TIPURI DE IMPRIMANTE intalnim 3 mari tipuri de imprimante: 1. Imprimantele matriciale folosesc ace subtiri care bat intr o pan!

lica impre!nata cu cerneala pentru a tipari ima!inea pe "artie. Daca a#eti o imprimanta cu ace$ re%ultatele #or fi mediocre. Ele folosesc de fapt$ principiul de la masina de scris care foloseste si ea banda tusata. Aceste imprimante sunt ieftine si usor de folosit. Imprimantele cu & ace nu sunt destul de bune pentru 'indo(s. )ele cu *+ de ace fac fata cu succes tiparirii sub 'indo(s. Marele de%a#anta, este ca sunt foarte %!omotoase. *. Imprimantele cu ,et de cerneala arunca mici picaturi de cerneala pe "artie si compun ima!inea de tiparit. Ele tiparesc mai bine decat cele cu ace$ nu sunt mult mai scumpe si sunt silentioase. Imprimantele cu ,et de cerneala color sunt doar cu putin mai scumpe decat cele alb ne!ru$ dar culoarea poate fi punctul forte al lucrarii dumnea#oastra. -oto!rafiile color #or fi tiparite acceptabil$ dar nu la standardul re#istelor. Merita sa folositi culoarea acolo unde credeti ca #a arata bine$ adica in ca%ul unor fra!mente mici de te.t sau pentru e#identierea te.tului$ si$ mai ales$ pentru o foto!rafie. Anumite modele nu neaparat de #arf pot tipari$ folosind "artie speciala si po%e la un ni#el cu cele din re#iste. 3. Imprimantele cu laser reali%ea%a tiparituri de cea mai buna calitate$ dar sunt mult mai scumpe. )ele mai multe imprimante laser tiparesc doar alb ne!ru$ dar e.ista si modele mult mai scumpe /de peste 10 milioane lei1 care pot tipari color. -UN)tI2NAREA IMPRIMANTEI Datorita disparitiei lor in mare parte de pe piata nu #om mai face descrierea imprimantelor matriciale. Ne #om ocupa in continuare de celelalte * mari cate!orii: 1. Imprimantele cu ,et de cerneala *. Imprimantele laser Imprimantele cu ,et de cerneala inca de la introducerea lor in a II a ,umatate a anului 1&30$ imprimantele cu ,et de cerneala au crescut rapid in popularitate si performanta odata cu scaderi semnificati#e ale pretului. 2 imprimanta cu ,et de cerneala arunca e.trem de mici picaturi de cerneala pe care ii plasea%a e.trem de precis pe coala de "artie pentru a crea o ima!ine. Este bine de stiut ca: Picaturile de cerneala /dot1 sunt e.trem de mici /de obicei intre 40 si 50 microni in diametru1$ deci sunt c"iar mai mici decat diametrul firului de par uman /60 microni1 Picaturile de cerneala /dot1 sunt po%itionate foarte precis$ la re%olutiile mai mari de 1++0.6*0 dots per inc" /dpi1. Picaturile de cerneala /dot1 au diferite culori combinate impreuna pentru a crea o ima!ine de calitate foto!rafica. intai sa ne aruncam o pri#ire asupra componentelor mecanice ale imprimantei cu ,et de cerneala: Ansamblul capului de imprimare )apul de imprimare inima unei imprimante cu ,et de cerneala$ capul de imprimare contine mici orificii prin care se imprastie cerneala pe coala de "artie. )artusul de cerneala in functie de firma producatoare si de modelul imprimantei$ cartusele de cerneala #in in #ariate combinatii$ cum ar fi cartuse separate de ne!ru si culoare$ culori si ne!ru intr un sin!ur cartus sau c"iar cate un cartus pentru fiecare culoare. Unele modele de cartuse pot contine capul de imprimare montat c"iar pe cartus. Motorul pentru miscarea capului de imprimare Motorul muta ansamblul capului de imprimare /capul de

imprimare si cartusele de cerneala1 inapoi si inainte de alun!ul "artiei. Anumite imprimante dispun de un alt motor care a,uta la parcarea ansamblului capului de imprimare cand acesta nu este folosit. )ureaua cureaua este folosita pentru atasarea ansamblului capului de imprimare de motor 7tabili%atorul ansamblului capului de imprimare de motor foloseste un stabili%ator pentru a fi si!ur ca miscarea este precisa si controlata. Ansamblul de incarcare a "artiei Ta#a8!"ida,ul "artiei )ele mai multe imprimante cu ,et de cerneala dispun de o ta#ita in care se pot incarca mai multe coli de "artie. Totodata imprimantele mai dispun si de un !"ida, al "artiei prin care se face o directionare precisa a foii de "artie. Rolere Un set de rolere tra! "artia din ta#ita prin !"ida, si o fac sa inainte%e in timp ce ansamblul capului de imprimare lucrea%a la scrierea documentului. Motorul pentru incarcarea "artiei Acest motor a,uta rolele sa miste "artia e.act cat este ne#oie /rand cu rand1. Alimentatorul in timp ce imprimantele mai #ec"i dispuneau de un alimentator e.tern$ marea ma,oritatea a imprimantelor #andute in %iua de a%i folosesc un circuit de alimentare standard care este incorporat in interiorul imprimantei. )ircuitele de control Un mic dar sofisticat ansamblu de circuite electronice este construit in imprimanta pentru controlul tuturor aspectelor mecanice ale operatiunii de tiparire$ precum si pentru decodarea informatiei trimise catre imprimanta de la computer. Porturile de conectare la computer Portul paralel este inca folosit de multe imprimante$ dar marea ma,oritate a imprimantelor noi folosesc portul U79. Doar cate#a imprimante se conectea%a pe port serial sau pe port 7)7I. )aldura contra #ibratii Diferitele tipuri de imprimante cu ,et de cerneala isi formea%a picaturile foarte fine de cerneala in diferite moduri. E.ista doua mari te"nolo!ii folosite in mod curent la fabricarea imprimantelor. Te"nolo!ia termica -olosita de fabricanti ca )anon si :e(lett Pac;ard$ aceasta metoda este denumita !eneric ca bubble ,et. in interiorul unei imprimante cu ,et de cerneala termica$ mici re%istori crea%a caldura$ si aceasta caldura #apori%ea%a cerneala sub forma unor mici picaturi. Aceste picaturi sunt aruncate cu putere pe coala de "artie. 2 imprimanta de acest !en arunca simultan prin capul de imprimare intre 300 si 500 picaturi de cerneala. Te"nolo!ia pie%oelectrica Patentata de Epson$ aceasta te"nolo!ie foloseste cristale pie%o electrice. Un cristal este locali%at in spatele re%er#orului de cerneala. )ristalul receptionea%a o mica incarcare electrica care cau%ea%a sa #ibre%e. )and cristalul #ibrea%a$ o mica parte din cerneala este fortata sa iasa afara prin orificiului capului de imprimare. 7a mer!em de alun!ul procesului de tiparire si sa #edem ce se intampla: in momentul cand se da comanda de imprimare au loc urmatoarele operatiuni: 1. Aplicatia soft(are care este folosita /e.. 'ord$ 'ordpad$ Notepad$etc.1 trimite datele de tiparire catre dri#erul imprimantei. *. Dri#erul transforma datele intr un format pe care imprimanta il poate intele!e si #erifica sa #ada daca imprimanta este online si capabila de imprimare. 3. Datele sunt trimise catre dri#er de la calculator catre imprimanta prin interfata de conectare /U79$ portul paralel$ etc.1 +. Imprimanta receptionea%a datele de la computer. Ea stoc"ea%a o parte din date intr un buffer /memorie de stocare a datelor1. Acest buffer poate a#ea #alori de la 41* <9 RAM pana la 15 M9 RAM$ in functie de model. 9ufferul este folositor deoarece permite

computerului sa termine imprimarea mai repede. Un buffer mai mare poate retine un document mai comple. sau mai multe documente simple. 4. Daca imprimanta nu a lucrat pentru o perioada de timp$ ea #a recur!e in mod normal la o scurta curatare pentru a fi si!ura ca capul /capetele1 de imprimare este curat/e1. 2data ce operatiunea de curatare este facuta imprimanta este capabila de imprimarea documentului. 5. )ircuitele de control acti#ea%a motorul de tra!ere a "artiei. Acesta #a actiona rolele$ ceea ce #a conduce la tra!erea unei foi din ta#ita imprimante in interiorul imprimantei. Un mic mecanism simte daca e.ista foi pentru imprimare. Daca s a terminat "artia ne apare mesa,ul de eroare =2ut of paper= si se trimite o a#erti%are catre calculator. 6. 2data ce "artia este trasa in imprimanta si po%itionata la inceputul pa!inii$ motorul ansamblului capului de imprimare foloseste cureaua pentru a misca ansamblul capului de imprimare de alun!ul pa!inii. Motorul ia o mica pau%a de o fractiune de secunda de fiecare data in care capul de imprimare stropeste "artia cu cerneala si pe urma se misca putin inainte de a se opri din nou. Aceasta pau%a se intampla atat de rapid incat ni se pare ca a#em o miscare continua. 3. )artusul color se foloseste de culorile de ba%a /)M><1 pentru a forma orice culoare pe care ne o putem ima!ina. &. ?a sfarsitul la fiecare din acesti pasi$ motorul de actionare a "artiei a#ansea%a "artia cu o fractiune dintr un inc". Depinde de modelul imprimantei cu ,et de cerneala$ capul de imprimare este resetat ca la inceputul pa!inii$ sau in multe ca%uri$ simplu isi sc"imba directia si incepe sa se miste de alun!ul pa!inii pe care a tiparit o. 10. Acest proces continua pana cand toata pa!ina este tiparita. Timpul pe care ti l ia ca sa tiparesti o pa!ina poate #aria de la o imprimanta la alta. ?a fel de binepoate #aria si in functie de comple.itatea pa!inii si de marimea la orice ima!ine continut in document. De e.amplu$ o imprimanta poate fi capabila sa tipareasca 15 pa!ini pe minut /PPM1 de te.t ne!ru dar ii poate lua mai multe minute daca are de tiparit o pa!ina cu o ima!ine full color. 11. 2data ce tiparirea este completa$ capul de imprimare este parcat. Motorul care actionea%a "artia in#arte rolele pentru a termina de impins complet "artia in afara imprimantei. Multe imprimante din %iua de a%i folosesc cerneluri care se usuca e.trem de repede$ ca sa putem ridica imediat documentul tiparit.