 MW şi va cuprinde
139 de turbine General Electric, cu
o înaltime de 100 metri şi cu o
capacitate de 2,5 MW. A doua etapă
a construcŃiei va genera 252,5 MW
şi va cuprinde 101 turbine, fiind
operaŃională până la sfârşitul lui
2010, începutul lui 2011.

6 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

Capacitatea instalată a Parcului
Eolian Fântânele & Cogealac
depăseşte dublul celui mai mare
parc eolian aflat în constructie în
Europa şi atinge triplul capacităŃii
instalate a celui mai mare parc
eolian operaŃional de pe batrânul
continent (Guadalajara, Spania).
"Când acest proiect va fi finalizat,
CEZ va avea în România o cotă de
10% în energia regenerabilă. În iulie
vom avea deja prima turbină
instalată din acest proiect. De
asemenea, la începutul anului viitor,
când prima etapă va fi gata, vom
avea primul MWh livrat în sistem",
a declarat Ondrej Safar - Project
Manager.
La construcŃia parcului eolian de pe
imensul şantier din Fântânele şi
Cogealac, demarată în octombrie
2008, participă efectiv, lucrând în
fiecare zi, mai bine de 400 de
persoane de naŃionalităŃi diferite
(români - printre care numeroşi
localnici, cehi, francezi, germani,
australieni, italieni, americani, etc).
Potrivit reprezentanŃilor CEZ
România, într-o lună va fi desemnat
câştigătorul pentru furnizarea celor
101 turbine ce vor fi montate în a
doua etapă a proiectului.
Capacitatea instalată a Parcului
Eolian Fântânele & Cogealac
depaşeste dublul celui mai mare
parc eolian aflat în construcŃie în
Europa şi atinge triplul capacităŃii
instalate a celui mai mare parc
eolian operational de pe bătrânul
continent (Guadalajara, Spania).
"Cînd acest proiect va fi finalizat,
CEZ va avea în România o cotă de
10% în energia regenerabilă. În iulie
vom avea deja prima turbină
instalată din acest proiect. De
asemenea, la începutul anului viitor,
când prima etapă va fi gata, vom
avea primul MWh livrat în sistem", a
declarat Ondrej Safar - Project
Manager.
Lungimea totală a drumurilor
construite în timpul realizării parcului
eolian (137 km) va atinge aproape
dublul lungimii litoralului maritim
românesc, între Capul Midia şi
Vama Veche. Pentru montarea
pieselor componente ale turbinelor
eoliene se utilizează macarale
gigant cu greutate între 500 şi 700 t
fiecare.
Lungimea unei singure elice este de
48 m, iar diametrul rotorului este de
99 m. Greutatea unei nacele (piesă
montată la înăltimea de 100 m) este
de 82 t. Pentru transportarea şi
conectarea curentului electric
produs de turbinele eoliene numai
din prima parte a proiectului sunt
necesari 150 km de cabluri de
diferite voltaje (33kV, 100kV).
Investitorii spun că beneficiile
investiŃiei vor putea fi observate în
curând de către localnici. Ei promit
că drumurile şi canalizarea din
Cogealac şi Fântânele vor fi
reabilitate, iar iluminatul public va fi
gratuit, alimentat de noile instalaŃii.
Potrivit reprezentanŃilor CEZ
România, puterea va fi conectată la
reŃeaua Transelectrica, iar energia
va fi vândută clienŃilor români şi
străini. Până în prezent, în România
sunt instalate unităŃi cu o putere de
numai 8 MW în ceea ce priveşte
producŃia de energie electrică din
surse eoliene.
Grupul CEZ activează în 11 tari din
Europa Centrală şi de Sud Est. În
România, grupul este prezent din
2005, prin compania CEZ România.
Pe sectorul de distribuŃie, CEZ
deŃine în România o cotă de piaŃă
de 17%. CEZ contribuie şi la
parteneriatul pentru construirea
Reactoarelor 3 şi 4 de la
Cernavodă, cu o participaŃiune de
9,15%.
www.business-people.ro 7
 InvestiŃii
Rădăcini combate criza din vânzări cu creşteri în service
dar şi prin deschiderea unui nou showroom la ConstanŃa

R
ădăcini Motors face
investiŃii pentru a
combate criza în
comparaŃie cu ceilalŃi
dealeri de maşini care
cu greu reuşeşc să se
menŃină în aceste vremuri.

Compania Rădăcini există încă din

1991 însă din 1994 începe să
comercializeze maşini. În 2005
Rădăcini Motors devine distribuitor
autorizat pentru marcile Opel -
Chevrolet, deŃinând până în prezent
5 locaŃii de tip 3S (showroom,
service, piese de schimb) în:
Bucureşti (2), Brăila, Braşov şi
ConstanŃa. În 2007 portofoliul de
mărci este completat cu brand-urile
premium: Cadillac, Corvette şi
Hummer, pentru care devin unic
importator autorizat. Rădăcini
comercializează la ora actuală mai
multe mărci de masini: Opel,
Chevrolet, Mazda, Suzuki, Cadillac,
Corvette şi Hummer. Suzuki este cea
mai nouă marcă pe care o reprezintă
din 2008 prin Rădăcini Auto Motor.

Autoturismele ieftine sunt cele

mai afectate de recesiune.
Compania va inaugura trei
showroomuri, ca urmare a unei
investiŃii de 2,8 milioane de euro, a
declarat Nicolae Sorescu, director de
vânzări al Rădăcini Motors. Acestea
vor fi amplasate în Braşov, Pipera şi
Otopeni. „Nu ne e frica de zvonuri,
pentru că, dacă dă General Motors
faliment, dă America faliment. E
drept că n-o duc pe roze, dar vor fi
susŃinuŃi”, a declarat Sorescu despre
compania din SUA. De asemenea, în
2009 Rădăcini Motors va inaugura
un showroom la ConstanŃa. ReŃeaua
Saab de pe piaŃa românească se va
extinde în acest an cu trei noi locaŃii,
ajungând la un total de şapte potrivit
importatorului mărcii suedeze. În
luna iunie va fi deschisă prima
locaŃie de către BDT Group în
capitală, sub marca BDT premium.
Cel de-al doilea centru va fi deschis
la ConstanŃa de către Rădăcini, cu o
investiŃie de 2,5 mil. euro, într-un
dealer care va comercializa şi
mărcile Opel şi Chevrolet, şi de
asemenea deschiderea unui
showroom Suzuki. „MulŃi stopează
investiŃiile, avantajul nostru este că

8 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

 PiaŃa a ajuns la o scădere de până la
65% faŃă de aceeaşi perioadă a anului
2008, ea urmând să se stabilizeze în
cel de-al doilea semestru.

avem investiŃiile aproape de
finalizare. În pofida recesiunii, ne
menŃinem investiŃiile. Am reuşit să
scăpăm de credite, printr-un noroc,
înaintea crizei”, spune Sorescu. Deşi
au concurenŃă puternică cu Kamsas,
Expocar – parte a Kamsas, Rădăcini
Motors are curajul să facă investiŃii
chiar dacă pentru unele companii
este destul de greu sa se menŃină în
aceste vremuri. Rădăcini Motors are
o gamă variată de maşini ea
comercializând autoturisme ca Opel,
Chevrolet, Mazda, Hummer, Cadillac
şi Corvette. Nici Auto Grup nu se
lasă mai prejos, dealer pentru marca
Skoda a finalizat construcŃia celui
de-al doilea centru integrat de la
ConstanŃa, complexul cuprinzând pe
lânga un showroom, o unitate
service şi un depozit de piese de
schimb.
Se pun speranŃe în leasing pentru
această perioadă. Sorescu spune
că s-au înregistrat scăderi ale
vânzărilor după apariŃia primelor
semne ale crizei economice, în
septembrie.
Oficialul companiei pune acest
fenomen pe seama a două motive:
„sufocarea” pieŃei cu autoturisme
second-hand şi incertitudinile din
domeniul creditării. Majoritatea
problemelor le au persoanele fizice,
ale căror dosare sunt reanalizate de
bănci, dupa ce dealerul a facut
comanda pentru autoturism.
Lucrurile se miscă mai bine în zona
de leasing, pentru că firmele au bani
din urmă pe care nu i-au folosit,
crede Sorescu. Se observă că
scăderile mai mari se înregistrează
în Bucuresti, pe când în celelalte
zone precum ConstanŃa lucrurile
stau invers, deşi oamenii din
industrie credeau contrariul.
Cea mai mare rată a scăderii, de
40%, a fost în cazul autoturismelor
Chevrolet. „Cel care avea 2-3.000 de
euro în buzunar făcea un credit de
4.000-5.000 şi ajungea la preŃul unui
Chevrolet. La ora actuală, îşi ia cu
cei 2-3.000 de euro o maşina veche
de 10 ani”, afirmă Sorescu.
MenŃinerea vânzărilor la acelaşi nivel
este văzută ca un eşec, în condiŃiile
în care compania lucrează acum cu
patru showroomuri, iar anul trecut a
lucrat doar cu două. Totuşi, Sorescu
estimează o creştere a cifrei de
afaceri cu aproximativ 20%, la 120
milioane de euro, datorată creşterilor
activităŃilor de service şi vânzării de
piese de schimb. „N-o ducem rău, ca
alŃii, dar trebuia s-o ducem mai bine”,
argumentează oficialul.

www.business-people.ro 9
 Banii şi Statul
Peste 4.000 de firme constănŃene, declarate inactive

R
eactivarea contribuabililor
va fi posibilă doar în cazul în
care contribuabilii îşi
îndeplinesc obligaŃiile
declarative sau dacă li se aprobă, la
cerere, trecerea în regimul
derogatoriu de declarare, precizează
directorul coordonator adjunct al
DirecŃiei Generale a FinanŃelor
Publice ConstanŃa, Adriana Damian.

Mii de societăŃi comerciale

constănŃene au ajuns pe „lista
neagră” a firmelor inactive mai
repede decât credeau, pentru că nu
au respectat legislaŃia în vigoare.
Conform listei contribuabililor
declaraŃi inactivi, publicată, ieri, pe
pagina de internet a Agentiei
NaŃionale de Administrare Fiscală
(ANAF), activitatea a 4.121 de firme
din ConstanŃa a fost suspendată
întrucât acestea nu au depus nicio
declaraŃie la două termene
consecutive. Potrivit Codului fiscal,
contribuabililor înscrişi în lista
contribuabililor declaraŃi inactivi li se
anulează, din oficiu, înregistrarea în
scopuri de TVA. În plus, în perioada
stării de inactivitate, toate procedurile
de avizare, autorizare, certificare,
licenŃiere sau alte proceduri similare,
cât şi orice operaŃiune şi procedura
vamală, precum şi oricare dintre
avizele, autorizaŃiile, licenŃele,
acordurile şi orice alte acte în baza
cărora contribuabilii inactivi sunt
autorizaŃi să funcŃioneze sau să
desfăşoare diverse activităŃi
economice se suspendă de drept.
SocietăŃile inactive nu mai au dreptul
să utilizeze facturi, alte documente
sau formulare tipizate cu regim
special. Potrivit afirmaŃiilor
directorului coordonator adjunct al
DirecŃiei Generale a FinanŃelor
Publice ConstanŃa, Adriana Damian,
reactivarea contribuabililor va fi
posibilă doar în cazul în care
contribuabilii îsi îndeplinesc
obligaŃiile declarative sau dacă li se
aprobă, la cerere, trecerea în regimul a Guvernului nr. 46/2009 privind Regimul derogatoriu, soluŃia
derogatoriu de declarare. În baza îmbunătăŃirea procedurilor fiscale şi pentru firmele inactive
cererii de reactivare, organele fiscale diminuarea evaziunii fiscale, nu sunt
vor efectua inspecŃia fiscală, iar după declaraŃi inactivi contribuabilii care se Contribuabilii nu vor mai depune
finalizarea acesteia, vor întocmi un află în stare de insolvenŃă sau anumite declaraŃii fiscale în caz de
referat cu propunerea de reactivare. dizolvare, aşa că aceştia au fost inactivitate temporară, pe o perioadă
Lista contribuabililor declaraŃi inactivi eliminaŃi din listă. cuprinsă între unu şi trei ani
contine 92.227 de agenŃi economici consecutivi, şi în cazul obtinerii de
din toată Ńara. Potrivit ANAF, iniŃial, scutiri de la plata impozitului, potrivit
lista a cuprins 125.448 de noii proceduri emise de AgenŃia
contribuabili, însă, potrivit NaŃionala de Administrare Fiscală
prevederilor OrdonanŃei de UrgenŃă (ANAF). Astfel, sunt supuse regimului

10 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.


derogatoriu declaraŃia privind
obligaŃiile de plată la bugetul general
consolidat, decontul de taxă pe
valoarea adaugată, declaraŃia privind
impozitul pe profit, declaraŃia privind
distribuirea între asociaŃi a veniturilor
si cheltuielilor, decontul privind
accizele şi decontul privind impozitul
la tiŃeiul şi la gazele naturale din
producŃia internă. „Depunerea
declaraŃiilor fiscale conform unui
regim de declarare derogatoriu poate
fi aprobată pentru perioade mai mari
de 12 luni, dar nu mai mult de 3 ani
consecutivi. Pe perioada aplicării
regimului derogatoriu, contribuabilii
nu mai au obligaŃia depunerii acestor
declaraŃii pe zero”, a declarat şeful
Biroului de Metodologie şi AsistenŃă
Contribuabili din cadrul DirecŃiei
Generale a FinanŃelor Publice
(DGFP) ConstanŃa, DoiniŃa Radu. Ea
a mai declarat că plătitorii de taxe şi
impozite trebuie să îndeplinească
cumulativ mai multe conditii pentru a
beneficia de acest regim. Aceştia nu
trebuie să aibă, la data aprobării
cererii, restanŃe către bugetul
general consolidat, nu trebuie să
deruleze niciun fel de activitate, să
nu obŃina venituri, să nu aibă
personal angajat şi să nu plătească
venituri cu regim de reŃinere la sursa
impozitului. De asemenea, nu trebuie
să existe o cerere de rambursare
sau de restituire a impozitelor,
taxelor şi contribuŃiilor în curs de
soluŃionare şi nici nu trebuie să fie în
derulare un control fiscal la
contribuabilul care solicită acest
regim. „Regimul de declarare
derogatoriu se solicită de către
contribuabili prin depunerea unei
cereri la organul fiscal în a cărui
evidenŃa fiscală sunt înregistraŃi ca
plătitori de impozite, taxe şi
contribuŃii. În cerere, contribuabilul
declară pe propria răspundere că
îndeplineşte condiŃiile stabilite şi
menŃionează perioada pentru care
solicită regimul de declarare
derogatoriu”, a precizat DoiniŃa
Radu. În cazul societăŃilor
comerciale, odată cu cererea de
acordare a regimului de declarare
derogatoriu, se depune dovada
înscrierii inactivităŃii temporare la
Registrul ComerŃului, respectiv o
copie a extrasului de registru emis
de către Oficiul Registrului
Comertului privind starea societăŃilor
comerciale, referitoare la
suspendarea temporară a activităŃii
acestora. Cererea se soluŃionează
de organul fiscal în termen de 30 de
zile de la data depunerii, de
compartimentul cu atribuŃii în
gestionarea declaraŃiilor fiscale.
Regimul de declarare derogatoriu îşi
încetează valabilitatea la data
aprobată sau începând cu luna în
care nu mai sunt îndeplinite
condiŃiile. În cazul încetării regimului
de declarare derogatoriu,
contribuabilul va reintra din oficiu în
regimul normal de declarare.
Prelungirea perioadei de aplicare a
regimului de declarare derogatoriu
este posibilă numai după aprobarea
unei noi cereri de acordare a
regimului, cu respectarea procedurii
şi a condiŃiilor prevzute în ordin.
Potrivit afirmaŃiilor şefului
Administratiei FinanŃelor Publice
ConstanŃa, IonuŃ Misa, de la 1 mai şi
pâna în prezent, pe vechea
legislaŃie, din 18.000 de contribuabili
care depuneau declaraŃiile lunare,
350 au solicitat regim derogatoriu.
www.business-people.ro 11
 Interviu
Erik Nordlund şi turismul românesc

E
rik Nordlund este un
suedez ce are ca a
doua sa casă România.
Un străin ce iubeşte
România mai mult
decât multi concetăŃeni de ai
noştri. L-am întalnit pe domnul
Erik în staŃiunea Mamaia, la hotel
Pelican când încă mai avea
afaceri pe litoral. Acum dupa 3
ani dupa ce s-a retras din
România, stăm la cafeneaua
Filicori şi analizăm 26 de ani ai
firmei Reseledaren şi omul de
afaceri Erik Nordlund:

BUSINESSpeople: Cum aŃi ajuns în

România?

Erik Nordlund: În urmă cu 26 ani, în

1983 m-am întâlnit cu Håkan
Kjellander – un amic care a lucrat
câŃiva ani ca ghid în România pentru
tur-operatorul Trivselresor. Împreună
am hotărât să deschidem apoi
Reseledaren, iar în 1984 am început
cu primul sezon de turişti suedezi în
România, aduşi prin compania
noastră. Pentru că amicul meu era
căsătorit şi avea deja o familie, am
hotarât ca el să rămână la
Stockholm, iar eu (fiind singur şi fară
obligaŃii familiale) am venit în
România, unde am început să lucrez
pentru Reseledaren ca Destination
Manager. La începuturi, sezonul era
foarte lung, deoarece începeam încă
de primăvara, la Băile Felix cu turişti
pentru tratament balnear, apoi vara
pe litoralul românesc (pentru
agreement şi plajă), urmând ca
toamna să ne reîntoarcem în
staŃiunile balneare.

BUSINESSpeople: Cum a început

propriu-zis afacerea din România?

Erik Nordlund: Am făcut un prim

contract pe vremea aceea cu Tarom,
iar în primul an zburam cu un avion
Ilyusin-18 (un avion rusesc cu elice)
şi de fiecare dată când acesta
ateriza pe aeroportul din Stockholm
suedezii făceau ochii cât cepele
văzând un model atât de vechi care
încă mai zboară. Ulterior afacerea s-
a extins iar compania Tarom ne-a
pus la dispoziŃie încă 2 avioane, de
data aceasta mai moderne, marca
Tupolev-154, bineînŃeles la fel de
ruseşti.

12 BUSINESSpeople
Desigur nu aveam pretenŃii la un
Boeing pentru că pe vremea aceea
singurul Boeing aparŃinea familiei
Ceauşescu. Însă, la 2 ani dupa ce
ne-am început afacerea, pe 11 iulie
1986, unul din avioanele Tupolev
decola de la Stockholm cu 161
pasageri. După ce s-a înălŃat la
peste 800 m de la sol, uşa avionului
s-a deschis, (s-a rupt cu totul din
balamale) iar ghidul suedez (Karina)
care stătea pe scaunele
stewardeselor efectiv a fost smulsă
pe jumatate afară. Norocul ei a fost
că stewardesele au Ńinut-o de
picioare şi în cele din urmă a fost
prinsă înapoi şi asezată pe scaun.
Geanta Karinei (plină de bani şi acte)
nu a avut acelaşi noroc şi a fost
smulsă de curentul de aer, aşa au
ajuns bucăŃi de “confetti” deasupra
Stockholm-ului. Îmi amintesc atunci
că pilotul a cerut turnului de control
aterizare de urgenŃă, motivând o
“mică” problemă la bord. Au ajuns la
sol cu bine toŃi pasagerii panicaŃi,
însă echipajul avionului a refuzat să
coboare pe motive de imunitate
diplomatică. Desigur că poliŃia
suedeză a intervenit imediat
înconjurând avionul şi în scurt timp a
fost adus pe aeroport inclusiv
ambasadorul României în Suedia.
Acesta din urmă a luat legătura cu
Ńara, iar guvernul român din acea
perioadă a hotarât ca turiştii să fie
cazaŃi în hotelul aeroportului până a
doua zi când urma să vină un alt
avion. BineînŃeles, familia
Ceauşescu si-a trimis chiar Boeing-
ul personal pentru a lua turiştii. Mai
târziu s-a aflat că a fost o eroare de
pilotaj (echipajul a uitat efectiv să
închidă uşa avionului), nicidecum o
eroare de ordin tehnic. Tot echipajul
avionului (de la comandant la ultimul
steward) a fost condamnat la
închisoare atunci. În următorul an
însă, în luna ianuarie Ceauşescu a
semnat un ordin de eliberare pentru
echipaj, cu ocazia zilei lui de
naştere. Anul trecut m-am întalnit cu
unul din stewarzi şi chiar am povestit
despre întâmplările din trecut. În
seara incidentului, presa suedeză,
dar şi cea internaŃională m-a agasat
efectiv cu zeci de întrebări despre
eveniment. Îmi amintesc că au
apărut articole pe prima pagină a
celui mai important cotidian suedez,
cu titlul “Sicriul Zburător”. A doua zi
am aflat că din cei 161pasageri
iniŃiali, desigur vreo 30 renunŃasera
să mai zboare către România, iar
locurile rămase libere le-am vândut
în mai putin de 10 minute (chiar la
aeroport) reprezentanŃilor presei
care voiau să ajungă în România
pentru a-şi detalia reportajele. La
Bucureşti am fost trataŃi cu foarte
multă atenŃie şi s-a căutat pe cât
posibil uitarea incidentului. Chiar
Ceauşescu a lăsat Boeing-ul pe
întreg sezonul 1986 să zboare către
Suedia şi nu ni s-au cerut niciun fel
de costuri. Ceea ce trebuie reŃinut
însa din tot acest eveniment este
faptul că la vremea aceea ni s-a
acordat tot sprijinul necesar pentru
ca turismul românesc să crească.
Ceausescu chiar înŃelesese
importanŃa turismului pentru Ńara.
Cam aşa a început afacerea
Reseledaren în România.
BUSINESSpeople: Cum era turismul
când aŃi venit în România? Cum
se desfăşura activitatea turistică?
Erik Nordlund: Din câte ştiu, în
“epoca de aur”, vârful de turişti
străini a fost în 1979. Când eu am
ajuns la dumneavoastră în Ńară
(1984), România era o destinaŃie
turistică destul de cunoscută pe piaŃa
europeană. Chiar din acel an au
început, însă, să apară problemele.
Ceauşescu inaugurase “programul
de economisire” la mijlocul lui ‘84,
astfel că toate localurile trebuiau să
se închidă la ora 10 seara,
electricitatea la fel, alimentele
începuseră să dispară. M-am trezit
atunci în situatia de a comunica
turistilor noştri ca este foarte bine să
aibe în bagaje săpunuri de lux, Kent
lung, ciorapi lycra, becuri, lumânari,
cafea, hârtie igienica etc. Toate
acestea nu foloseau turiştilor, ci
deveniseră un fel de substitut al
bacşişului pentru personalul hotelier,
un fel de “hard currency”, de vreme
ce bacşişul, în valută era interzis iar
cu banii nu aveau ce cumpăra. Asa a
ajuns Kent-ul lung şi cafeaua
“moneda substitut”. Există, însă, o
infrastructură a turismului bine
întreŃinută de ONT care pe vremea
aceea era singurul partener cu care
puteam contracta. O infrastructură
imensă condusă şi controlată de
stat. Hotelurile şi restaurantele
pentru turiştii straini au continuat să
fie cât de cât aprovizionate, însă
pentru popor 1984 a fost anul în care
a început dezastrul. Turiştii însa nu
www.business-people.ro 13
 Interviu
erau afectaŃi direct de aceste lucruri,
cu atât mai mult cu cât totul era
extrem de ieftin. Astfel că la vremea
aceea erau pe litoralul românesc
mult mai mulŃi turişti străini decât în
zilele de azi.
Până în 1989 Reseledaren devenise
cel mai mare tour-operator străin
care activa în România. După 1989
ne-am extins activitatea şi pe piaŃa
norvegiană, care pe parcurs a
devenit mai profitabilă decât cea
suedeză. Dupa ’90, privatizarea deja
începuse în domeniul hotelier, iar noi
am resimŃit destul de dur schimbările
respective pentru că trebuia de data
aceasta să negociem contractele cu
fiecare hotelier în parte. Din păcate,
forma de privatizare gen “locaŃie de
gestiune” a fost foarte prost gândită,
astfel că reuşeam să ne înŃelegem
destul de bine cu unii administratori,
însă mai putin bine cu alŃii.
InvestiŃiile şi renovările pe care
aceştia au înŃeles să le facă erau
egale cu zero, în schimb preŃurile au
început să urce. Cu toate acestea
am reuşit să ne adaptăm pietei în
continuă schimbare şi aşa ne-am
extins şi pe piaŃa norvegiană. La un
moment dat, în 2005, aveam 7
zboruri pe săptămână care aterizau
pe aeroportul Kogălniceanu. După
ce “locaŃiile de gestiune” au devenit
istorie şi marea privatizare a început,
hotelurile şi-au ridicat standardele
14 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.
(au apărut renovări, extinderi,
modernizări), însă în acelasi timp
preŃurile au crescut enorm pentru ca
patronii căutau să-şi recupereze
investiŃiile într-un timp cât mai scurt.
Din păcate, noii proprietari de
hoteluri nu aveau nicio legătură cu
afacerile din turism şi nu au înŃeles
niciodată că profitul din turism nu
vine a doua zi. Totodată şi politica
Tarom-ului s-a schimbat: afacerile
aeriene au început să se
concentreze în special către cursele
regulate, iar cele charter au devenit
din ce în ce mai rare. Mix-ul acesta
de factori (scumpirea cazării,
transporturile aeriene modificate,
scumpirea transportului) au condus
încet dar sigur la decăderea
turismului în zonă. Deoarece pretul
şi calitatea serviciilor dictează piaŃa,
pot spune că Mamaia a devenit mai
scumpă decat multe dintre locaŃiile
cu tradiŃie în turism din Grecia sau
Turcia, mai nou şi Bulgaria, iar
serviciile nu s-au modificat direct
proporŃional cu preŃurile. Operatorii
străini au început astfel să se retragă
din cauza faptului că România nu
mai era o destinaŃie foarte atractivă
din punct de vedere al calităŃii
turismului şi al preŃurilor.
Reseledaren, condusă de Hakan si
de mine a rămas ultimul mohican pe
aceste meleaguri, pentru că nu doar
business-ul a dictat aici, ci şi
sentimentele pe care noi le-am
dezvoltat. Cu toate acestea în 2007
ne-am retras şi noi pentru ca deja nu
mai era profitabil sub nicio formă.
BUSINESSpeople: De ce veneau
turiştii străini prin Reseledaren, în
România?
Erik Nordlund: GândiŃi-vă că turiştii
noştri veneau aproape de la polul
nord. Soarele şi plaja erau foarte
atractive pentru ei. Acesta a fost
turismul de agreement. De
asemenea, Reseledaren a încercat
să facă şederea aici cât mai plăcută
pentru turişti şi ofeream un pachet
cât se poate de larg de atracŃii:
degustare de vin la Murfatlar, o
seară românească la “Nunta
Zamfirei” în Eforie, turul oraşului
ConstanŃa, excursii prelungite către
Deltă, către capitală, 2 zile pe Valea
Prahovei, vizite la Bran, în Moldova
- la mănăstiri şi chiar am mers către
deplasări externe, gen Istanbul,
Cairo sau Kiev. Totodată tratamentul
balnear a fost o opŃiune foarte bună.
Turistul scandinav stătea în medie 2
săptămâni în concediu şi desigur
trebuia să-i diversificăm programul
pentru că plaja 2 săptămâni nu este
interesant pentru nimeni.
Reseledaren se axa în principal pe
turiştii care călătoreau cu familia, şi
chiar ne-am construit un club de
copii condus de către o educatoare
din Scandinavia, cu un program de 5
- 6 ore pe zi unde aceştia îşi
petreceau timpul liber fără părinŃi.
Vizitau muzeele de aici, mergeau la
Delfinariu, se jucau pe plajă,
beneficiau de concursuri, programe
cât se poate de diversificate. Aveam
chiar şi un serviciu de baby-sitting iar
părinŃii îşi lăsau copii în grija noastră,
iar ei puteau merge liniştiŃi să se
bucure de programul pe care l-au
ales, până seara tarziu. Noi am
gândit că dacă nu se simt bine copii,
atunci nici parinŃii nu vor fi mulŃumiŃi.
BUSINESSpeople: Care sunt
motivele pentru care turismul de
pe litoral nu merge bine?
Erik Nordlund: Cred că motivul
principal pentru care turismul în
România începe să nu meargă este
combinaŃia de preŃuri ridicate,
standarde scăzute ale serviciilor şi
lipsa unei infrastructuri. Şi după cum
ştim, niciun produs nu poate fi
vândut dacă calitatea nu este
conformă cu preŃul.
BUSINESSpeople: Ce oameni sunt
de vină pentru decăderea
turismului?
Erik Nordlund: Nu cred ca este vreo
persoană care ar trebui acuzată. În
principal este o greşeală politica ce a
pornit încă din 1990. Forma de
privatizare a industriei turismului - “
locaŃie de gestiune” - a întârziat
dezvoltarea cu cel puŃin 10 ani. În
această perioadă alte destinaŃii au
făcut investiŃii majore şi publicitate în
acelaşi timp, de exemplu Bulgaria,
Turcia, CroaŃia. Încă din 1990
turismul nu a fost o prioritate pentru
mediul politic. În unele perioade
există un ministru al turismului, în
alte perioade doar o autoritate
naŃionala fără minister. Nu a existat
niciodată un interes politic de a
încuraja industria turismului. În afara
ajutorului financiar din partea
statului, turismul a suferit din cauza
taxelor ridicate şi niciun suport adus
pentru alte investiŃii şi îmbunătăŃiri.
BUSINESSpeople: Cu ce oameni aŃi
colaborat foarte bine?
Erik Nordlund: Am avut plăcerea să
lucrez cu un număr mare de oameni
importanŃi din industria turismului de-
a lungul acestor ani. MulŃi dintre ei
sunt nişte oameni fantastici care se
dedică muncii lor. MulŃumesc tuturor!
Nu o sa menŃionez pe cineva anume
aici, dar cel mai probabil cei care au
respect şi admiraŃie din partea mea
o ştiu. AlŃii, care nu au contribuit la
toate acestea şi care trebuia să fi
făcut altceva în viaŃă.
BUSINESSpeople: O să mai reveniŃi
în România cu o afacere a
dumneavoastră?
Erik Nordlund: Încă mai îmi petrec
câteva luni din an în România dar ca
persoană privată. Încă mai am
apartamentul meu în ConstanŃa.
La acest moment sunt prea ocupat
ca “Chief Medical Advisor” la
Europeiska Insurance Company.
Dacă ar fi să revin în turism cu
siguranŃă ar fi în altă funcŃie,
glumesc.
Astfel concluzionând, un business
care era un stil de viaŃă pentru
nordici, a devenit imposibil, datorită
preŃurilor şi serviciilor proaste.
Hotelierii vor să câstige într-un an
cât câstigau aceleaşi hoteluri în 3
ani, înainte de a fi privatizate.
Hotelierii care sunt acum directorii şi
administratorii hotelurilor, nu au
habar de managementul şi
administrarea unui astfel de
business. Majoritatea au fost simpli
lucratori ai hotelului, receptioneri sau
sefi de restaurant. Doar câŃiva dintre
cei care deŃin hoteluri pe litoral au
studii în turism.
Pe litoral la această ora se face
turism dupa ureche!
www.business-people.ro 15
 Financiar
RECEsiUNDE

F
ie că este vorba de credite imobiliare, auto sau de nevoi personale, clienŃii sistemului bancar
românesc sunt induşi în eroare de birocraŃia din spatele ofertelor avantajoase promovate
intens de creditori. Ne confruntăm cu o situaŃie incertă, în care se resimt efectele puternice
ale crizei financiare. Suntem invadaŃi de sfaturi mai mult sau mai putin acreditate, de analişti
economici care nu oferă soluŃii, ci se rezumă la a ne arata care sunt problemele. Criza economică
a devenit o glumă, un clişeu pentru cei mai mulŃi români care rămân la stadiul de resemnare.

ULTIMA CASĂ marile corporaŃii se simŃeau însă, trebuie ca bancile să producă.

Programul Prima Casă ne-a oferit confortabil, tratând cu superficialitate Şi cum pot face mai bine băncile
speranŃa că lucrurile se vor îndrepta. ideea că pot fi afectate de recesiune, acest lucru daca nu prin marirea
Şi iată, se pare că ne-am înşelat. Din în 2009 lucrurile s-au schimbat comisioanelor?
nou. Valoarea maximă a unui credit radical. Întreprinderi mici şi mijlocii Este aşadar un cerc vicios, în care
de acest gen este de 60 000 de dispar zilnic, iar marile corporaŃii sunt se învart foarte mulŃi bani. Există
euro, din care 3000 de euro intens ameninŃate. pierderi şi de o parte si de cealaltă,
reprezintă avansul. Primele trei rate pentru că, pe timp de criza, rari sunt
trebuie depuse într-un cont, taxele SI TOTUŞI VINA CUI ESTE? cei care câştigă.
pentru notar reprezintă alŃi 1000 de Unii susŃin teoria următoare: Băncile A stagna este deja un câştig real
euro, iar salariul solicitanŃilor trebuie rămân fără lichidităŃi, iar în momentul pentru mulŃi, pe o piaŃă
sa se încadreze între limitele impuse acela banii se blochează. Banca nu contemporană nesigură.
de bănci, în raport direct proporŃional poate debloca banii, decât punând în
cu valoarea creditului. Urmează apoi execuŃie garanŃiile. Dar cine să IA D`AICI!
alte cheltuieli: taxa de evaluare a cumpere dacă banca nu acordă GuvernanŃii se pare că încearcă să
imobilului şi comisioanele de finanŃări din lipsă de capital? Se empatizeze cu masa de oameni care
gestiune şi garantare. Astfel, şirul încearcă varianta sistemului de simte cu adevarat efectele crizei
condiŃiilor ar putea continua la rezervă pentru deblocare, respectiv economice. Cu totul şi cu totul
nesfârşit. Clientii se simt ameninŃaŃi, atragerea de capital. Dar pentru ca întâmplător, fără vreo legatura
repoziŃionând oferta statului în acest lucru să fie posibil, băncile au directă cu alegerile prezidenŃiale din
categoria: PRIMA şi ULTIMA casă. nevoie de persoane cărora sa le toamnă, primul-ministru Emil Boc a
Nu scriu pentru dumneavoastră, ofere credibilitate pentru ca acestea decis ca miniştrii să cedeze 20% din
cititorii, din perspectiva analistului să-şi depoziteze economiile. SoluŃia salariu în urmatoarele 6 luni. O sumă
credibil ci din partea omului de rând, aleasă de creditori este atragerea simbolică însă, comparativ cu datoria
care încă se bucură de un loc de depozitelor prin mărirea dobânzilor. statului român la Fondul Monetar
muncă şi care se gândeşte cu Pentru a susŃine aceste dobânzi InternaŃional.
groază că va trebui să plătească rate
lunar, pentru un bun care va deveni Rata medie a dobânzii la ofertele de credite
al lui abia peste 30 de ani. Sună Credite imobiliare/ipotecare Mai 2009 Iunie 2009
înfiorător vestea că la peste 50 de RON 17.3 16.5
ani voi avea casa mea.
EUR 9.8 9.6
COMPANII PE CALE DE
Credite auto Mai 2009 Iunie 2009
DISPARIłIE
Cum pot miza companiile pe sprijinul RON 18.4 18.2
băncilor, în contextul în care sursele
EUR 12.0 11.8
de finanŃare sunt blocate? Aşa cum
s-a preconizat, multe companii din Credite de nevoi personale cu ipoteca Mai 2009 Iunie 2009
România au căzut pradă falimentului
din cauza neachitării datoriilor faŃă RON 17.9 17.3
de bănci. Această situaŃie era EUR 10.3 10.2
întâlnită, desigur, mai rar, şi înaintea
confruntarii cu recesiunea. În acea Credite de nevoi personale Mai 2009 Iunie 2009
perioadă însă, băncile erau de acord RON 19.4 19.2
cu amânarea deadline-ului pentru
debitori. În prezent, băncile pun o EUR 13.1 13.5
presiune foarte mare pe cei care nu- Carduri de credit Mai 2009 Iunie 2009
şi achita la termen datoriile.
Falimentarea anumitor companii RON 25.5 25.5
înseamnă şi creşterea numărului de
şomeri, consecinŃă socială extrem de Dobanzi 3 luni 6 luni 12 luni

gravă pentru nivelul forŃei de muncă Ratele dobânzilor pe ROBOR 10.23 10.59 10.59
al românilor. Criza economică nu piaŃa interbancară EURIBOR 1.10 1.31 1.50
cunoaşte limite. Dacă anul trecut

16 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

 RU m
Practici pentru capitalizarea resursei umane
InteRUm găseşte soluŃia!

Agenda conferinŃei: InteRUm este primul seminar în domeniul resurselor

umane, axat pe practici în vederea loializării resursei
Joi - 20 august 2009: umane dintr-o organizaŃie.

8:00-8:30 - Wake up/Check in!

8:30-9:00 - Mic dejun
9:00-9:45 - Deschidere sesiuni Scop: Transmiterea unor practici pentru maximizarea
10:00-12:00 - "Trainingul outdoor: doar aportului resursei umane la succesul organizaŃiei.
investiŃie, nu cheltuială" - Serban
Ionescu, Active Training
12:00-14:00 - "Cum construim planul de
dezvoltare al angajatului astfel încât să Evenimentul va avea loc în perioada 20 - 21 august
aducem plus de valoare în beneficiul 2009 în staŃiunea Venus, la Hotel Dana şi se va
organizaŃiei" - Julide Petrescu, desfăşura sub forma unor ateliere interactive.
Professional Consulting
14:00-15:30 - Prânz
15:30-17:30 - "Construirea încrederii
angajaŃilor în organizaŃie" - Cristian
Tudoran, EU RO Coaching, coach
executiv asociat Academy of Executive
Coaching
17:30-18:00 - Recreere
18:00-19:00 - Închidere sesiuni
19:00-20:30 - Pauză
20:30-23:00 - Cină

Vineri - 21 august 2009

8:00-9:30 - Mic dejun

9:30-10:30 - Pool gym
10:30-11:00 - Pauză
11:00-14:00 - Studiu de caz
14:00-15:30 - Prânz
15:30-17:30 - Închidere
17:30-20:00 - Bye-bye

Pentru detalii accesaŃi site-ul www.inteRUm.ro

 Monden

- Evenimente nautice -
Regatta Mării Negre precedată de Romanian Boat Show

ea de-a doua ediŃie a Romanian Boat Show, la care au putut fi admirate unele dintre cele mai
scumpe bărci din România, organizată între 17 - 21 iunie în Portul Tomis din ConstanŃa, la
expoziŃie participând peste 30 de expozanŃi. Este pentru prima dată când un astfel de
eveniment are loc pe apă. La expoziŃie au participat peste 30 de expozanŃi, care au adus
aproape 60 de modele de bărci. "Într-un an de criză, în care banii se mişcă greu, expozanŃii au
făcut un efort şi au venit la mare", a precizat IonuŃ Barbu, reprezentantul Power Marine, unul
dintre organizatori. Bogdan Craiciu, reprezentantul Set Marine, o altă firma organizatoare a evenimentului, a
declarat că cel mai scump model expus este un Azimuth 68S, un model al cărui preŃ este de 2.170.000 de
euro, fără taxe. Cele mai ieftine bărci au putut fi cumparate cu sume cuprinse între 4.000 şi 5.000 de euro.

Între 17 şi 21 iunie 2009, Set Events
şi Power Marine au inaugurat o
premieră în România: prima
expoziŃie nautică pe apă,
reprezentând un nou pas către
alinierea evenimentelor de acest gen
la standardele pieŃelor internaŃionale.
La eveniment au participat 31 de
expozanŃi care au prezentat bărci cu
motor de mici şi mari dimensiuni,
veliere, barci gonflabile, motoare de
ambarcaŃiuni şi accesorii. În cadrul
evenimentului au fost expuse
aproximativ 50 de ambarcatiuni, 60%
dintre acestea fiind de mari
dimensiuni. “Vedeta” evenimentului a
fost un Azimut 68S, în valoare de
2.170.000 Euro fără taxe, adus de
Neptun Yacht, însa au existat şi barci
mai mici, pentru toate buzunarele.
De asemenea, în cadrul Romanian
Boat Show Constanta au fost
prezente oferte din domenii conexe:
carburant ultra-performant Alto prin
Rompetrol, asigurări de ambarcaŃiuni
şi nu numai prin Certasig, cocktailuri
Metaxa şi Finlandia şi băuturi
răcoritoare prin B.D.G. Import. Pe
toată durata evenimentului s-au
înregistrat 4000 de vizitatori, dintre
care 2.800 pe bază de bilet şi 1200
pe bază de invitaŃie. În ceea ce
priveşte vânzările, pe primul loc s-au
clasat motoarele pentru
ambarcaŃiuni şi accesoriile. De
asemenea, s-au achiziŃionat
aproximativ 20 de ambarcaŃiuni cu o
valoare medie de 25.000 Euro; a
existat un interes puternic şi pentru
ambarcaŃiunile de mari dimensiuni,
însa, în cazul acestora, contractele
se vor concretiza în termen de
câteva săptămâni de la finalizarea
evenimentului. ToŃi vizitatorii au avut
şansa de a câştiga 2500 de litri de
carburant Alto, prin tragere la sorŃi.
Alto este o gamă de carburanŃi
premium care asigură o creştere a
performanŃelor automobilului, a
randamentului şi fiabilităŃii motorului.
Alto este disponibil atât în varianta
benzină (cifră octanica 101), cât şi
motorină (cifră cetanica 55). Pe
ansamblu, evenimentul a fost unul
de succes, reuşind să atragă, în
ciuda perioadei dificile pe care o
traversăm, numeroşi vizitatori, fie ei
cunoscători sau doar pasionaŃi de
lumea fascinantă a ambarcaŃiunilor.
Pentru ediŃia viitoare, organizatorii îşi
propun un număr mai mare de
expozanŃi pentru ca vizitatorii să
poată avea o privire de ansamblu
asupra industriei nautice româneşti,
cu evoluŃiile şi progresele pe care le-
a înregistrat.

18 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

 Regatta Marii Negre este un eveniment
organizat de Set Events pentru a
fructifica potentialul sportiv al Marii
Negre si a-l aduce la standardele
internationale ale domeniului.
Set Events este o companie
caracterizată de tinereŃe, creativitate,
exuberanŃă, deschidere către nou.
Există de trei ani pe piaŃa şi au
revoluŃionat industria nautică,
principalul lor domeniu de activitate.
Au pus bazele Romanian Boat Show
în 2006 şi acum vin cu ceva inedit:
Regatta Mării Negre.
Regatta Mării Negre este un concurs
internaŃional de veliere ce se va
derula pe parcursul unui weekend,
sâmbătă şi duminică având loc câte
o etapă a concursului, precum şi
petreceri tematice specifice.
Evenimentul se află la a patra ediŃie
şi va găzdui peste 20 de participanŃi
din Turcia, Bulgaria, Ucraina,
România, Rusia, Georgia, SUA,
FranŃa, Italia.
Pasiunea şi eleganŃa unui sport
nobil, yachtingul, se regăsesc în cea
de-a patra ediŃie a Regattei Mării
Negre, în Marina Ana Yacht Club,
între 17 si 19 iulie.
Anul acesta se asteaptă o participare
mai largă a velierelor din străinătate,
din Ńari precum Turcia, Bulgaria,
Ucraina, Rusia, Georgia, FranŃa şi
SUA. Probele de concurs vor fi tipice
regattelor, respectiv “in shore”
parcurgând distanŃa dintre Eforie şi
Costineşti în cel mai scurt timp şi “off
shore” îndemanarea de a naviga
până la un punct fix în larg şi
întoarcerea în port.
Deşi evenimentul este unul cu circuit
închis, accesul în marina fiind posibil
numai pe bază de invitaŃie, regatta
din larg poate fi urmarită de pe plaja
publică.
În zilele de vineri, 17 iulie şi
sâmbătă, 28 Iulie, se vor organiza
petreceri tematice la malul mării.
Alături de evenimente precum
expoziŃiile de yachturi şi
ambarcaŃiuni Romanian Boat Show
din Bucureşti şi ConstanŃa, Regatta
Mării Negre face parte din iniŃiativa
Set Events de a populariza sporturile
nautice şi de a promova potenŃialul
maritim şi fluvial al Ńării noastre.
www.business-people.ro 19
 Jucători hotelieri
“Relaxează-te şi Străluceşte”
H
otelul IAKI din Mamaia
lansează o nouă ofertă
sub deviza „Relaxează-
te şi Străluceşte”,
adresată celor ce vor să
petreacă un sejur
minunat în această perioadă.
Această nouă ofertă se adresează
clienŃilor ce doresc o vacanŃă
relaxantă într-un loc aparte şi în care
să se bucure de servicii de calitate.
Hotelul IAKI le oferă clienŃilor o
şedere cât mai plăcută cu ajutorul
experienŃei personalului.
Pentru 790 LEI / noapte / camera
dubla standard, oaspeŃii beneficiază
de diverse facilitaŃi: demipensiune
20 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.
- Hotel IAKI -
(mic dejun şi prânz) şi cazare în
camere noi, elegante şi spaŃioase,
cu vedere la mare sau spre lac şi de
asemenea accesul gratuit: plajă,
piscine, saune, sala de fitness şi
jacuzzi, ore de aerobic în fiecare
dimineaŃă la piscină sub îndrumarea
instructorilor profesionişti, cocktailuri
de socializare în fiecare joi, petreceri
pentru copii.
Oferta este valabilă pentru minim 3
nopŃi cazare, în perioada 28 iunie –
28 august 2009.
Pentru a fi cât mai aprope de noile
oferte Hotelul IAKI pune la dispoziŃie
site-ul hotelului (www.iaki.ro) şi
pentru o mai uşoară accesare a
acestor informaŃii.
Hotelul IAKI de 4 stele din Mamaia,
al cărui proprietar este marele
fotbalist Gica Hagi, este unul din cel
mai bine cotate hoteluri de pe litoral,
dispunând de servicii de calitate şi
dotări de invidiat: cel mai modern şi
dotat centru de sănatate şi relaxare
de pe litoral, cel mai mare Centru de
ConferinŃe din Mamaia şi ConstanŃa
(până la 450 de locuri).
Indiferent de sezon, excelenta
reputaŃie, arhitectura deosebită şi
minunata deschidere către mare, îl
recomandă ca destinaŃia ideală
pentru a organiza congrese,
conferinŃe, seminarii, training-uri,
recepŃii sau evenimente speciale sau
pentru a petrece clipe de relaxare.
 New media
Prima campanie New Media din hotelurile de pe litoral sub
proiectul LiToRaL MeDiA

ompaniile People Media şi Brand Management au lansat prima încă 34 de locatii, aparŃinând THR
campanie în hotelurile de pe litoralul românesc, campanie ce Marea Neagră, ajungând în prezent
presupune comunicarea agenŃiei Insignia Advertising pentru la un număr de 92 unităŃi hoteliere de
centrul comercial TOM din ConstanŃa. Campania a fost expusă în 12 două, trei şi patru stele,
reprezentând 11.133 de camere
hoteluri de 3 si 4 stele, din staŃiunea Mamaia.
duble şi apartamente.

Litoralul devine pentru 4 luni din an, direct mesajul către turiştii pentru People Media a fost înfiinŃată in
polul principal al investiŃiilor media, care sezonul estival înseamna mare, 2007, în ConstanŃa, odată cu
pentru sectorul FMCG. plajă, distracŃie şi cumpărături în zeci achiziŃia Advertising Indoor, o
Ca urmare asupra saturării spaŃiilor de magazine. companie locală cu acelaşi domeniu
outdoor, companiile People Media şi Campania care se derulează în de activitate. În prezent partenerii
Brand Management, au investit hotelurile IAKI, Modern, Amiral, companiei sunt Munich Re,
40.000 de euro pentru lansarea unei Comandor, Bulevard, Florida, Parc, companie de reasigurare de origine
reŃele de advertising indoor în Ambasador, Lido, Dorna, Tomis şi germană, şi People Inc, co-finanŃator
aproape 100 de hoteluri de pe întreg Flora, acoperă un număr de 1.851 al People Media România.
litoralul românesc. camere cu un trafic lunar estimat de Compania are 16 angajaŃi şi o cifra
37.000 de turişti unici” afirmă Victor de afaceri de 950.000 € în 2008.
Proiectul a fost lansat cu succes pe 1 Maxim, Manager, People Media.
iunie 2009, iar prima campanie ÎnfiinŃată în 2004, Brand
derulată a început cu data de 15 Litoral Media, un proiect derulat în Management activează în domeniul
iunie 2009. ,,Pentru sezonul estival parteneriat de către Brand publicităŃii indoor pe segmentele de
2010 ne propunem să începem din Management şi People Media, oferă centre de afaceri, lanŃuri de retail şi
1 mai până la 15 septembrie. Putem spaŃii de expunere în hotelurile din mall-uri în Româia, Bulgaria şi Cehia.
spune că suntem mulŃumiŃi de faptul ConstanŃa, Mamaia, Eforie, Neptun – Compania are un număr de 25
că oferim un suport media ce are un Olimp, Venus, Saturn şi Mangalia. angajaŃi şi o cifră de afaceri pe grup
număr foarte mare de vizitatori, ce De curând reŃeaua a fost extinsă cu de 1.500.000 € în 2008.
pot fi targetaŃi în funcŃie de criteriile
dorite de către clienŃii proiectului
LiToRaL MeDiA,, a afirmat Victor
Maxim general manager al People
Media.
Centrul Comercial Tom, unul din cele
mai importante proiecte de retail din
ConstanŃa, derulează în perioada 15
iunie – 15 august campania indoor
„O vară plină de reduceri şi surprize
la Tom” în cadrul reŃelei Litoral
Media. Expunerea indoor face parte
din campania de vară a Centrului
Comercial Tom, care presupune şi
comunicare outdoor, radio şi PR.
„Solicitarea Centrului Comercial Tom
pentru expunerea în hotelurile din
reŃeaua Litoral Media dovedeşte încă
o dată că segmentul indoor a devenit
o componentă principală în cadrul
campaniilor, fiind integrat alături de
celelalte segmente clasice – outdoor,
print, radio & TV”, a declarat Razvan
Marincoi, Marketing Manager, Brand
Management.
Parte a unuia dintre cele mai
importante poluri de retail din
ConstanŃa, alături de Carrefour,
Bricostore şi Media Galaxy, Centrul
Comercial Tom atrage zilnic prin
magazinele sale un trafic estimat de
7.500 vizitatori. „Centrul Comercial
Tom a dorit să îşi transmită în mod

22 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

 Marketing de criză

În aceste vremuri companiile se folosesc de orice canal de promovare pentru Cosmote, Romtelecom; sectorul
a se face cunoscuŃi şi de a-şi face cunoscute produsele. Legat de acest financiar bancar şi al asiguratorilor
aspect Victor Maxim, manager People Media ne relatează câteva AIG, ING asigurări, ING Bank,
caracteristici şi cifre ale pieŃei constănŃene. Generali, Omniasig, BT, BCR, BRD
BUSINESSpeople: Domnule Maxim, Victor MAXIM: Conduc detaşat şi lista poate continua.
cum descrieŃi piaŃa New Media din companiile multinaŃionale, ce deŃin
regiunea ConstanŃa? birouri locale, cât şi anumiŃi clienŃi din BUSINESSpeople: CredeŃi că firmele
sectorul FMCG ce derulează diferite sunt reticente la anumite suporturi
Victor MAXIM: Deşi la început campanii naŃionale ce introduce în media sau doar că nu-şi permit să
majoritatea companiilor locale au fost mixul de media şi publicitatea investească în imagine?
sceptice cu privire la proiectele de neconventională.
comunicare din segmentul New Victor MAXIM: Cred că amândouă la
Media advertising indoor, ceea ce BUSINESSpeople: PuteŃi să care se adaugă şi putină prostie dar
m-a făcut să afirm că piaŃa enumeraŃi câŃiva clienŃi? Pentru a ne mai ales multă aroganŃă. Spre
constanŃeană este o piaŃa atipica face o perspectivă a investitorilor? exemplu biroul de marketing al
pentru dezvoltarea pieŃei de dealerului auto Tiriac Auto
advertising, la ora actuală pot să dau Victor MAXIM: Este de regretat că ConstanŃa, condus de o domnişorică,
câteva cifre: dacă în 2004 cand perspectiva o să pară centralizată pe ce nu ştie altceva decât bannere şi
primele rame din publicitatea indoor Bucureşti, deoarece firmele locale ce flayere. Imaginea brandului fiind vag
au fost montate în diferite locaŃii din deŃin un birou de marketing habar nu prezentă în medii de advertising bine
ConstanŃa, acestea ajungând la au cu ce se mănâncă publicitatea şi targetate care pot transmite un
aproape 50 de locaŃii, era aproape pot să afirm cu mâna pe inima din feedback pe suport publicitar.
imposibil să găseşti un client pentru proprie experienŃă că peste 80 % din Urmărim prin divizia
un ratecard de 30 de euro pe ramă, cei ce sunt în departamentele de PEOPLEresearch aproape toŃi
acum în 2009 după 5 ani de pionerat marketing la nivel regional nu sunt jucătorii din piaŃa de business ce au
în advertising indoor şi dezvoltarea competenŃi, aceştia neştiind ce activităŃi importante pe piaŃa locală.
publicităŃii indoor pe locaŃii bine înseamnă cu adevarat o campanie Vedem ce strategii urmăresc, ce
targetate, pot să afirm că piaŃa locală sau un buget de campanie. Printre campanii derulează şi facem câteva
ajunge la aproape 200.000 de euro. clientii acestui suport media se sondaje de opinie la care rămânem
numară sectorul FMCG, Skol, cruciŃi de rezultate. Am observat că
BUSINESSpeople: Care sunt Tuborg, Heineken, Peroni, Nivea, nu o să putem schimba mentalitatea
principalii investitori în piata de New Dove; sectorul serviciilor de unei pieŃe de advertising banale
Media din ConstanŃa? telecomunicaŃii Vodafone, Orange, bazată pe afişe, flayere şi bannere.

www.business-people.ro 23
 New media
D
O
M
L
TE
HO
Proiect realizat de:
PEOPLE R
I M A G I N E A
B AND
MANAGEMENT
Tind totuşi să cred că problema
acută este a oamenilor fără
experienŃă reală în domeniul
marketingului. Oameni ce nu au
experienŃă în companii din afara
regiunii constănŃene, cât despre
experienŃa din afara României cred
că pot să număr persoanele pe
degetele de la o singură mână.
BUSINESSpeople: Se pare că aveŃi
probleme cu piaŃa locală. Ce soluŃii
propuneŃi pentru eficientizarea
personalului? Ce se poate face în
acest sens ?
Victor MAXIM: Comunicare şi schimb
de experienŃă. Printr-un program
pilot ce va începe în luna octombrie
2009, PEOPLE MEDIA va propune
persoanelor ce sunt în birourile de
marketing al companiilor locale, să
se întâlnească lunar pentru a
24 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.
HOTEL FLORA
ERN
MEDIA
C O N T E A Z A
H
dezbate problemele pieŃei. Să nu
credeŃi că ei nu ştiu că în ConstanŃa
advertisingul este la pământ, dar se
împacă cu ideea că nu se poate mai
mult, sunt comozi şi nu vor să se
implice. Dacă mai ceri şi o sumă de
bani pentru anumite studii pentru
găsirea soluŃiilor, întind frumos
cartea de vizită şi spun că o să Ńinem
legătura.
SoluŃia ar începe din încrederea
companiilor locale în agenŃii de
marketing special create pentru a
suplini biroul de marketing, adică
externalizarea biroului. Cel mai bine
cunoaşte piaŃa o firmă de marketing,
deoarece acesta este businessul ei,
ea este obligată să aducă rezultate,
ceea ce nu pot spune şi despre
biroul de marketing al fiecărei
companii care nu face altceva decât
să respecte unele reglementari
interioare.
AL
L AMI
R
OTE
Afacerile înseamnă comunicare şi
imagine, “publicitatea este motorul
economiei, fără imagine
companiile ar intra în anonimat”
afirma Donald Trump.
BUSINESSpeople: Ce-i sfătuiŃi pe
administratorii firmelor ce au
observat ineficienŃa biroului de
marketing?
Victor MAXIM: Poate sună cam dur,
eu aş închide frumos biroul,
deoarece dacă este ineficient
reprezintă o gaură în sacul bugetului
companiei. Este rău să se ajungă la
acest mod drastic dar dintre două
rele alegi ceea ce este cel mai puŃin
rău.
Eu le spun să pună mâna să mai
citească şi ei site-urile de afaceri şi
câteva site-uri specializate în
marketing.
 New media

entru că socializarea pe internet a devenit tot mai utilizată de BUSINESSpeople: În ce stadiu este

P către toate grupurile de persoane, tetatet vine cu o nouă

comunitate ce se adresează profesioniştilor din orice
domeniu de activitate care caută oportunităŃi de colaborare
sau de carieră. BUSINESSpeople aduce un interviu despre
aceasta comunitate chiar cu oamenii care administreaza tetatet.
BUSINESSpeople: Ce reprezinta o suporturi de comunicare online ?
proiectul?

Rareş Drăgan - chief technical officer:

reŃea de comunicare online?
Dragoş Bîrlea - project coordinator:
La această oră o reŃea socială online
reprezintă o fază a internetului: era
web 2.0. Internetul înseamnă acum
socializare, comunicare şi constituire
de comunităŃi. ObservaŃi că tot mai
multe site-uri care distribuie
informaŃie sub orice formă, fie ele
video, audio sau text încearcă să
creeze o comunitate în jurul lor prin
sisteme de conturi personale, voturi,
comentarii. Deja şi companiile mari
au înŃeles necesitatea de a crea
comunităŃi în jurul brandurilor proprii.
BUSINESSpeople: Ce urmăreşte
reŃeaua de comunicare tetatet ?
Dragoş Bîrlea: Tetatet este o reŃea
business şi ca atare urmăreşte
conectarea indivizilor în plan
profesional. Scopul acestei reŃele
este de a da şansă profesioniştilor
din orice domeniu de a colabora, de
a învăŃa unii de la alŃii, de a găsi şi a
oferi sprijin în munca lor de zi cu zi,
de a fi la curent cu ce se întâmplă în
domeniul lor.
BUSINESSpeople: Care sunt
statisticile new media pe acest
segment de comunicare?
Bogdan Colceriu - brand manager:
Mă tem că încă e devreme să
vorbim de statistici pe acest
segment de piaŃă, fiind unul foarte
nou in România. Până la începutul
acestui an, Ńara noastră nu avea o
reŃea profesională de acest nivel.
BUSINESSpeople: Cu ce vine în
plus reteaua tetatet fata de alte
Bogdan Colceriu: Văzută ca suport
de comunicare, reŃeaua tetatet
necesită o atenŃie sporită. Nu este
un loc în care plasezi mesajul tău
sub forma unui banner şi aştepŃi
rezultate. Este un loc în care trebuie
să convingi implicându-te,
comunicând premanent, socializând
cu alŃi profesionişti. Este o
comunitate.
BUSINESSpeople: Care sunt
principalii concurenŃi ai acestei
reŃele?
Bogdan Colceriu: Cel mai important
concurent este LinkedIn, care la ora
lansării tetatet era reŃeaua socială
profesională cea mai utilizată de
către români, iar alternativele
autohtone inexistente.
BUSINESSpeople: Va incerca tetatet
o colaborare strânsă cu reŃeaua
trilulilu?
Dragoş Bîrlea: DiferenŃa majoră
dintre tetatet şi trilulilu este publicul
Ńintă foarte diferit. Tetatet se
adresează mediului business iar
trilulilu publicului tânăr. Din acest
punct de vedere, posibilităŃile de a
lansa proiecte comune sunt foarte
limitate. Asta nu exclude bineînŃeles
o posibilă colaborare, însă doar pe
proiecte punctuale.
BUSINESSpeople: Ce număr de
utilizatori are la ora actuală
reŃeaua?
Dragoş Bîrlea: Numărul utilizatorilor
tetatet se apropie acum de 2000 de
useri.
Proiectul este în continuă
dezvoltare. Urmărind blogul tetatet
veŃi observa că mereu aducem
îmbunătăŃiri şi funcŃionalităŃi noi,
încercând astfel să îmbogăŃim
experienŃa oferită de această reŃea.
La aceasta oră sunt în lucru zeci de
funcŃionalităŃi, iar pe masură ce le
implementăm altele se aşează la
coada listei. Este cu siguranŃa o
munca continuă care nu va lua
sfârşit niciodată, continuă Rareş
Drăgan - chief technical officer.
BUSINESSpeople: Care sunt
principiile de dezvoltare şi
comunicare în cadrul reŃelei?
Bogdan Colceriu: Modulul de bază al
tetatet este reŃeaua de contacte. Vei
putea comunica direct numai cu
persoanele cu care te-ai conectat
într-o reŃea. De aceea, crearea unei
reŃele proprii de contacte este de
esenŃa acestui site. Desigur, site-ul
oferă şi alte posibilităŃi de
comunicare cum sunt întrebările şi
răspunsurile la care accesul e
neîngrădit sau grupurile care
constituie forme de conectare în
jurul unui interes comun.
O funcŃionalitate îndragită de
utilizatori, inexistenŃa în majoritatea
reŃelelor profesionale, este
posibilitatea de a uploada şi
downloada documente. Vei gasi pe
tetatet proceduri de lucru, articole
interesante, exemple de bună
practică sau alte documente foarte
utile mediului de afaceri.
BUSINESSpeople: Ce trafic
înregistrează reŃeaua?
Bogdan Colceriu: Traficul este de
câteva sute de vizitatori pe zi, un
trafic care arată gradul destul de bun
de revenire al celor aproape 2000 de
useri.

26 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

Profesioniştii din
România te invită
în prima lor reŃea
socială
online.
www.tetatet.ro
 OrganizaŃii

AIESEC - interacŃiunea dintre studenŃi şi companii

BUSINESSpeople: De ce companiile
au ales să fie parteneri cu AIESEC?

Marius Potolea: Într-un moment în

care tinerii nu au parte de mulă
practică, iar raportul cerere-ofertă nu
este echilibrat, AIESEC oferă acces
la o reŃea de tineri motivaŃi şi
pregătiŃi din întreaga lume, care vor
să înveŃe, să aplice ceea ce învaŃă
într-un mediu constructiv bazat pe
performanŃă şi pe unitate.
Crearea unui brand în ConstanŃa şi
în România bazat pe implicare în
viaŃa societăŃii civile, în dezvoltare
durabilă şi pe dezvoltarea tinerilor.
ActivităŃile noastre sunt puternic
promovate în toate mediile de
comunicare iar partenerii noştri sunt
la rândul lor promovaŃi. Pentru ca
activităŃile noastre sunt orientate în
general către tineri, companiile îşi
crează o imagine de angajator
preferat deoarece sunt deschise
către dezvoltarea tinerilor şi a

D
espre organizatia ce îşi doreşte să aducă interacŃiunea între studenŃi şi societăŃii. AIESEC dezvoltă lideri, iar
companii. Vorbim cu domnul Marius Potolea, Vicepreşedinte Vânzări companiile care se implică în acest
AIESEC ConstanŃa, despre companiile ce colaborează cu AIESEC şi proces se vor poziŃiona în faŃa
beneficiile colaborării dintre cele două părti. acestor lideri. Este important că
Ńinem legatura cu Alumni, membrii
BUSINESSpeople: De ce companiile personală şi profesională, pe crearea care au fost în organizaŃie, au avut
ar vrea să colaboreze cu AIESEC? unei reŃele de contacte, pe rezultate notabile şi care acum sunt
internaŃionalism şi nu în ultimul rând implicaŃi în piaŃa muncii. Membrii
Marius Potolea: Încercăm să pentru a avea un impact pozitiv în AIESEC care au contact cu anumite
schimbăm lumea, vorbim despre societate, pe diferite domenii, cum ar companii din piaŃă, care cunosc mai
asta zi de zi, dar eforturile noastre ar fi educaŃie, antreprenoriat, IT&C, etc. bine aceste companii, devin
fi inutile dacă nu ar fi oameni şi interesaŃi de proiectele lor şi de
entităŃi care să ne recunoască şi să BUSINESSpeople: Ce au de câstigat misiunile pe care le au. AIESEC este
ne sprijine activităŃile. O parte companiile din interacŃiunea cu un mediu de legatură, un canal de

“Mi-a plăcut acel cadru interactiv de învăŃare organizat de cei de la AIESEC cât şi capacitatea lor de implicare şi
organizarea. Am ales să fim Partener Strategic pentru AIESEC ConstanŃa, urmând să susŃinem şi să fim prezenŃi la
toate activităŃile pe care le organizează. De asemenea cei de la AIESEC sunt prezenŃi la evenimentele noastre şi
putem spune ca învăŃam unii de la alŃii, ceea ce este foarte important pentru o colaborare de lungă durată şi pentru
această experienŃă pe care ne-o oferim reciproc. BCR va fi alături de cei de la AIESEC ConstanŃa în continuare
pentru că este important să fim implicaŃi în societate şi alături de studenŃii care se implică în dezvoltarea celorlalŃi
putem crea o sinergie care va multiplica impactul eforturilor noastre.” - Senol Asan, Director Regional Retail BCR

integrantă a activităŃii noastre sunt
companiile care cred în viziunea
noastră şi fac parte din acest cadru
unde se întâlnesc reprezentanŃi ai
mediului business, tineri, elevi,
organizaŃii guvernamentale şi non-
guvernamentale şi nu în ultimul rând
tinerii internaŃionali care vin în
ConstanŃa să se provoace, să aplice
ceea ce ştiu şi să îsi dezvolte
cunostinŃele şi abilităŃile pe care le
au. Aceşti participanŃi direcŃi la
activităŃile noastre au parte de o
experienŃă bazată pe dezvoltare
această organizaŃie?
Marius Potolea: Companiile cu care
colaborăm au diverse profile, de la
IMM-uri la companii multinaŃionale.
Fiecare dintre ele au o motivaŃie
diferită dar suntem siguri că este o
motivaŃie pozitivă.
Dar într-un final dorim ca toate
companiile să primească aceleaşi
beneficii şi să vadă în AIESEC o
investiŃie pe termen lung în societate
şi în companie.
comunicare între companii şi mediul
studenŃesc iar asta ajută companiile
să transmită mesajele pe care le vor
şi să se poziŃioneze conform
strategiei lor.
Noi ne dorim să colaborăm cu
companiile din ConstanŃa la un nivel
bazat pe comunicare, feedback şi
sprijin reciproc şi suntem siguri că pe
termen lung aceste colaborări se vor
resimŃi puternic în piaŃa din
ConstanŃa şi în mentalitatea care se
va regăsi în rândul viitorilor oameni
de business din mediul local.

28 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

 The international platform for young people to explore and develop their leadership potential

Ia atitudine. ExperienŃa ta contează.

AIESEC este cea mai mare organizaŃie internatională alcătuită din studenŃi interesaŃi de dezvoltare
personală şi profesională pentru a avea un impact pozitiv în societate.

AIESEC s-a înfiinŃat în 1948 existând în prezent în 107 Ńări cu 36000 de membri.

Companiile colaborează cu noi pentru:

PoziŃionarea ca o companie care

actionează responsabil social pentru
dezvoltarea tinerilor şi o dezvoltare
durabilă

PoziŃionare ca lider în dezvoltarea

tinerilor

Promovarea imaginii companiei în

mediul studentesc şi mediul business
din ConstanŃa

Interactiunea cu membrii organizatiei

Interactiunea cu partenerii noştri în

cadrul evenimentelor business pe care
le organizăm periodic

www.aiesecconstanta.ro

AIESEC ConstanŃa - Grupul Local de Parteneri

Parteneri strategici Parteneri Parteneri tipărire Parteneri dezvoltare Parteneri eXchange Parteneri media

www.tipografiadigitala.ro
PEOPLE

BUSINESS
Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

PEOPLE R

MEDIA
I M A G I N E A C O N T E A Z A
 Film
Coco Chanel
Titlul original Coco avant Chanel sau
mai bine spus despre Coco înainte
să devină legenda Chanel. O
poveste despre Coco aşa cum era
ea, impunătoare, ambiŃioasă şi mai
ales înaintea timpurilor ei. O lecŃie de
eleganŃa si rafinament, o lecŃie de
perseverenŃă şi îndrăzneală,
determinare şi succes nemuritor.
Filmul spune povestea lui Gabrielle
Bonheur Chanel şi a surorii ei ,
Adrienne, pe care, dupa moartea
mamei lor, tatăl le abandonează la
un orfelinat. Aici, Coco, învaŃă să
coasă şi să croiască. Pentru a-şi
câştiga existenŃa, o scurtă perioadă
de timp, este cântăreaŃă într-o
cafenea din Paris (se pare că toate
femeile celebre din FranŃa au
început cântand în cafenele, vezi La
vie en rose/La mome despre Edith
Piaf) în cele din urmă, ajunge
croitoreasă în atelierul unui croitor de
provincie. Tânăra Gabrielle devine
protejata bogatului Etienne Balsan şi
prietena fostei iubite a acestuia,
Emilienne d'Alencon. Chanel
creează, la început, pălării pentru
30 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.
marile doamne ale societăŃii
franceze. Coco a „eliberat” femeile
de corsete şi a creat piese de
rezistenŃă care nu lipsesc din
garderoba nici unei femei cu clasă:
taiorul şi rochia neagră sau little
black dress. Spre deosebire de alŃi
designeri, Coco Chanel a păstrat
femeia în centrul creaŃilor ei „i-am
oferit femeii un simŃ al libertăŃii”,
creând Ńinute masculine ce insuflau
femeii un aer de emancipare, atât de
Multe dintre replicile ei au devenit atât de celebre încât, uneori,
uităm că au fost spuse de însăşi Coco Chanel, de exemplu
„Simplicitatea este cheia eleganŃei”.
tipic creatoarei. Precum un savant,
Coco a văzut mereu înaintea
timpurilor ei, astfel a devenit
imaginea clasică a
nonconformismului şi a inovaŃiei.
Actritei franceze, Audrey Tautou, îi
revine sarcina teribilă de a ne-o
înfaŃişa pe Coco Chanel. Tautou,
cunoscută din filmul cult printre
cinefili, Le fabuleux destin d’Amelie
Poulain, sau din blockbuster-ul The
Da Vinci Code, reuşeşte să
surprindă privirea intensă a lui Coco
Chanel şi frapează prin asemănarea
fizică. Probabil, cu intenŃia
promovării filmului, Audrey i-a luat
locul actriŃei Nicole Kidman, ca
imagine a celui mai vândut parfum,
Chanel No.5.
Dacă aveŃi nevoie de o motivaŃie
pentru a vedea acest film, atunci
este necesar să vă atrag atenŃia
asupra costumelor incredibile create
de Catherine Leterrier şi imaginile
opulente. Coco nu a avut o viaŃă
uşoară, dar a răzbit prin
determinare, nu s-a măritat
niciodată, continuând să creeze
până la vârsta de 87 de ani când a
murit la Paris. Revista Time a
inclus-o în lista celor mai influenŃi
oameni ai secolului 20, fiind singura
persoană din domeniul modei care
figurează în top.
 Flash News
Flash News
Hotelul Hilton
LanŃul hotelier Hilton se extinde
ConstanŃa este unul dintre cele 4
oraşe, alături de Braşov, Cluj-
Napoca, şi respectiv Timişoara, care
pot deveni noua locaŃie a hotelului
Hilton. Vicepreşedintele de
dezvoltare pentru Europa de Nord,
Mike Collini, a declarat că România
este o zonă excelentă de investiŃii de
acest gen, deoarece concurenŃa
companiilor de turism internaŃionale,
care deŃin aici proprietăŃi,este foarte
scăzută.
StarTraining!
Programul START 2009 pentru
dezvoltarea abilităŃilor antreprenoriale
în rândul tinerilor şi facilitarea
acestora la FinanŃare se va
desfăşura la ConstanŃa în perioada
20-27 iulie. Cursurile vor fi susŃinute
de traineri Empretec, care vor dirija
dezvoltarea aptitudinilor
antreprenoriale bazate pe
cunoaştere, în scopul implicării
tinerilor în structuri economice private
şi stimularea înfiinŃării de noi
microîntreprinderi prin creşterea
32 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.
potenŃialului de accesare al surselor
de finanŃare. ParticipanŃii ar putea
primi la sfârştul stagiului, sprijin
financiar, cu sau făra credit bancar,
pentru finanŃarea celor mai bune
planuri de afaceri.
44 de cafenele şi restaurante
RADIATE
In judeŃul Constanta au fost radiate la
începutul anului 44 de unităŃi,
conform bilanŃului anual al Registrului
ComerŃului. Comparativ cu anul
trecut, numărul radierilor este în
creştere cu 2,66%.
600 mil. de euro în infrastuctura
rutieră a judeŃului ConstanŃa
Ministrul Transporturilor, Radu
Berceanu, a confirmat primirea
avizului Comisiei Europene pentru
gestionarea fondurilor
nerambursabile în valoare de 4,7
miliarde de euro. 125 de milioane de
euro este suma pe care Uniunea
Europeană o va investi în cele două
proiecte de infrastuctură din judetul
ConstanŃa: autostrada
De ce vrem sa fii bogat?
Autori: Donald J.
Trump; Robert T.
Kiyosaki, Meredith
McIver, Sharon
Lechter
Editura: Curtea
Veche
Notorietatea
autorilor a reuşit să
faca din aceasta
carte un bestseller, care a devenit la
scurt timp de la apariŃia pe piaŃă, o reŃetă
universală de succes. Cartea oferă
consiliere financiară în domeniul
investiŃiilor şi încearcă să schimbe
mentalităŃi în lumea afacerilor. Autorii
pledează pentru ambiŃie, curaj şi investiŃii
active, care să îmbunătăŃească nivelul
de viaŃă al oricarui om de afaceri.
Aşadar, cum poŃi refuza o asemenea
carte, despre care Steve Forbes spunea
că subliniază nevoia presantă de
cunoştinŃe de specialitate în domeniul
financiar?!
Alpha Leadership
Autori: Robert Dilts;
Anne Deering;
Julian Russell.
Editura: Amaltea
ExperŃi în consilierea
managerială, autorii
şi-au propus să
includă în această
lucrare caracteristicile
esenŃiale ale liderului
de succes, precum şi modalităŃile de
identificare şi dezvoltare a acestora.
Anticiparea, alinierea şi acŃiunea sunt
considerate a fi dimensiunile esenŃiale
ale unui lider, care trebuie să aibă
capacitatea de a rezolva orice situaŃie
conflictuală sau contradictorie şi de a
găsi soluŃii pentru ca angajatii săi să se
poata adapta cu uşurinŃă regimului de
muncă impus de el. Mesajul carŃii poate
fi desprins din povestiri scurte, din care
cititorul este liber să prelucreze
informaŃia singur, construindu-şi un
univers situaŃional propriu.
Arta negocierii în afaceri
Autori: Roy Lewicki;
Alexander Hiam
Editura: Publica
Cartea este o sinteză a
strategiilor şi a ideilor
practice în gestionarea
unei negocieri. Poate fi
considerată un ghid al
aptitudinilor şi tehnicilor de persuasiune
pe care orice om de afaceri de succes
trebuie să le deŃină. Arta negocierii în
afaceri presupune inŃelegerea "jocurilor",
anticiparea dificultăŃilor întâmpinate în
procesul de negociere şi analiza omului.
 Flash News
Cernavoda – ConstanŃa (pentru care
vor fi alocaŃi 71 de milioane de euro)
şi şoseaua de centură a ConstanŃei
(53 de milioane de euro). Cele două
proiecte ating însă suma de 600 de
milioane de euro. Majoritatea de 338
milioane de euro provine de la BEI,
restul de 261 de milioane vor fi
achitaŃi din banii de la Bugetul de
stat şi Uniunea Europeană.
1200 de constănŃeni şomeri
JudeŃul ConstanŃa oferă cele mai
puŃine locuri de muncă dintre toate
judeŃele României. Astfel arată
statistica AgenŃiei NaŃionale pentru
Ocuparea ForŃei de Muncă, care
stabileşte pentru judeŃul ConstanŃa
doar 66 de posturi vacante, fiind
urmat îndeaproape de BistriŃa-
Nasăud cu 80 de posturi şi Ilfov cu
82 de posturi. SituaŃia este
alarmantă, deoarece numărul
şomerilor constănŃeni se ridică la
12000, iar posturile cele mai căutate
în această perioadă sunt cele de
sezon: ospătar, bucătar, barman.
Curs Manager de proiect
Cursul Manager de proiect organizat
de Euro Best Team, în perioada 28-
31 iulie, la ConstanŃa, la liceul Virgil
Madgearu, str. Melodiei , nr.3.
Programul se adresează
reprezentanŃilor instituŃiilor publice
locale şi centrale, IMM-urilor, atât
coordonatorilor, cât şi asistenŃilor de
proiecte, precum şi tuturor celor ce
doresc să dezvolte proiecte prin
accesarea de Fonduri Structurale.
Examenul pentru certificare va avea
loc în data de 8 august 2009.
Euro Best Team este o companie
înfiinŃată de consultanŃi recunoscuŃi
în domeniul managementului de
proiect, formare profesională,
comunicare şi relaŃii publice, şi
furnizează servicii de consultanŃă
privind accesarea fondurilor
structurale şi training. ClienŃii şi
partenerii firmei sunt companii
prestigioase cu capital românesc şi
străin precum şi numeroase instituŃii
de stat. Mai multe informaŃii găsiŃi pe
site-ul nostru www.eurobestteam.ro.
In ultimele şase luni , exporturile
au scăzut cu 20-25%
AsociaŃia NaŃională a Importatorilor
şi Exportatorilor din România
(ANEIR) preconizează o scădere a
exporturilor cu 20-30%, iar pe
primele şase luni ale acestui an
scăderea este estimată la 20-25%.
"În total în primele cinci luni,
exporturile, exprimate în euro, s-au
redus cu 21,1%, iar în luna iunie
scăderea s-a accentuat la 26,7%. În
primele două decade din iulie
exporturile s-au diminuat cu 22%.
Astfel că în primul semetru scăderea
va fi de 20-25%, iar semnalele
pentru a doua jumătate a anului nu
sunt prea bune, de aceea estimăm
pentru tot anul că exporturile se vor
diminua cu 20-30%", a declarat
secretarul general al ANEIR, Mihai
Ionescu.
"Exportul de medicamente a crescut
cu 30%, avans a înregistrat şi
industria cosmeticelor, alimentară şi
echipamente energetice. Merge bine
industria cauciucului - unde deşi
exporturile au scăzut, nu au fost
reduceri catastrofale, echipamente
de comunicaŃii", a mai precizat
secretarul general.
Institutul NaŃional de Statistică a
anunŃat că în primele cinci luni ale
anului deficitul comercial al României
a scăzut cu 54% faŃă de perioada
similară din 2008, la 15,35 miliarde
de lei (3,63 miliarde euro), iar
exporturile şi importurile şi-au
accentuat declinul la 8,8% şi,
respectiv, 26,6%.
Depozitele în lei au crescut cu
1,7%, în iunie
În timp ce creditarea scade, românii
devin din ce în ce mai interesaŃi să
facă economii. Astfel, depozitele în
lei şi valută ale populaŃiei şi firmelor
şi-au continuat creşterea în iunie,
avansând cu 1,7% fata de mai, până
la 158,04 miliarde lei (37,6 miliarde
euro), potrivit datelor publicate ieri de
Banca NaŃională a României (BNR).
În mai, depozitele bancare urcaseră
cu 0,5% fata de aprilie, la 155,37
miliarde lei (37,18 miliarde euro).
Banii altora
Autor: Michael Lechter
Editura: Curtea Veche
Titlul neconvenŃional
relevă un aspect real
din domeniul financiar,
despre care se spune
că ar reprezenta cea
mai profitabilă şi mai
veche modalitate de a
reuşi: Banii altora.
Nonconformismul cărŃii, al subiectului pe
care aceasta îl tratează repoziŃionează
cititorul în sfera afacerilor prin noi
perspective direct sugerate: fie că este
vorba despre crearea de noi strategii ce
utilizează Banii altora, fie că este vorba
de atragerea investitorilor, Michael
Lechter este convins că Banii altora
reprezintă cheia succesului într-un
business în care lipseşte aportul de
capital necesar iniŃierii şi dezvoltării unei
afaceri. Autorul nu exclude posibilitatea
dezvoltării în timp a business-ului, până
la atingerea pragului de desăvârşire a
independenŃei financiare.
Matsushita leadership
Autor: John P. Kotter,
Editura: Trei
Matsushita Leadership
este o carte ce tratează
în paralel biografia lui
Konosuke Matsushita şi
parcursul acestui
personaj în plan
financiar. Construit
antitetic, subiectul carŃii pare comun la
prima vedere, însă cartea devine
savuroasă şi captivantă în timpul lecturii.
Suspansul, momentele de conflict
interior, saracia peste care Matsushita
reuşeşte să-şi construiască o cariera de
succes, pierderea unicului fiu, cel de-al
Doilea Raboi Mondial sunt doar câteva
elemente care dau originalitate carŃii.
Matsushita Leadership este o sursă de
inspiraŃie pentru aspiranŃii unui business
profitabil în secolul 21, dar şi o culegere
de sfaturi pentru organizaŃii.
Epoca iratiunii
Autor: Charles Handy
Editura: Codecs
Autorul pleacă de la
metafora lumii pe dos,
încercând să
transforme
normalitatea în inedit.
Cartea propune o
nouă perspectivă
asupra vieŃii, oferind
punctual variante eficiente pentru reuşita
în diverse domenii de activitate. Este o
lectură placută, mai ales pentru oamenii
creativi, plini de imaginaŃie, care resimt
din plin repercursiunile epocii iraŃiunii.
www.business-people.ro 33
 Monden

Agendă

1 iulie - 30 august – Samba Carnaval – PiaŃeta Cazino 18 iulie – Funkagenda – Kristal Club din Mamaia
Mamaia (www.primaria-constanta.ro)
18 iulie – Liberty Parade – Plaja Venus-Saturn
10 iulie – Z.O.B. – terasa Hand din Vama Veche ora
(www.libertyparade.com)
22:00

10 - 12 iulie – Deasupra ochilor tăi! (acrobaŃie aviatică) 23 – 26 iulie – Summerjam 09 – Vama Veche
– Mamaia (www.primaria-constanta.ro)
24-26 iulie – Festivalul World Music Mamaia – PiaŃeta
10 – 12 iulie - Rock River Festival – Cernavodă Cazino Mamaia (www.primaria-constanta.ro)
(http://riverfest.wordpress.com)
25 iulie – E.M.I.L. – terasa Hand din Vama Veche
10, 17, 24, 31 iulie – DJ Optick - Club Imperio din
Costineşti
27-28 iulie – Orchestra Radiofuziunii din China – Scena
11 iulie-9 august – Fotbal pe plajă – Mamaia, Arena Casino Mamaia (www.primaria-constanta.ro)
Melody (www.primaria-constanta.ro)
31 iulie – 1 august – The Mission Dance Weekend
13 iulie – 31 august – Şcoala de Vară “De 2 X mai Edition 0.2 – Hanul PiraŃilor Beach din Năvodari
competent” – Mamaia şi Sinaia (www.mts.gov.ro)

17-19 iulie - Regatta Mării Negre - Marina Ana Yacht 31 iulie - 2 august – Mamaia Salsa Festival – PiaŃeta
Club (www.setevents.ro) Cazino Mamaia (www.primaria-constanta.ro)

17 iulie – 16 august – Târgul Estival de Cultură - Iunie - august – Croaziera ta! – Mamaia (www.primaria-
Complexul ExpoziŃional Mamaia, ConstanŃa constanta.ro)

18 iulie - Grupo Compay Segundo (jazz cubanez) – La Iunie - august – Teatrul de Copii şi Tineret ConstanŃa –
Cucaracha - Mamaia, ora 22:00 Scena Perla Mamaia (www.primaria-constanta.ro)

34 BUSINESSpeople Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

 TECADA
un stil aparte

Bulevardul Mamaia Nr. 214 parter Tel : 0733 05 20 68 email : office@tecada.ro web : www.tecada.ro