Sunteți pe pagina 1din 237

Orson Scott Card

Xenocid
1 Despartirea

- AZI, unul dintre frati m-a ntrebat: Este oare o temnita cumplita sa nu fii n stare sa te misti din locul n care te afli - Si i-ai raspuns!!! - I-am spus ca acum sunt mai liber dec"t el! Incapacitatea de a ma misca ma scuteste de obli#atia de a actiona! - $oi, care a%eti darul %orbirii, sunteti tare mincinosi!

&an 'ei-()u sedea n po)itia lotus pe dusumeaua #oala de lemn, l"n#a patul de suferinta al sotiei sale! *"na mai adineauri poate dormise+ nu era si#ur! Dar acum sesi)ase usoara modificare a respiratiei ei, o modificare la fel de delicata precum adierea pro%ocata de trecerea unui fluture! ,ian#--in#, pe de alta parte, trebuie sa fi simtit ca ce%a se sc.imbase n el, caci p"na atunci nu %orbise, iar acum %orbea ntr-ade%ar! $ocea ei era foarte fira%a, dar &an 'ei-()u o au)ea limpede, caci casa era linistita! Ceruse prietenilor si ser%itorilor sai sa pastre)e tacerea n amur#ul %ietii lui ,ian#--in#! Era timp destul pentru #ala#ia nepasatoare n lun#a noapte ce a%ea sa %ina, c"nd bu)ele ei n-a%eau sa mai sopteasca nimic! - /nca n-am murit, spuse ,ian#--in#! Cu aceleasi cu%inte l nt"mpinase de fiecare data c"nd se tre)ise, n ultimele )ile! 0a nceput, cu%intele i se parusera lui &an 'ei-()u bi)are sau parado1ale, dar acum stia ca %orbea cu de)ama#ire! ("n2ea dupa moarte acum, nu pentru ca nu iubise %iata, ci pentru ca moartea de%enise ine%itabila, si ceea ce nu poate fi ocolit trebuie mbratisat! Aceasta era Calea! /n toata %iata ei, ,ian#--in# nu se abatuse de la Cale nici macar cu un pas! - /nseamna ca )eii sunt milosti%i cu mine, raspunse &an 'ei-()u! - Cu tine, ofta ea! 0a ce meditam Era felul ei de a-i cere sa-i mpartaseasca #"ndurile intime! C"nd altii l ntrebau despre #"nduri ascunse, se simtea iscodit! Dar ,ian#--in# ntreba numai ca sa se poata #"ndi si ea la acelasi lucru+ era un mod de manifestare a faptului ca de%enisera un suflet unic! - 3editam la natura dorintei! - A cui dorinta ntreba ea! Si pentru ce 4Dorinta mea ca oasele tale sa se %indece si sa de%ina puternice, astfel nc"t sa nu plesneasca la cea mai mica apasare! Dorinta mea ca tu sa te poti ridica iarasi, sau c.iar sa-ti poti ridica un brat, fara ca musc.ii sa-ti rupa bucati din oase sau sa le fr"n#a din pricina ncordarii! Dorinta mea sa nu mai fiu ne%oit sa %ad cum te ofilesti p"na c"nd, iata, ai a2uns sa c"ntaresti abia optspre)ece 5ilo#rame! 6-am stiut niciodata c"t de perfecta era fericirea noastra p"na am aflat ca nu putem ram"ne mpreuna!4 - Dorinta mea, raspunse el! *entru tine! - 47"%nesti numai ceea ce nu ai!4 Cine a spus asta - (u! 8nii spun, 4ceea ce nu poti4! Altii spun: 4ceea ce nu ar trebui sa ai4! Eu )ic: 46u poti r"%ni cu ade%arat dec"t la ce%a de care-ti %a fi mereu foame!4 - *e mine ma ai pentru totdeauna! - (e %oi pierde la noapte! Sau m"ine! Sau saptam"na %iitoare! - &ai sa meditam la natura dorintei, )ise ,ian#--in#! Ca si altadata, se folosea de filo)ofie ca sa-l scoata din melancolia lui n#"ndurata! El se mpotri%i, dar numai n 2oaca! - Esti un tiran nendurator, spuse &an 'ei-()u! 0a fel ca stramosul tau de suflet, nu %rei sa stii de slabiciunile celorlalti oameni! ,ian#--in# fusese bote)ata dupa un conducator re%olutionar din trecutul ndepartat, care ncercase sa duca poporul pe o noua Cale, dar fusese dobor"t de lasii slabi de n#er! 6u era drept, se #"ndea &an 'ei-()u, ca sotia lui sa moara naintea sa: stramosul ei spiritual traise mai mult dec"t sotul ei! Si apoi, sotiile ar trebui sa traiasca mai mult ca sotii! 'emeile sunt mai desa%"rsite n forul lor launtric si mai apte sa supra%ietuiasca prin copiii lor! 6iciodata nu sunt la fel de solitare ca un barbat sin#ur! ,ian#--in# refu)a sa-l lase sa se ntoarca la melancolia lui! - C"nd sotia unui barbat moare, dupa ce t"n2este el /n semn de re%olta, &an 'ei-()u i dadu cel mai fals raspuns cu putinta: - Sa se culce cu ea! - Dorinta trupului, )ise ,ian#--in#! /ntruc"t ea era .otar"ta sa poarte aceasta con%ersatie, &an 'ei-()u lua catalo#ul:

- 4Dorinta trupului este sa actione)e! Ea include toate atin#erile, nt"mplatoare sau intime, si toate miscarile familiare! Astfel, el %ede cu coada oc.iului o miscare si crede ca a %a)ut-o pe sotia lui moarta trec"nd pra#ul usii, si nu %a fi multumit p"na nu se %a duce la usa si %a %edea ca nu fusese sotia lui! (ot asa, se tre)este dintr-un %is n care i-a au)it %ocea si se pomeneste rostind raspunsul cu #las tare, ca si cum ea l-ar fi putut au)i!4 - Si altce%a ntreba ,ian#--in#! - Sunt obosit de-at"ta filo)ofie, spuse &an 'ei-()u! Se poate ca #recii sa-si fi #asit n ea ti.na, dar nu si eu! - Dorinta spiritului, insista ,ian#--in#! - *entru ca spiritul este al pam"ntului, este acea parte care face lucruri noi din cele %ec.i! Sotul t"n2este dupa lucrurile neterminate pe care el si sotia lui le-au nceput nainte ca ea sa moara, si dupa toate %isurile nencepute despre ceea ce ar fi trebuit sa faca mpreuna daca ea ar fi trait! Astfel, un barbat de%ine tot mai m"nios pe copiii lui pentru ca seamana prea mult cu el si prea putin cu sotia lui moarta! (ot asa, barbatul uraste casa n care au trait mpreuna, fie pentru ca nu o sc.imba, astfel ca e la fel de moarta ca si sotia lui, ori pentru ca o sc.imba, astfel ca nu mai e pe 2umatate opera ei! - 6u trebuie sa fii m"nios pe micuta noastra -in#-,ao, spuse ,ian#--in#! - De ce ntreba &an 'ei-()u! Ai sa ram"i, atunci, sa ma a2uti s-o n%at sa fie femeie Eu nu pot s-o n%at dec"t sa fie ca mine: rece si dur, aspru si puternic, ca obsidianul! Daca o sa creasca astfel, c"nd de fapt ti seamana at"t de mult, cum as putea sa nu fiu suparat - *entru ca tu poti s-o n%eti tot ceea ce sunt eu, spuse ,ian#--in#! - Daca %reo particica din faptura ta s-ar fi #asit n mine, n-ar mai fi fost ne%oie sa ma casatoresc cu tine ca sa de%in un om desa%"rsit! Acum el o tac.ina, folosind filo)ofia pentru a ndeparta con%ersatia de la durere! Aceasta este dorinta sufletului! Deoarece sufletul este facut din lumina si salasluieste n aer, este acea parte a fiintei care concepe si pastrea)a ideile, ndeosebi ideea despre sine! Sotul t"n2este dupa eul sau ntre#, care a fost alcatuit din sot si sotie laolalta! Astfel, el nu-si crede niciodata propriile sale #"nduri, pentru ca ntotdeauna n mintea sa e1ista o ntrebare la care #"ndurile sotiei sale erau sin#urul raspuns posibil! (ot asa, ntrea#a lume i se pare moarta, caci nu poate crede ca ce%a si %a pastra ntelesul sub asaltul acestei ntrebari fara raspuns! - 'oarte profund, murmura ,ian#--in#! - De-as fi fost 2apone), mi-as fi facut Seppu5u si mi-as fi %arsat maruntaiele n urna cu cenusa ta! - 'oarte umed si slinos, spuse ea! El )"mbi! - Atunci ar trebui sa fiu un .indus din antic.itate si sa-mi dau foc pe ru#ul tau funerar! Dar ea se saturase de #lume si sopti: - -in#-,ao! /i reamintea astfel ca nu putea comite #estul spectaculos de a muri o data cu ea! Cine%a trebuia sa se n#ri2easca de micuta -in#-,ao! &an 'ei-()u i raspunse cu serio)itate: - Cum as putea s-o n%at sa fie ceea ce esti tu - (ot ce e bun n mine, spuse ,ian#--in#, %ine de la Cale! Daca o n%eti sa se supuna )eilor, sa-si cinsteasca stramosii, sa iubeasca oamenii si sa-i slu2easca pe conducatori, eu %oi fi n ea n aceeasi masura ca si tine! - O %oi n%ata Calea ca parte din mine nsumi, )ise &an 'ei-()u! - 6u asa! Calea nu este o parte fireasca a ta, dra#ul meu sot! Cu toate ca )eii ti %orbesc n fiecare )i, insisti sa cre)i ntr-o lume n care totul poate fi pus n seama unor cau)e firesti! - 3a supun )eilor! Se #"ndi cu amaraciune ca nu a%ea de ales+ ca era o tortura p"na si nt"r)ierea supunerii! - Dar nu-i cunosti! 6u le iubesti nfaptuirile! - Calea nseamna sa-i iubesti pe oameni! Zeilor doar ne supunem! Cum as putea sa iubesc niste )ei care ma umilesc si ma c.inuiesc cu fiecare prile2 - /i iubim pe oameni pentru ca sunt creatia )eilor! - (e ro# sa nu-mi tii predici! Ea ofta! (ristetea ei l duru ca o ntepatura de paian2en! - As %rea sa-mi poti spune predici o %esnicie, spuse &an 'ei-()u! - (e-ai casatorit cu mine pentru ca stiai ca-i iubeam pe )ei si ca dra#ostea pentru ei lipsea cu desa%"rsire din tine! /n felul acesta te-am completat! Cum putea s-o contra)ica acum, c"nd stia ca e1act n clipa aceea i ura pe )ei pentru tot ce-i facusera %reodata, pentru tot ce-l obli#asera sa faca, pentru toate c"te i luasera n %iata - *romite-mi, i ceru ,ian#--in#!

Stia ce nteles a%eau cu%intele acestea! Sotia lui simtea moartea po#or"ndu-se asupra ei si trecea po%ara %ietii asupra lui! O po%ara pe care a%ea s-o poarte bucuros! De faptul ca ram"nea sin#ur, fara ea, sa urme)e Calea, i era lui #roa)a de at"ta timp! - *romite-mi c-ai s-o n%eti pe -in#-,ao sa-i iubeasca pe )ei si sa paseasca ntotdeauna pe Cale! *romite-mi c-ai s-o faci sa fie n aceeasi masura fiica mea si a ta! - C.iar daca nu %a au)i niciodata #lasul )eilor - Calea e1ista pentru toata lumea, nu numai pentru %orbitorii-cu-)eii! *robabil, #"ndi &an 'ei-()u, dar era mult mai usor pentru %orbitorii-cu-)eii sa urme)e Calea, caci pentru ei pretul abaterii de la aceasta era teribil! Oamenii obisnuiti erau liberi, ei puteau parasi Calea fara sa simta durerea ani n sir! $orbitorii-cu-)eii nu puteau sa se abata de la Cale nici macar pentru o ora! - *romite-mi! 4Asa %oi face! /ti promit!4 Dar nu putu rosti cu%intele cu #las tare! 6u stia de ce, dar mpotri%irea lui era profunda! /n tacerea n care ea astepta le#am"ntul lui, au)ira sunetul unor pasi #rabiti pe pietrisul din fata casei! 6u putea fi dec"t -in#-,ao, %enind acasa de la #radinile Sun Cao-*i! 6umai ei i se n#aduia sa aler#e si sa faca #ala#ie n aceasta perioada de tacere! Asteptara tacuti, stiind ca fetita a%ea sa %ina direct n odaia mamei sale! 8sa luneca ntr-o parte aproape fara )#omot! *"na si -in#-,ao se deprinsese ndea2uns cu linistea impusa, astfel nc"t sa paseasca neau)ita c"nd se afla cu ade%arat n pre)enta mamei sale! Desi mer#ea pe %"rfuri, abia se putea abtine sa nu topaie si tra%ersa ncaperea aproape n #alop! Dar nu si arunca bratele n 2urul #"tului mamei+ si amintise lectia, c.iar daca %"nataia oribila disparuse de pe fata lui ,ian#--in#, din locul unde mbratisarea nflacarata a lui -in#-,ao i )drobise falca, cu trei luni n urma! - Doua9s9trei de crapi am numarat n p"r"ul din #radina, anunta -in#-,ao! - Ce multi, spuse ,ian#--in#! - Cred ca mi s-au aratat nadins ca sa-i pot numara! 6ici unul n-a %rut sa fie lasat pe dinafara! - (e iubesc, sopti ,ian#--in#! &an 'ei-()u surprinse un nou sunet n respiratia ei suierata - pocnituri, ca si cum o multime de basicute de aer s-ar fi spart o data cu cu%intele rostite! - Cre)i ca dac-am %a)ut at"tia crapi, am sa fiu %orbitoare-cu-)eii ntreba -in#-,ao! - Am sa-i ro# pe )ei sa-ti %orbeasca, spuse ,ian#--in#! Deodata respiratia ei de%eni aspra si repe)ita! &an 'ei-()u n#enunc.e si se uita la sotia lui! Oc.ii ei mari pri%eau nspaim"ntati! Clipa sosise! :u)ele i se miscara! *romite-mi, spunea, desi aerul e1pirat de plam"nii ei nu reusea sa produca dec"t suspine! - /ti promit, spuse &an 'ei-()u! Apoi respiratia nceta! - Ce spun )eii c"nd %orbesc cu tine ntreba -in#-,ao! - 3ama ta e foarte obosita! Ar fi bine sa pleci acum! - Dar nu mi-a raspuns! Ce spun )eii - Spun secrete, )ise &an 'ei-()u! 6imeni dintre cei ce le aud nu le repeta! -in#-,ao ncu%iinta din cap cu ntelepciune! 'acu un pas napoi, ca pentru a pleca, dar se opri! - *ot sa te sarut, mama - 8sor, pe obra), spuse &an 'ei-()u! -in#-,ao, mititica la cei patru ani ai ei, nu a%ea ne%oie sa se aplece prea mult ca sa-si sarute mama pe obra)! - (e iubesc, mama! - Acum ar fi bine sa pleci, -in#-,ao! - :ine, dar mami nu mi-a spus ca ma iubeste si ea! - :a ti-a spus! (i-a spus-o mai nainte, nu mai tii minte Dar e foarte obosita si slabita! Dute, acum! /si nasprise #lasul suficient pentru ca fetita sa plece fara sa mai puna %reo ntrebare! 6umai dupa plecarea ei si n#adui &an 'ei-()u sa mai simta si altce%a n afara de #ri2a pentru ea! /n#enunc.e l"n#a trupul lui ,ian#--in# si ncerca sa-si nc.ipuie ce se nt"mpla cu ea acum! Sufletul ei si luase )borul si a2unsese de2a n rai! Spiritul a%ea sa-i )abo%easca mult mai mult+ poate ca spiritul ei %a salaslui n aceasta casa, daca ntr-ade%ar fusese pentru ea un loc al fericirii! Oamenii superstitiosi credeau ca toate spiritele mortilor erau periculoase si nascoceau tot felul de mi2loace pentru a se apara de ele sau pentru a le #oni! Dar cei care urmau Calea stiau

ca spiritul unui om bun nu era niciodata %atamator sau distructi%, caci bunatatea lor n %iata %enise de la dra#ostea spiritului de a face lucruri! Spiritul lui ,ian#--in# a%ea sa fie o binecu%"ntare pentru aceasta casa multi ani de acum ncolo, daca .otara sa ram"na! (otusi, c.iar n timp ce ncerca sa-si ima#ine)e sufletul si spiritul ei, conform n%ataturilor Caii, staruia n inima lui un loc n#.etat, n care era si#ur ca tot ce mai ramasese din ,ian#--in# era acest trup fra#il si ofilit! /n seara aceea a%ea sa arda la fel de repede ca ."rtia si apoi nu %a mai ram"ne nimic din ea, n afara de amintirile din sufletul lui! ,ian#--in# a%usese dreptate! Acum, c"nd ea nu mai era aici sa-i complete)e sufletul, de2a ncepuse sa se ndoiasca de )ei! Iar )eii obser%asera - ntotdeauna obser%au! Dintr-o data simti presiunea de nesuportat a ne%oii de ndeplinire a ritualului purificarii, p"na reusea sa scape de #"ndurile sale ne%rednice! 6ici macar acum nu l puteau lasa nepedepsit! C.iar si acum, c"nd sotia sa )acea fara suflare l"n#a el, )eii insistau ca mai nt"i sa-si pre)inte oma#iile fata de ei si abia apoi sa poata %arsa o lacrima de durere pentru ea! 0a nceput a %rut sa nt"r)ie, sa am"ne supunerea! Se antrenase n asa fel nc"t sa fie n stare sa am"ne ritualul o )i ntrea#a, ascun)"ndu-si totodata semnele e1terioare ale c.inului launtric! *utea s-o faca si acum, dar numai mentin"ndu-si inima e1trem de rece! 6u a%ea nici un rost! Ade%arata durere nu putea %eni dec"t dupa ce-i %a fi satisfacut pe )ei! Asa nc"t, ca)"nd n #enunc.i, ncepu ritualul! /nca se mai rasucea si se n%"rtea n miscarile ritualului c"nd un ser%itor se uita nauntru! Desi acesta nu spusese nimic, &an 'ei-()u au)i )#omotul usor al alunecarii usii si stiu ce a%ea sa-si )ica ser%itorul: ,ian#--in# murise, iar &an 'ei-()u era at"t de %irtuos nc"t comunica cu )eii c.iar nainte de a anunta celor din casa moartea ei! 'ara ndoiala ca unii %or presupune c.iar ca )eii %enisera sa o ia pe ,ian#--in#, dat fiind ca era cunoscuta pentru cucernicia ei iesita din comun! 6imeni nu a%ea sa #.iceasca faptul ca, e1act n clipele n care &an 'ei-()u si facea nc.inaciunile, inima sa era plina de amaraciune pentru ca )eii ndra)nisera sa-i impuna ritualul c.iar atunci! O, Zei, si spuse el, daca as sti ca rete)"ndu-mi un brat sau scot"ndu-mi ficatul as putea sa scap de %oi pentru totdeauna, as pune m"na pe cutit si m-as desfata cu durerea si cu pierderea, numai de dra#ul libertatii! ;"ndul acela era si el ne%rednic si cerea si mai multa curatire! Au trecut ore p"na c"nd )eii i-au dat n sf"rsit de)le#are si atunci era prea obosit, prea nefericit ca sa mai poata simti durerea sufleteasca! Se ridica si c.ema femeile sa pre#ateasca pentru incinerare trupul lui ,ian#--in#! Sosi ultimul l"n#a ru#, la mie)ul noptii, purt"ndu-si n brate copilul somnoros! 'etita tinea str"ns n pumni cele trei biletele pentru mama ei, m")#alite cu scrisul ei copilaresc! *e ele scrisese 4peste4, 4carte4 si 4secrete4! Acestea erau lucrurile pe care -in#-,ao i le daruia mamei sale sa le poarte cu ea la ceruri! &an 'ei-()u ncercase sa #.iceasca la ce se #"ndise -in#-,ao c"nd scrisese cu%intele acelea! *este, fara ndoiala din pricina crapilor %a)uti n p"r"ul din #radina! Iar carte, era usor de nteles, pentru ca cititul cu #las tare fusese unul din ultimele lucruri pe care ,ian#--in# mai putuse sa-l faca mpreuna cu fiica ei! Dar de ce secrete Ce secrete a%ea -in#-,ao pentru mama ei :iletelele oferite mortilor nu se discutau! &an 'ei-()u o lasa pe -in#-,ao pe picioarele ei+ fetita nu fusese profund adormita, nc"t se tre)i imediat si pri%i n 2ur, clipind cu ncetineala! &an 'ei-()u i sopti ce%a si ea %"r biletelele n m"neca mamei sale! 6u parea afectata de atin#erea trupului rece al mamei - era prea de%reme pentru ea sa fi n%atat sa se nfioare la atin#erea mortii! 6ici pe &an 'ei-()u nu-l afecta atin#erea trupului sotiei sale n timp ce-si strecura n m"neca ei propriile lui biletelele! *entru ce s-ar mai fi temut de moarte acum, c"nd facuse de2a ce era mai rau 6imeni nu stia ce scrisese pe biletelele lui, altfel ar fi fost cu totii n#ro)iti, caci scrisese 4(rupul meu4, 4Spiritul meu4 si 4Sufletul meu4! /n felul acesta si el a%ea sa arda pe ru#ul funerar al lui ,ian#--in# si se trimitea alaturi de ea oriunde s-ar fi dus! Slu2nica de taina a decedatei, 3u-*ao, cobor apoi faclia pe lemnele sacre si flacarile cuprinsesera cu iuteala ru#ul! Arsita focului era insuportabila si -in#-,ao se ascunse n spatele tatalui ei, arunc"nd din c"nd n c"nd c"te-o pri%ire pe dupa el, s-o %ada pe mama ei plec"nd n calatoria fara de sf"rsit! (otusi, pentru &an 'ei-()u caldura uscata care-i ofilea pielea si facea ca matasea mantiei sale sa de%ina sfar"micioasa era bine%enita! (rupul sotiei sale nu fusese at"t de uscat precum paruse+ mult timp dupa ce ."rtiile se transformasera n cenusa si )burasera spre cer purtate de fumul focului, corpul ei continua sa sf"r"ie si fumul dens de tam"ie ce mpre2muia ru#ul ca o perdea nu-l putea mpiedica sa simta mirosul de carne arsa! Asta ardem noi aici: carne, peste, un .oit, nimic! 6u pe ,ian#--in# a mea, ci doar costumul pe care l-a purtat n timpul %ietii! Ceea ce a facut ca acel trup sa fie femeia pe care am iubit-o traieste nca, trebuie sa traiasca! Si, pentru o clipa, cre)u ca poate sa %ada sau sa auda ori, ntr-un fel oarecare, sa simta

trecerea lui ,ian#--in#! /n aer, n pam"nt, n foc! Sunt alaturi de tine! < /nt"lnirea

- CE0 3AI S(7A6I8 08C78 n pri%inta oamenilor este modul cum se mperec.ea)a barbatii cu femeile! Aflati ntr-un permanent ra)boi unii cu altii, niciodata nu sunt dispusi sa se lase n pace! S-ar parea ca nu sunt n stare sa priceapa ideea ca barbatii si femeile sunt specii separate, cu ne%oi si dorinte complet diferite, obli#ate sa se mpreune)e numai pentru a se reproduce! - E firesc sa ai o astfel de impresie! *artenerii tai nu sunt dec"t niste tr"ntori fara minte, niste ane1e ale tale, lipsiti de o identitate proprie! - 6oi ne cunoastem iubitii cu o ntele#ere perfecta! Oamenii in%entea)a un iubit ima#inar si astern acea masca peste c.ipul trupului aflat n patul lor! - Asta e tra#edia limba2ului, dra#a prietena! Cei care se cunosc unii pe altii numai prin intermediul unor repre)entari simbolice sunt obli#ati sa se ima#ine)e unii pe altii! Si deoarece ima#inatia lor este imperfecta, adeseori se nseala! - Asta e sursa nenorocirii lor! - Si o parte din forta lor, asa cred! Specia ta si a mea, fiecare din propriile sale moti%e le#ate de e%olutie, se mperec.ea)a cu parteneri e1trem de ine#ali! *erec.ile noastre ne sunt ntotdeauna, fatalmente, inferioare ca intelect! Oamenii se mperec.ea)a cu fiinte care repre)inta o pro%ocare pentru suprematia lor! Conflictele ntre parteneri e1ista nu pentru ca ne sunt inferiori n pri%inta comunicarii, ci deoarece reusesc c"t de c"t sa comunice!
$alentine =i##in si reciti eseul, fac"nd ici-colo c"te-o corectura! C"nd termina, cu%intele ramasera n aer, deasupra terminalului ei de computer! Era nc"ntata de ea nsasi pentru ca i reusise o caricatura at"t de ironica si de abila a caracterului imposibil al lui 7>mus O2man, presedintele de cabinet al Con#resului Cailor Stelare! - Am definiti%at nca un atac la adresa stap"nilor celor O Suta de *lanete 'ara sa se ntoarca spre sotul ei, $alentine si dadu seama din tonul %ocii lui ce e1presie a%ea pe fata, asa ca i raspunse printr-un )"mbet continu"nd sa pri%easca nainte! Dupa doua)eci si cinci de ani de casnicie, se puteau %edea limpede fara sa fie ne%oie sa se uite unul la celalalt! - 0-am facut pe 7>mus O2man sa para ridicol! ,a5t se apleca n biroul str"mt, cu fata at"t de aproape de a ei nc"t i putea au)i respiratia domoala n timp ce citea para#rafele introducti%e! 6u mai era asa de t"nar+ efortul de a se fi aplecat, prin)"nd cu m"inile cadrul usii, l facuse sa respire mai rapid dec"t i-ar fi placut ei sa auda! Apoi %orbi, dar fata lui era at"t de aproape nc"t i simtea bu)ele m"n#"indu-i obra)ul, #"dil"nd-o la fiecare cu%"nt! - De-acum nainte, p"na si maica-sa are sa r"da pe furis, cu m"na la #ura, ori de c"te ori o sa-l %ada pe bietul ticalos! - A fost #reu sa scot ce%a amu)ant, spuse $alentine! 3a surprindeam denunt"ndu-l iarasi si iarasi! - Asa e mai bine! - Da, stiu! Daca as fi lasat sa se %ada c"t sunt de ofensata, daca l-as fi acu)at de toate crimele sale, l-as fi facut sa para mai #ro)a% si mai nspaim"ntator dec"t este iar 'actiunea Domnia 0e#ii l-ar fi ndra#it cu at"t mai mult, n %reme ce lasii de pe fiecare planeta si-ar fi plecat capetele si mai 2os! - Daca se apleaca un pic mai mult, %or a%ea ne%oie de niste co%oare mai subtiri, )ise ,a5t! Ea r"se, dar si pentru ca #"dilatul bu)elor lui pe obra) de%enise de nesuportat! Si, de asemenea, pentru ca ncepuse, doar un pic, sa-i at"te niste dorinte care pur si simplu nu puteau fi satisfacute n aceasta calatorie! Astrona%a era prea mica si n#.esuita, cu toata familia lor aflata la bord! 6ici nu se punea problema unei ade%arate intimitati! - ,a5t, am a2uns aproape de 2umatatea drumului! /n fiecare an al %ietii noastre ne-am abtinut mai mult dec"t at"t! - Am putea sa punem la usa o tablita cu 4nu deran2ati4! - *ai atunci ai putea la fel de bine sa pui un afis pe care sa scrie: 4Atentie? /nauntru e un cuplu de babal"ci care retraieste amintiri de demult!4 - Eu nu sunt babal"c! - Ai peste sai)eci de ani! - Daca batr"nul soldat mai poate sa ia po)itia de drepti si sa salute, eu )ic sa-l lasam sa-si

faca marsul de parada! - 6ici o parada p"na la terminarea calatoriei! 6-au mai ramas dec"t doua saptam"ni! 6u trebuie dec"t sa stabilim contactul cu fiul %itre# al lui Ender si pe urma re%enim pe traseul spre 0usitania! ,a5t se ndeparta de l"n#a ea, iesi din cadrul usii si se ndrepta de spate pe coridor - unul dintre putinele locuri de pe astrona%a unde putea ntr-ade%ar sa faca asta! 3iscarea i smulse un #eamat! - Sc"rt"i ca o usa %ec.e si ru#inita, remarca $alentine! - 0as9 ca te-am au)it si pe tine cum faceai c"nd te ridicai de la biroul asta! Sa stii ca nu sunt sin#urul natarau senil, decrepit si ca %ai de lume din familia noastra! - *leaca de-aici si lasa-ma sa transmit c.estia asta! - C"nd calatoresc, sunt obisnuit sa am de lucru, se pl"nse ,a5t! *e-aici computerele se ocupa de toate cele si na%a asta n-are nici ruliu, nici tan#a2! - Sa stii ca ma-n#ri2ore)i! 3unca fara pic de distractie face din $al o cotoroanta arta#oasa! - 'iecare minut pe care-l pierdem trancanind aici nseamna opt ore si 2umatate n timp real! - (impul nostru de-aici, de pe astrona%a, e tot at"t de real ca si timpul lor, de acolo, spuse ,a5t! C"teodata parc-as fi %rut ca prietenii lui Ender sa nu fi #asit o modalitate ca na%a noastra sa mentina le#atura cu planeta! - *entru asta e ne%oie de o mare parte din timpul de lucru al computerelor, )ise $al! *"na acum, numai militarii puteau comunica cu astrona%ele n timpul )borurilor cu %ite)e aproape luminice! Daca prietenii lui Ender au reusit s-o puna la punct, sunt datoare fata de ei s-o folosesc! - Doar nu faci toate astea pentru ca esti datoare cui%a! Era foarte ade%arat! - Daca scriu un eseu n fiecare ora, ,a5t, nseamna ca pentru restul omenirii Demostene publica ce%a numai o data la trei saptam"ni! - Dar e imposibil sa scrii c"te un eseu pe ora! Dormi, man"nca! - (u %orbesti, eu te-ascult! &aide ,a5t, pleaca de-aici! - Dac-as fi stiut ca sal%area unei planete de la distru#ere %a presupune re%enirea mea la %ir#initate, n-as fi fost nici o clipa de acord! Cu%intele fusesera rostite doar pe 2umatate n #luma! *lecarea de pe (rond.eim fusese o deci)ie aspra pentru toata familia ei - c.iar si pentru ea, desi stia ca urma sa-l re%ada pe Ender! Copiii erau cu totii adulti acum, sau aproape adulti+ ei %edeau calatoria aceasta ca pe o a%entura mareata! $i)iunile lor despre %iitor nu erau at"t de le#ate de un loc anume! 6ici unul nu se facuse marinar, ca tatal lor+ toti urmau sa de%ina eruditi sau oameni de stiinta, traind aceeasi %iata de discursuri publice si meditatii solitare ca si mama lor! Ei si puteau trai %ietile, n esenta nemodificate, oriunde, pe orice planeta! Desi m"ndru de ei, ,a5t era de)ama#it de faptul ca a%ea sa fie ultima %eri#a a lantului unei familii care de saptespre)ece #eneratii se afla pe marile de pe (rond.eim! Iar acum, de dra#ul ei, renuntase si el la mare! Sa renunte la (rond.eim era lucrul cel mai dificil pe care i l-ar fi putut cere %reodata lui ,a5t, iar el spusese da fara e)itare! *robabil ca se %a ntoarce ntr-o )i si, daca are s-o faca, oceanele, #.eata, furtunile, pestii, pasunile teribil de %er)i din timpul %erii %or fi tot acolo! Dar ec.ipa2ele sale nu %or mai fi, de2a nu mai erau! :arbatii pe care-i cunoscuse mai bine dec"t pe copiii lui, mai bine dec"t pe sotia lui @ barbatii aceia erau de2a cu cincispre)ece ani mai batr"ni si, c"nd se %a ntoarce, %or fi trecut patru)eci de ani! 0a %remea aceea nepotii lor %or lucra pe ambarcatiunile lui! 6u %or cunoaste numele lui ,a5t! $a fi un proprietar de na%e strain, %enit din cer, nu un marinar, nu un barbat purt"nd pe m"ini mirosul #reu si s"n#ele #albui de s5ri5a! El nu %a fi unul de-al lor! Asa nc"t atunci c"nd se pl"n#ea de faptul ca l i#nora, c"nd o tac.ina n pri%inta lipsei de intimitate n timpul calatoriei, n toate acestea se ascundea mai mult dec"t dorinta )burdalnica a unui sot pe cale de a mbatr"ni! Indiferent daca el stia sau nu ca o spune, ea ntele#ea ade%arata semnificatie a alu)iilor lui: dupa ce am renuntat la at"tea pentru tine, tu nu ai nimic sa-mi oferi n sc.imb Si a%ea dreptate - stradaniile depuse de ea erau mai mari dec"t ar fi fost necesar! 'acea mai multe sacrificii dec"t era ne%oie - cer"ndu-i totodata si lui peste masura de mult! 6u numarul propriu-)is de eseuri sub%ersi%e date publicitatii de catre Demostene n timpul acestei calatorii a%ea sa conte)e! Important era c"ti oameni citeau si credeau cele scrise de ea si c"ti dintre ei, dupa aceea, #"ndeau si %orbeau ca inamici ai Con#resului Cailor Stelare! *oate ca si mai importanta era speranta ca, p"na la urma, unii membrii ai birocratiei Con#resului sa a2un#a sa simta un mai mare de%otament fata de umanitate si sa distru#a solidaritatea institutionala nnebunitoare! Cu si#uranta, unii se %or sc.imba sub influenta lucrarilor ei! 6u multi, dar poate suficienti! Si poate ca asta se %a nt"mpla la timp pentru a-i mpiedica sa distru#a planeta

0usitania! /n ca) contrar, ea, ,a5t si toti cei de pe (rond.eim care renuntasera la at"tea ca sa-i nsoteasca n aceasta calatorie %or a2un#e la 0usitania ntr-un moment n care nu %or mai putea dec"t sa se ntoarca si sa fu#a de acolo! 6u era irational ca ,a5t sa fie ncordat si sa doreasca sa petreaca mai mult timp cu ea! Era n sc.imb irational ca ea sa fie at"t de obsedata de preocuparile ei si sa foloseasca fiecare clipa n care nu dormea pentru a scrie materiale propa#andistice! - 'a tu anuntul ala, iar eu am sa fac tot ce-am sa pot ca sa nu te simti sin#ur n aceasta camera! - 'emeie, mi faci inima sa topaie ca o caracuda c"nd si da du.ul, )ise ,a5t! - Esti at"t de romantic c"nd %orbesti ca un pescar, spuse $alentine! Copiii or sa r"da pe saturate c"nd or sa %ada ca nu te-ai putut abtine sa nu m-atin#i n at"tea saptam"ni c"t tine calatoria! - Si ei au aceleasi #ene ca si noi! Ar trebui sa ne tina pumnii sa ram"nem n forma p"na intram serios n al doilea secol de %iata! - Eu am intrat serios n al patrulea mileniu! - Si c"nd %oi a%ea placerea sa te primesc la mine n cabina, batr"na mea doamna - Dupa ce-am sa transmit acest eseu! - Si c"nd se %a nt"mpla asta - 0a scurt timp dupa ce-ai sa pleci si-ai sa ma lasi n pace! Cu un oftat ad"nc, mai mult dec"t i)%or"t dintr-o suferinta sincera, ,a5t se ndrepta lipaind pe coridorul moc.etat! Dupa c"te%a clipe se au)i un dan#at si stri#atul de durere al lui ,a5t! O durere prefacuta, fireste+ n prima )i a calatoriei se lo%ise din #reseala cu capul de tra%ersa metalica, dar de atunci ciocnirile sale fusesera intentionate, de dra#ul efectului comic! :inenteles, nimeni nu r"dea cu #las tare - era o traditie n familie ca nimeni sa nu r"da c"nd ,a5t se an#a2a ntr-unul din #a#urile sale - dar pe de alta parte ,a5t nu era #enul care sa simta ne%oia unor ncura2ari fatise din partea celorlalti! *ublicul lui cel mai bun era el nsusi: un om care toata %iata lui fusese marinar si conducator al altor oameni nu putea fi altfel dec"t un sin#uratic! Din c"te stia $alentine, ea si copiii lor erau sin#urele fiinte de care el si n#aduise sa aiba ne%oie! C.iar si atunci, nu a%usese ne%oie de ei ntr-at"t nc"t sa nu-si poata duce mai departe %iata de marinar si pescar, departe de casa )ile ntre#i, adesea saptam"ni, uneori luni n sir! 0a nceput, c"nd se simteau at"t de nfometati unul de celalalt nc"t niciodata nu ram"neau satisfacuti, $alentine a plecat cu el pe mare de %reo c"te%a ori! Dar, n decurs de c"ti%a ani, foamea lasase loc rabdarii si ncrederii! C"t timp era plecat, ea si %edea de munca ei de cercetare si si scria cartile, iar c"nd se ntorcea si daruia ntrea#a atentie lui si copiilor! Copiii obisnuiau sa se pl"n#a: 4Am %rea ca tata sa %ina acasa pentru ca mama sa mai iasa si ea din camera ei si sa mai stea si cu nou de %orba!4 6-am fost o mama prea buna, #"ndi $alentine! 6umai norocul a facut ca acesti copii sa fie at"t de reusiti! Eseul ramasese n aerul de deasupra terminalului! 3ai ram"nea de adau#at un ultim retus! Centra cursorul la ba)a te1tului si tasta numele sub care fusesera publicate toate materialele ei: DE3OS(E6E Era numele pe care i-l daduse *eter, fratele ei mai mare, pe c"nd erau copii, n urma cu cinci)eci - ba nu, cu trei mii de ani! Simplul fapt ca se #"ndise la *eter nca mai a%ea darul s-o supere, s-o faca sa-si simta sufletul nfierb"ntat si totodata n#.etat! *eter cel crud, cel %iolent, cel a carui minte fusese at"t de subtila si de periculoasa nc"t la trei ani o manipula pe ea, iar la doua)eci manipula o ntrea#a planeta! C"nd mai erau copii, pe *am"nt, n secolul al doua)eci si doilea, el a studiat scrierile politice ale marilor personalitati, %ii sau disparute, nu pentru a le asimila ideile - le pricepea instantaneu - ci pentru a deprinde modul n care si le faceau cunoscute! /n termeni practici, pentru a n%ata cum sa %orbeasca asemenea unui adult! Dupa ce si-a nsusit te.nica, a n%atat-o si pe $alentine si a obli#at-o sa scrie materiale politice dema#o#ice de proasta calitate, sub numele de Demostene, n %reme ce el scria eseuri ele%ate, de om de stat, sub numele de 0oc5e! Apoi le ncredinta retelelor de computere si n c"ti%a ani a2unsesera n mie)ul celor mai importante c.estiuni politice ale %remii! Ceea ce o iritase pe $alentine atunci - si o afecta c.iar si a)i un pic, dat fiind ca problema nu fusese lamurita nainte de moartea lui *eter - era faptul ca el, mistuit de setea de putere, o silise pe ea sa scrie #enul de lucruri care e1primau caracterul lui, n timp ce el a2unsese sa scrie despre sentimentele nobile, pacifiste, care erau ale ei prin firea lucrurilor! /n %remurile acelea, numele 4Demostene4 paruse pentru ea o po%ara! (ot ceea ce a scris sub acel nume a fost o minciuna si nici macar nu a fost minciuna ei, ci a lui *eter! O minciuna ascunsa ntr-o alta

minciuna! 6u si a)i! De trei mii de ani situatia se sc.imbase! 4Am facut ca acel nume sa de%ina al meu! Am scris istorii si bio#rafii care au modelat #"ndirea a mii de n%atati de pe cele O Suta de *lanete si au a2utat la modelarea identitatii a )eci de natiuni! Asta s-a ales de tine, *eter! Asta s-a ales de ceea ce ai ncercat sa faci din mine!4 Dar acum, citind eseul pe care tocmai l scrisese, ea si daduse seama ca, desi se eliberase de sub su)eranitatea lui *eter, ramasese n continuare n%atacelul lui! (ot ce stia despre retorica, polemica - da, despre dema#o#ie - n%atase de la el sau datorita insistentelor lui! Iar acum, cu toate ca se folosea de ea ntr-un scop nobil, facea apel la e1act acel #en de manipulare politica pe care *eter o ndra#ea at"t de mult! *eter a2unsese p"na la urma &e#emon, conducator al ntre#ii omeniri, la sai)eci de ani de la nceputul 3arii E1pansiuni! El fusese cel care unise toate comunitatile #"lce%itoare ale umanitatii n %ederea uriasului efort de trimitere a astrona%elor catre toate planetele pe care c"nd%a salasluisera #"ndacii si mai departe, pentru a descoperi noi planete locuibile p"na c"nd, la moartea lui, toate cele O Suta de *lanete fusesera coloni)ate sau erau n curs de coloni)are! Abia dupa alti o mie de ani, Con#resul Cailor Stelare a%ea sa reuseasca din nou unirea ntre#ii semintii omenesti sub un #u%ern unic, dar amintirea primului .e#emon ade%arat - a &e#emonului @ constituia nucleul po%estii care facuse posibila unitatea omenirii! Dintr-un pustiu moral precum sufletul lui *eter se nascuse armonia, unitatea si pacea, n %reme ce mostenirea lui Ender, at"t c"t si putea aminti omenirea, consta din crime, %arsare de s"n#e, 1enocid! Ender, fratele mai mic al lui $alentine, omul pe care ea si familia ei mer#eau sa-l %ada - el era cel bl"nd, fratele pe care ea l iubise si, n primii ani ai copilariei, ncercase sa-l prote2e)e! El era cel bun! Ei da, a%ea o nclinatie spre cru)ime care ri%ali)a cu a lui *eter, dar cel putin a%ea si at"ta decenta nc"t sa fie n#ro)it de propria-i brutalitate! /l iubise cu aceeasi pasiune cu care l ur"se pe *eter+ iar c"nd *eter l-a alun#at pe fratele sau mai mic de pe *am"ntul pe care era .otar"t sa-l domine, $alentine plecase mpreuna cu Ender, ntr-un #est de repudiere definiti%a a .e#emoniei e1ercitate de *eter asupra ei! 4Si iata-ma a2unsa din nou, #"ndi $alentine, n afacerile politice!4 7osti pe un ton aspru, cu acea %oce taioasa care-i permitea terminalului sa recunoasca o comanda: - (ransmite? Deasupra eseului aparu cu%"ntul transmitere! /n mod obisnuit, pe %remea c"nd scria opere stiintifice, ar fi trebuit sa preci)e)e o destinatie anume pentru ca eseul sa a2un#a la editor pe un traseu ocolit, astfel nc"t sa nu se poata reface cu usurinta drumul napoi la $alentine =i##in! Acum nsa, un prieten misterios de-al lui Ender, care actiona sub numele conspirati% 4,ane4, se ocupa de toate acestea n locul ei! ,ane re)ol%a problema dificila a transformarii unui mesa2 transmis prin ansiblul unei na%e, care se deplasa cu o %ite)a apropiate de %ite)a luminii, ntr-un mesa2 ce putea fi decodificat de catre un ansiblu aflat pe o planeta unde timpul se scur#ea de cinci sute de ori mai repede! /ntruc"t comunicarea cu o astrona%a consuma cantitati uriase din timpul ansiblului de la suprafata planetei, se folosea de re#ula pentru transmiterea informatiilor si a instructiunilor le#ate de na%i#atie! Sin#urii carora li se permitea sa transmita te1te mai lun#i erau naltele oficialitati militare sau din #u%ern! $alentine nici macar nu ncerca sa ntelea#a cum de reusea ,ane sa obtina at"ta timp de ansiblu pentru transmiterea acestor te1te si n acelasi timp sa mpiedice pe oricine sa descopere de unde pro%eneau documentele sub%ersi%e! Ca si cum n-ar fi fost de a2uns, ,ane folosea si mai mult din timpul de lucru al ansiblului pentru a-i transmite lui $alentine toate replicile la scrierile ei si pentru a-i aduce la cunostinta toate ar#umentele si strate#iile folosite de #u%ern spre a-i contracara propa#anda! Indiferent cine era ,ane - si $alentine banuia ca n spatele acestui nume se ascundea o or#ani)atie clandestina care patrunsese p"na la cele mai nalte ni%ele #u%ernamentale - era e1traordinar de capabila! Si e1traordinar de temerara! (otusi, daca ,ane era dispusa sa se e1puna la astfel de riscuri, $alentine se simtea datoare fata de ea - fata de ei - sa scrie at"t de multe eseuri c"te putea si sa le faca pe c"t de puternice si de periculoase era n stare! 4Daca %orbele pot fi arme aducatoare de moarte, eu trebuie sa le pun la dispo)itie un arsenal!4 Era nsa si ea doar o femeie+ c.iar si re%olutionarilor li se n#aduie sa aiba o %iata personala, nu-i asa 3omente de bucurie - sau placere, ori poate numai de usurare - furate c"nd si c"nd! Se ridica de pe scaun, i#nor"nd durerea pro%ocata de miscare dupa at"ta timp c"t statuse pe loc, si iesi din micutul ei birou - care, nainte ca ei sa adapte)e astrona%a dupa propriile lor ne%oi, nu fusese dec"t un soi de debara! Se simtea un pic rusinata de nerabdarea cu care %roia sa a2un#a

n camera unde o astepta ,a5t! Cei mai multi dintre marii propa#andisti re%olutionari din istorie ar fi fost n stare sa ndure macar trei saptam"ni de abstinenta fi)ica! Sau n-ar fi fost Se ntreba daca facuse cine%a studiase %reodata serios aceasta problema! /nca se mai #"ndea cum ar putea un cercetator sa solicite o alocatie bu#etara pentru un asemenea studiu c"nd a2unse la compartimentul cu patru cusete pe care-l mparteau mpreuna cu S>fte si sotul ei, 0ars, care o ceruse n casatorie cu numai c"te%a )ile naintea plecarii, de ndata ce si-a dat seama ca S>fte intentiona cu ade%arat sa paraseasca planeta (rond.eim! Era #reu sa mparti o cabina cu niste tineri casatoriti si $alentine se simtea tot timpul ca un intrus! Dar nu a%eau de ales! Desi aceasta na%a era un ade%arat ia.t de lu1, cu tot confortul la care ar fi ndra)nit sa spere, pur si simplu nu fusese conceputa sa adaposteasca at"tia oameni! Dar, ntruc"t fusese sin#ura astrona%a din apropiere de (rond.eim care corespundea c"t de c"t e1i#entelor, nu a%usesera ncotro! 7o, fiica lor de doua)eci de ani si $arsam, fiul lor n %"rsta de saispre)ece ani locuiau ntr-un alt compartiment, mpreuna cu *li5t, care fusese dintotdeauna preceptorul lor si un prieten de familie dra#! 3embrii ec.ipa2ului si ai personalului de ser%iciu de pe ia.t care .otar"sera sa-i nsoteasca n aceasta calatorie - ar fi fost nedrept sa fie concediati cu totii si sa fie lasati de i)beliste pe (rond.eim - ocupau celelalte doua compartimente! *untea de comanda, bucataria, sala de mese, salonul, dormitoarele, toate erau pline cu oameni care se straduiau din rasputeri sa nu scape de sub control iritarea produsa de spatiul restr"ns! /n orice ca), nici unul dintre ei nu se afla acum pe coridor si ,a5t apucase sa lipeasca pe usa lor afisul: CI6E I6(7A O 3IE70ES(E Semnase 4*roprietarul4! $alentine desc.ise usa! ,a5t statea re)emat de perete, at"t de aproape de usa nc"t ea tresari speriata si scoase un mic tipat! - /mi place sa constat ca %ederea mea te poate face sa tipi de placere! - De surprinsa ce-am fost! - &aide, intra, mica mea insti#atoare! - Stii, te.nic %orbind, eu sunt proprietarul acestei astrona%e! - Ce-i al tau e si al meu! 3-am nsurat cu tine pentru proprietatile tale! $alentine intrase de-acum n compartiment si ,a5t nc.ise si ncuie usa! - 6umai asta sunt eu pentru tine ntreba ea! O mosie - O mica parcela de teren unde pot sa ar, sa seman si sa recolte), toate la momentul oportun! /ntinse bratele si ea se apropie de mbratisarea lui! 3"inile lui ,a5t alunecara usor n sus, pe spatele ei, si poposira pe umeri! /n mbratisarea lui se simtea stap"nita, dar niciodata retinuta cu forta! - E toamna t"r)iu, spuse ea! Se apropie iarna! - E %remea #rapatului, probabil, )ise ,a5t! Sau poate ca a sosit timpul sa at"tam focul si sa ncal)im batr"na coliba nainte de %enirea )ape)ilor! O saruta si se simtira ca la primul lor sarut! - Daca asta)i mi-ai cere sa ma casatoresc din nou cu tine, as spune da, sopti $alentine! - Si daca asta)i te-as fi nt"lnit pentru prima oara, ti-as cere-o! /si spusesera aceleasi cu%inte de multe, de foarte multe ori p"na atunci! Dar si acum )"mbira la au)ul lor, pentru ca mai erau ade%arate! Cele doua astrona%e aproape si nc.eiasera baletul lor amplu, dans"nd prin spatiu n salturi uriase si ntoarceri delicate p"na c"nd n sf"rsit reusisera sa intre n contact! 3iro 7ibeira urmarise ntre#ul proces de pe puntea de comanda a astrona%ei sale, cu umerii #"rbo%iti si cu capul spri2init de tetiera fotoliului! Altora, aceasta po)itie li se parea incomoda! *e 0usitania, ori de c"te ori l surprindea se)"nd n felul acesta, mama lui ncepea sa-l do2eneasca, insist"nd sa-i aduca o perna ca sa poata sta confortabil! Se parea ca niciodata nu reusise sa priceapa ca numai n acea po)itie, aparent incomoda capul lui putea sa ram"na drept, fara nici un efort constient din partea sa! /i suporta ser%iciile pentru ca nu merita efortul de a o contra)ice! 3ama se misca si #"ndea ntotdeauna at"t de repede nc"t i era aproape imposibil sa ncetineasca pentru a-l asculta! De la accidentul cerebral pe care l suferise c"nd trecuse prin c"mpul de)inte#rator ce separa colonia umana de padurea purcelusilor, %orbirea lui de%enise insuportabil de nceata, aproape nearticulata si dificil de nteles! -uim, fratele cel reli#ios al lui 3iro, i spusese ca ar trebui sa-i fie recunoscator lui Dumne)eu fiindca mai era c"t de c"t n stare sa %orbeasca - n primele )ile fusese incapabil sa comunice altfel construindu-si mesa2ele litera cu litera! /n unele pri%inte, totusi, articularea cu%intelor era preferabila! Cel putin 3iro ramasese tacut+ nu fusese ne%oit sasi auda propria sa %oce! Sunetul acela ra#usit, penibil si ncetineala lui c.inuitoare! Cine din

familia lui a%ea rabdare sa-l asculte C.iar si la cei care ncercasera - sora lui mai mica, Ela+ prietenul si tatal lui %itre#, AndreA =i##in, cel care era $orbitor n numele 3ortilor+ -uim, fireste - se putea sesi)a nerabdarea! A%eau tendinta sa termine fra)ele n locul lui! Simteau ne%oia sa #rabeasca lucrurile! Desi spuneau ca doresc sa discute cu el, c.iar daca efecti% stateau si-l ascultau, el tot nu putea sa %orbeasca liber cu ei! 6u putea discuta despre idei+ nu putea %orbi n fra)e lun#i si ntortoc.eate pentru ca p"na a2un#ea el la sf"rsit, cei care-l ascultau ar fi pierdut firul lo#ic de la nceput! 3iro a2unsese la conclu)ia ca la fel ca si computerele, creierul uman nu putea receptiona informatiile dec"t la anumite %ite)e! 0a o %ite)a prea mica, atentia ascultatorului o ia ra)na si informatia se pierde! Dar nu numai atentia ascultatorului era importanta! 3iro nu putea sa nu recunoasca faptul ca era la fel de nerabdator fata de el nsusi ca si ei! C"nd se #"ndea la efortul imens cerut de e1plicarea unei idei complicate, c"nd anticipa c.inul articularii cu%intelor cu bu)ele, limba si ma1ilarele care refu)au sa i se supuna, c"nd se #"ndea la c"t de mult a%ea sa dure)e totul, de obicei se simtea prea obosit ca sa mai %orbeasca! 3intea i aler#a departe, la fel de iute ca oric"nd, macin"nd at"tea #"nduri nc"t 3iro ar fi %rut ca uneori creierul lui sa nu mai functione)e, sa ram"na tacut si sa-i dea pace! Dar #"ndurile acelea ram"neau doar ale lui, nempartasite! /n afara de ,ane! Cu ea putea %orbi! ,ane %enise la el prima oara pe terminalul de acasa, c.ipul ei prin)"nd contur pe ecran! - Sunt o prietena a $orbitorului, i spusese ea! Cred ca putem face ca acest computer sa fie ce%a mai recepti%! Din acel moment, 3iro a descoperit ca ,ane era sin#ura persoana cu care putea %orbi cu usurinta! 8nul din moti%e l constituia rabdarea ei infinita! 6iciodata nu se repe)ea sa-i termine propo)itiile! Era n stare sa astepte p"na c"nd le ducea la capat el nsusi, fara sa-l faca sa se simta m"nat de la spate sau sa aiba impresia ca o plictiseste! *oate ca si mai important era faptul ca nu trebuia sa formule)e cu%intele n ntre#ime pentru ea, asa cum o facea pentru ceilalti ascultatori umani! AndreA i daruise un terminal personal @ un mic transmitator-receptor computeri)at ncastrat ntr-un rubin la fel ca cel pe care AndreA l purta la urec.e! Din acea po)itie fa%orabila, folosind sen)orii rubinului, ,ane detecta orice sunet pe care-l producea el! *rin urmare, a%ea %oie sa fie lenes sau sa %orbeasca mai repede si sa fie nteles! Si, de asemenea, putea sa %orbeasca n liniste, sa sub%ocali)e)e - nu trebuia sa foloseasca %ocea aceea penibila, latratoare, urlatoare, care era tot ce mai reusea sa produca #"tul lui! Asa se facea ca atunci c"nd discuta cu ,ane %orbea repede, firesc, fara sa i se aduca aminte ca era un infirm! Cu ,ane se simtea el nsusi! Acum se afla pe puntea de comanda a na%ei transportoare care, cu doar c"te%a luni n urma, l adusese pe $orbitorul n numele 3ortilor pe 0usitania! /nt"lnirea cu na%a lui $alentine l n#ro)ea! Daca si-ar fi putut nc.ipui un alt loc n care sa mear#a, s-ar fi dus acolo - nu tinea deloc sa se nt"lneasca cu sora lui AndreA, $alentine, sau cu altcine%a! Daca ar fi putut sa ram"na pentru totdeauna sin#ur n aceasta na%a, sa %orbeasca numai cu ,ane, ar fi fost multumit! :a nu, n-ar fi fost! 6iciodata n-a%ea sa mai fie multumit! Cel putin aceasta $alentine si familia ei %or fi ce%a nou! *e 0usitania i cunostea pe toti, sau macar pe toti cei pe care-i pretuia - ntrea#a comunitate stiintifica de acolo, oamenii implicati n educatie si cunoastere! /i stia pe toti at"t de bine nc"t nu putea sa nu le obser%e mila, durerea si frustrarea pro%ocate de ceea ce se alesese de el! C"nd l pri%eau, nu %adeau dec"t diferenta dintre ceea ce fusese nainte si ceea ce era acum! 6u puteau sa %ada dec"t raul! E1ista o posibilitate ca acesti nou-%eniti - $alentine si familia ei - sa fie n stare sa se uite la el si sa %ada altce%a! (otusi, c.iar si asta era imposibil! Strainii a%eau sa se uite la el si sa %ada mai putin, nu mai mult, dec"t cei care-l cunoscusera nainte de a de%eni un infirm! 3ama, AndreA, Ela, Ouanda si toti ceilalti macar stiau ca are si el o minte, stiau ca e capabil sa ntelea#a idei! 4Ce-or sa creada ceilalti c"nd or sa ma %ada Or sa %ada un trup de2a atrofiat, mersul t"rs"it, or sa ma %ada folosindu-mi m"inile ca pe niste #.eare, str"n#"nd lin#ura ca un copil de trei ani, or sa-mi auda %ocea ra#usita, doar pe 2umatate inteli#ibila si-or sa presupuna, sa stie ca un asemenea indi%id nu poate sa priceapa ce%a complicat sau dificil! De ce am %enit 6-am %enit! Am plecat! 6-am %enit aici, ca sa-i nt"lnesc pe acesti oameni! Am plecat de acolo! Am sters-o! 6-am facut altce%a dec"t sa ma nsel sin#ur! 3-am #"ndit sa plec ntr-o calatorie de trei)eci de ani, dar numai lor li se %a parea ca %a trece at"t! Din punctul meu de

%edere, eu nu %oi fi fost plecat dec"t o saptam"na si 2umatate! 8n inter%al de timp ca si ine1istent! Si de2a ra#a)ul meu de solitudine s-a terminat! (impul n care am fost sin#ur cu ,ane, care ma asculta de parca as fi si acum o fiinta omeneasca, s-a scurs!4 Aproape! Aproape ca rosti cu%intele care ar fi anulat contactul! Ar fi putut sa fure astrona%a lui AndreA si sa porneasca ntr-o calatorie %esnica, n care n-ar mai fi fost ne%oit sa dea oc.ii cu nici o alta fiinta! 6umai ca .otar"rea pentru un #est at"t de ni.ilist nu se afla n el, nu nca! S-ar putea sa mai e1iste ce%a de facut pentru care sa merite sa-si duca mai departe %iata n acest trup! Ce%a care ar putea sa nceapa o data cu nt"lnirea cu sora lui AndreA! 6a%ele se alaturasera acum, cordoanele ombilicale serpuiau si cautau, b"2b"ind, p"na ce sau nt"lnit! 3iro urmarea operatiunea pe monitoare si asculta rapoartele computerelor despre fiecare le#atura reusita! 6a%ele se uneau n toate felurile posibile, astfel nc"t sa poata face restul calatoriei ntr-un tandem perfect! (oate resursele urmau sa fie mpartite! Deoarece na%a lui 3iro era un transportor de marfuri, nu putea lua la bord dec"t c"ti%a oameni, dar putea lua o parte din re)er%ele %itale de pe cealalta na%a+ mpreuna, computerele celor doua na%e calculau starea de ec.ilibru perfect! De ndata ce au stabilit ncarcaturile, au trecut la determinarea cu preci)ie a acceleratiilor pe care trebuia sa le de)%olte fiecare na%a n parte pentru ca ambele sa a2un#a la %ite)a luminii e1act n acelasi timp! Era o ne#ociere e1trem de delicata si de complicata ntre doua computere care trebuiau sa stie aproape la perfectie ce anume transportau na%ele lor si ce posibilitati a%eau! Operatiunea s-a nc.eiat nainte ca tubul de trecere ntre na%e sa fie n ntre#ime conectat! 3iro au)i t"rs"itul picioarelor n tub! /si ntoarse fotoliul - ncet, pentru ca asa facea el totul - si o %a)u apropiindu-se! Aplecata de spate, dar nu prea mult, pentru ca, de fapt, nu era c.iar at"t de nalta! *arul - n cea mai mare parte alb, cu c"te%a su%ite cenusii, ca blana de soarece! C"nd si ndrepta spatele, el se uita la fata ei si o c"ntari din pri%iri! $"rstnica, dar nu batr"na! Daca o ncerca %reo neliniste n pri%inta acestei nt"lniri, nu lasa sa se %ada! *e de alta parte nsa, din cele aflate despre ea de la AndreA si ,ane, a%usese de-a face cu o multime de oameni mult mai nspaim"ntatori dec"t un biet infirm de doua)eci de ani! - 3iro ntreba ea! - Cine altul I-a trebuit doar o clipa, c"t o bataie de pleoape, pentru a prelucra sunetele stranii iesite din #ura lui si pentru a recunoaste cu%intele! 3iro se obisnuise de-acum cu pau)a aceea, dar nca o detesta! - Eu sunt $alentine, )ise ea! - Stiu! Cu raspunsurile sale laconice nu nlesnea c"tusi de putin dialo#ul, dar ce altce%a ar mai fi fost de spus 6u era c.iar o nt"lnire ntre doi sefi de state care de)bateau o lista de deci)ii %itale! Dar trebuia sa se straduiasca putin, macar pentru a nu parea ostil! - 6umele tau, 3iro!!! /nseamna 4ma uit4, nu-i asa - 43a uit ndeaproape!4 *oate 4sunt atent4! - 6u-i c.iar asa de #reu sa te ntelea#a cine%a! 'ranc.etea cu care abordase problema l surprinse! - Cred ca accentul tau portu#.e) mi %a da mai mult de furca dec"t accidentul cerebral! *ret de o clipa, simti ca n loc de inima a%ea un ciocan - doar AndreA mai %orbea cu at"ta franc.ete despre situatia lui! Dar, n fond, era sora lui AndreA, nu Ar fi trebuit sa se astepte sa fie at"t de desc.isa! - Sau preferi sa ne prefacem ca nu e1ista o bariera ntre tine si ceilalti oameni Aparent, sesi)ase starea lui de soc! Acesta disparu nsa si acum i trecu prin minte ca probabil n-ar trebui sa fie suparat, dimpotri%a, ar trebui sa se bucure ca nu %or fi ne%oiti sa e%ite problema! Cu toate acestea, era suparat, si a%u ne%oie de o clipa ca sa-si dea seama de ce! - Accidentul meu cerebral nu e problema ta, spuse el! - Daca din cau)a asta mi-e #reu sa te-ntele#, atunci e o problema cu care %a trebui sa ma descurc! 6u e ca)ul sa faci de2a pe teposul cu mine, tinere! Abia am nceput sa te deran2e), iar tu abia ai nceput sa ma deran2e)i! 6u te a#ita at"t doar pentru ca s-a nt"mplat sa pomenesc de problema ta cu creierul ca fiind oarecum si problema mea! 6-am nici un c.ef sa-mi ale# fiecare cu%"nt de teama sa nu 2i#nesc un t"nar .ipersensibil, care crede ca ntrea#a lume se n%"rteste n 2urul de)ama#irilor sale! 'aptul ca de2a l 2udecase, si cu at"ta asprime, l nfurie pe 3iro! Era nedrept si nu se potri%ea deloc cu ceea ce ar fi trebuit sa fie autorul 4Ierar.iei4 lui Demostene! - 6u cred ca ntrea#a lume se n%"rteste n 2urul de)ama#irilor mele? Dar sa nu-ti nc.ipui ca poti sa %ii aici si sa-ncepi sa faci pe sefa pe na%a mea?

Asta l iritase, nu cu%intele ei! A%ea dreptate - cu%intele ei nu nsemnau nimic! Era atitudinea ei, ncrederea ei n sine desa%"rsita! 6u era obisnuit ca oamenii sa se uite la el fara ca pe fetele lor sa se citeasca #roa)a sau mila! $alentine se ase)a n fotoliul de l"n#a el! 3iro se ntoarse cu fata la ea! 0a r"ndul ei, femeia nu-si feri pri%irea! 3ai mult, ncepu sa-l cercete)e, din crestet p"na n talpi, uit"ndu-se la el cu un aer de e%aluare calma! - 3i-a spus ca esti tare! 3i-a spus ca ai fost mutilat, dar nu distrus! - (rebuie sa fii doctorul meu - (rebuie sa fii dusmanul meu - Ar trebui ntreba 3iro! - 6u mai mult dec"t ar trebui ca eu sa-ti fiu doctor! AndreA nu a pus la cale nt"lnirea noastra pentru ca eu sa te %indec! 6e-a determinat sa ne nt"lnim pentru ca tu sa ma a2uti! Daca nu ai de #"nd, perfect! Daca ai de #"nd, perfect! $reau doar sa lamurim c"te%a lucruri! /mi petrec fiecare ceas de %e#.e scriind propa#anda sub%ersi%a pentru a ncerca sa at"t opinia publica de pe cele O Suta de *lanete si din colonii! /ncerc sa-i ridic pe oameni mpotri%a flotei trimise de Con#resul Stelar pentru cucerirea 0usitaniei! *laneta ta, nu a mea, daca-mi n#adui aceasta preci)are! - 'ratele tau e acolo! 6u era dispus s-o lase sa se mpaune)e cu altruismul ei desa%"rsit! - Da, am"ndoi a%em acolo membri ai familiei si am"ndoi suntem preocupati de sal%area acestor peBueninos! Si mai stim am"ndoi ca Ender a dus 3atca pe planeta %oastra, asadar, daca Con#resul %a a2un#e sa-si faca mendrele, %or fi distruse doua specii straine! 3i)a este foarte mare, iar eu de2a fac tot ce-mi sta n puteri ca sa opresc flota! Daca petrec"ndu-mi c"te%a ore n compania ta ma a2uta s-o fac mai bine, merita sa renunt la o parte din timpul dedicat scrisului pentru a discuta cu tine! Dar n-am nici un c.ef sa-mi irosesc timpul fac"ndu-mi #ri2i daca am sa te 2i#nesc sau nu! Deci, daca ai de #"nd sa-mi fii ad%ersar, n-ai dec"t sa ram"i aici sin#ur, iar eu am sa ma ntorc la munca mea! - AndreA a spus ca esti cea mai buna fiinta pe care o cunoaste! - A a2uns la conclu)ia asta nainte sa ma %ada fac"nd din copiii barbari niste adulti! /ntele# ca mama ta are sase! - E1act! - Iar tu esti cel mai mare! - Da! - *acat! /ntotdeauna parintii fac #reselile cele mai #ra%e cu copiii cei mai mari! Atunci stiu cel mai putin si le pasa cel mai mult, deci e foarte probabil sa se nsele, dupa cum e si mai probabil sa sustina ca au dreptate! 0ui 3iro nu-i placea s-o auda pe femeia aceasta #rabindu-se sa tra#a conclu)ii despre mama lui! - 6u seamana deloc cu tine! - 'ireste ca nu! $alentine se apleca n fata! Ei, te-ai .otar"t - /n ce pri%inta - 0ucram mpreuna sau te-ai deconectat de#eaba de la istoria omenirii timp de trei)eci de ani - Ce %rei de la mine - *o%esti, binenteles! 'aptele le pot obtine de la computere! - *o%esti despre ce - Despre tine! Despre purcelusi! Despre tine si purcelusi! 0a urma urmelor, toata istoria asta cu 'lota 0usitania a nceput cu tine si cu purcelusii! *entru ca tu ai inter%enit n treburile lor!!! - I-am a2utat? - O., sa-ntele# cum%a ca iarasi am folosit un cu%"nt anapoda 3iro se uita la ea cu se%eritate! Dar, c.iar n timp ce o pri%ea fi1, stia ca ea a%ea dreptate @ era e1cesi% de sensibil! Cu%"ntul 4inter%enit4, folosit ntr-un conte1t stiintific, a%ea o semnificatie aproape neutra! 6u nsemna dec"t ca introdusese o sc.imbare ntr-o cultura pe care o studia! Si daca a%ea ntr-ade%ar o conotatie ne#ati%a, ea se referea la faptul ca-si pierduse perspecti%a stiintifica: ncetase sa-i mai studie)e pe peBueninos si ncepuse sa-i trate)e ca pe niste prieteni! De acest fapt era n mod cert %ino%at! 6u, nu %ino%at - era m"ndru ca facuse o astfel de tran)itie! - Continua, spuse el! - (otul a nceput pentru ca tu ai ncalcat le#ea, iar purcelusii au nceput sa culti%e amaranta! - 6-o mai culti%a!

- Da, nu e si asta o ironie a sortii $irusul descolada a reusit sa distru#a toate %arietatile amarantacee pe care sora ta le-a de)%oltat pentru ei! Amestecul %ostru a fost )adarnic! - :a n-a fost, obiecta 3iro! *urcelusii n%ata! - Da, stiu! 3ai la obiect, selectea)a! Ca sa n%ete ce sa faca! (u le-ai adus libertatea! Sunt ntrutotul de acord cu deci)ia ta! Dar misiunea mea este sa scriu despre tine pentru oamenii aflati pe cele O Suta de *lanete si n colonii, si nu e absolut obli#atoriu ca ei sa ntelea#a la fel lucrurile! Deci trebuie sa-mi po%estesti cum si de ce ai ncalcat le#ea si ai inter%enit n %iata purcelusilor, si de ce #u%ernul si poporul de pe 0usitania prefera sa se ra)%rateasca mpotri%a Con#resului dec"t sa te e1trade)e pentru a fi 2udecat si pedepsit! - AndreA ti-a spus de2a po%estea asta! - Iar eu am scris despre ea, n termeni #enerali! Acum am ne%oie de aspectele personale! $reau sa fiu n masura sa-i con%in# pe ceilalti sa-i trate)e pe acesti asa-)isi purcelusi ca pe niste fiinte umane! 0a fel si pe tine! (rebuie sa-i fac sa te cunoasca n calitate de indi%id! Daca e posibil, ar fi simpatic sa-i determin sa te placa! Atunci, 'lota 0usitania ar arata drept ceea ce este - o monstruoasa reactie e1a#erata la o amenintare care n-a e1istat niciodata! - 'lota nseamna 1enocid! - E1act acelasi lucru l-am afirmat si eu n propa#anda mea, spuse $alentine! 6u putea suporta ncrederea ei n sine! 6u putea suporta credinta nestramutata n propria ei persoana! (rebuia s-o contra)ica si nu putea s-o faca dec"t a%ans"nd idei la care nu reflectase nca suficient! Idei care n mintea lui erau doar niste ndoieli pe 2umatate formulate! - /n acelasi timp, flota are si un rol de autoaparare! 7eplica lui pro%oca efectul dorit: i ntrerupse predica si c.iar o facu sa ridice spr"ncenele, ntr-o e1presie intero#ati%a! 6eca)ul era ca acum trebuia sa e1plice ce anume dorise sa spuna! - Descolada, ncepu el! Este cea mai periculoasa forma de %iata de oriunde! - 7aspunsul este carantina, nu trimiterea unei flote ec.ipate cu dispo)iti%ul D!3!, a%"nd capacitatea de a transforma 0usitania si tot ce se afla pe ea n pulbere interstelara microscopica! - Esti c.iar at"t de si#ura ca ai dreptate - Sunt si#ura ca nu e n re#ula sa se #"ndeasca macar la nimicirea unei specii n)estrate cu simturi! - *urcelusii nu pot trai fara descolada, si daca %irusul se rasp"ndeste pe o alta planeta, %a distru#e tot ce nseamna %iata! Asa %a face! Era o placere sa %e)i ca $alentine putea sa se arate consternata! - Eu credeam ca %irusul e tinut sub control! :unicii tai au #asit o modalitate de a-l neutrali)a, de a-l mentine latent n oameni! - Descolada se adaptea)a! ,ane mi-a spus ca de2a s-a transformat de doua ori! 3ama si sora mea, Ela, se ocupa de asta - ncearca sa tina pasul cu descolada! Se pare c.iar ca descolada o face n mod deliberat! Inteli#ent! ;aseste strate#ii ocoleste substantele c.imice pe care le folosim ca s-o i)olam si s-o mpiedicam sa mai omoare oameni! *atrunde n cerealele de ori#ine terestra de care oamenii au ne%oie pentru a supra%ietui pe 0usitania! Acum sunt ne%oiti sa le stropeasca! Ce s-ar nt"mpla daca descolada ar #asi o ale sa ocoleasca toate barierele ridicate de noi $alentine ramase tacuta! 6u a%ea nici un raspuns credibil de data asta! 6u abordase ntrebarea direct - nimeni n-o facuse, cu e1ceptia lui 3iro! - 6ici macar nu i-am spus asta lui ,ane, continua 3iro! Dar daca 'lota are dreptate Daca sin#ura cale de a sal%a omenirea este de a distru#e acum 0usitania - 6u, )ise $alentine! Asta nu are nimic de a face cu scopurile pentru care Con#resul a trimis flota! 3oti%ele lor sunt toate le#ate de politica interplanetara, de dorinta de a demonstra coloniilor cine e seful! Sunt #enerate de o birocratie scapata de sub control si o casta militara care!!! - Asculta-ma? o ntrerupse 3iro! Daca tot ai spus ca %rei sa-mi au)i po%estile, ascult-o pe asta: 6u contea)a care le sunt moti%ele! Contea)a numai ntrebarea - trebuie sa distru#a 0usitania - Ce fel de indi%id esti tu ntreba $alentine! 3iro putu sesi)a n %ocea ei at"t admiratia c"t si sila! - (u esti filo)oful moralist, )ise el, asa ca tu sa-mi dai raspunsul! Se cade sa-i iubim at"t de mult de peBueninos nc"t sa n#aduim ca %irusul pe care-l poarta sa distru#a ntrea#a omenire - :inenteles ca nu! (rebuie doar sa #asim o modalitate de a neutrali)a %irusul! - Si daca nu reusim - Atunci instituim carantina pe 0usitania! C.iar daca toate fiintele omenesti de pe planeta mor - familia mea si a ta - tot nu-i distru#em pe peBueninos! - Serios ntreba 3iro! Si cum ram"ne cu 3atca - Ender mi-a spus ca se restabileste, dar!!!

- Contine n ea o ntrea#a societate industriali)ata! $a a2un#e sa construiasca astrona%e si sa paraseasca planeta! - Doar nu %a lua descolada cu ea? - 6-are ncotro! Descolada e de2a n ea! E n mine? Acesta a fost momentul n care ntr-ade%ar a lo%it-o! O putea %edea n oc.ii ei: teama! - $a a2un#e si n tine, nici o #ri2a! C.iar daca acum dai fu#a la na%a ta si ncete)i contactul cu mine, ncerc"nd sa te i)ole)i de infectie, de ndata ce %ei a2un#e pe 0usitania descolada %a patrunde n tine, n sotul tau si n copii tai! $or fi ne%oiti sa in#ere)e substante c.imice odata cu .rana si apa, n fiecare )i a %ietii lor! Si nu %or mai putea pleca nicic"nd de pe 0usitania, caci ar nsemna sa poarte cu ei moartea si distru#erea! - Stiam ca asta e doar o posibilitate, spuse $alentine! - C"nd ati plecat, era doar o posibilitate! 6e #"ndeam ca n cur"nd %om reusi sa controlam strict %irusul! Acum nimeni nu mai e si#ur daca %a putea fi %reodata tinut sub control, ceea ce nseamna ca, o data ce ati a2uns acolo, nu %eti mai putea parasi nicic"nd 0usitania! - Sper ca o sa ne placa clima! 3iro i scruta fata, n timp ce ea prelucra informatiile primite! (eama initiala disparuse! 7ede%enise ea nsasi: #"ndea! - 8ite care-i parerea mea, relua 3iro! Eu cred ca indiferent c"t de n#ro)itor ar fi Con#resul, indiferent c"t de ab2ecte i-ar fi planurile, flota ar putea sa repre)inte sal%area omenirii! $alentine raspunse cu precautie, caut"ndu-si cu%intele! 3iro constata cu bucurie faptul ca ea nu dadea nici o replica fara sa #"ndeasca! Era capabila sa n%ete! - /ntele# ca e%enimentele con%er# spre o sin#ura cale posibila si s-ar putea sa %ina o %reme c"nd!!! dar este e1trem de improbabil! 3ai nt"i si mai nt"i, cunosc"nd toate acestea, este #reu de cre)ut ca 3atca %a construi astrona%e care sa duca descolada aiurea! - O cunosti ntreba 3iro pe un ton imperati%! O ntele#i - C.iar daca ar face o asemenea imprudenta, mama si sora ta se ocupa de asta, nu C"nd %om a2un#e pe 0usitania - n momentul c"nd 'lota %a a2un#e pe 0usitania - s-ar putea ca ele sa fi #asit de2a o modalitate de a controla descolada o data pentru totdeauna! - Si daca o %or #asi, )ise 3iro, cre)i ca ar trebui s-o puna n practica - De ce nu - Cum ar putea sa distru#a toti %irusii descolada $irusul este parte inte#ranta din ciclul de %iata peBuenino! C"nd forma corporala peBuenino moare, tocmai %irusul descolada catali)ea)a transformarea n copac, adica n ceea ce purcelusii numesc a treia %iata - si numai n aceasta a treia %iata masculii peBuenino pot fecunda femelele! Daca %irusul dispare, trecerea n cea de-a treia %iata de%ine imposibila si #eneratia actuala de purcelusi %a fi ultima! - Ceea ce nu nseamna ca %a fi imposibil, ci doar mai #reu! 3ama si sora ta %or trebui sa #aseasca o modalitate de a neutrali)a descolada n fiintele omenesti si n cerealele pe care trebuie sa le consumam, fara sa-i anule)e capacitatea de a controla trecerea la fa)a de maturitate a purcelusilor! - Si au la dispo)itie mai putin de cincispre)ece ani pentru asta, spuse 3iro! *utin probabil! - Dar nu imposibil! - Da! E1ista o sansa! Si, bi)uindu-te pe aceasta sansa, %rei sa te descotorosesti de 'lota - 'lota a fost trimisa sa distra#a 0usitania indiferent daca dob"ndim sau nu controlul asupra %irusului! - Iar eu ti repet: moti%ele celor ce au trimis-o sunt irele%ante! Indiferent de moti%, distra#erea 0usitaniei poate repre)enta sin#ura protectie si#ura pentru tot restul umanitatii! - Iar eu ti spun ca te-nseli! - (u esti Demostene, nu AndreA asa mi-a spus! - Da! - Deci tu ai conceput Ierar.i)area Strainilor! 8tlanin# sunt strainii de pe planeta noastra! 'ramlin# sunt strainii care apartin speciei noastre, dar de pe alta planeta! 7aman sunt strainii dintr-o alta specie, dar capabili sa comunice cu noi, capabili sa coe1iste cu omenirea! 8ltimii sunt %arelse - si ce sunt acestia? - *eBueninos nu sunt %arelse, nici 3atca! - Dar descolada este! $arelse! O forma de %iata straina care este capabila sa distra#a ntrea#a omenire!!! - Doar daca n-o %om putea mbl"n)i!!! - !!! o specie straina cu care ne este imposibil sa comunicam si alaturi de care nu putem trai! (u esti cea care ai afirmat ca ntr-o astfel de situatie ra)boiul este ine%itabil! Daca o specie straina pare .otar"ta sa ne distru#a si nu putem comunica sub nici o forma cu ea, daca n-o putem ntele#e, daca nu e1ista nici o posibilitate s-o abatem n mod pasnic de la scopurile ei,

atunci orice actiune ntreprindem pentru a ne sal%a este 2ustificata, inclusi% distra#erea completa a celeilalte specii! - Asa este! - Dar ce se nt"mpla daca trebuie sa distru#em descolada si totusi n-o putem distra#e fara sa-i ucidem n acelasi timp pe oameni, pe 3atca si purcelusii de pe 0usitania Spre surprinderea lui 3iro, oc.ii lui $alentine erau scaldati n lacrimi! - Iata ce ai a2uns!!! 3iro era derutat! - C"nd s-a transformat aceasta con%ersatie ntr-o discutie despre mine - (e-ai #"ndit at"ta timp, ai %a)ut toate posibilitatile pentru %iitor - cele bune si cele rele n aceeasi masura - dar sin#ura n care esti dispus sa cre)i este %iitorul ima#inar pe care ti l-ai ales drept fundament pentru toate 2udecatile tale morale, este sin#urul %iitor n care tot ceea ce eu si tu am iubit %reodata, toate sperantele noastre %or fi distruse! - 6-am spus ca mi-ar placea acest %iitor, se apara 3iro! - 6ici eu n-am spus ca ti-ar placea! Am spus ca e %iitorul pentru care te pre#atesti! Dar eu nu %reau! Eu prefer sa traiesc ntr-un uni%ers care mai pastrea)a o urma de speranta! *refer sa traiesc ntr-un uni%ers n care mama si sora ta %or #asi o posibilitate de a tine descolada sub control, un uni%ers n care Con#resul poate fi reformat sau nlocuit, un uni%ers n care sa nu e1iste nici puterea, nici dorinta de a distru#e o ntrea#a specie! - Si daca te-nseli - (ot mi %a ram"ne timp din belsu# sa dispar nainte de a muri! Dar tu!!! tu c.iar cauti orice prile2 de disperare AndreA mi-a spus ca ai fost un barbat c.ipes - sa stii ca nca mai esti @ si pierderea capacitatii tale fi)ice te-a ranit profund! Dar altii au pierdut mult mai mult dec"t tine, fara sa mbratise)e o %i)iune at"t de pesimista asupra lumii! - Asta e re)ultatul anali)ei tale n ceea ce ma pri%este ntreba 3iro! 6u ne cunoastem dec"t de o 2umatate de ora si pretin)i ca ntele#i totul despre mine - Stiu doar ca e cea mai deprimanta con%ersatie pe care am a%ut-o n %iata mea! - Asadar, presupui ca de %ina e infirmitatea mea! Ei bine, da-mi %oie sa-ti spun ce%a, $alentine =i##in! Si eu sper aceleasi lucruri ca si tine! Sper c.iar ca ntr-o buna )i sa reintru n posesia trupului meu! Daca n-as a%ea speranta, as fi un om mort! 0ucrurile pe care tocmai ti leam spus nu sunt i)%or"te din disperare! 0e-am spus pentru ca sunt posibile! Si tocmai pentru ca sunt posibile trebuie sa reflectam la ele, astfel ca mai t"r)iu sa nu ne surprinda! (rebuie sa ne #"ndim la ele pentru ca, n ca)ul n care se %a nt"mpla ireparabilul, trebuie sa stim de2a cum %om trai n acel uni%ers! $alentine parea sa-l studie)e+ i simtea pri%irea plimb"ndu-i-se pe trup, ce%a aproape palpabil, o furnicatura usoara sub pielea, n creierul lui! - Da, spuse ea! - Da, ce - Da, eu si sotul meu ne %om muta aici si %om ram"ne pe na%a ta! Se ridica de pe scaun si porni spre coridorul ce dadea n tubul de le#atura! - De ce - *e na%a noastra e prea mare a#lomeratie! Si pentru ca, fara doar si poate, merita sa stau de %orba cu tine! 6u numai ca sa adun materiale pentru eseurile pe care trebuie sa le scriu! - A.a, deci am trecut testul tau - Da, l-ai trecut, raspunse ea! Dar eu l-am trecut pe-al tau - Eu nu te-am testat! - Ei, pe naiba, r"se ea! Dar, pentru e%entualitatea n care n-ai ba#at de seama, am sa-ti raspund eu: l-am trecut! Altfel nu mi-ai fi spus toate lucrurile pe care mi le-ai spus! Si pleca! /i au)i pasii de-a lun#ul coridorului, apoi computerul i raporta ca tra%ersase tubul de le#atura dintre na%e! De2a i simtea lipsa! Da, ea a%ea dreptate! (recuse ntr-ade%ar de testul lui! /l ascultase asa cum nimeni n-o mai facuse - fara nerabdare, fara sa-i termine fra)ele, fara sa-si abata pri%irea de la el! Iar el i %orbise, nu cu #ri2a de a pronunta corect, ci cu o mare emotie! Cu si#uranta, %orbele lui trebuie sa fi fost aproape neinteli#ibile! Si totusi, ea l ascultase cu at"ta atentie si at"t de bine nc"t i ntelesese toate ar#umentele+ nici macar o sin#ura data nu-i ceruse sa repete ce%a! *utea sa discute cu aceasta femeie la fel de firesc cum %orbise cu toata lumea nainte de a suferi accidentul cerebral! Da, era ncapat"nata, autoritara si #rabita sa tra#a conclu)ii, dar putea la fel de bine sa asculte o opinie contrara, sa se ra)#"ndeasca atunci c"nd era ne%oie! Stia sa asculte si el reusea sa %orbeasca! *oate ca n pre)enta ei a%ea totusi sa fie 3iro! C

3"ini curate

- 08C780 cel mai neplacut n pri%inta fiintelor umane este ca nu se metamorfo)ea)a! Indi%i)ii din specia mea si a ta se nasc sub forma de lar%e, dar nainte de a se reproduce se transforma n ce%a superior! Oamenii ram"n lar%e toata %iata lor! - 'iintele umane se metamorfo)ea)a totusi! Ele si sc.imba identitatea n permanenta! Cu toate acestea, fiecare noua identitate se de)%olta cu ilu)ia ca s-ar fi aflat tot timpul n posesia trupului pe care tocmai l-a cucerit! - Astfel de modificari sunt superficiale! Oamenii sunt foarte m"ndri de sc.imbarile lor, dar fiecare transformare ima#inara se do%edeste a fi un nou sistem de prete1te pentru a se comporta e1act asa cum s-a purtat dintotdeauna indi%idul respecti%! - Esti prea diferita de oameni ca sa-i poti ntele#e %reodata! - Esti prea asemanator cu oamenii ca sa fii n stare %reodata sa-i %e)i asa cum sunt!
Zeii i-au %orbit pentru prima oara lui &an -in#-,ao c"nd a%ea sapte ani! O %reme, nu si-a dat seama ca au)ea %ocea unui )eu! (ot ce stia era ca a%ea m"inile murdare, acoperite cu o m")#a sc"rboasa, in%i)ibila, si ca trebuia sa le curete! 0a nceput, n primele c"te%a r"nduri, o simpla spalare era de a2uns si se simtea mai bine c"te%a )ile n sir! Dar, o data cu trecerea timpului, sen)atia de murdarie re%enea de fiecare data tot mai repede si trebuia sa se frece din ce n ce mai mult pentru a ndeparta mi)eria, p"na c"nd a a2uns sa se spele de c"te%a ori pe )i, folosind o perie aspra cu care-si curata m"inile p"na ncepeau sa s"n#ere)e! Abia c"nd durerea de%enea insuportabila se simtea ntr-ade%ar curata, si atunci doar pentru c"te%a ore! 6-a spus nimanui nimic+ stia din instinct ca murdaria de pe m"inile ei trebuie ascunsa ca un secret! (oata lumea aflase ca spalatul pe m"ini era unul din primele semne ce dadeau de %este ca )eii i %orbeau unui copil, si ma2oritatea parintilor de pe planeta Caii si urmareau copiii cu speranta ca %or obser%a o preocupare e1cesi%a pentru curatenie! Dar ceea ce nu ntele#eau acesti oameni era teribila cunoastere de sine care ducea la spalat: primul mesa2 primit de la )ei era despre murdaria infecta a celui cu care %orbeau! -in#-,ao a ascuns faptul ca se spala pe m"ini nu pentru ca i-ar fi fost rusine ca )eii %orbeau cu ea, ci pentru ca cei din 2ur ar fi aflat c"t de netrebnica era si ar fi dispretuit-o! Zeii i-au fost complici! I-au n#aduit sa ascunda urmele frecatului salbatic al palmelor! Atunci c"nd a%ea m"inile #ra% ranite, le putea str"n#e pumn sau le putea ascunde n faldurile fustei, ori si le tinea cu smerenie n poala si nimeni nu ba#a de seama! 6u %edeau dec"t o fetita foarte bine crescuta! Daca mama ei ar fi mai trait, secretul lui -in#-,ao ar fi fost descoperit mult mai repede! Asa nsa, au trecut c"te%a luni p"na c"nd unul dintre ser%itori a obser%at! 3u-*ao, slu2nica cea batr"na si #rasa, a remarcat din nt"mplare o pata de s"n#e pe mica fata de masa de pe masuta pentru micul-de2un a lui -in#-,ao! 3u-*ao a nteles din prima clipa - doar se stia prea bine ca m"inile s"n#er"nde erau unul dintre semnele timpurii ale atentiei )eilor! Acesta era si moti%ul pentru care multi parinti ambitiosi si sileau c"te un copil deosebit de promitator sa se spele si iarasi sa se spele! *retutindeni pe planeta Caii, spalatul ostentati% al manilor se c.ema 4atra#erea )eilor4! Imediat, 3u-*ao s-a dus la tatal lui -in#-,ao, nobilul &an 'ei-()u, despre care se )%onea ca ar fi cel mai mare dintre %orbitorii-cu-)eii, unul dintre cei at"t de puternici n oc.ii nemuritorilor nc"t se putea nt"lni cu framlin#ii - fiintele de pe alte planete - fara sa trade)e nici o clipa %ocile )eilor dinlauntrul sau, pastr"nd astfel secretul di%in al planetei Caii! El a%ea sa fie bucuros la au)ul %estii, iar 3u-*ao a%ea sa fie %enerata ca primul om care %a)use semnele )eilor la -in#-,ao! Dupa un ceas, &an 'ei-()u a c.emat-o pe copila sa iubita, -in#-,ao, si au plecat mpreuna, ntr-o lectica, la templul de la 7oc5fall! 0ui -in#-,ao nu-i placea sa calatoreasca ntr-un astfel de scaun umblator, caci i compatimea pe cei care trebuiau sa-l poarte n spinare! - Sa stii ca nu sufera, i-a e1plicat tatal ei! Se simt profund onorati! Este una din caile prin care si arata %eneratia fata de )ei: c"nd un %orbitor-cu-)eii mer#e la templu, o face pe umerii celor credinciosi Caii! - Dar eu sunt tot mai mare n fiecare )i, a raspuns -in#-,ao! - C"nd ai sa te faci prea mare, ori ai sa mer#i pe 2os, ori ai sa calatoresti cu propria-ti lectica, i-a spus tatal ei! D6u era ne%oie sa-i e1plice ca %a a%ea propria ei lectica numai daca %a de%eni si ea %orbitoare-cu-)eii!E Iar noi ncercam sa ne aratam umilinta ram"n"nd foarte slabi si usori, astfel nc"t sa nu fim o po%ara prea #rea pentru oameni! Era o #luma, fireste, caci desi nu era uriasa, burta tatei a%ea dimensiuni #eneroase! Dar #luma ascundea o lectie ade%arata: %orbitorii-cu-)eii nu trebuie sa fie nicic"nd o po%ara pentru oamenii de r"nd care cred n Cale! Oamenii trebuie sa fie ntotdeauna recunoscatori, niciodata

plini de resentimente pentru ca, dintre toate planetele, )eii o alesesera pe a lor pentru a-si face au)ite #lasurile! Acum nsa, -in#-,ao era mai preocupata de supliciul care o astepta! Stia ca era dusa acolo pentru a fi supusa ncercarii! - 3ulti copii sunt n%atati sa pretinda ca )eii le %orbesc, i-a e1plicat &an 'ei-()u! (rebuie sa aflam daca )eii te-au ales cu ade%arat! - As %rea sa nu ma mai alea#a, a spus -in#-,ao! - $ei dori si mai mult n timpul ncercarii, i-a spus el cu o %oce ncarcata de mila, care o nfricosa si mai mult pe -in#-,ao! Cei din 2ur nu ne %ad dec"t puterile si pri%ile#iile si ne in%idia)a pentru ele! Ei nu cunosc suferintele uriase ale celor ce aud %ocile )eilor! Daca )eii ti %orbesc cu ade%arat, dra#a mea -in#-,ao, %ei n%ata sa suporti suferinta asa cum 2adul ndura dalta cioplitorului si p"n)a aspra a slefuitorului! (e %a face sa stralucesti! De ce cre)i tu ca ti-am pus numele de -in#-,ao -in#-,ao - 4ma#nific de stralucita4, iata ce nsemna numele ei! Era totodata si numele unei mari poete din C.ina antica! Desi a trait ntr-o epoca n care numai barbatii erau respectati, a fost cinstita drept cea mai mare scriitoare a %remurilor ei! 4Ceata stra%e)ie si norii desi ntuneca ntrea#a )i!4 Era primul %ers din c"ntecul lui 0i -in#-,ao 4De doua ori a noua parte4! Asa simtea n momentul acela -in#-,ao! Si cum se sf"rsea poemul 4Iar acum perdeaua-mi e ridicata doar de %"ntul de apus! 3ai stra%e)ie dec"t asta floare aurie am a2uns!4 Oare asa a%ea sa sf"rseasca si ea /i spunea oare strabuna ei de suflet n acest poem ca ntunericul care cobora asupra ei a%ea sa fie ridicat numai atunci c"nd )eii %or %eni dinspre apus, sa-i nalte de la trup sufletul stra%e)iu, usor si auriu *rea era n#ro)itor sa se #"ndeasca la moarte acum, c"nd n-a%ea dec"t sapte ani+ si totusi, #"ndul i %eni n minte: 4Daca mor cur"nd, atunci o %oi %edea pe mama si c.iar pe 0i -in#-,ao!4 6umai ca ncercarea nu a%ea nimic de a face cu moartea, sau cel putin nu era menita sa aiba! Era c.iar destul de simplu! (ata a condus-o ntr-o ncapere mare, unde stateau n#enunc.eati trei barbati batr"ni! Cel putin pareau a fi barbati, dar poate erau femei! Erau at"t de batr"ni nc"t toate deosebirile disparusera! A%eau doar c"te%a su%ite fira%e de par alb si nici un pic de barba, si erau mbracati n %esminte lar#i, ca niste saci! 3ai t"r)iu, -in#-,ao a%ea sa afle ca acestia erau eunucii templului, supra%ietuitori ai %remurilor premer#atoare inter%entiei Con#resului Stelar, dupa care a fost inter)isa automutilarea, fie ea si %oluntara, n slu2ba unei reli#ii! Acum nsa, ei erau misterioasele fapturi fantomatice ale caror m"ini o pipaiau, e1plor"ndu-i mbracamintea! Ce cautau acolo I-au #asit beti#asele din abanos si i le-au luat! I-au luat esarfa cu care-si ncinsese mi2locul! I-au luat papucii! 3ai t"r)iu a%ea sa afle ca toate aceste lucruri i fusesera luate pentru ca alti copii de%enisera at"t de disperati n timpul ncercarii nc"t si luasera %iata! O fetita si %"r"se beti#asul n nara, dupa care se aruncase la podea, nfi#"ndu-l n creier! Alta se sp"n)urase cu esarfa! Alta si ndesase papucii n #ura, mpin#"ndu-i pe #"t p"na c"nd se sufocase si murise! 6u se nt"mpla de prea multe ori ca tentati%ele de sinucidere sa fie ncununate de succes, dar pareau sa se nt"mple cu cei mai inteli#enti dintre copii si cel mai adesea cu fetele! Asadar au deposedat-o pe -in#-,ao de toate mi2loacele cunoscute de sinucidere! :atr"nii au plecat! &an 'ei-()u a n#enunc.eat alaturi de -in#-,ao si i-a %orbit desc.is: - (rebuie sa ntele#i, -in#-,ao, ca nu pe tine te supunem la ncercare! 6imic din ceea ce faci din propria-ti %ointa nu are o c"t de mica importanta pentru ce se %a nt"mpla aici! De fapt, noi pe )ei i supunem ncercarii, sa %edem daca sunt .otar"ti sa-ti %orbeasca! Daca sunt .otar"ti, %or #asi o cale pe care o %om %edea, iar tu %ei iesi din aceasta ncapere nu ca o fata oarecare, ci ca %orbitoare-cu-)eii! Daca nu, %ei iesi de aici eliberata pentru totdeauna de %ocile lor! 6u pot sa-ti spun pentru care finalitate ma ro#, caci nu stiu! - (ata, daca o sa-ti fie rusine de mine (ocmai #"ndul acesta a facut-o sa simta o furnicatura n m"ini, ca si cum ar fi fost murdare, ca si cum trebuia sa si le spele! - /n nici una din aceste doua situatii nu-mi %a fi rusine de tine! Apoi a batut din palme! 8nul dintre batr"ni a intrat, aduc"nd un li#.ean #reu, pe care l-a ase)at n fata lui -in#-,ao! - :a#a-ti m"inile nauntru, a spus &an 'ei-()u! 0i#.eanul era plin cu o unsoare nea#ra si %"scoasa! -in#-,ao s-a cutremurat! - 6u pot sa-mi ba# m"inile acolo! &an 'ei-()u i-a apucat bratele si i-a %"r"t cu forta m"inile n murdarie! -in#-,ao a tipat, caci niciodata p"na atunci tatal ei nu mai folosise forta! Iar c"nd i-a dat drumul, m"inile i-au ramas acoperite cu o muco)itate lipicioasa! 3i)eria de pe m"ini a facut-o sa icneasca+ i era #reu

sa mai respire c"nd se uita la ele si le simtea mirosul! :atr"nul a luat li#.eanul si l-a dus afara! - 8nde-as putea sa ma spal, tata a sc"ncit -in#-,ao! - 6u poti sa te speli! 6-ai sa te mai poti spala niciodata! Si pentru ca era doar un copil, -in#-,ao l-a cre)ut, fara sa stie ca %orbele lui faceau parte din ncercare! 0-a %a)ut pe tatal ei iesind din ncapere! A %a)ut usa )a%or"ndu-se n urma lui! 7amasese sin#ura! 0a nceput n-a facut dec"t sa-si tina m"inile ntinse n fata ei, a%"nd #ri2a sa nu atin#a mbracamintea! A cautat cu disperare un loc unde sa se spele, dar nu a #asit nici un pic de apa, nici macar o c"rpa! /ncaperea nu era #oala - se #aseau acolo scaune, mese, statui, mari urne din 2ad - dar toate suprafetele erau dure si bine slefuite, at"t de curate nc"t nu se putea ndura sa le atin#a! Si totusi, murdaria de pe m"inile ei era insuportabila! (rebuia neaparat sa si le curete! - (ata? a stri#at ea! $ino si spala-mi m"inile? De buna seama ca o au)ea! De buna seama ca se afla unde%a pe-aproape, astept"nd re)ultatul ncercarii! 6u se putea sa n-o auda - dar n-a %enit! Sin#urul material te1til din odaie era roc.ia cu care era mbracata! Se putea ster#e cu ea, numai ca apoi a%ea sa o m"n2easca! Solutia, fireste, era s-o de)brace, dar cum s-o faca fara sa-si atin#a trupul cu m"inile murdare A ncercat! 3ai nt"i s-a sters c"t a putut de bine de bratele netede ale unei statui! 4Iartama4, i-a spus ea statuii, care apartinea poate %reunui )eu! 4Am sa %in si-am sa te curat dupa aceea+ am sa te curat cu propria mea roc.ie!4 Apoi si-a ntins m"inile n spate, peste umeri, apuc"nd poalele roc.iei si ncerc"nd s-o tra#a peste cap! De#etele ei unsuroase au alunecat pe matase+ a simtit pe pielea #oala a spatelui raceala murdariei patrunse prin tesatura! Am s-o curat, s-a #"ndit ea! /n sf"rsit, a reusit sa apuce suficient de str"ns matasea nc"t sa-si poata scoate roc.ia! Aceasta a alunecat peste cap, dar fetita a stiut ca lucrurile stateau mai rau ca oric"nd, caci o parte din unsoare i m"n2ise parul, care-i ca)use peste obra2i, astfel ca acum, n afara de m"ini, mi)eria se ntinsese pe spatele ei, pe cap si pe fata! (otusi, nu s-a dat batuta! Si-a de)bracat p"na la urma roc.ia si si-a sters cu #ri2a m"inile de mar#inea ei! Apoi s-a sters pe fata cu alta bucata, dar fara folos! Indiferent ce facea, o parte din unsoare ram"nea lipita de ea! Se simtea de parca matasea nu reusise dec"t sa ntinda si mai mult unsoarea, n loc s-o ndeparte)e! 6iciodata n %iata ei nu fusese at"t de murdara! Era o sen)atie insuportabila, nsa nu putea scapa de ea! - (ata? $ino si ia-ma de-aici? 6u %reau sa fiu %orbitor-cu-)eii! Dar tata n-a %enit! 'etita a nceput sa pl"n#a! 6eca)ul cu pl"nsul era ca nu facea altce%a dec"t sa nrautateasca lucrurile! Cu c"t pl"n#ea mai mult, cu at"t mai murdara se simtea! 6e%oia disperata de a rede%eni curata i-a nabusit p"na si pl"nsul! Cu lacrimile usc"ndu-se pe obra2i, a nceput sa caute nnebunita o modalitate de a-si ster#e unsoarea de pe m"ini! A ncercat din nou matasea roc.iei, dar nu peste mult timp si-a sters m"inile de pereti, fac"nd ocolul ncaperii si m"n2ind )idurile! Si-a frecat palmele de perete cu at"ta repe)iciune nc"t caldura de)%oltata a nceput sa topeasca #rasimea! A continuat astfel p"na c"nd m"inile i s-au nrosit, p"na c"nd co2ile cicatricilor din palme s-au tocit ori au fost smulse de asperitatile peretilor de lemn! C"nd palmele si de#etele au nceput s-o doara at"t de tare nc"t nu mai simtea murdaria de pe ele, s-a sters pe fata, )#"riindu-se cu un#.iile ca sa ndeparte)e #rasimea! Apoi, cu m"inile din nou murdare, a nceput sa se frece de pereti! /n cele din urma, epui)ata, a ca)ut la podea si a pl"ns din pricina durerii, din pricina neputintei de a se curata! *l"nsul a facut-o sa nc.ida oc.ii! 0acrimile i se prelin#eau pe obra2i! S-a frecat la oc.i si a simtit c"t de murdara i de%enise pielea din cau)a lacrimilor! Stia cu certitudine ce nsemna acest lucru: )eii o 2udecasera si o #asisera murdara! 6u era %rednica sa traiasca! Daca nu a%ea %oie sa traiasca, trebuia sa-si puna capat )ilelor, macar asa le dadea satisfactie! 6u mai altce%a de facut dec"t sa #aseasca o cale de a muri, sa nu mai respire! (atei a%ea sa-i para rau ca nu %enise c"nd l c.emase, dar %a fi prea t"r)iu! Acum se afla sub puterea )eilor si acestia o #asisera ne%rednica sa ram"na printre cei %ii! 0a urma urmelor, ce drept a%ea ea sa rasufle c"nd, de at"tia ani, poarta bu)elor mamei sale ncetase sa mai lase aerul sa treaca, nauntru sau n afara 0a nceput s-a #"ndit sa-si foloseasca roc.ia, sa si-o ndese n #ura sau sa si-o nfasoare n 2urul #"tului - dar prea era murdara si acoperita cu unsoare ca s-o poata m"nui! (rebuia sa #aseasca o alta cale! -in#-,ao s-a apropiat de perete, si-a lipit palmele de el! 0emn )dra%an! S-a lasat pe spate si capul ei a i)bit %iolent lemnul! /n momentul impactului, durerea i-a ful#erat creierul si a ca)ut

buimacita pe podea! /ncaperea se n%"rtea ncet n 2urul ei si, timp de o clipa, a uitat de unsoarea de pe mini! Dar usurarea n-a durat mult! *e perete se putea %edea un locsor ce%a mai ntunecat la culoare, acolo unde #rasimea de pe fruntea ei murdarise suprafata lustruita! Zeii i %orbeau, repet"ndu-i ca era la fel de murdara ca totdeauna! O durere usoara n-a%ea cum sa-i rascumpere ne%rednicia! S-a i)bit nca o data cu capul de perete! De data aceasta nsa nu a mai simtit o durere la fel de ascutita! S-a lo%it iarasi si iarasi, p"na c"nd si-a dat seama ca, mpotri%a %ointei sale, trupul ei refu)a lo%itura, refu)a sa-si pro%oace o durere at"t de mare! Astfel a nteles de ce )eii o #asisera nespus de ne%rednica: era prea slaba ca sa-si impuna %ointa asupra trupului! Ei bine, nu era ntru totul nea2utorata! /si putea pacali trupul sa i se supuna! A ales cea mai mare dintre statui, care a%ea probabil trei metri naltime! Era turnata din bron) si nfatisa un barbat n miscare, tin"nd o sabie deasupra capului! A%ea destule colturi, ndoituri si protuberante pe care sa se catere! 3"inile ei erau tot pline de unsoare, dar a reusit sa a2un#a pe umerii statuii, tin"ndu-se de palarie cu o m"na si de sabie cu cealalta! S-a oprit un moment, pipaind sabia, si s-a #"ndit sa ncerce sa-si taie #"tul cu ea - n felul acesta ar fi ncetat sa respire, nu Dar era doar un simulacru de lama, deloc ascutita, si nu-si putea ase)a #"tul pe ea la un#.i drept! A re%enit la planul ei initial! A inspirat ad"nc de c"te%a ori, apoi si-a prins m"inile la ceafa si s-a rosto#olit nainte! 8rma sa cada n cap pe podea+ asa a%ea sa puna capat murdariei! Cu toate acestea, n momentul n care podeaua i-a aparut n fata oc.ilor, si-a pierdut controlul! A tipat+ a simtit cum m"inile i se desfac si se reped nainte, n ncercare de a-i amorti)a caderea! 4*rea t"r)iu4, si-a spus ea cu o satisfactie sumbra, apoi capul i s-a i)bit %iolent de podea si totul s-a ntunecat! -in#-,ao s-a tre)it cu o durere surda n brat nsotita de 2un#.iuri n cap, care o ful#erau la cea mai mica miscare, dar era %ie! C"nd a reusit sa desc.ida oc.ii a %a)ut ca ncaperea de%enise mai ntunecoasa! Sa se fi facut noapte C"t timp dormise oare 6u putea sa-si miste bratul st"n#, cel care-o durea! A %a)ut %"nataia ur"ta de la cot si s-a #"ndit ca probabil si rupsese bratul c"nd ca)use! A %a)ut de asemenea ca m"inile i ramasesera m"n2ite cu #rasime si si s-a simtit insuportabil de murdara: 2udecata )eilor fusese mpotri%a ei! /n fond, n-ar fi trebuit sa ncerce sasi puna capat )ilelor! Zeii nu i-ar fi n#aduit sa scape asa de usor de 2udecata lor! 4Ce pot sa fac 4 a ntrebat ea! 4Cum as putea sa fiu curata n fata %oastra, o, )ei 0i -in#,ao, strabuna mea de suflet, arata-mi cum sa ma fac %rednica de a primi 2udecata bl"nda a )eilor?4 I-a %enit n minte imediat c"ntecul de dra#oste al lui 0i -in#-,ao, 4Despartire4! Era unul din primele pe care tata i ceruse sa le memore)e, c"nd a%ea doar trei ani, cu putin nainte sa-i spuna ca mama urma sa moara! Acum era c"t se poate de potri%it, caci nu era ea despartita de buna%ointa )eilor 6u trebuia sa se mpace cu ei, astfel nc"t sa poata fi primita printre ade%aratii %orbitori-cu-)eii Cine%a mi-a trimis un ra%as de iubire cu sirurile de #"ste care se ntorc, si-n timp ce luna-mi inunda odaia dinspre apus, /n timp ce petalele dansea)a deasupra p"r"ului 2ucaus, iarasi ma #"ndesc la tine, la noi, care traim, despartiti, o tristete, o durere ce nu poate fi ndepartata! Si totusi, c"nd pri%irea-mi coboara, inima-mi ram"ne neclintita! 0una care inunda odaia dinspre apus i spunea ca de fapt un )eu, nu un iubit obisnuit, un barbat adica, era dorit cu nfocare n acest poem! 0i -in#-,ao raspunsese la ru#aciunea micutei &an -in#-,ao si-i trimisese acest poem, ca s-o n%ete cum sa-si lecuiasca durerea ce nu putea fi ndepartata: murdaria ei trupeasca! 4Ce este ra%asul de iubire 4 se ntreba -in#-,ao! Siruri de #"ste care se ntorc - dar nu e nici o #"sca n aceasta ncapere! Si petalele care dansea)a deasupra unui p"r"u 2ucaus - dar aici nu e1istau petale si nici %reun p"r"u! 4Si totusi, c"nd pri%irea-mi coboara, inima-mi ram"ne neclintita!4 A nteles ca aceasta era

c.eia, acesta era raspunsul! /ncet, cu #ri2a, -in#-,ao s-a rosto#olit pe burta! 0a un moment dat, c"nd a ncercat sa se spri2ine n m"na st"n#a, cotul i s-a ndoit si durerea e1traordinara aproape a facut-o sa-si piarda din nou cunostinta! /n cele din urma a n#enunc.eat, cu capul plecat, spri2inindu-se n m"na dreapta! *ri%ind n 2os! *oemul promitea ca asa inima a%ea sa-i fie neclintita! 6u se simtea deloc mai bine: era la fel de murdara, la fel de suferinda! *ri%ind n 2os, nu %edea dec"t sc"ndurile lustruite ale podelei, fibrele lemnului alcatuind linii serpuitoare ce porneau dintre #enunc.ii ei si se pierdeau la mar#inea camerei! Siruri! Siruri de fibre, siruri de #"ste! 6u erau oare fibrele asemenea unui p"r"u 2ucaus (rebuia sa urmareasca aceste linii, precum #"stele+ trebuia sa danse)e deasupra acestor p"r"ie 2ucause, ca o petala! Iata ce %oia sa-i spuna poemul: c"nd si %a cobor pri%irea, inima i %a fi neclintita! A ales o linie ntunecata, asemenea unei ape ce serpuieste prin padurea mai desc.isa la culoare din 2ur, si a stiut din primul moment ca acela era p"r"ul pe care trebuia sa-l urme)e! 6u a ndra)nit sa-l atin#a cu de#etul ei murdar si ne%rednic! (rebuia sa-l urme)e asa cum #"sca atin#e aerul, asa cum petala atin#e apa p"r"ului! 6u putea face asta dec"t cu oc.ii! Cu atentie, a nceput sa urmareasca fibra, n drum spre perete! De %reo doua ori s-a miscat at"t de repede nc"t a pierdut-o din %edere, uit"nd care dintre ele era+ dar cur"nd a #asit-o din nou, sau a cre)ut ca a #asit-o, si a mers mai departe spre perete! Era bine ce facea Erau )eii multumiti Aproape, dar nu tocmai - nu putea fi si#ura daca atunci c"nd pri%irea i-a alunecat de la fibra a re%enit la aceeasi! *etalele nu topaie de la un r"u la altul! (rebuia s-o urme)e pe cea cu%enita, pe toata lun#imea ei! A doua oara a nceput de la perete si s-a aplecat foarte mult, astfel nc"t atentia oc.ilor sa nu-i fie distrasa de miscarea propriei sale m"ini! Si-a croit drum cu ndra)neala, nen#aduindu-si nici macar sa clipeasca, c.iar atunci c"nd oc.ii o usturau! Stia ca o data ce ar fi pierdut fibra pe care o urmarea, trebuia sa se ntoarca si s-o ia de la capat! (otul trebuia dus la perfectiune, altfel puterea de purificare a #estului a%ea sa se piarda! A durat o %esnicie! A clipit totusi, dar nu la nt"mplare, nu accidental! C"nd oc.ii o usturau prea tare, se apleca p"na c"nd oc.iul st"n# a2un#ea e1act deasupra fibrei, apoi l nc.idea o clipa pe celalalt! Dupa ce-si usura oc.iul drept, l desc.idea si apoi l nc.idea pe cel st"n#! /n felul acesta a fost n stare sa a2un#a la 2umatatea ncaperii, acolo unde sc"ndura se termina, lipita fiind de o alta! 6u stia daca era suficient, daca era de a2uns sa atin#a capatul sc"ndurii, sau trebuia sa #aseasca o alta fibra pe care s-o urmareasca! A dat sa se ridice, pun"ndu-i la ncercare pe )ei, sa %ada daca erau multumiti! S-a ridicat pe 2umatate, dar n-a simtit nimic+ s-a ridicat n picioare si n-a simtit nici un fel de st"n2eneala! A.a? Erau deci satisfacuti, erau multumiti de ea! Acum nu mai simtea #rasimea de pe m"ini dec"t ca pe un strat subtire de ulei! 6u mai a%ea ne%oie sa se spele, caci #asise o alta cale sa se purifice, o alta cale prin care )eii sa o discipline)e! /ncet, s-a ntins pe spate, pe podea, )"mbind, pl"n#"nd ncetisor de bucurie! 4Acum am fost alaturata )eilor+ despartirea a luat sf"rsit! 3ama, sunt din nou cu tine, curata si %rednica! (i#rule Alb de la Apus, acum sunt ndea2uns de curata ca sa-ti atin# blana si sa nu las nici o urma de murdarie!4 Deodata au atins-o niste m"ini - erau m"inile tatei, care o ridica n picioare! *icaturi de apa au ca)ut pe fata ei, pe pielea #oala a trupului ei - lacrimile tatei! - (raiesti, a spus el! Dra#a mea %orbitoare-cu-)eii, fata mea, %iata mea, nu ai ncetat sa stralucesti! 3ai t"r)iu a%ea sa afle ca n timpul ncercarii fusese ne%oie ca tatal ei sa fie le#at si mpiedicat sa scoata %reun sunet, ndes"ndu-i-se un calus n #ura, ca atunci c"nd ea s-a suit pe statuie si a sc.itat #estul de a-si apasa #"tul pe taisul sabiei, &an 'ei-()u se aruncase nainte cu at"ta forta nc"t scaunul s-a rasturnat, iar el s-a lo%it cu fruntea de podea! Acest lucru a fost considerat ca un act de mare mila cereasca, fiindca n-a mai apucat sa %ada teribila ei cadere de pe statuie! A pl"ns pentru ea tot timpul c"t a )acut inconstienta! Iar apoi, c"nd s-a ridicat n #enunc.i si a nceput sa urmareasca fibrele lemnului din dusumea, el a fost cel care a nteles! - *ri%iti, a soptit el! Zeii i-au ncredintat o misiune! Zeii i %orbesc! Ceilalti au priceput mai #reu, pentru ca nu mai %a)usera pe cine%a care sa urmareasca fibrele! Ceea ce facea -in#-,ao nu era descris n Catalo#ul $ocilor Zeiesti! Asteptatul la usi, 6umararea multiplilor de cinci, 6umararea obiectelor, 7"c"irea pielii, $erificarea crimelor accidentale, 7uperea un#.iilor, :ulbucarea oc.ilor - toate acestea erau cunoscute ca penitente cerute de )ei, ritualuri de supunere care purificau sufletele %orbitorilor-cu-)eii, astfel nc"t nemuritorii sa le poata umple mintea cu ntelepciune! 6imeni nu %a)use %reodata 8rmarirea fibrelor de lemn! (otusi, &an 'ei-()u a %a)ut ce facea fata lui, a dat un nume ritualului si l-a

adau#at la Catalo#ul $ocilor! A%ea sa poarta %esnic numele ei: &an -in#-,ao, ea fiind prima careia )eii i poruncisera sa mplineasca acest rit! 'aptul acesta facea din ea o persoana deosebita! 0a fel si neobisnuita in#enio)itate cu care ncercase sa #aseasca modalitati de a-si curata m"inile si, mai t"r)iu, de a-si curma %iata! 3ulti ncercasera, fireste, sa-si stear#a m"inile de pereti si ma2oritatea ncercase sa-si foloseasca .ainele! Dar faptul ca-si frecase m"inile ca sa de)%olte caldura prin frictiune a fost considerat ca fiind ce%a neobisnuit si deosebit de inteli#ent! Daca lo%irea capului de pereti era ce%a banal, urcatul pe statuie si saritul de acolo erau ce%a foarte rar! Si nici unul dintre cei care o mai facusera nu a%usese taria sa-si tina m"inile la spate at"t de mult! /n templu nu se %orbea dec"t despre ea si cur"nd %estea s-a rasp"ndit n toate templele nc.inate Caii! :inenteles ca pentru &an 'ei-()u era o mare cinste ca fiica lui sa fie at"t de posedata de )ei! Iar po%estea nebuniei care aproape l cuprinsese c"nd fiica lui ncercase sa-si ia %iata s-a rasp"ndit tot at"t de repede si a miscat multe inimi! 4O fi el unul dintre cei mai mari %orbitori-cu)eii4, spunea lumea despre el, 4dar tine mai mult la fiica lui dec"t la propria-i %iata!4 Asta i-a facut sa-l iubeasca tot at"t de mult pe c"t l %enerau de2a! Atunci au nceput oamenii sa %orbeasca n soapta despre o posibila )eificare a lui &an 'ei()u! 4Este ndea2uns de maret si de puternic pentru ca )eii sa-i dea ascultare4, spuneau sustinatorii lui! 4Si, n aceleasi timp, e at"t de afectuos nc"t ntotdeauna i %a iubi pe oamenii Caii si %a ncerca sa le faca bine! 6u asa ar trebui sa fie )eul unei planete 4 :inenteles ca era imposibil sa decida acum: un om nu putea fi ales drept )eu al unui sat, cu at"t mai putin al unei planete, p"na c"nd nu murea! Cum sa-ti dai seama ce fel de )eu %a fi p"na c"nd nu-i cunosti ntrea#a %iata, de la nceput p"na la sf"rsit Aceste soapte au a2uns de multe ori la urec.ile lui -in#-,ao n timp ce crestea tot mai mare, iar constiinta faptului ca era posibil ca tatal ei sa fie ales )eu al planetei Calea a de%enit unul din farurile calau)itoare ale %ietii sale! Dar la %remea aceea, si pentru totdeauna n sufletul ei, si amintea ca m"inile lui fusesera acelea care i purtasera trupul acoperit de rani p"na la patul %indecarii, ca oc.ii lui fusesera aceia care %arsasera lacrimi calde pe pielea ei rece, ca a lui fusese %ocea care-i soptise n tonalitatile minunate, pline de pasiune ale limbii stra%ec.i: - Iubita ea, dra#a mea 3a#nific de Stralucita, niciodata sa nu-mi lipsesti %iata de lumina ta! Orice s-ar nt"mpla, sa nu-ti mai faci niciodata rau, caci am sa mor cu si#uranta! F ,ane

- 'OA7(E 380(I DI6(7E SE3E6II (AI de%in crestini si cred n )eul pe care acesti oameni l-au adus cu ei! - $oi nu credeti n Dumne)eu - 6u s-a pus niciodata problema! 6oi ne-am amintit ntotdeauna cum am nceput! - $oi ati e%oluat! 6oi am fost creati! - 8n %irus! - De catre un %irus pe care Dumne)eu l-a creat n scopul de a ne crea! G Asadar, si tu esti un credincios! - /ntele# credinta! - 6u, tu doresti credinta! - O doresc ndea2uns ca sa actione) ca si cum as crede! *oate ca aceasta e credinta! - Sau nebunia deliberata!

*"na la urma, pe na%a lui 3iro n-au %enit doar $alentine si ,a5t! 'ara sa fie poftita, *li5t a sosit si ea, instal"ndu-se ntr-o camaruta 2alnica, n care nici macar nu te puteai ntinde n %oie! Ea era anomalia acestei calatorii: nici membru al familiei, nici al ec.ipa2ului, ci un prieten! *li5t fusese una din ele%ele lui Ender c"nd acesta %enise pe (rond.eim ca %orbitor n numele mortilor! Ea si daduse seama, pe cai independente, ca AndreA =i##in era $orbitorul n numele 3ortilor si ca totodata era Ender =i##in! De ce aceasta t"nara inteli#enta facuse o asemenea fi1atie pentru Ender =i##in, $alentine nu putea ntele#e cu ade%arat! C"teodata si spunea: 4*oate ca asa se nasc unele reli#ii! /ntemeietorii nu c.eama la ei discipolii+ acestia %in sin#uri si ram"n cu ncapat"nare n prea2ma lor!4 /n orice ca), *li5t ramasese cu $alentine si cu familia ei n anii care trecusera de c"nd Ender parasise planeta (rond.eim, n#ri2indu-i copiii si a2ut"nd-o pe $al n munca ei de cercetare, astept"nd mereu )iua n care familia a%ea sa plece pentru a se alatura lui Ender - o )i despre care doar *li5t stiuse ca are sa %ina! Asa ca, n ultima 2umatate a %oia2ului spre 0usitania, patru au fost cei ce au calatorit n

na%a lui 3iro: $alentine, 3iro, ,a5t si *li5t! Sau cel putin asa a cre)ut la nceput $alentine! Abia n a treia )i de la stabilirea contactului a aflat despre al cincilea calator, care fusese cu ei tot timpul! /n )iua aceea, ca-ntotdeauna, cei patru erau adunati n cabina de comanda! /n alta parte nici n-ar fi a%ut unde sa se duca! Era o na%a de transport, si n afara de cabina de comanda si de spatiile pentru odi.na nu mai e1ista dec"t o sala de mese minuscula si o toaleta! 7estul spatiului disponibil fusese proiectat pentru transportul marfurilor, nu al oamenilor, fiind absolut e1clusa ideea unui c"t de mic confort! *e $alentine nu o descura2a totusi imposibilitatea i)olarii! Aproape renuntase la eseurile ei sub%ersi%e! Simtea ca era mai important sa a2un#a sa-l cunoasca pe 3iro si, prin el, 0usitania: oamenii de acolo, peBueninos si mai ales familia lui 3iro, caci Ender se casatorise cu 6o%in.a! $alentine reusise binenteles sa adune multe din informatiile de acest #en, caci n-ar fi reusit sa fie un istoric si un bio#raf at"t de bun daca n-ar fi n%atat cum sa e1trapole)e c"t mai mult din fr"nturi de fapte concrete! *entru ea, ade%arata mi)a s-a do%edit a fi 3iro nsusi! Era plin de amaraciune, suparat, frustrat si ncarcat de sila fata de trupul lui infirm, dar toate acestea erau de nteles - accidentul lui se petrecuse cu numai c"te%a luni n urma si abia ncerca sa se redefineasca! $alentine nu-si facea #ri2i n pri%inta %iitorului sau+ ntelesese ca 3iro era o fiinta foarte puternica, tipul de om care nu se lasa dobor"t cu usurinta! A%ea sa se adapte)e si sa recupere)e! Cel mai mult o interesa mintea lui! Era ca si cum ntemnitarea trupului i eliberase pe deplin #"ndurile! Imediat dupa accident, parali)ia fusese aproape totala! 6u a%usese altce%a de facut dec"t sa )aca ntr-un loc si sa #"ndeasca! Desi#ur, o mare parte a timpului si-o petrecuse medit"nd cu amaraciune la pierderile suferite, la #reselile lui, la %iitorul pe care nu-l mai a%ea! Dar se #"ndise nenumarate ceasuri si la problemele la care oamenii ocupati aproape ca nu se #"ndesc niciodata! /n cea de-a treia )i petrecuta mpreuna, tocmai aceste #"nduri ncerca $alentine sa le scoata de la el! - Cei mai multi nu se #"ndesc la asta, n orice ca), nu serios, iar tu te-ai #"ndit, spuse $alentine! - 6umai pentru ca m-am #"ndit nu nseamna ca si stiu ce%a, raspunse 3iro! Se obisnuise ntr-ade%ar cu %ocea lui, desi uneori %orbea nnebunitor de ncet! 8neori era ne%oie de un ade%arat efort de %ointa pentru a mpiedica manifestarea %reunui semn de neatentie! - 6atura uni%ersalului, spuse ,a5t! - I)%oarele %ietii, completa $alentine! Ai spus ca te-ai #"ndit la ce nseamna sa fii %iu, si as %rea sa stiu la ce te-ai #"ndit! - Cum functionea)a uni%ersul si de ce ne aflam cu totii n el! 3iro r"se! E o c.estie destul de trasnita! - Odata am ramas prins ntr-o banc.i)a, timp de doua saptam"ni, ntr-o na%a de pescuit, pe %iscol, fara nici o sursa de caldura, spuse ,a5t! 3a ndoiesc ca ai putea scoate la i%eala ce%a care sa mi se para trasnit! $alentine )"mbi! ,a5t nu era un intelectual, iar filo)ofia lui se mar#inea n #eneral la cum sa-si tina ec.ipa2ul unit si cum sa prinda c"t mai mult peste! Dar stia ca $alentine %oia sa-l scoata pe 3iro din carapace, asadar l a2uta pe t"nar sa se simta n lar#ul sau, l a2uta sa priceapa ca %a fi luat n serios! Era important ca ,a5t sa fie cel care facea asta, caci $alentine ba#ase de seama, ca si ,a5t, de altfel, cu ce oc.i se uita la el 3iro! ,a5t era poate batr"n, dar bratele, picioarele si spinarea i ramasesera cele ale unui pescar si fiecare miscare i scotea n e%identa supletea trupului! 3iro c.iar comentase o data, pie)is, pe un ton admirati%: 4Ai constitutia unui t"nar de doua)eci de ani!4 $alentine au)ise si corolarul ironic care trebuie ca se afla n mintea lui 3iro: 4/n %reme ce eu, care sunt t"nar, am trupul unui mos artritic de noua)eci de ani!4 Deci ,a5t nsemna ce%a pentru 3iro, el repre)enta %iitorul pe care 3iro nu-l mai a%ea! Admiratie si resentiment+ ar fi fost #reu pentru 3iro sa %orbeasca desc.is n fata lui ,a5t daca acesta nu ar fi a%ut #ri2a ca baiatul sa nu simta din partea lui dec"t respect si interes! *li5t, fireste, statea la locul ei, tacuta, retrasa, efecti% in%i)ibila! - /n re#ula, spuse 3iro! Speculatii despre natura realitatii si a sufletului! - (eolo#ie sau metafi)ica ntreba $alentine! - 3etafi)ica, mai ales! Si fi)ica! 6ici una din ele nu e specialitatea mea! 6u asta e #enul de po%este pentru care ai declarat ca ai ne%oie de mine! - 6u pot sa stiu ntotdeauna cu e1actitate ce-mi trebuie! - :ine, spuse 3iro! Inspira de doua ori, de parc-ar fi ncercat sa se .otarasca de unde sanceapa! *robabil stiti c"te ce%a despre le#aturile filotice! - Ceea ce stie toata lumea, raspunse $alentine! Stiu ca n ultimii doua mii cinci sute de ani

nu au dus nicaieri pentru ca nu se pot face e1perimente cu filotele! Era o mai %ec.e descoperire, de pe %remea c"nd sa%antii se mai c.inuiau sa tina pasul cu te.nolo#ia! Adolescentii care studiau fi)ica n%atau pe dinafara c"te%a e1plicatii ntelepte: 4'ilotele sunt carami)ile constituente fundamentale ale ntre#ii materii si ener#ii! 'ilotele nu au nici masa, nici inertie! 'ilotele sunt caracteri)ate doar de po)itie, durata si cone1iune!4 Si toata lumea stia ca tocmai cone1iunile filotice - mperec.erea ra)elor filotice - erau suportul functionarii ansiblurilor, asi#ur"nd comunicarea instantanee ntre planete si astrona%e separate de multi anilumina! Dar nimeni nu stia de ce functiona sistemul acesta si, deoarece filotele nu puteau fi 4manipulate4, era aproape imposibil sa se e1perimente)e cu ele! 6u puteau fi dec"t obser%ate, si atunci numai prin intermediul cone1iunilor lor! - 'ilotica, )ise ,a5t! Ansiblu - 8n produs secundar, spuse 3iro! - Ce-are a face asta cu sufletul ntreba $alentine! 3iro se pre#ati sa raspunda, dar era tot mai frustrat, aparent datorita #"ndului ca %a trebui sa rosteasca un discurs lun# cu a2utorul #urii lui lenese si ndaratnice! 3a1ilarul lui ncerca sa se descleste)e, bu)ele i se miscara, apoi spuse cu #las tare: - 6u pot s-o fac! - O sa te-ascultam, l ncura2a $alentine! /i ntelesese mpotri%irea la ncercarea de a-si prelun#i discursul, date fiind limitarile sale de %orbire, dar mai stia totodata ca oricum %a trebui s-o faca! - 6u, )ise 3iro! $alentine ar mai fi ncercat si alte metode de con%in#ere, dar obser%a ca bu)ele lui continuau sa se miste, desi nu se au)ea nici un sunet! 3urmura ce%a :lestema 6u!!! pricepu ca nu era deloc %orba de asa ce%a! 6u-si dadu seama din prima clipa de ce fusese asa de si#ura! *oate pentru ca-l %a)use pe Ender fac"nd acelasi lucru, misc"ndu-si bu)ele si ma1ilarul c"nd transmitea comen)i sub%ocali)ate terminalului de computer ncastrat n rubinul pe care-l purta la urec.e! :inenteles: 3iro a%ea acelasi racord de computer ca si Ender, deci comunica cu computerul n acelasi mod! Imediat de%eni limpede ce comanda i daduse 3iro rubinului sau! :inenteles, era conectat la computerul na%ei, caci imediat unul dintre ecranele de afisa2 si sterse continutul pentru a pre)enta apoi fata lui 3iro! 6umai ca acolo nu se obser%a nimic din lipsa de ener#ie care-i mutila c.ipul n realitate! $alentine pricepu: era fata lui 3iro cel din trecut! C"nd ima#inea din computer %orbi, sunetul pro%enit de la difu)oare nu putea fi dec"t %ocea lui 3iro asa cum fusese nainte! 0impede! *lina de forta! Inteli#enta! 7apida! - Stiti ca atunci c"nd filotele se combina pentru a alcatui o structura durabila - un me)on, un atom, o molecula, un or#anism, o planeta - ele se mperec.ea)a! - Ce-i asta ntreba ,a5t pe un ton imperati%! /nca nu ntelesese de ce computerul preluase discursul! Ima#inea computeri)ata a lui 3iro ncremeni pe ecran si ramase tacuta! 3iro nsusi raspunse: - 3-am 2ucat cu c.estia asta, e1plica el! /i spun di%erse lucruri, ea le memorea)a si %orbeste n locul meu! $alentine ncerca sa si-l ima#ine)e pe 3iro e1periment"nd p"na c"nd pro#ramul de computer reusise sa redea cu preci)ie c.ipul si %ocea lui! C"t de nsufletitor trebuie sa fi fost sa se recree)e pe sine asa cum ar fi trebuit sa fie? Si n acelasi timp c"t de c.inuitor, sa %ada ce ar fi putut sa fie si sa stie ca niciodata nu %a mai putea fi asa n realitate! - Ce idee desteapta, )ise $alentine! 8n fel de prote)a pentru personalitate! 3iro r"se, un sin#ur 4&a?4 - Spune mai departe, l in%ita $alentine! 'ie ca %orbesti c.iar tu, fie %orbeste computerul pentru tine, noi o se te ascultam! Ima#inea re%eni la %iata si rosti cu %ocea puternica si ima#inara a lui 3iro: - 'ilotele sunt cel mai mici carami)i constituente ale materiei si ener#iei! Ele nu au masa sau dimensiuni! 'iecare filota se conectea)a la restul uni%ersului de-a lun#ul unei sin#ure ra)e, o linie unidimensionala care o lea#a de toate celelalte filote din cea mai mica structura superioara: me)onul! (oate firele pro%enind de la filotele care alcatuiesc acea structura sunt n#emanate ntrun fir filotic unic, acesta le#"nd me)onul de urmatoarea structura ca marime - un neutron, de e1emplu! 'irele dintr-un neutron se n#emanea)a ntr-un snur care-l conectea)a cu toate celelalte particule ale atomului, iar snururile atomului se mpletesc n fr"n#.ia moleculei! Acest proces nu are nimic de a face cu fortele nucleare sau cu #ra%itatia, si nimic comun cu le#aturile c.imice!

Din c"te stim, cone1iunile filotice nu fac nimic! *ur si simplu e1ista! - Dar ra)ele indi%iduale sunt tot timpul acolo, pre)ente n firele mperec.eate, spuse $alentine! - Da, fiecare ra)a e1ista %esnic, raspunse ecranul! 'aptul ca masina electronica fusese n stare sa reactione)e imediat la cele spuse de $alentine o surprinse - si pe ea, dar si pe ,a5t, 2udec"nd dupa felul cum facuse oc.ii mari! 6u era doar o conferinta pre#atita dinainte! Oricum trebuia sa fie un pro#ram sofisticat, daca era n stare sa simule)e at"t de bine c.ipul si %ocea lui 3iro+ dar sa-l faci sa reactione)e ca si cum ar fi simulat personalitatea lui 3iro!!! Sau 3iro i suflase aceasta replica pro#ramului Sub%ocali)ase oare raspunsul $alentine nu stia, caci urmarise numai ecranul! &otar ca n continuare sa nu se mai uite la monitor, n sc.imb sa-l urmareasca pe 3iro cel real! - 6u stim daca ra)a e infinita, spuse $alentine! 6u stim dec"t ca nu am descoperit unde se termina ra)a! - Se mperec.ea)a p"na alcatuiesc o planeta si mpletitura filotica a2un#e la steaua acesteia, iar fiecare stea si ntinde mpletitura spre centrul #ala1iei!!! - Si unde se duce mpletitura #alactica ntreba ,a5t! Era o ntrebare %ec.e+ ele%ii o puneau atunci c"nd ncepeau sa studie)e filotica n cursul superior al scolii, la fel ca si %ec.ea speculatie potri%it careia #ala1iile erau de fapt neutroni sau me)oni n interiorul unui uni%ers cu mult mai %ast, sau antica ntrebare: 4Daca uni%ersul nu e infinit, ce se afla dincolo de mar#inea sa 4 - Da, da, spuse 3iro! Acum nsa %orbi cu propria-i #ura! Dar nu acolo %reau sa a2un#! As %rea sa %orbesc despre %iata! $ocea computeri)ata - %ocea t"narului inteli#ent - prelua controlul: - /mpletiturile filotice din materii precum piatra sau nisipul se conectea)a direct de la fiecare molecula la centrul planetei, dar c"nd o molecula este ncorporata ntr-un or#anism %iu, ra)a acesteia se comuta, n loc sa a2un#a la planeta, se mperec.ea)a cu firele celulelor indi%iduale, iar acestea sunt mpletite laolalta n asa fel nc"t fiecare or#anism trimite o sin#ura fibra de cone1iuni filotice care se mpleteste cu fr"n#.ia filotica centrala a planetei! - Ceea ce demonstrea)a ca %ietile indi%iduale au o oarecare semnificatie la ni%elul fi)icii, spuse $alentine! DScrisese c"nd%a un eseu despre acest subiect, ncerc"nd sa destrame ce%a din misticismul cladit n 2urul filoticii, folosindu-l totodata pentru a su#era un punct de %edere despre formarea comunitatii!E Dar de aici nu re)ulta nici o consecinta practica, 3iro! 6imic cu care sa poti face ce%a! /mperec.erea filotica a or#anismelor %ii pur si simplu e1ista! 'iecare filota este conectata la ce%a, si mai departe la altce%a, si la altce%a - celulele si or#anismele %ii nu sunt dec"t doua dintre ni%elurile la care se pot reali)a acele cone1iuni! - Da, spuse 3iro! Ce traieste, se mperec.ea)a! $alentine ridica din umeri si ncu%iinta din cap! *robabil ca nu se putea demonstra, dar daca 3iro %oia s-o ntrebuinte)e ca pe o premi)a a speculatiilor sale, nici o problema! $arianta computeri)ata a lui 3iro prelua din nou fr"iele de)baterii! - 0ucrul la care am reflectat a fost trainicia mperec.erii! C"nd o structura comple1a e distrusa - de pilda atunci c"nd o molecula se separa n partile ei componente - %ec.ea mperec.ere filotica mai re)ista un timp! 'ra#mentele care nu mai sunt fi)ic le#ate ram"n pentru o %reme conectate filotic! Cu c"t este mai mica particula, cu at"t mai mult durea)a cone1iunea dupa destramarea structurii ori#inale, si cu at"t mai ncet se %or mperec.ea noile particule! ,a5t se ncrunta! - Eu credeam ca pe masura ce lucrurile de%in mai mici, se-nt"mpla mai repede ce trebuie sa se-nt"mple cu ele! - /ntr-ade%ar, contra)ice bunul simt, aproba $alentine! - Dupa o fisiune nucleara sunt necesare c"te%a ore p"na c"nd ra)ele filotice se separa la loc, spuse 3iro cel din computer! Daca se desface o particula mai mica dec"t un atom, cone1iunile filotice dintre fra#mente durea)a mult mai mult dec"t at"t! - Asa functionea)a un ansiblu, spuse 3iro! $alentine l pri%i cu atentie! De ce %orbea uneori cu propria-i %oce, alteori prin intermediul computerului Era sau nu pro#ramul sub controlul lui - *rincipiul ansiblului e simplu: daca tii un me)on suspendat ntr-un c"mp ma#netic puternic, spuse 3iro-computerul, l desfaci si ndeparte)i cele doua fra#mente c"t de mult %rei, mperec.erea filotica %a continua sa le conecte)e, iar le#atura e instantanee! Daca unul dintre fra#mente se roteste sau %ibrea)a, ra)a dintre ele se roteste si %ibrea)a, iar miscarea este detectabila la celalalt capat, n e1act acelasi moment! 6u e ne%oie de absolut nici un inter%al de timp pentru ca miscarea sa fie transmisa pe ntrea#a lun#ime a ra)ei, c.iar daca cele doua

fra#mente au fost departate la distante de ani-lumina! 6imeni nu stie de ce functionea)a, dar ne bucuram ca asa se nt"mpla! 'ara ansiblu, n-ar mai e1ista nici o posibilitate de comunicare semnificati%a ntre planetele umane! - 0a naiba, nici acum nu e1ista o comunicare semnificati%a, spuse ,a5t! Si de n-ar fi fost aceste ansibluri, n-ar mai fi e1istat o flota de ra)boi care sa se ndrepte spre 0usitania n acest moment! $alentine nsa nu-l asculta pe ,a5t! /l urmarea pe 3iro! De data aceasta, $alentine l-a %a)ut c"nd si-a miscat usor bu)ele si ma1ilarul, n tacere! :inenteles, dupa aceasta sub%ocali)a ima#inea computeri)ata a lui 3iro %orbi din nou! /ntr-ade%ar, el dadea comen)ile! 'usese absurd din partea ei sa-si nc.ipuie altce%a: cine altul ar putea sa controle)e computerul - E o ierar.ie, spuse ima#inea! Cu c"t e mai comple1a structura, cu at"t mai rapida este reactia la sc.imbare! Altfel spus, cu c"t ar fi mai mica o particula, cu at"t mai proasta ar fi ea, n asa fel nc"t receptionea)a mai #reu faptul ca acum face parte dintr-o structura diferita! - Antropomorfi)e)i, )ise $alentine! - *oate ca da, spuse 3iro! Dar poate ca nu! - 'iintele umane sunt or#anisme obisnuite, continua ima#inea, dar mpletiturile filotice umane le depasesc cu mult pe cele ale oricarei alte forme de %iata! - $orbesti despre po%estea cu ;an#ele, de-acum o mie de ani, spuse $alentine! 6imeni n-a fost n stare sa obtina niste re)ultate coerente din acele e1perimente! Cercetatorii - .indusi de%otati cu totii - sustineau ca mpletiturile filotice umane, spre deosebire de cele ale altor or#anisme, nu a2un#eau ntotdeauna direct n inima planetei pentru a se n#emana cu toate celelalte forme ale %ietii si materiei! 3ai de#raba, sustineau ei, ra)ele filotice ale fiintelor omenesti se mpletesc cu cele ale altor fiinte omenesti, adesea cu ra)ele membrilor familiei, dar uneori acest fenomen se producea ntre profesori si ele%i, iar alteori ntre colaboratori apropiati - inclusi% cercetatorii nsisi! ;an#eenii au conc.is ca aceasta distinctie ntre oameni si celelalte forme de %iata animala si %e#etala do%edea ca sufletele anumitor oameni erau literalmente ridicate pe un plan superior, aproape de perfectiune! Ei credeau ca *erfectionistii de%eneau laolalta un ntre#, asa cum ntrea#a %iata de%enea un tot cu planeta! - 3istic %orbind, toate astea sunt foarte atra#atoare, dar nimeni n afara de .indusi nu le mai ia n serios! - Eu da, spuse 3iro! - 'iecaruia ce-i al lui, )ise ,a5t! - 6u ca reli#ie, e1plica 3iro! Ca stiinta! - $rei sa spui metafi)ica, nu ntreba $alentine! 7aspunse ima#inea de pe ecran a lui 3iro: - Cone1iunile filotice se modifica cel mai repede dintre toate si #an#eenii au reusit sa do%edeasca faptul ca ele reactionea)a la %ointa umana! Daca nutresti sentimente puternice fata de familia ta, atunci ra)ele %oastre filotice se %or mpleti si %eti de%eni un ntre#, e1act asa cum diferitii atomi dintr-o molecula constituie un ntre#! Era o idee atra#atoare - asa cre)use c"nd o au)ise prima oara, probabil cu doua mii de ani n urma, c"nd Ender %orbea n numele unui re%olutionar ucis pe 3indanao! Ea si Ender facusera atunci speculatii, pe seama ntrebarii daca testele #an#eene ar demonstra ca erau 4mpletiti4 ca frate si sora! Se ntrebasera daca e1istase o asemenea cone1iune ntre ei n copilarie si daca aceasta se pastrase atunci c"nd Ender fusese dus la Scoala de 0upta, fapt care i tinuse despartiti %reme de sase ani! 0ui Ender i placuse foarte mult ideea, asa cum i placuse si lui $alentine, dar dupa acea con%ersatie subiectul nu a mai fost abordat niciodata! 6otiunea de cone1iuni filotice ntre oameni ramasese fi1ata n memoria ei la cate#oria 4idei dra#ute4! - E placut sa te #"ndesti ca metafora unitatii umane ar putea a%ea un analo# fi)ic, )ise $alentine! - Asculta? spuse 3iro! Era clar ca nu dorea ca ea sa abandone)e ideea aplic"ndu-i etic.eta 4placuta4! Ima#inea %orbi din nou n locul lui: - Daca #an#eenii au dreptate, nseamna ca atunci c"nd o fiinta omeneasca .otaraste sa se uneasca cu alta, c"nd face un le#am"nt fata de comunitate, nu are loc doar un fenomen social! Este n acelasi timp si un e%eniment fi)ic! 'ilota, cea mai mica particula fi)ica ima#inabila - n n care putem caracteri)a drept fi)ic ce%a lipsit de masa si de inertie - , reactionea)a la un act de %ointa! - (ocmai de aceea e foarte #reu sa iei n serios e1perimentele #an#eene! - E1perimentele #an#eene au fost corecte si efectuate cu #ri2a! - Dar nimeni altcine%a nu a mai obtinut aceleasi re)ultate! - *entru ca nimeni altcine%a nu i-a luat %reodata n serios pentru a efectua acelasi

e1perimente! (e surprinde lucrul asta - Da, )ise $alentine! Dar apoi si aminti c"t de ridiculi)ata fusese ideea n publicatiile stiintifice, n %reme ce e1tremistii au mbratisat-o imediat si au ncorporat-o n )eci de reli#ii intolerante! /ntr-o asemenea situatie, cum ar fi putut sa spere %reun sa%ant sa obtina fonduri pentru un astfel de proiect Cum sa se mai astepte un sa%ant sa-si faca o cariera din e1perimentele #an#eene, daca ceilalti a%eau sa-l considere sustinatorul unei reli#ii metafi)ice 6u, cred ca nu ma surprinde, spuse ea! Ima#inea lui 3iro ncu%iinta din cap! - Daca ra)ele filotice se n#emanea)a ca o reactie la %ointa umana, de ce n-am putea sa presupunem ca toate le#aturile filotice sunt %oliti%e (oate particulele, toata materia si ener#ia, de ce nu s-ar putea ca toate fenomenele obser%abile din uni%ers sa constituie comportamentul %oliti% al unor indi%i)i - Ei, acum am trecut de #ranitele .induismului #an#ean, r"se $alentine! Cum sa iau n serios asa ce%a (u %orbesti aici despre animism, cea mai primiti%a forma de reli#ie! (otul este nsufletit! Si pietrele, si oceanele, si!!! - 6u, spuse 3iro! $iata e %iata! - $iata e %iata, )ise pro#ramul de computer! $iata apare atunci c"nd o sin#ura filota are taria de %ointa sa uneasca particulele unei sin#ure celule, sa le mpleteasca ra)ele ntr-una sin#ura! O filota mai puternica poate reuni mai multe celule ntr-un or#anism unic! Cele mai puternice dintre toate sunt filotele or#anismelor inteli#ente! 6oi putem sa ne reparti)am cone1iunile filotice cum dorim! :a)a filotica a %ietii inteli#ente este c.iar mai limpede n celelalte specii inteli#ente cunoscute! C"nd un peBuenino moare si trece n cea de-a treia %iata, tocmai filota sa puternic diri2ata de %ointa este cea care-i pastrea)a identitatea si i-o transfera din cada%rul de mamifer n copacul %iu! - 7encarnare, spuse ,a5t! 'ilotele repre)inta sufletul! - /n orice ca), asa se-nt"mpla cu purcelusii, adau#a 3iro! - Si cu 3atca e la fel, continua ima#inea lui 3iro! 3oti%ul pentru care am descoperit cone1iunile filotice a fost faptul ca am obser%at cum #"ndacii comunica ntre ei cu %ite)e .iperluminice - asa ne-am con%ins ca era posibil! ;"ndacii indi%iduali sunt cu totii parti ale 3atcii+ sunt ca m"inile si picioarele ei, iar ea este mintea lor, un or#anism urias cu mii sau milioane de trupuri! Sin#ura cone1iune dintre ei este mpletirea ra)elor lor filotice! Era o ima#ine a uni%ersului la care $alentine nu se mai #"ndise p"na atunci! 'ireste, ca istoric si bio#raf, ea si ima#ina de obicei lumea n termeni de natiuni si societati+ desi nu era i#noranta ntr-ale fi)icii, nici nu a%ea o pre#atire temeinica! *oate ca un fi)ician si-ar fi dat seama din prima clipa de ce era absurda ntrea#a idee! Dar, pe de alta parte, probabil ca un fi)ician ar fi fost at"t de ncorsetat n unanimitatea de opinie a comunitatii sale stiintifice nc"t cu #reu ar fi putut sa accepte o idee care ar fi transformat ntelesul a tot ceea ce cunostea el! C.iar daca era ade%arata! Iar ei i placea ndea2uns ideea pentru a dori sa fie ade%arata! Oare era posibil ca ntre miile de miliarde de ndra#ostiti care-si soptisera 4suntem o sin#ura fiinta4 sa fie si unii pentru care 2uram"ntul fusese ade%arat Si nu era minunat sa te #"ndesti ca pentru miliarde de familii care se unisera at"t de puternic nc"t de%enisera si se simteau ca un suflet unic, acesta era ade%arul la ni%elul cel mai fundamental al realitatii Dar ,a5t nu era tot at"t de sub2u#at de idee: - Eu credeam ca nu trebuie sa %orbim despre e1istenta 3atcii! Credeam ca e secretul lui Ender! - 6u-i nici o problema, spuse $alentine! (oata lumea din aceasta ncapere stie! ,a5t o pri%i nelinistit! - Am cre)ut ca mer#em pe 0usitania sa luptam mpotri%a Con#resului Stelar! Ce le#atura are discutia asta cu lumea reala - *oate ca nici una, raspunse $alentine! *oate ca multe! O clipa, ,a5t si ascunse fata n m"ini, apoi se uita din nou la ea cu un )"mbet care nu prea era )"mbet! - 6u te-am au)it spun"nd ce%a at"t de transcendental de c"nd fratele tau a plecat de pe (rond.eim! 7eplica lui o duru, mai ales pentru ca fusese intentionata! Dupa at"tia ani, oare ,a5t mai era #elos pe le#atura ei cu Ender 3ai era si acum iritat de faptul ca ei i pasa de lucruri care pentru el nu nsemnau nimic - C"nd el a plecat, eu am ramas, spuse $alentine! De fapt, %oia sa spuna: 4Am trecut cu bine sin#urul test important cu ade%arat! De ce tendoiesti de mine acum 4

,a5t parea st"n2enit! Aceasta era una din partile lui cele mai bune: c"nd si dadea seama ca nu a%ea dreptate, ceda imediat! - Iar c"nd tu ai plecat, spuse el, eu am %enit cu tine! Ceea ce ea interpreta drept: 4Sunt cu tine, )au ca nu mai sunt #elos pe Ender si-mi pare rau ca te-am 2i#nit!4 3ai t"r)iu, ntre patru oc.i, a%eau sa-si spuna din nou aceleasi cu%inte, e1plicit! 6u a%eau %oie sa duca pe 0usitania suspiciunile sau #elo)ia lor! :inenteles, 3iro n-a sesi)at faptul ca ,a5t si $alentine si declarasera de2a armistitiu! 6u surprinsese dec"t ncordarea dintre ei si credea ca el o pricinuise! - /mi pare rau, spuse el! 6-am %rut sa!!! - 6u-i nimic, l linisti ,a5t! 3-am abatut de la linia obisnuita! - *ai, de fapt, nu e1ista %reo linie, #lumi $alentine, adres"ndu-i sotului ei un )"mbet! ,a5t i )"mbi si el! 3iro nu a%u ne%oie de mai mult ca sa se rela1e)e %i)ibil! - Continua, spuse $alentine! - 0uati-o ca pe ce%a dat, spuse ima#inea lui 3iro! $alentine nu se mai putu abtine si i)bucni ntr-un r"s )#omotos! /n parte, r"dea pentru ca aceasta po%este mistica #an#eeana despre filotele-ca-suflete era o premisa mult prea absurda pentru a fi n#.itita cu usurinta! /n acelasi timp r"dea pentru a ndeparta ncordarea dintre ea si ,a5t! - Scu)a-ma, spuse ea! Dar e un 4dat4 n#ro)itor de mare! Si daca asta-i doar preambulul, abia astept sa aud conclu)ia! /ntele#"nd acum moti%ul r"sului ei, 3iro )"mbi! - Am a%ut la dispo)itie mult timp pentru a reflecta, continua el! Iata sin#ura mea speculatie n ceea ce pri%este %iata: n uni%ers totul e determinat de comportament! Dar as mai %rea sa %a %orbesc despre ce%a si probabil sa %a pun o ntrebare! Se ntoarse spre ,a5t: E ce%a str"ns le#at de oprirea 'lotei 0usitania! ,a5t )"mbi si ncu%iinta din cap! - 3a bucur c"nd mi se mai arunca si mie c"te-un os! $alentine arbora )"mbetul ei cel mai fermecator! - Deci mai t"r)iu o sa fii bucuros c"nd am sa rup c"te%a oase! ,a5t sur"se din nou! - Continua, 3iro, )ise $alentine! /i raspunse ima#inea lui 3iro: - Daca ntrea#a realitate este determinata de comportamentul filotelor, atunci este e%ident ca ma2oritatea filotelor are doar at"ta inteli#enta sau putere c"t sa actione)e ca un me)on sau sa mentina unitatea unui neutron! 'oarte putine dintre ele au taria de %ointa de a fi %ii, de a #u%erna deci un or#anism! Si e1trem de putine sunt ndea2uns de puternice pentru a controla @ ba nu, pentru a fi - or#anisme inteli#ente! (otusi, cele mai comple1e si mai inteli#ente fiinte @ 3atca, de e1emplu - sunt, n esenta, doar niste filote, la fel ca toate celelalte! Ele si dob"ndesc identitatea si %iata din rolul specific l 2oaca, dar nu sunt dec"t filote! - *ropriul meu e#o - %ointa mea - nu sunt dec"t o particula subatomica ntreba $alentine! ,a5t ncu%iinta din cap, )"mbind: - 6ostima idee! Eu si pantoful meu suntem frati! 3iro )"mbi cu un aer trist! /n sc.imb, ima#inea sa de pe ecran raspunse: - Daca o stea si un atom de .idro#en sunt frati, atunci da, se poate spune ca e1ista o le#atura de rudenie ntre tine si filotele care alcatuiesc obiecte banale precum pantofii! $alentine obser%a ca 3iro nu sub%ocali)ase nimic nainte ca ima#inea sa sa raspunda! Cum de reusise pro#ramul care producea ima#inea lui 3iro sa faca analo#ia cu stelele si atomii de .idro#en, daca 3iro nu i-o su#erase dinainte $alentine nu mai au)ise niciodata ca %reun pro#ram de computer sa fie capabil sa sustina de capul lui o con%ersatie at"t de complicata! - *oate ca mai e1ista si alte le#aturi de rudenie n uni%ers despre care n-ati aflat nimic p"na acum, spuse ima#inea lui 3iro! *oate ca e1ista o forma de %iata pe care nca n-ati nt"lnit-o! $alentine, care-l urmarea pe 3iro, %a)u ca acesta parea n#ri2orat, ca si cum nu i-ar fi placut ceea ce facea n momentul acela ima#inea lui 3iro! - Despre ce fel de forma de %iata %orbesti ntreba ,a5t! - E1ista n uni%ers un fenomen fi)ic foarte obisnuit, care a ramas complet nee1plicat, desi toata lumea l considera de la sine nteles si nimeni nu a cercetat cu serio)itate de ce si cum se nt"mpla: faptul ca nici una dintre cone1iunile ansiblurilor nu s-a ntrerupt %reodata! - *rostii, )ise ,a5t! Anul trecut, unul dintre ansiblurile de pe (rond.eim n-a functionat timp de sase lui! 6u se-nt"mpla prea des, dar se-nt"mpla! /nca o data bu)ele lui 3iro nu sc.itara nici o miscare, si nca o data ima#inea raspunse

imediat! Era limpede ca n momentul acela nu mai detinea controlul asupra ei! - 6-am spus ca ansiblurile nu se defectea)a niciodata! Am spus ca le#aturile - mpletirea filotica dintre partile unui me)on separat n componentele sale - nu s-au destramat niciodata! 3asinaria se poate defecta, partea de softAare se poate denatura, dar niciodata nu s-a nt"mplat ca un fra#ment de me)on dintr-un ansiblu sa se modifice pentru a permite ra)ei sale filotice sa se mpleteasca cu un alt me)on local sau c.iar cu planeta apropiata! - C"mpul ma#netic contine fra#mentele suspendate, desi#ur, inter%eni ,a5t! - Componentele me)onilor de)inte#rati nu au o durata de %iata suficient de mare ca sa putem sti cum functionea)a n mod natural, spuse $alentine! - Cunosc toate replicile standard, raspunse ima#inea! 6u sunt dec"t niste prostii, #enul acela de raspunsuri pe care parintii le dau copiilor c"nd nu cunosc ade%arul si nu se deran2ea)a sa-l afle! Oamenii continua sa trate)e ansiblul ca pe ce%a ma#ic! (oata lumea e fericita ca el continua sa functione)e! Daca ar ncerca sa afle de ce, s-ar putea ca %ra2a sa se destrame si ansiblul ar nceta sa functione)e! - 6imeni nu are aceasta impresie, spuse $alentine! - :a toti o au, o contra)ise ima#inea! C.iar daca ar fi fost ne%oie de o suta de ani, de o mie sau de trei mii de ani, macar una dintre cone1iuni ar fi trebuit sa se rupa p"na acum! 8nul dintre fra#mentele acelea de me)on ar fi trebuit sa-si modifice ra)a filotica, dar n-au facut-o niciodata! - De ce ntreba 3iro! 0a nceput, $alentine banui ca 3iro pusese o ntrebare retorica! Dar nu - si el se uita la ima#ine ca toti ceilalti, cer"ndu-i sa-i spuna de ce! - Credeam ca pro#ramul transmite speculatiile tale, )ise $alentine! - Asta facea, spuse 3iro! Dar nu si acum! - Ce-ar fi daca ar e1ista o fiinta care traieste n mi2locul cone1iunilor filotice dintre ansibluri ntreba ima#inea! - Esti si#ura ca %rei sa faci asta ntreba 3iro, adres"ndu-se din nou ima#inii de pe ecran! Iar ima#inea se sc.imba, lu"nd c.ipul unei tinere femei, pe care $alentine n-o mai %a)use p"na atunci! - Ce-ar fi dac-ar e1ista o fiinta care traieste n reteaua ra)elor filotice ce conectea)a ansiblurile de pe toate planetele si toate astrona%ele din uni%ersul uman Daca fiinta aceasta ar fi compusa din cone1iuni filotice Daca #"ndurile ei s-ar naste n miscarile de rotatie si de %ibratie ale perec.ilor separate Ce-ar fi daca si-ar stoca amintirile n computerele de pe toate planetele si toate na%ele - Cine esti tu ntreba $alentine, %orbind direct ima#inii! - *oate ca eu sunt cea care mentine n %iata toate cone1iunile filotice, de la un ansiblu la altul! *oate ca sunt un nou or#anism, unul care nu mpleteste ra)ele laolalta, n sc.imb le mentine mpletite, nc"t sa nu se destrame niciodata! Iar daca acest lucru e ade%arat, daca %reodata cone1iunile s-ar destrama iar ansiblurile ar nceta sa functione)e - ar ram"ne tacute - , atunci eu as muri! - Cine esti tu ntreba din nou $alentine! - $alentine, as %rea sa ti-o pre)int pe ,ane, spuse 3iro! *rietena lui Ender si a mea! - ,ane! Asadar ,ane nu era numele codificat al %reunui #rup sub%ersi% din cadrul birocratiei Con#resului! ,ane era un pro#ram de computer, un element de softAare! 6u! Daca ceea ce tocmai su#erase ea era ade%arat, atunci ,ane trebuia sa fie mai mult dec"t un pro#ram! Era o fiinta care traia n reteaua ra)elor filotice, care-si pastra amintirile n computerele de pe toate planetele! Daca a%ea dreptate, atunci paien2enisul filotic - reteaua de ra)e filotice ntrepatrunse care conectau ansiblurile de pe toate planetele - constituia trupul, substanta ei! Iar le#aturile filotice continuau sa functione)e fara sa se ntrerupa %reodata pentru ca aceasta era %ointa ei! - Acum l ntreb pe marele Demostene, spuse ,ane, ce sunt eu: raman sau %arelse Sunt eu c"tusi de putin %ie Am ne%oie de raspunsul tau pentru ca, sunt si#ura, pot opri 'lota 0usitania! Dar nainte de a o face, trebuie sa stiu: este aceasta o cau)a pentru care merita sa te sacrifici Cu%intele lui ,ane a2unsera direct la inima lui 3iro! *utea ntr-ade%ar sa opreasca flota @ accepta imediat acest ade%ar! Con#resul instalase dispo)iti%ul D!3! pe c"te%a na%e ale flotei, dar p"na acum nu transmisese ordinul de folosire a acestuia! Ordinul nu putea fi transmis fara ca ,ane sa-l afle n prealabil si, deoarece controla n ntre#ime comunicatiile prin intermediul ansiblurilor, putea intercepta ordinul nainte ca acesta sa fie transmis! *roblema era ca astfel Con#resul si-ar fi dat seama de e1istenta ei, sau cel putin ca ce%a nu era n re#ula! Daca flota nu confirma primirea ordinului, acesta ar fi fost transmis pur si simplu iarasi si iarasi! Cu c"t se repeta blocarea mesa2elor, cu at"t mai limpede de%enea pentru Con#res

ca e1ista cine%a care detinea un control incredibil asupra computerelor ce diri2au ansiblurile! ,ane ar fi e%itat aceasta situatie transmit"nd un mesa2 de confirmare contrafacut, dar atunci ar fi fost obli#ata sa monitori)e)e toate comunicatiile dintre na%ele flotei, dintre na%e si statiile amplasate pe planete, pentru a mentine ilu)ia ca flota stie ce%a despre ordinul de atac! /n pofida capacitatilor enorme ale lui ,ane, nu dupa mult timp c.iar si ea ar fi fost coplesita+ putea sa acorde un anumit ni%el de atentie c"tor%a sute, c.iar mii de probleme diferite deodata, dar 3iro ntelese repede ca era imposibil ca ea sa controle)e toate monitori)arile, c.iar daca nu facea nimic altce%a! /ntr-un fel sau altul, secretul a%ea sa fie dat n %ilea#! Si, pe masura ce ,ane si e1plica planul, 3iro ntele#ea ca ea a%ea dreptate - cea mai buna %arianta, cu sansele cele mai mici de ai de)%alui e1istenta, era ca pur si simplu sa ntrerupa toate comunicatiile pe ba)a de ansiblu dintre flota si statiile amplasate pe planete, si pe cele dintre na%ele flotei! I)ol"nd na%ele, fiecare ec.ipa2 s-ar fi ntrebat ce se nt"mplase si nu ar fi a%ut alta posibilitate de ale#ere dec"t fie sa anule)e misiunea, fie sa sa se supuna mai departe ordinelor initiale! Deci ori se %or ntoarce din drum, ori %or a2un#e pe 0usitania fara autori)atia de a folosi 3icul Doctor! Cu toate acestea, Con#resul ar afla ntre timp ca se nt"mplase ce%a! Era posibil, tin"nd cont de ineficienta birocratica a Con#resului, ca nimeni sa nu priceapa ce anume se nt"mplase! Dar, n cele din urma, cine%a si %a da seama ca nu e1ista o e1plicatie naturala sau omeneasca pentru cele nt"mplate! Cine%a si %a da seama ca ,ane - sau ce%a asemenea ei - e1ista si ca ntreruperea comunicatiilor prin ansiblu a%ea s-o distru#a! De ndata ce se %a afla acest lucru, ea %a muri cu si#uranta! - *oate ca nu, insista 3iro! *oate e1ista o cale de a-i mpiedica sa actione)e: sa inter%ii n comunicatiile interplanetare astfel nc"t sa nu reuseasca sa transmita ordinul de ntrerupere a comunicatiilor! 6imeni nu-i raspunse! Stia de ce: ea nu putea sa interfere)e %esnic cu le#aturile prin ansiblu! /n cele din urma, #u%ernele de pe fiecare planeta ar a2un#e sin#ure la anumite conclu)ii! Ar putea sa traiasca mai departe ntr-un ra)boi constant, ani, decenii, #eneratii la r"nd, dar cu c"t ar folosi mai mult constr"n#erea, cu at"t mai multi %or fi cei care o %or ur si se %or teme de ea! /n cele din urma ar sf"rsi prin a fi ucisa! - Atunci, o carte, spuse 3iro! Ca 43atca si &e#emonul4! Ca 4$iata lui &uman4! $orbitorul n numele 3ortilor ar putea s-o scrie pentru a-i con%in#e sa n-o faca! - *oate, spuse $alentine! - 6u %a muri, )ise 3iro! - Stiu ca nu-i putem cere sa-si asume acest risc, continua $alentine! Dar daca asta e sin#ura cale de a sal%a 3atca si purcelusii!!! 3iro se nfurie! - (u poti sa %orbesti despre moartea ei? Ce nseamna ,ane pentru tine 8n pro#ram, un element de softAare! Dar nu-i asa, ea e reala, la fel de reala ca si 3atca, la fel de reala ca oricare dintre purcelusi!!! - Cred ca pentru tine e si mai reala, spuse $alentine! - 0a fel de reala, riposta 3iro! 6u uita ca-i cunosc pe purcelusi la fel de bine ca pe fratii mei!!! - Dar esti n stare sa cre)i ca distru#erea lor repre)inta o necesitate morala! - 6u-mi rastalmaci cu%intele? - Dimpotri%a, ti le talmacesc, spuse $alentine! *oti sa te #"ndesti la pierderea lor, fiindca pentru tine sunt de2a pierduti! *ierderea lui ,ane, totusi!!! - Si daca e prietena mea, nseamna ca nu pot sa plede) n fa%oarea ei Deci)iile de %iata si de moarte nu pot fi luate dec"t de straini $ocea lui ,a5t, linistita si profunda, ntrerupse disputa: - Ia potoliti-%a, %oi doi! 6u %oi trebuie sa .otar"ti, ci ,ane! Ea are dreptul sa determine %aloarea propriei sale %ieti! 6-oi fi eu filo)of, dar asta o stiu! - :ine #"ndit, replica $alentine! 3iro stia ca ,a5t a%ea dreptate, ca ntr-ade%ar ,ane era cea care trebuia sa alea#a, dar nu putea suporta #"ndul acesta pentru ca stia de asemenea si ce anume a%ea sa decida! 0as"nd ale#erea n seama lui ,ane, era ca si cum i-ai fi cerut s-o faca! Si totusi, n final, oricum tot ,ane a%ea sa decida! 6ici macar nu a%ea ne%oie s-o ntrebe ce alesese! (impul trecea at"t de repede pentru ea, mai ales acum, c"nd calatoreau cu o %ite)a apropiata de cea a luminii, nc"t probabil se si .otar"se! Era prea mult! S-o piarda acum pe ,ane ar fi fost de nesuportat+ numai #"ndul i ameninta stap"nirea de sine! 6u %oia sa dea do%ada de slabiciune n fata acestor oameni! Erau niste oameni buni, dar nu %oia ca ei sa-l %ada pier)"ndu-si cumpatul! 3iro se apleca nainte, si #asi

ec.ilibrul si, cu miscari nesi#ure, se ridica de pe scaun! Era dificil, caci doar c"ti%a musc.i ascultau de %ointa sa si si puse la bataie toata puterea de concentrare numai ca sa paraseasca puntea de comanda si sa a2un#a n compartimentul sau! 6imeni nu ncerca sa-l opreasca si nici nu-i %orbi, fapt care-l bucura! Sin#ur n camera lui, se lun#i pe cuseta si o c.ema, dar nu cu #las tare! Sub%ocali)a apelul, caci asa obisnuia sa faca atunci c"nd %orbea cu ea! C.iar daca ceilalti de pe na%a stiau acum de e1istenta ei, nu a%ea nici o intentie sa renunte la obiceiurile care p"na acel moment o tinusera ascunsa! - ,ane, spuse el tacut! - Da, raspunse #lasul n urec.ea lui! Ca ntotdeauna, si ima#ina ca %ocea ei bl"nda %enea de la o femeie aflata cu putin n afara c"mpului sau %i)ual, dar aproape, foarte aproape! /nc.ise oc.ii, astfel nc"t sa si-o poata nc.ipui mai bine! Sa-i simta respiratia pe obra) si parul unduind peste fata lui n timp ce-i %orbea ncetisor, iar el i raspundea n liniste! - $orbeste cu Ender nainte de a decide, spuse el! - Am %orbit de2a! C.iar acum, n timp ce te #"ndeai! - Si ce-a spus el - Sa nu fac nimic! Sa nu .otarasc nimic, p"na c"nd ordinul nu este transmis ntr-ade%ar! - Are dreptate! *oate ca n-o %or face! - *oate! *oate ca un #rup nou, cu o politica diferita, %a prelua comanda! *oate ca acest #rup i %a face sa se ra)#"ndeasca! *oate ca propa#anda lui $alentine se %a bucura de succes! *oate ca %a i)bucni o re%olta n s"nul flotei! 8ltima ipote)a era at"t de improbabila nc"t 3iro ntelese: ,ane era absolut con%insa ca ordinul a%ea sa fie transmis! - C"t de cur"nd ntreba el! - 'lota ar trebui sa a2un#a n apro1imati% cincispre)ece ani, la un an, sau c.iar mai putin dupa ce aceste doua na%e %or a2un#e acolo! Asa am pro#ramat calatoria %oastra! Ordinul %a fi transmis cu c"t%a timp nainte! *oate cu sase luni nainte de sosire - ceea ce, n timpul na%ei, nseamna cam opt ore nainte ca flota sa nceapa sa )boare cu o %ite)a normala! - Sa n-o faci, spuse 3iro! - 6u m-am .otar"t! - :a da! (e-ai .otar"t s-o faci! ,ane nu raspunse! - 6u ma parasi, )ise el! - 6u-mi parasesc prietenii daca nu sunt ne%oita s-o fac! 8nii oameni o fac, dar eu nu! - 6-o face, spuse el din nou! *l"n#ea! Oare ,ane putea sa-l %ada, sa simta cum%a prin intermediul rubinului din urec.ea lui - Am sa-ncerc! - ;aseste o alta cale! ;aseste alta cale de a-i opri! ;aseste o posibilitate sa iesi din reteaua filotica, n asa fel nc"t sa nu te poata prinde! - Asa a spus si Ender! - Atunci, fa-o? - As putea sa caut o posibilitate, dar cine stie daca e1ista - (rebuie sa e1iste! - Iata de ce ma ntreb uneori daca sunt %ie sau nu! $oi, fapturile %ii, credeti ca numai dorindu-%a ce%a din toata inima %eti face ca asa sa se nt"mple! - Cum poti sa cauti ce%a daca nu cre)i ca e1ista - 'ie ca-l caut sau nu, spuse ,ane, nu de%in distrata si nici nu ma plictisesc, asa cum se nt"mpla cu oamenii! Am sa ncerc sa ma #"ndesc la altce%a! - ;"ndeste-te si la asta, spuse 3iro! ;"ndeste-te cine esti! Cum ti functionea)a mintea! 6u este posibil sa #asesti o cale de a-ti sal%a %iata p"na c"nd nu ntele#i n primul r"nd de ce e1isti! Si atunci c"nd te %ei fi nteles!!! - *oate %oi reusi sa reali)e) o copie si sa o stoc.e) unde%a! - *oate! - *oate, raspunse ea, ca un ecou! Dar 3iro stia ca ea nu credea, si nici el nu credea! ,ane e1ista n reteaua filotica a ansiblurilor+ si putea nma#a)ina amintirile n reteaua de computere de pe toate planetele si de pe toate na%ele aflate n spatiu, dar nu e1ista nici un loc unde sa se puna pe ea nsasi, caci pentru asa ce%a i-ar fi trebuit o alta retea de le#aturi filotice! Doar daca!!!

- Ce-ai )ice de copacii-parinti de pe 0usitania Ei comunica filotic, nu - 6u-i acelasi lucru, spuse ,ane! 6u e comunicare di#itala! 6u e codificata la fel ca n ca)ul ansiblurilor! - *oate ca nu e di#itala, dar ntr-un fel sau altul informatia este transmisa! 'unctionea)a n mod filotic! 0a fel si 3atca - si ea comunica cu #"ndacii n acelasi mod! - /n pri%inta asta, nici o sansa, spuse ,ane! Structura e prea simpla! Comunicarea dintre 3atca si ceilalti nu presupune o retea! (oti #"ndacii nu sunt le#ati dec"t de ea! - De unde stii ca nu %a functiona, c"nd nici macar nu stii si#ur cum functione)i tu - :ine, am sa ma #"ndesc! - Sa te #"ndesti serios! - 6u cunosc dec"t un sin#ur mod de #"ndire! - Am %rut sa-ti spun sa acor)i atentie acestui lucru! ,ane era n stare sa urmareasca simultan mai multe siruri de rationamente, dar #"ndurile i erau ierar.i)ate pe ni%eluri diferite de atentie! 3iro nu %roia ca ,ane sa autocercete)e pe un ni%el sca)ut! - Am sa-i acord atentie, promise ea! - Atunci ai sa #asesti tu ce%a, spuse el! Ai sa #asesti? 8n timp, ea nu-i raspunse! 3iro cre)u ca acesta era sf"rsitul con%ersatiei si #"ndurile lui ncepura sa rataceasca! /si nc.ipuia cum a%ea sa-i fie %iata n acelasi trup, dar fara ,ane! Se putea nt"mpla nainte ca el sa a2un#a macar pe 0usitania! Daca asa se %a nt"mpla, calatoria aceasta %a fi cea mai #roa)nica eroare a %ietii sale! Calatorind cu %ite)a luminii, sarise peste trei)eci de ani din %iata reala! (rei)eci de ani pe care ar fi putut sa-i petreaca alaturi de ,ane! Dupa at"ta timp, poate ca ar fi fost n stare sa se mpace cu pierderea ei! Dar sa o piarda acum, la numai c"te%a saptam"ni dupa ce abia o cunoscuse!!! stia ca lacrimile sale i)%orau dintr-un sentiment de autocompatimire, dar le lasa sa cur#a! - 3iro, spuse ea! - Da - Cum pot sa ma #"ndesc la ce%a care n-a mai fost #"ndit nainte O clipa, 3iro nu ntelese! - 3iro, cum pot sa determin ce%a care nu este conclu)ia lo#ica a lucrurilor pe care oamenii le-au determinat de2a sau le-au scris unde%a - *ai, la lucruri te #"ndesti tot timpul, spuse 3iro! - /ncerc sa concep ce%a de neconceput! /ncerc sa #asesc raspunsuri la ntrebari pe care oamenii nici macar nu au ncercat sa si le puna! - *oti sa faci asta - Daca nu pot sa concep #"nduri ori#inale, nu nseamna oare ca nu sunt dec"t un pro#ram de computer care a luat-o ra)na - 0a naiba, ,ane, cei mai multi oameni nu au nici macar o idee ori#inala toata %iata lor! 7"se ncetisor! /nseamna ca nu sunt dec"t maimute care au luat-o ra)na - Ai pl"ns, spuse ea! - Da! - (u nu cre)i ca eu pot #asi o cale de iesire din situatia asta! (u esti con%ins ca am sa mor! - Cred ca poti sa #asesti o cale! Zau, asa cred! Dar asta nu ma-mpiedica sa ma tem! - (e temi ca am sa mor! - 3a tem ca am sa te pierd! - Ar fi c.iar asa de n#ro)itor sa ma pier)i - O, Doamne, sopti el! - Ai sa-mi simti lipsa timp de o ora insista ea! O )i 8n an Ce dorea de la el Asi#urarea ca atunci c"nd nu %a mai fi, cine%a si %a aduce aminte de ea Ca cine%a i %a duce dorul De ce se ndoia nca nu a2unsese sa-l cunoasca *oate ca era ndea2uns de umana nc"t pur si simplu a%ea ne%oie de noi asi#urari pentru lucruri pe care le stia de2a! - *entru totdeauna, spuse el! A fost r"ndul ei sa r"da! Cu sinceritate! - 6-ai sa traiesti at"t de mult! - 3ie-mi spui Dar acum, dupa ce tacu, ,ane nu mai re%eni si 3iro ramase sin#ur cu #"ndurile sale! $alentine, ,a5t si *li5t se aflau n cabina de comanda, discut"nd despre ultimele noutati, ncerc"nd sa anali)e)e ce semnificatie a%eau si ce ar putea sa se nt"mple mai departe! 6u au reusit sa a2un#a dec"t la conclu)ia ca, desi nu putea fi cunoscut, %iitorul a%ea sa fie probabil mult mai bun dec"t temerile lor cele mai sumbre si nici pe departe la fel de fa%orabil ca

sperantele lor cele mai optimiste! /n fond, nu asa functiona dintotdeauna lumea - Da, spuse *li5t! Cu e1ceptia e1ceptiilor! Acesta era stilul lui *li5t! De obicei era tacuta, dar c"nd %orbea a%ea darul de a pune capat con%ersatiilor! *li5t se ridica, cu #"nd sa se ntoarca la patul ei total lipsit de confort! Ca de obicei, $alentine ncerca s-o con%in#a sa %ina pe cealalta na%a! - $arsam si 7o nu ma %or n camera lor, spuse *li5t! - 6ici nu se sinc.isesc! - $alentine, inter%eni ,a5t, *li5t nu %rea sa mear#a pe cealalta na%a pentru ca nu %rea sa piarda nimic! - O., facu $alentine! *li5t sur"se lar#! - 6oapte buna! Cur"nd dupa aceea, ,a5t parasi si el cabina! 0a plecare, m"na lui )abo%i o clipa pe umarul lui $alentine! - $in si eu imediat, spuse ea! Si n clipa aceea c.iar asta dorea, sa-l urme)e de ndata! /n sc.imb, ramase n cabina de comanda, #"ndind, ncerc"nd sa dea sens unui uni%ers care ar fi adus tuturor speciilor nonumane cunoscute de catre om riscul e1tinctiei, dintr-o data! 3atca, peBueninos si acum ,ane, sin#ura de felul ei, poate sin#ura care a%ea sa e1iste %reodata! O %eritabila abundenta de %iata inteli#enta si totusi cunoscuta numai c"tor%a! (oti n pericol de a fi lic.idati! Ender si %a da seama n sf"rsit ca aceasta era ordinea fireasca a lucrurilor, ca s-ar putea sa nu fie at"t de %ino%at de distru#erea #"ndacilor acum trei mii de ani, asa cum cre)use ntotdeauna! 'ara doar si poate, Xenocidul facea parte din structura uni%ersului! 6ici o ndurare, nici macar pentru cei mai mareti dintre participantii la 2oc! Cum fusese posibil sa #"ndeasca altfel De ce numai speciile inteli#ente sa fie imune la pericolul e1tinctiei care planea)a asupra fiintelor (recuse o ora de la plecarea lui ,a5t, c"nd $alentine si deconecta n sf"rsit terminalul si se ridica sa plece la culcare! 'ara nici un moti%, se opri nainte de a iesi si spuse, adres"ndu-se aerului: - ,ane ,ane 6u primi nici un raspuns! 6ici nu a%ea de ce sa se astepte la un raspuns! 3iro era cel care purta rubinul n urec.e! 3iro si Ender! C"ti oameni putea sa monitori)e)e ,ane simultan *robabil ca nu se descurca dec"t cu doi! Sau poate doua mii! Ori doua milioane! Ce stia $alentine despre limitele unei fiinte fantomatice care traia n paien2enisul filotic C.iar daca ,ane ar fi au)it-o, $alentine nu a%ea nici un drept sa spere ca i %a raspunde! $alentine se opri pe coridor, e1act ntre usa cabinei lui 3iro si cea de la camera pe care o mpartea cu ,a5t! Din compartimentul lor se putea au)i sforaitul usor al lui ,a5t! Se au)ea totodata si un alt sunet: respiratia lui 3iro! 6u dormea! *l"n#ea! 6u crescuse trei copii ca sa nu fie n stare sa recunoasca respiratia aceea #reoaie, ntretaiata! 46u e copilul meu! 6-ar trebuie sa ma amestec!4 Desc.ise usa fara nici un )#omot, dar o ra)a de lumina trecu peste pat! 3iro se opri din pl"ns si se uita la ea cu oc.ii nrositi! - Ce %rei ntreba el! $alentine intra n camera si se ase)a pe pat, astfel nc"t fetele nu le erau despartite dec"t de c"ti%a centimetri! - 6-ai pl"ns niciodata pentru tine nsuti, asa-i ntreba ea! - Am pl"ns de c"te%a ori! - Dar n seara asta pl"n#i pentru ea! - Si pentru mine, n aceeasi masura ca pentru ea! $alentine se muta mai aproape, si petrecu bratul n 2urul lui si i trase capul pe umarul ei! - 6u, spuse el! Dar nu se retrase! Si, dupa c"te%a clipe, ridica st"n#aci bratul si o mbratisa! 6u mai pl"n#ea, dar o lasa totusi sa-l tina n brate un minut sau doua! *oate ca asa l a2uta! $alentine na%ea de unde sa stie! Apoi i trecu! Se smulse din mbratisare, rosto#olindu-se pe spate! - /mi pare rau, spuse el! - Cu placere! Era credincioasa ideii de a raspunde la ceea ce oamenii au %rut sa spuna, nu la ceea ce au spus de fapt! - Sa nu-i spui lui ,a5t, sopti el!

- 6-am nimic sa-i spun! Am a%ut o discutie rodnica! Se ridica si pleca, nc.i)"nd ncet usa n urma ei! Era un copil bun! O bucurase un lucru: 3iro recunoscuse ca-i pasa de ceea ce #"ndea ,a5t despre el! Ce importanta a%ea daca lacrimile din seara aceea purtau n ele si autocompatimire Si ea %arsase astfel de lacrimi n %iata ei! Durerea, si reaminti ea, se ntorcea aproape ntotdeauna mpotri%a celui care 2eleste! H 'lota 0usitania - E6DE7 )ice ca flota de ra)boi trimisa de Con#resul Stelar are misiunea de a

distru#e aceasta planeta! - Interesant! - 6u ti-e frica de moarte - 6u intentione) sa ram"n aici p"na la sosirea ei!

-in#-,ao nu mai era fetita ale carei m"ini s"n#erau n taina! $iata ei se transformase din momentul n care do%edise ca facea parte din spita %orbitorilor-cu-)eii, si n cei )ece ani scursi din acea )i a2unsese sa accepte %ocea )eilor n %iata ei precum si rolul pe care i-l oferea acest lucru n societate! /n%atase sa accepte pri%ile#iile si onorurile ca pe niste daruri menite de fapt )eilor! Asa cum a po%atuit-o tatal ei, departe de a a2un#e o nfumurata, a de%enit tot mai umila pe masura ce )eii si oamenii lasau po%eri tot mai #rele pe umerii ei! Si-a luat ndatoririle n serios si a #asit bucurie n mplinirea lor! /n ultimii )ece ani, trecuse printr-un ri#uros si totodata entu)iasmam curs de instructie! /si cladise si-si antrenase trupul n compania altor copii - aler#"nd, not"nd, calarind, deprin)"nd mestesu#ul luptei cu sabia, cu cioma#ul sau cu oasele! Alaturi de alti copii, si umpluse memoria cu mai multe limbi: star5, limba comuna a stelelor, care era tastata n computere+ c.ine)a %ec.e, c"ntata si desenata n minunate ideo#rame pe ."rtie de ore) sau pe nisip fin+ c.ine)a noua, care era %orbita si m")#alita cu a2utorul unui alfabet banal pe ."rtie ordinara sau pe lut moale! /n afara de -in#-,ao, nimeni n-a fost surprins ca ea a reusit sa n%ete toate acestea mult mai repede, mai usor si mai temeinic dec"t toti ceilalti copii! Alti dascali au %enit numai la ea! Asa a n%atat stiintele si istoria, matematica si mu)ica! /n fiecare saptam"na se ducea la tatal ei si petrecea o 2umatate de )i cu el, po%estindu-i tot ce n%atase si ascult"nd raspunsurile ei! 'iecare cu%"nt de lauda din partea lui o facea sa se ntoarca n camera ei sarind ntr-un picior de bucurie+ cea mai marunta do2ana o facea sa petreaca ore n sir urmarind fibrele lemnului pe dusumeaua camerei de studiu, p"na c"nd se simtea %rednica sa se ntoarca la n%atatura! O alta latura a educatiei sale a fost c"t se poate de tainica! $a)use cu oc.ii ei ca tata era at"t de puternic nc"t putea sa-si am"ne obedienta fata de )ei! Stia ca atunci c"nd )eii ti porunceau un ritual de purificare, foamea, ne%oia de supunere era at"t de intensa nc"t nu putea fi respinsa! Si totusi, tata reusea ntr-un fel sau altul sa o respin#a destul de mult pentru ca ritualurile sale sa se desfasoare ntotdeauna n intimitate! -in#-,ao t"n2ea dupa o astfel de tarie, astfel ca a nceput sa se autoeduce ntru am"nare! C"nd )eii o faceau sa-si simta ne%rednicia apasatoare si oc.ii ei ncepeau sa caute fibrele de lemn sau si simtea m"inile insuportabil de murdare, astepta, ncerc"nd sa se concentre)e la ceea ce se petrecea n acel moment si sa-si nt"r)ie c"t putea de mult obedienta! 0a nceput, i se paruse un ade%arat triumf daca reusea sa-si am"ne purificarea un minut ntre# - iar c"nd re)istenta ei ceda, )eii o pedepseau fac"nd ritualul mai rusinos si mai dificil ca de obicei! Dar a refu)at sa se dea batuta! Era doar fiica lui &an 'ei-()u, nu Iar cu timpul, odata cu trecerea anilor, a n%atat ceea ce n%atase si tatal ei: ca te poti obisnui cu acea foame, o poti tine n fr"u, adesea timp de ore de-a r"ndul, ca pe un foc stralucitor nc.is ntre peretii unei cutii din 2ad transparent, un foc periculos si teribil trimis de )ei, care ardea nlauntrul inimii ei! Apoi, c"nd ram"nea sin#ura, putea sa desc.ida cutia aceea si sa elibere)e focul, nu ntr-o eruptie unica si nfricosatoare, ci treptat, cu ncetineala, las"ndu-se inundata de lumina lui n timp ce si pleca fruntea si urmarea liniile de pe dusumea sau c"nd statea aplecata deasupra li#.eanului sacru pentru ablutiuni, frec"ndu-si n tacere si metodic m"inile cu piatra ponce, lesie si aloe! /n felul acesta a con%ertit %ocea m"nioasa a )eilor ntr-o %eneratie intima, disciplinata! Doar n momentele de oboseala subita si pierdea controlul si se arunca la podea n fata unui dascal sau musafir! Accepta aceste umilinte ca pe o modalitate prin care )eii i aduceau aminte ca puterea lor asupra ei era absoluta, ca stap"nirea ei de sine obisnuita nu era n#aduita dec"t pentru amu)amentul lor! Era multumita cu aceasta disciplina imperfecta! 0a urma urmei, ar fi fost o nfumurare din partea ei sa e#ale)e stap"nirea de sine perfecta a lui &an 'ei-()u! 6obletea lui iesita din comun pro%enea de la faptul ca )eii l cinsteau, deci nu cereau umilirea sa publica! Ea nu facuse nimic care s-o ndreptateasca la o asemenea onoare!

/n sf"rsit, instructia ei includea si o )i pe saptam"na n care i a2uta pe oamenii obisnuiti la munca lor %irtuoasa! :inenteles, munca %irtuoasa nu nsemna acti%itatea de )i cu )i depusa de oamenii de r"nd n birourile si fabricile lor! 3unca %irtuoasa nsemna truda pe br"nci n lanurile de ore)! (oti barbatii, femeile si copiii de pe Calea trebuiau sa duca la capat aceasta truda, aplec"ndu-se si ndoindu-se de sale n apa p"na la #enunc.i pentru a nsam"nta sau recolta ore)ul, risc"nd altfel sa piarda cetatenia planetei! - /n felul acesta ne cinstim stramosii, i e1plicase tatal ei c"nd era mica! 0e aratam ca nici unul dintre noi nu se %a ridica %reodata mai presus de mplinirea datoriei de a munci! Ore)ul crescut din munca %irtuoasa era considerat sf"nt, era oferit n temple si m"ncat cu oca)ia sarbatorilor sacre, era pastrat n castronase ca ofranda pentru )eii casei! O data, pe c"nd -in#-,ao a%ea doispre)ece ani, )iua era teribil de fierbinte iar ea era nerabdatoare sa-si termine munca la un proiect de cercetare! - 6u ma trimite asta)i n lanul de ore), i-a spus ea dascalului! Ceea ce fac aici este cu mult mai important! Dascalul s-a nclinat si a plecat, dar nu dupa mult timp tata a intrat n camera! Adusese cu el o sabie #rea si fetita a tipat n#ro)ita c"nd el a ridicat-o deasupra capului! C.iar a%ea de #"nd s-o omoare pentru ca %orbise at"t de profanator Dar el nu a ranit-o - cum si putuse nc.ipui ca ar fi fost n stare s-o faca /n sc.imb, sabia cobor asupra terminalului ei de computer! *artile metalice s-au nco%oiat, plasticul s-a sfar"mat si a )burat n toate directiile! 3asina a fost distrusa! (ata nu a ridicat #lasul! Cu o soapta abia au)ita, a spus: - 3ai nt"i )eii, apoi stramosii, pe urma, oamenii, dupa aceea conducatorii! *ropriul tau suflet abia la sf"rsit! Era cea mai limpede e1primare a Caii! Era moti%ul pentru care, nainte de toate, aceasta planeta fusese coloni)ata! Ea uitase: daca era prea ocupata ca sa-si mplineasca truda %irtuoasa, nsemna ca se abatuse de la Cale! 6-a%ea sa mai uite %reodata! Cu timpul, a n%atat sa iubeasca soarele care-i ardea spinarea, apa rece si namoloasa care-i n%aluia picioarele si m"inile, tulpinile de ore) care se naltau din noroi si se mpleteau cu de#etele ei! *lina de m"l n lanurile de ore), nu se simtea niciodata murdara, caci era murdara n slu2ba )eilor! /n sf"rsit, la %"rsta de saispre)ece ani educatia ei s-a nc.eiat! 3ai trebuia doar sa-si demonstre)e capacitatile, ntr-o proba destinata femeilor adulte, o misiune ndea2uns de dificila si de importanta nc"t sa nu poata fi ncredintata dec"t unui %orbitor-cu-)eii! A fost trimisa n fata marelui &an 'ei-()u, n odaia lui! Ca si ncaperea ei, era un spatiu desc.is si lar#+ ca si camera ei, locul pentru dormit era simplu, o ro#o2ina pe dusumea+ ca si odaia ei, camera era dominata de o masa cu un terminal de computer! 6u se nt"mplase %reodata sa intre n odaia tatalui ei fara sa %ada ce%a plutind deasupra terminalului: dia#rame, modele tridimensionale, simulari n timp real, cu%inte! Cel mai adesea cu%inte! 0itere sau ideo#rame care pluteau n aer pe niste pa#ini simulate, misc"ndu-se nainte si napoi, ori dintr-o parte n alta, dupa cum tata a%ea ne%oie sa le studie)e! /n camera lui -in#-,ao, tot restul spatiului era #ol! /ntruc"t &an 'ei-()u nu urmarea fibrele lemnului, nu a%ea ne%oie de at"t de multa austeritate! C.iar si asa, #usturile sale erau simple! 8n co%or, dar arareori unul cu prea multe elemente decorati%e! O masa 2oasa si o sculptura ase)ata pe ea! *eretii #oi, cu e1ceptia unei picturi! Deoarece ncaperea era at"t de mare, fiecare dintre aceste obiecte parea aproape pierdut, la fel ca %ocea abia au)ita a cui%a care stri#a de la o foarte mare departare! 3esa2ul adresat de aceasta ncapere musafirilor era limpede: &an 'ei-()u prefera simplitatea! *entru un suflet curat, c"te un obiect din fiecare era de a2uns! Cu toate acestea, pentru -in#-,ao mesa2ul a%ea o cu totul alta semnificatie, caci ea stia ce%a de care nimeni din afara casei nu-si dadea seama: co%orul, masa, sculptura si pictura erau sc.imbate n fiecare )i! Si niciodata de c"nd intrase pentru prima data nu recunoscuse %reunul din ele! Asadar, lectia n%atata suna astfel: un suflet curat nu trebuie niciodata sa de%ina atasat de un sin#ur lucru+ un suflet curat trebuie sa se e1puna n fiecare )i la obiecte noi! Deoarece era %orba de o oca)ie oficiala, ea nu se ndrepta spre terminal , cercet"nd ceea ce aparea pe afisa2ul lui, ncerc"nd sa #.iceasca la ce lucra tatal ei! De data aceasta se duse n mi2locul ncaperii si n#enunc.e pe co%orul simplu, care asta)i a%ea culoarea oului de macaleandru, cu o mica pata ntr-un colt! /si tinu oc.ii plecati, fara macar sa pri%easca pata, p"na c"nd tata se ridica si se opri n fata ei, unde ramase n picioare! - &an -in#-,ao, spuse el, lasa-ma sa %ad rasaritul de soare de pe c.ipul fiicei mele! 7idic"ndu-si capul, -in#-,ao se uita la el si )"mbi! Z"mbindu-i la r"ndul sau, tatal ei continua:

- Ceea ce %oi aduce n fata ta nu e o nsarcinare usoara, nici c.iar pentru un adult e1perimentat! 'ata si nclina capul! Se asteptase ca tata sa-i ncredinte)e o ncercare #rea si era pre#atita sa-i respecte %ointa! - 8ita-te la mine, -in#-,ao! Ea si ridica pri%irea si se uita n oc.ii lui! - 6u %a fi ce%a le#at de scoala! Este o misiune care tine de lumea reala! O misiune pe care Con#resul Stelar mi-a ncredintat-o mie! Este posibil ca de ea sa depinda soarta natiunilor, a popoarelor si a planetelor! -in#-,ao fusese ncordata, dar acum tatal ei o nspaim"ntase! - Atunci trebuie sa ncredinte)i aceasta misiune unui adult n care se poate a%ea ncredere, nu unui copil lipsit de e1perienta! - De ani de )ile nu mai esti copil, -in#-,ao! Esti pre#atita sa-ti au)i nsarcinarea - Da, tata! - Ce stii despre 'lota 0usitania - $rei sa-ti spun tot ce stiu despre ea - $reau sa-mi spui tot ce consideri tu ca e important! Asadar, era %orba de un test prin care urmareau sa se %ada c"t de capabila era sa distile)e elementele importante de cele neimportante din toate cunostintele sale le#ate de un anumit subiect! - 'lota a fost trimisa sa supuna colonia ra)%ratita de pe 0usitania, unde le#ile pri%ind neamestecul n problemele sin#urei inteli#ente straine cunoscute au fost ncalcate n mod sfidator! Era oare de a2uns 6u - tata astepta! - /nca de la nceput, a i)bucnit o contro%ersa, continua ea! Eseurile atribuite unei persoane numite Demostene au st"rnit tulburari! - *reci)ea)a, ce fel de tulburari - Demostene a a%erti)at planetele coloni)ate ca 'lota 0usitania constituie un precedent prime2dios: n-ar fi dec"t o problema de timp p"na c"nd Con#resul Stelar se %a folosi de forta pentru a le impune si lor si supunerea! Adres"ndu-se planetelor catolice si minoritatilor catolice de pretutindeni, Demostene a sustinut ca ilustrul Con#res ncerca sa-l pedepseasca pe episcopul de 0usitania pentru a fi trimis misionari la peBueninos ca sa le sal%e)e sufletele din iad! Sa%antilor, Demostene le-a trimis a%ertismentul ca n 2oc se afla principiul cercetarii independente: o ntrea#a planeta era atacata de forte militare, deoarece ndra)nise sa prefere 2udecata sa%antilor de la fata locului n defa%oarea 2udecatii birocratilor aflati la multi ani-lumina departare! /n fine, adres"ndu-se tuturor, Demostene a sustinut ca 'lota 0usitania este n)estrata cu Dispo)iti%ul de De)a#re#are 3oleculara! :inenteles ca asta e o minciuna sfruntata, dar unii au cre)ut-o! - C"t de eficiente au fost aceste eseuri ntreba &an 'ei-()u! - 6u stiu! - Au fost foarte eficiente! Acum cincispre)ece ani, primele eseuri adresate coloniilor au fost at"t de eficiente nc"t aproape au pro%ocat o re%olutie! O rebeliune n colonii Acum cincispre)ece ani -in#-,ao nu au)ise dec"t de un sin#ur e%eniment asemanator, dar nu-si daduse seama nici o clipa ca ar a%ea %reo le#atura cu eseurile lui Demostene! 7oseata i aparu n obra2i! - Acesta a fost momentul Cartei Coloniilor, primul tau mare tratat! - (ratatul nu a fost al meu, spuse &an 'ei-()u! El a apartinut n mod e#al Con#resului si coloniilor! Datorita lui a putut fi e%itat un conflict teribil, iar 'lota 0usitania si continua misiunea ei mareata! - Dar, tata, tu ai scris fiecare cu%"nt al tratatului? - *rin asta nu am facut dec"t sa #asesc e1primarea dorintelor si na)uintelor aflate de2a n inimile oamenilor aflati de o parte si de alta a baricadei! 6-am fost dec"t un #refier! -in#-,ao si nclina capul! Ea stia ade%arul, asa cum l stia toata lumea! 'usese nceputul maretiei lui &an 'ei-()u, caci nu numai ca scrisese tratatul, dar si con%insese ambele parti sa-l accepte aproape fara modificari! Din acel moment, &an 'ei-()u a de%enit unul dintre cei mai de nade2de consilieri ai Con#resului+ )ilnic i soseau mesa2e de la cei mai importanti oameni de pe toate planetele! Daca el prefera sa afirme ca nu fusese dec"t un #refier n aceasta mareata ntreprindere, aceasta se nt"mpla numai datorita marii lui modestii! -in#-,ao mai stia ca, n timp ce el ducea la ndeplinire toata aceasta munca, mama era de2a pe moarte! 8n astfel de om era tatal ei, caci nu-si ne#li2ase nici sotia, nici ndatoririle! 6u putuse sal%a %iata sotiei sale, dar reusise sa sal%e)e %ietile pe care ra)boiul le-ar fi irosit!

- -in#-,ao, de ce nu cre)i ca 'lota are dispo)iti%ul D!3! - *ai!!! fiindca ar fi ce%a monstruos! Ar nsemna ca o ntrea#a planeta %a fi distrusa, adica e1act ceea ce a facut Ender Xenocidul! O putere at"t de mare nu are nici dreptul, nici ratiunea sa e1iste n uni%ers! - Cine te-a n%atat asa ce%a - :una-cu%iinta m-a n%atat! Zeii au facut stelele si planetele - ce drept are omul sa le distru#a - Dar )eii au creat si le#ile naturii care fac posibila distru#erea lor! Ce drept are omul sa refu)e sa primeasca ceea ce )eii au oferit -in#-,ao tacu, nmarmurita! 6u-l au)ise nicic"nd pe tatal ei lu"nd, nici macar n aparenta, apararea %reunuia din aspectele ra)boiului: el detesta ra)boiul sub toate formele lui! - (e ntreb din nou: cine te-a n%atat ca o putere at"t de mare nu are nici dreptul, nici ratiunea sa e1iste n uni%ers - E propria mea idee! - Dar aceasta fra)a este un citat c"t se poate de e1act! - Da! Din Demostene! /nsa cre)"nd ntr-o idee, ea de%ine a mea! (u m-ai n%atat asa! - (rebuie sa ai #ri2a sa ntele#i toate consecintele unei idei nainte de a crede n ea! - 3icul Doctor nu trebuie sa fie folosit niciodata pe 0usitania si, prin urmare, nu trebuia trimis! &an 'ei-()u ncu%iinta din cap cu un aer #ra%! - De unde stii ca nu trebuie folosit niciodata - *entru ca i-ar distru#e pe peBueninos, un popor t"nar si minunat, care este dornic sa-si %alorifice potentialul de specie n)estrata cu ratiune! - /nca un citat! - (ata, tu ai citit 4$iata lui &uman4 - Am citit-o! - Atunci cum poti sa te ndoiesti ca peBueninos trebuie sal%ati - Am spus ca am citit-o! 6-am spus ca am cre)ut-o! - Si n-o ere)ii - 6ici da, nici nu! Cartea a aparut prima oara dupa ce ansiblul de pe 0usitania a fost distrus! *rin urmare, probabil ca lucrarea nu-si are ori#inea acolo, si n acest ca) nu e dec"t o fictiune! 0ucrul acesta pare deosebit de probabil pentru ca e semnata 4$orbitorul n numele 3ortilor4, la fel ca si 43atca si &e#emonul4, carti %ec.i de mii de ani! E limpede ca cine%a ncearca sa profite de pe urma %eneratiei nutrite de oameni fata de acele lucrari stra%ec.i! - Eu cred ca 4$iata lui &uman4 este ade%arata! - E dreptul tau, -in#-,ao! Dar de ce cre)i asta *entru ca atunci c"nd o citise, i se paruse ade%arata! *utea sa-i spuna asa ce%a tatei Si#ur, i putea spune orice! - *entru ca atunci c"nd am citit-o, am simtit ca trebuie sa fie ade%arata! - /ntele#! - Acum stii ca sunt o proasta! - Dimpotri%a! Stiu ca esti nteleapta! C"nd au)i o po%este ade%arata, e1ista o particica din tine care reactionea)a la ea indiferent de mestesu#ul po%estitorului, indiferent de temeinicia relatarii! C.iar daca e st"n#aci po%estita, tot o sa-ti placa istorisirea daca iubesti ade%arul! *oate sa fie cea mai e%identa nascocire si tot o sa cre)i far"ma de ade%ar din ea, caci nu poti ne#a ade%arul, indiferent c"t de saracacios e mbracat! - Atunci, cum se face ca tu nu cre)i ce scrie n 4$iata lui &uman4 - 3-am e1primat neclar! 'olosim doua ntelesuri diferite ale cu%intelor ade%ar si credinta! (u cre)i ca po%estea e ade%arata, deoarece ai reactionat sub imperiul acelui profund simt al ade%arului pe care-l porti n tine! 6umai ca acest simt al ade%arului nu reactionea)a la caracterul faptic al unei relatari - daca descrie ntr-ade%ar un e%eniment real din lumea reala! Acel simt al ade%arului din fiinta ta reactionea)a la cau)alitatea unei po%esti - daca pre)inta cu fidelitate felul cum functionea)a uni%ersul, modul n care )eii si impun %ointa n r"ndurile oamenilor! -in#-,ao reflecta doar o clipa, apoi ncu%iinta din cap, n semn de ntele#ere! - Asadar, 4$iata lui &uman4 poate fi uni%ersal %alabila, dar specific falsa! - Da, )ise &an 'ei-()u! *oti sa citesti cartea si sa dob"ndesti o mare ntelepciune din ea, caci e ade%arata! Dar este aceasta carte o repre)entare fidela a strainilor peBueninos E #reu de cre)ut asa ce%a: o specie de mamifere care, la moarte, se transforma n copaci 3inunat, ca idee poetica! 7idicol, din punctul de %edere al stiintei! - Dar poti sa fii si#ur, tata - 6u, nu pot fi si#ur! 6atura a facut multe lucruri ciudate si e1ista posibilitatea ca 4$iata lui

&uman4 sa fie ade%arata! De aceea nu pot sa spun nici ca o cred, nici ca n-o cred! O mentin n stare de suspensie! Astept! (otusi, n acest timp, nu ma pot astepta ca membrii Con#resului sa trate)e 0usitania ca si cum ar fi populata de fapturile fante)iste descrise n 4$iata lui &uman4! Din c"te stim, peBueninos pot repre)enta un pericol mortal pentru noi! Ei sunt totusi o specie straina! - 7aman! - Asa spune po%estea! Dar raman sau %arelse, nu stim ce sunt de fapt! 'lota duce cu ea 3icul Doctor pentru ca s-ar putea sa fie necesar sa sal%e)e omenirea de un pericol inima#inabil! 6u sta n puterea noastra sa decidem daca trebuie sau nu sa fie folosit+ Con#resul o %a decide! 6u sta n puterea noastra sa decidem daca ar fi trebuit sa fie trimis+ Con#resul l-a trimis! Si, n mod cert, nu sta n puterea noastra sa decidem daca ar trebuie sa e1iste+ )eii au .otar"t ca un astfel de lucru este posibil si poate e1ista! - Deci Demostene a a%ut dreptate! Dispo)iti%ul D!3! se afla pe na%ele flotei! - Da! - Si dosarele #u%ernamentale publicate de Demostene!!! au fost autentice! - Da! - Dar, tata!!! tu te-ai alaturat celorlalti si ai sustinut ca erau niste contrafaceri! - E1act asa cum )eii %orbesc doar c"tor%a alesi, tot asa si secretele conducatorilor nu trebuie sa le stie dec"t aceia care %or folosi aceste cunostinte cum se cu%ine! Demostene a pus secretele atotputernicilor la dispo)itia unor oameni care nu erau pre#atiti sa le foloseasca cu ntelepciune, asadar, spre binele oamenilor, a fost ne%oie ca acele secrete sa fie recuperate! Sin#ura cale de a redob"ndi un secret, dupa ce a fost aflat, e sa-l nlocuiesti cu o minciuna! /n felul acesta, cunoasterea ade%arului rede%ine secretul tau! - Din cele ce-mi spui, ntele# ca nu Demostene minte, ci Con#resul! - $reau sa ntele#i ca Demostene este dusmanul )eilor! 8n conducator ntelept nu ar fi trimis n nici un ca) 'lota 0usitania fara sa-i dea posibilitatea sa reactione)e la orice mpre2urari! Dar Demostene a folosit cunoasterea faptului ca flota duce cu ea 3icul Doctor pentru a sili Con#resul sa retra#a na%ele! /n felul acesta, el doreste sa smul#a puterea din m"inile celor carora )eii le-au poruncit sa conduca omenirea! Ce s-ar nt"mpla cu oamenii daca ar a2un#e sa-i repudie)e pe conducatorii trimisi lor de catre )ei - &aos si suferinta, spuse -in#-,ao! Istoria era plina de perioade de .aos si suferinta, care luau sf"rsit c"nd )eii trimiteau conducatori si institutii puternice sa instaure)e ordinea! - Deci, Demostene a spus ade%arul n pri%inta 3icului Doctor! Ai cre)ut ca dusmanii )eilor nu pot rosti niciodata ade%arul 3-as bucura sa fie asa, caci n felul acesta i-am identifica mai usor! - Daca putem minti n slu2ba )eilor, ce alte crime mai putem sa comitem - Ce e aceea o crima - 8n act mpotri%a le#ii! - Care le#e - /ntele#!!! Con#resul face le#ile, deci le#ea este ceea ce spune Con#resul ca trebuie sa fie! Dar Con#resul este alcatuit din barbati si femei, care pot sa faca si bine, si rau! - Acum ai a2uns mai aproape de ade%ar! 6u putem comite crime n slu2ba Con#resului, deoarece Con#resul face le#ile! Daca totusi Con#resul ar de%eni %reodata o forta a raului, atunci s-ar putea ca, supun"ndu-ne lui, sa facem si noi rau! E o problema de constiinta! Oricum, daca se %a nt"mpla asa ce%a, n mod si#ur Con#resul %a pierde mandatul ncredintat de ceruri! Iar noi, %orbitorii-cu-)eii, nu trebuie sa asteptam si sa ne ntrebam n pri%inta mandatului cerurilor, asemenea celorlalti! Daca %reodata Con#resul %a pierde mandatul cerurilor, %om afla de ndata! - Ai mintit n fa%oarea Con#resului pentru ca acesta detine mandatul cerurilor! - *rin urmare, am stiut ca a2ut"ndu-i sa-si pastre)e secretul, mplinesc %ointa )eilor, spre binele oamenilor! *"na atunci, -in#-,ao nu se #"ndise niciodata la Con#res n astfel de termeni! (oate cartile de istorie pe care le studiase nfatisau Con#resul ca pe marele unificator al umanitatii si, n conformitate cu manualele, toate actele sale erau nobile! Acum, totusi, ea ntele#ea ca era posibil ca unele dintre acele acte sa nu para c.iar asa de bune, nsa nu nsemna n mod necesar ca nu erau bune! - (rebuie sa aflu de la )ei daca %ointa Con#resului este si %ointa lor, spuse ea! - Si-ai sa faci asta ntreba &an 'ei-()u! Ai sa te supui %ointei Con#resului, c.iar daca ti se %a parea #resita, at"ta timp c"t Con#resul detine mandatul cerurilor - /mi ceri sa 2ur - Da!

- Atunci, da, ma %oi supune, at"ta timp c"t %or detine mandatul cerurilor! - A%eam ne%oie de 2uram"ntul tau pentru a satisface cerintele de securitate ale Con#resului! 'ara el, nu as fi putut sa-ti ncredinte) misiunea! /si drese #lasul: Dar acum ti cer un alt 2uram"nt! - Daca pot, am sa ti-l dau! - ,uram"ntul acesta e!!! i)%oraste dintr-o mare iubire! &an -in#-,ao, ai sa-i slu2esti pe )ei n toate pri%intele, n toate felurile, p"na la sf"rsitul %ietii tale - O, tata, dar nu a%em ne%oie de un asemenea 2uram"nt! Oare nu am fost de2a aleasa de )ei, care m-au calau)it cu #lasul lor - Cu toate acestea, ti cer 2uram"ntul! - /ntotdeauna, n toate pri%intele, n toate felurile, i %oi slu2i pe )ei! Spre surprinderea ei, tatal sau n#enunc.e n fata ei si i lua m"inile ntr-ale sale! 0acrimile i siroiau pe obra2i! - 3i-ai ridicat de pe inima cea mai #rea po%ara ce a fost lasata %reodata acolo! - Si cum am facut asta, tata - /nainte de a muri, mama ta mi-a cerut sa-i fa#aduiesc ce%a! /ntruc"t ntre#ul ei caracter si #asea e1presia n de%otamentul sau fata de )ei, mi-a spus ea, sin#urul mod n care te puteam a2uta s-o cunosti era sa te n%at si pe tine sa-i slu2esti pe )ei! (oata %iata mea m-am temut ca s-ar putea sa dau #res, ca s-ar putea sa-ti ntorci fata de la )ei, ca s-ar putea sa a2un#i sa-i urasti ori sa nu fii %rednica de #lasul lor! Cu%intele acestea a2unsera drept la inima lui -in#-,ao! Dintotdeauna fusese constienta de profunda ei ne%rednicie n fata )eilor, stiuse c"t de murdara era n oc.ii lor, c.iar si atunci c"nd nu-i cereau sa urmareasca cu pri%irea fibrele lemnului! Abia acum aflase ce era n 2oc: dra#ostea mamei sale pentru ea! - (oate temerile mele s-au risipit acum! Esti cu ade%arat o fiica perfecta, dra#a mea -in#,ao! De2a i-ai slu2it pe )ei cum se cu%ine! Iar acum, cu acest 2uram"nt, sunt si#ur ca %ei continua s-o faci %esnic! $ei aduce o mare bucurie n casa din ceruri unde salasluieste mama ta! 4Asa sa fie oare Cei din ceruri mi cunosc slabiciunea! (u, tata, %e)i doar ca p"na acum nu i-am tradat pe )ei+ mama trebuie sa stie c"t de aproape am fost sa-i trade) de prea multe ori, c"t de murdara sunt ori de c"te ori )eii si arunca pri%irile asupra mea!4 Dar el parea at"t de fericit nc"t nu ndra)ni sa-i arate c"t de mult se temea de )iua c"nd si %a demonstra ne%rednicia, n %a)ul ntre#ii lumi! *rin urmare, l mbratisa, dar nu se putu abtine sa nu-l ntrebe: - (ata, tu c.iar cre)i ca mama mi-a au)it 2uram"ntul - Asa sper, spuse &an 'ei-()u! Daca nu, cu si#uranta ca )eii %or pastra ecoul %orbelor tale ntr-o scoica si i %or n#adui sa-l asculte ori de c"te ori si-o %a pune la urec.e! Acest #en de nc.ipuire fante)ista era un 2oc pe care-l 2ucau nca din copilarie! -in#-,ao uita de spaima ei si se #"ndi repede la un raspuns! - 6u, )eii %or pastra atin#erea mbratisarii noastre si din ea %or tese un sal, pe care ea l %a purta pe umeri c"nd iarna %a %eni n ceruri! Se simtea usurata, oricum, pentru ca tatal ei nu spusese da! Spera doar ca mama sa fi au)it 2uram"ntul ei! *oate ca nu-l au)ise si atunci nu %a mai fi at"t de de)ama#ita c"nd fiica ei %a da #res! (ata o saruta, apoi se ridica! - Acum esti #ata sa-ti primesti nsarcinarea, spuse el! O lua de m"na si o conduse la masa lui! 7amase l"n#a el c"nd se ase)a pe scaun+ nu era cu mult mai nalta, n picioare, dec"t era el ase)at pe scaun! *robabil ca nu atinsese nca naltimea maturitatii, dar spera sa nu mai creasca mult! 6u dorea sa a2un#a precum acele femei nalte, mata.aloase, care carau po%eri #rele pe c"mpuri! 43ai bine sa fii un soarece dec"t un porc4, i spusese 3u-*ao cu ani n urma! (ata facu sa apara pe afisa2 o .arta stelara! 7ecunoscu de ndata )ona! Era centrata pe sistemul stelar al 0usitaniei, desi scara de repre)entare era prea mica pentru a permite %i)uali)area planetelor! - 0usitania se afla n centru, )ise ea! &an 'ei-()u ncu%iinta din cap si tasta alte c"te%a comen)i! - Acum, fii atenta la asta, spuse el! 6u la afisa2, ci la miscarea de#etelor mele! Asta, plus identificarea %ocala %or constitui parola care ti %a permite accesul la informatiile de care %ei a%ea ne%oie! /l urmari n timp ce tasta: 4Clica F4! 7ecunoscu imediat alu)ia! Strabuna de suflet a marnei sale fusese ,ian#--in#, %adu%a primului mparat comunist, 3ao Ze-Don#! C"nd ,ian#--in# si aliatii sai au fost nlaturati de la putere, Conspiratia 0asilor i-a n2osit d"ndu-le numele de ocara

4Clica celor *atru4! 3ama lui -in#-,ao fusese o ade%arata fiica-de-suflet a acelei mari martire din trecut! Iar acum, -in#-,ao %a fi n masura sa o cinsteasca si mai mult pe cea care fusese strabuna de suflet a mamei sale, ori de c"te ori %a tasta codul de acces! 'usese un #est bine%oitor din partea tatei sa aran2e)e astfel lucrurile! *e afisa2 si facura aparitia mai multe puncte %er)i! 0e numara rapid, aproape fara sa #"ndeasca: erau nouaspre)ece, n#ramadite la o oarecare distanta de 0usitania, dar ncon2ur"ndo din toate directiile! - E 'lota 0usitania - Acestea au fost po)itiile na%elor cu cinci luni n urma! (asta o noua comanda si punctele %er)i disparura! Iar acestea sunt po)itiile lor de asta)i! -in#-,ao cauta cu pri%irea, dar nu %a)u nicaieri %reun punct %erde! (otusi, era limpede ca tata se astepta ca ea sa %ada ce%a! - Au a2uns de2a la 0usitania - 6a%ele sunt acolo unde le %e)i, spuse tata! Cu cinci luni n urma, flota a disparut! - Si unde s-a dus - 6imeni nu stie! - A fost o re%olta - 6imeni nu stie! - (oata flota - Absolut toate na%ele! - Ce-ai %rut sa spui c"nd ai )is ca au disparut (ata i arunca o pri%ire, )"mbind! - :ine #"ndit, -in#-,ao! Ai pus ntrebarea cu%enita! 6imeni nu le-a %a)ut, caci toate se aflau n ad"ncurile spatiului! 6u au disparut fi)ic! Din c"te stim, s-ar putea ca ele sa-si urme)e si acum traiectoriile stabilite! Au disparut numai n sensul ca am pierdut n ntre#ime contactul cu ele! - Ansiblurile - Au tacut! (oate n acelasi inter%al de trei minute! 6ici o transmisie nu a fost ntrerupta! Se termina una, dupa care urmatoarea nu mai a2un#ea! - (oate le#aturile na%elor cu toate planetele E imposibil! 6ici c.iar o e1plo)ie - daca s-ar produce %reodata una at"t de mare - nu putea sa cau)e)e o disparitie unica, pentru ca na%ele erau at"t de lar# rasp"ndite n 2urul 0usitaniei! - Ei bine, este posibil, -in#-,ao! Daca-ti poti ima#ina un e%eniment at"t de catastrofal @ este posibil ca steaua 0usitaniei sa fi de%enit o superno%a! $or trece decenii p"na c"nd %om obser%a lumina e1plo)iei, c.iar pe planetele cele mai apropiate! 6eca)ul e ca ar fi cea mai improbabila superno%a din istorie! 6u imposibila, ci improbabila! - Si ar trebui sa e1iste niste semne pre%estitoare, modificari ale starii stelei! Au detectat ce%a instrumentele de pe na%e - 6u! (ocmai de aceea nu credem ca a fost %orba de %reunul din fenomenele astronomice cunoscute! Sa%antii nu au putut #asi nici o e1plicatie! /ncercam sa anc.etam po%estea ca pe un act de sabota2! Am cautat urme ale patrunderii n computerele ansiblurilor! Am scormonit n toate dosarele de personal de pe na%e, n cautarea unor posibile conspiratii n r"ndul ec.ipa2elor! S-au efectuat criptoanali)e ale tuturor comunicatiilor de pe fiecare na%a, caut"ndu-se sc.imburi de mesa2e ntre conspiratori! Autoritatile militare si #u%ernamentale au anali)at tot ceea ce au #asit de cu%iinta sa anali)e)e! *olitiile de pe toate planetele au desfasurat anc.ete!!! Am %erificat trecutul tuturor operatorilor de ansiblu! - Cu toate ca nici un mesa2 nu a mai fost transmis, ansiblurile au ramas conectate - (u ce cre)i -in#-,ao rosi! - :inenteles ca trebuie sa fi ramas conectate, c.iar daca mpotri%a flotei ar fi fost folosit un dispo)iti% D!3!, deoarece sunt conectate prin intermediul unor fra#mente de particule subatomice! 7am"n neafectate c.iar daca ntrea#a astrona%a e prefacuta n praf si pulbere! - 6u trebuie sa te simti rusinata, -in#-,ao! /nteleptii nu sunt ntelepti pentru ca nu fac #reseli, ci pentru ca si le corectea)a de ndata ce le recunosc! Cu toate acestea, -in#-,ao rosise acum dintr-un alt moti%! S"n#ele nfierb"ntat i pulsa cu putere n t"mple pentru ca abia acum pricepuse n ce a%ea sa constea misiunea ncredintata de tatal ei! Dar era imposibil! 6u putea sa-i dea ei o misiune pe care mii de oameni mai %"rstnici si mai ntelepti nu reusisera s-o ndeplineasca! - (ata, sopti ea! Care e misiunea /nca mai spera sa fie %orba de %reo problema minora le#ata de disparitia flotei! Dar ntelese ca speranta ei era )adarnica, c.iar nainte ca el sa-i raspunda!

- (rebuie sa descoperi toate e1plicatiile posibile pentru disparitia flotei si sa calcule)i posibilitatile pentru fiecare n parte! Con#resul Stelar trebuie sa ntelea#a cum s-a nt"mplat si sa ia masurile necesare pentru a nu se mai nt"mpla niciodata! - Dar, tata, am numai saispre)ece ani! 6u sunt oare at"tia altii mai ntelepti dec"t mine - *robabil ca toti sunt prea ntelepti ca sa ncerce sa ndeplineasca aceasta misiune, iar tu esti ndea2uns de t"nara ca sa nu te consideri o nteleapta! Esti ndea2uns de t"nara sa te #"ndesti la lucruri imposibile si sa descoperi de ce pot sa fie posibile! 3ai presus de toate, )eii ti %orbesc cu o limpe)ime e1traordinara, copilul meu inteli#ent, ma#nific de stralucita mea dra#a! (ocmai de acest lucru se temea: tatal ei se astepta ca ea sa reuseasca pentru ca se afla n #ratiile )eilor! 6u ntelesese c"t de ne%rednica o considerau )eii, c"t de putin o placeau! 3ai era si o alta problema! - Si daca reusesc Daca aflu unde este 'lota 0usitania si restabilesc comunicatiile 6u %a fi atunci %ina mea daca flota %a distru#e 0usitania - E bine ca primul tau #"nd reflecta compasiunea pentru poporul 0usitaniei! (e asi#ur, Con#resul a promis sa nu foloseasca dispo)iti%ul D!3! dec"t daca se do%edeste a fi absolut ine%itabil, dar e at"t de improbabil nc"t nu pot sa cred ca se %a nt"mpla! C.iar daca ar fi asa, totusi, Con#resul %a trebui sa decida! Cum spunea stramosul meu de suflet: 4Daca pedeapsa nteleptului e usoara, asta nu se datorea)a compasiunii sale+ daca pedeapsa lui e se%era, de %ina nu e cru)imea sa+ el nu face dec"t sa respecte datina %remii sale! /mpre2urarile se sc.imba o data cu epoca, iar modalitatile de abordare a acestora se modifica n functie de mpre2urari!4 *oti sa fii si#ura: Con#resul Stelar %a aborda problema 0usitaniei nu n functie de bunatate sau de cru)ime, ci conform cu ceea ce este necesar pentru binele ntre#ii omeniri! Iata de ce i slu2im pe conducatori: pentru ca ei i slu2esc pe oameni, care i slu2esc pe stramosi, care i slu2esc pe )ei! - (ata, am fost ne%rednica sa #"ndesc altfel, spuse -in#-,ao! Acum si simtea murdaria, nu era doar constienta de e1istenta ei! Simtea ne%oia sa-si spele m"inile! Simtea ne%oia sa urmareasca o fibra de lemn! Dar se abtinu! A%ea sa astepte! 4Orice as face, si spuse ea, consecintele %or fi n#ro)itoare! Daca dau #res, tata si %a pierde presti#iul n fata Con#resului si, prin urmare, n fata ntre#ii planete a Caii! *entru multi, asta %a fi do%edit ca tata nu merita sa fie ales dupa moarte drept )eu al Caii! *e de alta parte, daca reusesc, consecinta putea sa fie Xenocidul! C.iar daca .otar"rea %a apartine Con#resului, tot as sti ca eu am facut posibil un asemenea lucru! *artial, responsabilitatea mi %a apartine! Indiferent ce fac, ma %oi acoperi de rusinea esecului si %oi fi m"n2ita de ne%rednicie!4 (atal ei %orbi n aceeasi clipa, ca si cum )eii i n#aduisera sa-i citeasca sufletul! - Da, esti ne%rednica, spuse el, si c.iar acum esti mai departe ne%rednica n #"ndurile tale! -in#-,ao rosi si si nclina capul, rusinata, nu pentru ca tatal ei i citise cu at"ta usurinta #"ndurile, ci pentru ca fusese n stare sa aiba niste #"nduri at"t de nesupuse! &an 'ei-()u i puse cu bl"ndete m"na pe umar! - Dar sunt ncredintat ca )eii te %or face %rednica, spuse el! Con#resul Stelar are mandatul cerurilor, dar tu ai fost aleasa sa-ti urme)i propria cale! *oti reusi n aceasta lucrare mareata! $ei ncerca - $oi ncerca! 4Si totodata %oi esua, dar nimeni nu %a surprins, cu at"t mai putin )eii, care mi cunosc ne%rednicia!4 - (oate ar.i%ele ti se %or desc.ide n %ederea cercetarii, c"nd ti %ei spune numele si %ei tasta parola! Daca ai ne%oie de a2utor, da-mi de stire! -in#-,ao a parasit odaia tatei cu demnitate si si-a impus sa urce c"t mai ncet treptele ce duceau la camera ei! Abia c"nd a a2uns nauntru si a nc.is usa s-a aruncat n #enunc.i si a nceput sa se t"rasca pe podea! A urmarit fibrele lemnului p"na c"nd abia a mai fost n stare sa %ada! 6e%rednicia ei era at"t de mare nc"t nici atunci nu s-a simtit ntru totul curata+ s-a dus la spalator si si-a frecat m"inile p"na c"nd a stiut ca )eii erau satisfacuti! De doua ori ser%itorii au ncercat s-o ntrerupa cu pr"n)ul si cu niste mesa2e - de care putin i pasa - , dar c"nd au nteles ca fata %orbea cu )eii, si-au plecat capetele si, tacuti, s-au furisat afara! Si totusi, nu spalatul m"inilor a facut-o sa se simta n sf"rsit curata, ci momentul n care a ndepartat ultima ramasita de incertitudine din sufletul ei! Con#resul Stelar a%ea mandatul cerurilor! Ea trebuia sa se purifice de orice ndoiala! Orice intentionau cu 'lota 0usitania, cu si#uranta ca %ointa )eilor era cea care a%ea sa fie mplinita! *rin urmare, era de datoria ei sa a2ute la mplinirea ei! Si daca ntr-ade%ar ndeplinea %ointa )eilor, atunci ei a%eau sa-i desc.ida o cale de re)ol%are a problemei! Ori de c"te ori a%ea sa #"ndeasca altfel, ori de c"te ori cu%intele lui Demostene a%eau sa-i re%ina n minte, ea trebuia sa le ndeparte)e amintindu-si ca se supunea conducatorilor care a%eau mandatul )eilor!

C"nd mintea i s-a linistit, a%ea palmele 2upuite si pline de s"n#e i)%or"t din straturile de piele cruda care a2unsesera at"t la suprafata! 4Iata cum se naste ntele#erea ade%arului, spuse ea! Daca ndeparte) prin spalare suficiente straturi ale mortalitatii mele, atunci ade%arul )eilor %a t"sni la lumina!4 /n cele din urma, s-a simtit curata! Ceasurile erau naintate si a%ea oc.ii obositi! Cu toate acestea, s-a ase)at n fata terminalului si a nceput sa lucre)e! - Arata-mi rapoartele tuturor cercetarilor ntreprinse p"na n pre)ent n le#atura cu disparitia 'lotei 0usitania, ncep"nd cu cele mai recente! Aproape imediat, cu%intele au nceput sa apara n spatiul de deasupra terminalului, pa#ina cu pa#ina, aliniate asemenea unei coloane de soldati marsaluind n front! Citea una dintre ele, apoi o dadea la o parte si numaidec"t pa#ina din spatele ei se deplasa mai n fata, ca ea s-o poata citi! A lucrat astfel timp de sapte ore, p"na c"nd nu a mai fost n stare sa citeasca, si atunci a adormit n fata terminalului! ,ane urmareste totul! *oate ndeplini un milion de acti%itati, si poate mparti atentia simultan ntre o mie de lucruri diferite! 6ici una dintre aceste capacitati nu este infinita, dar sunt at"t de mari n comparatie cu 2alnica noastra capacitate de a face ce%a n timp ce ne #"ndim la altce%a, nc"t ar putea foarte bine sa fie considerate astfel! Cu toate acestea, ,ane are o limitare sen)oriala pe care noi nu o a%em+ sau, mai e1act, noi suntem limitarea ei cea mai serioasa! Ea nu poate %edea sau sti nimic din ceea ce n-a fost introdus ca pura informatie ntr-unul din computerele conectate la marea retea interplanetara! Aceasta e o limitare mai nensemnata dec"t ati fi nclinati sa credeti! ,ane are acces aproape instantaneu la semnalele de intrare neprelucrate de pe fiecare astrona%a si de pe aproape fiecare dispo)iti% de spiona2 monitori)at electronic! E ade%arat nsa ca nu poate asista niciodata la certurile dintre ndra#ostiti, la po%estile citite copiilor la culcare, la disputele din salile de clasa, la b"rfele de la cina sau la lacrimile de amaraciune %arsate pe ascuns! Ea nu cunoaste dec"t acele aspecte ale %ietii noastre pe care le repre)entam ca informatii di#itale! Daca ai ntreba-o care este numarul e1act de oameni de pe planetele coloni)ate, ti-ar oferi rapid o %aloare ba)ata pe re)ultatele recensamintelor combinate cu probabilitatile de natalitate si de mortalitate pentru toate #rupurile sociale de populatie! /n ma2oritatea ca)urilor, ea poate asocia nume cu aceste cifre, desi nu ti-ar a2un#e o %iata pentru a citi lista! Iar daca ai lua un nume care tocmai s-a nt"mplat sa-ti treaca prin minte - de e1emplu, &an -in#-,ao - si ai ntreba-o pe ,ane 4Cine e aceasta persoana 4, ea ti-ar oferi aproape imediat cifrele statistice %itale: data nasterii, cetatenia, ori#inea, naltimea si #reutatea la ultima %i)ita medicala, re)ultatele scolare! Dar toate acestea sunt pentru ea niste informatii arbitrare, un )#omot de fond! Stie ca e1ista, dar nu au nici o semnificatie aparte! S-o ntrebi despre &an -in#-,ao ar fi ca si cum ai ntreba-o despre o anumita molecula din %aporii de apa dintr-un nor ndepartat! 3olecula e cu si#uranta acolo, dar nu e1ista nimic special care s-o diferentie)e de milioanele de alte molecule din imediata ei %ecinatate! 0ucrul acesta a fost ade%arat p"na n momentul n care &an -in#-,ao a nceput sa-si foloseasca computerul pentru a dob"ndi acces la toate rapoartele le#ate de disparitia 'lotei 0usitania! Abia atunci numele lui -in#-,ao a urcat rapid c"te%a ni%eluri n atentia lui ,ane, care a nceput sa tina o e%identa stricta a tot ceea ce -in#-,ao facea cu computerul ei! Astfel a de%enit limpede pentru ea ca &an -in#-,ao, desi nu a%ea dec"t saispre)ece ani, urma sa-i pro%oace neca)uri mari: &an -in#-,ao, nele#ata cum era de %reo birocratie anume, nea%"nd de urmarit scopuri ideolo#ice personale sau de aparat interese ascunse, arunca o pri%ire mai cuprin)atoare si, prin urmare, mai periculoasa asupra tuturor informatiilor care fusesera colectate de toate a#entiile umane! Si de ce era acest lucru periculos 0asase ,ane n urma niste indicii pe care -in#-,ao le-ar fi putut #asi 6u, fireste ca nu! ,ane nu lasase nici un indiciu! Se #"ndise sa lase c"te%a, prin care disparitia 'lotei 0usitania sa para consecinta unui act de sabota2, a unei defectiuni mecanice sau a %reunui de)astru natural! A fost ne%oita sa renunte la ideea acesta fiindca nu putea fabrica nici un fel de indiciu fi)ic! (ot ce putea face era sa lase informatii derutante n memoriile calculatoarelor! 6ici una din ele nu a%ea %reun analo# fi)ic n lumea reala si, prin urmare, orice sa%antel de inteli#enta medie si-ar fi dat seama rapid ca indiciile nu erau dec"t niste informatii false, menite sa induca n eroare! Apoi ar fi tras conclu)ia ca disparitia flotei trebuie sa fi fost pro%ocata de %reo a#entie care detinea prioritati de acces inima#inabile la sistemele de computere ce primisera informatiile 4manufacturate4! /n mod cert, asa s-ar fi a2uns la descoperirea ei mult mai repede dec"t daca nu lasa nici un fel de proba! 'ara doar si poate, lipsa do%e)ilor fusese %arianta cea mai buna si, p"na c"nd -in#-,ao si-a

nceput in%esti#atiile, a functionat foarte bine! 'iecare a#entie implicata n anc.eta se ocupase numai de )onele n care se desfasurau de re#ula cercetarile ei! *olitia de pe multe planete a %erificat toate #rupurile de di)identi cunoscute Dsi, n anumite oca)ii, i-a torturat pe unii dintre di)identi p"na c"nd acestia au facut marturisiri complete dar inutile, moment n care anc.etatorii si-au completat rapoartele finale si au declarat clasarea dosarelorE! Autoritatile militare au cautat do%e)i ale unei opo)itii de tip militar, n special astrona%e straine, dat fiind ca pastrau amintiri %ii despre in%a)ia #"ndacilor, petrecuta cu trei mii de ani n urma! Sa%antii au cautat do%e)i ale %reunui fenomen astronomic in%i)ibil si neobisnuit prin care sa se poata e1plica fie distru#erea flotei, fie ntreruperea selecti%a a comunicatiilor prin ansiblu! *oliticienii au cautat alti politicieni pe care sa poata da %ina! 6imeni nu s-a #"ndit la ,ane si, n consecinta, nimeni nu a #asit-o! Dar &an -in#-,ao aduna toate elementele, cu atentie, sistematic, cercet"nd precis informatiile! Era ine%itabil ca ea sa scoata la i%eala do%ada care, n cele din urma, a%ea sa demonstre)e - si sa anule)e - e1istenta lui ,ane! /ntr-o e1primare simplificatoare, acea do%ada era absenta oricarei do%e)i! 6imeni nu o putea %edea, pentru ca nimeni nu abordase in%esti#atia cu o minte metodica si lipsita de pre2udecati! Ceea ce ,ane nu a%ea de unde sa stie era faptul ca rabdarea aparent inumana a lui -in#,ao, atentia ei meticuloasa fata de detalii, perse%erenta cu care reformula si repro#rama cercetarile ei computeri)ate, toate acestea deci erau re)ultatul orelor petrecute n #enunc.i, aplecata peste o podea de lemn, urmarind cu atentie o fibra de la un capat la celalalt al sc"ndurii, de la un perete la celalalt al ncaperii! ,ane nu a%ea nici macar un nceput de banuiala ca tocmai aceasta lectie mareata n%atata de la )ei facea din -in#-,ao ad%ersarul ei cel mai de temut! ,ane nu stia dec"t ca, la un moment dat, acest cercetator pe care-l c.ema -in#-,ao a%ea probabil sa-si dea seama de lucrul pe care nimeni nu-l ntelesese cu ade%arat, si anume ca toate e1plicatiile ima#inabile pentru disparitia 'lotei 0usitania fusesera de2a n ntre#ime eliminate! /n acel moment, o sin#ura conclu)ie ar mai fi ramas: o anumita forta, nemaint"lnita nicic"nd n istoria omenirii, a%ea puterea fie sa pro%oace disparitia simultana a astrona%elor unei flote rasp"ndite pe o arie %asta, fie - la fel de improbabil - sa faca n asa fel nc"t toate ansiblurile flotei sa ncete)e simultan sa functione)e! Si daca aceeasi minte metodica ncepea apoi sa treaca pe o lista toate fortele posibile care a%eau o asemenea putere, n cele din urma nu se putea sa n-o numeasca pe sin#ura ade%arata: o entitate independenta ce traia printre!!! ba nu, care era compusa din ra)ele filotice ce conectau toate ansiblurile! *entru ca aceasta idee era ade%arata, nu putea fi eliminata, oric"te anali)e lo#ice si cercetari s-ar fi efectuat! 8rma etapa n care cine%a a%ea sa actione)e n mod cert pe ba)a descoperirii lui -in#-,ao si a%ea sa declanse)e distru#erea lui ,ane! Asadar, ,ane urmarea cercetarile lui -in#-,ao cu o fascinatie cresc"nda! Aceasta fiica a lui &an 'ei-()u, n %"rsta de saispre)ece ani, nalta de 1IJ de centimetri si c"ntarind CG de 5ilo#rame, fac"nd parte din clasa sociala si intelectuala cea mai de sus a populatiei c.ine)e taoiste de pe planeta Calea, era prima fiinta omeneasca nt"lnita de ,ane care se apropia de meticulo)itatea si preci)ia unui computer si, prin urmare, de ,ane nsasi! Cu toate ca ,ane putea efectua ntr-o ora un studiu care lui -in#-,ao i lua saptam"ni si luni de )ile, ade%arul periculos era ca fetita desfasura aproape e1act aceeasi anc.eta pe care ,ane nsasi ar fi efectuat-o! /n consecinta, ,ane nu a%ea nici un moti% sa presupuna ca, p"na la urma, -in#-,ao nu %a a2un#e la conclu)ia la care ar fi a2uns ea nsasi! Asadar, -in#-,ao era dusmanul cel mai periculos al lui ,ane, care nu a%ea cum s-o opreasca - cel putin fi)ic! Daca ncerca sa-i bloc.e)e accesul la informatii, nu facea altce%a dec"t s-o conduca mai rapid la do%ada e1istentei lui ,ane! /n locul opo)itiei fatise, ,ane a cautat o alta cale de a-si opri inamicul! 6u ntele#ea totalitatea naturii umane, dar Ender o n%atase ca pentru a opri o fiinta omeneasca de la ntreprinderea unui anumit lucru, trebuie sa #asesti o modalitate de a o face sa nu-l mai doreasca! I $arelse

- C83 7E8SI(I sa comunicati direct cu mintea lui Ender - Acum c"nd stim unde se afla, e ce%a la fel de natural ca si procesul de .ranire! - Cum l-ati #asit Eu n-am fost niciodata n stare sa comunic direct cu mintea cui%a care n-a trecut n a treia %iata! - 0-am #asit prin intermediul ansiblurilor si a electronicii asociate acestora+ astfel am determinat po)itia din spatiu a trupului sau! Ca sa a2un#em la mintea lui, a trebuit sa ne e1tindem n .aos i sa formam o punte! - O punte - O entitate tran)itorie, care se aseamana n parte cu mintea lui, n parte cu a noastra!

- Daca ati putut a2un#e la mintea lui, de ce nu l-ati mpiedicat sa %a distru#a - Creierul omenesc este foarte ciudat! /nainte de a putea ntele#e ceea ce am #asit acolo, nainte de a n%ata cum sa comunicam cu spatiul acesta contorsionat, toate surorile si mamele mele au disparut! Am continuat sa-i studiem mintea n toti acesti ani n care am asteptat n coconii nostri, p"na c"nd ne-a #asit+ dupa ce a sosit am reusit sa comunicam direct cu el! - Ce s-a nt"mplat cu puntea pe care ati facut-o - 6u ne-am mai #"ndit la ea! *robabil ca mai e1ista pe unde%a, n spatiu!
6oua specie de cartofi era pe moarte! Ender %a)u cercurile brune re%elatoare de pe frun)e, plantele fr"nte acolo unde tulpinile de%enisera at"t de fra#ile nc"t cea mai slaba adiere le ndoise p"na c"nd cedasera! De dimineata, toate fusesera sanatoase! Aparitia acestei boli fusese at"t de brusca, efectele ei at"t de de%astatoare, nc"t de %ina putea fi doar %irusul descolada! Ela si 6o%in.a a%eau sa fie de)ama#ite, caci si pusesera mari sperante n aceasta specie noua de cartofi! Ela, fiica %itre#a a lui Ender, lucrase la o #ena care sa pro%oace fiecare celula dintr-un or#anism sa produca trei substante c.imice diferite, cunoscute ca in.ibitoare sau ani.ilatoare ale %irusului descolada! 6o%in.a, sotia lui Ender, obtinuse o #ena care sa faca impermeabile nucleele celulelor la orice molecula mai mare de o )ecime din lun#imea %irusului! 0a aceasta specie de cartofi, ele altoisera am"ndoua #enele si, c"nd primele teste au demonstrat ca ambele caracteristici prinsesera 4radacini4, Ender dusese rasadurile la ferma e1perimentala si le plantase! /mpreuna ca a2utoarele sale, se ocupasera de n#ri2irea lor n ultimele sase saptam"ni! (otul paruse sa fie n ordine! Daca e1perimentul reusea, te.nica putea fi aplicata la toate plantele si animalele de care oamenii de pe 0usitania depindeau pentru asi#urarea .ranei! 6umai ca %irusul descolada era mult prea destept: p"na la urma, reusea sa le de2oace toate strata#emele! (otusi, sase saptam"ni era mai bine dec"t ciclul normal de doua-trei )ile! *oate se aflau pe o pista buna! Sau poate ca lucrurile fusesera mpinse de2a prea departe! Demult, c"nd Ender abia %enise pe 0usitania, noile specii de plante si animale de pro%enienta terestra puteau sa re)iste doua)eci de ani n teren desc.is, p"na c"nd descolada reusea sa le decode)e moleculele #enetice si sa le de)inte#re)e! Dar n ultimii ani se parea ca %irusul reali)ase un mare pas nainte, care i permitea sa decode)e orice molecula #enetica de pe *am"nt n c"te%a )ile sau c.iar ore! /n pre)ent, colonistii umani reuseau sa-si mai creasca plantele si animalele numai datorita unui spra> cu actiune letala imediata asupra %irusului! *rintre colonisti aparusera si unii care ar fi %rut sa aplice spra>ul asupra ntre#ii planete si sa distru#a o data pentru totdeauna %irusul! Stropirea ntre#ii planete era nepractica, dar nu imposibila+ altele erau moti%ele de respin#ere a acestei optiuni! (oate formele de %iata indi#ene depindeau n mod absolut de descolada pentru a se putea reproduce! Aici se ncadrau si purcelusii - peBueninos, bastinasii inteli#enti ai planetei - , al caror ciclu reproducti% era le#at n mod in%iolabil de sin#ura specie indi#ena de copaci! Daca %irusul descolada era distrus, aceasta #eneratie de peBueninos a%ea sa fie ultima! Asa ce%a era un 1enocid! K *"na acum, ideea de a ntreprinde o actiune care sa duca la disparitia purcelusilor ar fi fost imediat respinsa de ma2oritatea locuitorilor satului 3ila#re, colonia oamenilor! *"na acum! Dar Ender stia ca multi si-ar sc.imba opinia n ca)ul n care c"te%a fapte ar de%eni lar# cunoscute! De e1emplu, doar o m"na de oameni stiau ca descolada se adaptase de2a de doua ori la substantele c.imice folosite pentru uciderea sa! Ela si 6o%in.a pusesera la punct mai multe %ersiuni noi ale substantei c.imice, astfel nc"t data %iitoare, c"nd descolada s-ar fi adaptat la un anumit %irulicid, puteau trece imediat la un altul! (ot asa, la un moment dat fusesera ne%oiti sa sc.imbe in.ibitorul care imuni)a oamenii la %irusul din or#anismul fiecarui colonist! In.ibitorul fusese in2ectat n toate alimentele consumate n colonie, astfel nc"t toti oamenii sa-l in#ere)e la fiecare masa! Cu toate acestea, toti in.ibitorii si toate %irulicidele functionau pornind de la aceleasi principii de ba)a! C"nd%a, asa cum reusise sa se adapte)e n #eneral la toate #enele de pro%enienta terestra, descolada a%ea sa n%ete si cum sa descurce cu fiecare clasa de c.imicale, si atunci nu a%ea sa mai conte)e de c"te %ersiuni noi dispuneau+ n c"te%a )ile, descolada le-ar epui)a resursele! Doar c"ti%a oameni stiau c"t de nesi#ura era supra%ietuirea coloniei 3ila#re! Doar c"ti%a oameni stiau c"t de mult depindea de acti%itatea depusa de Ela si 6o%in.a, n calitate de 1enobiolo#i ai 0usitaniei, c"t de ine#ala era competitia lor cu descolada, c"t de de%astatoare ar fi consecintele daca Ela si 6o%in.a ar fi ntrecute %reodata! Era totuna! /n ca)ul n care colonistii ar ntele#e ntr-ade%ar, s-ar #asi multi care sa spuna:

4Daca e ine%itabil ca descolada sa ne copleseasca ntr-o buna )i, atunci .ai s-o lic.idam acum! Daca din cau)a asta %or muri si purcelusii, atunci ne pare rau, dar ntre supra%ietuirea lor si a noastra, noi am ales-o pe-a noastra!4 *entru Ender nu era #reu sa adopte punctul de %edere al perspecti%ei filo)ofice si sa spuna: 43ai bine sa piara o colonie umana mica, dec"t sa lic.ide)i o ntrea#a specie rationala!4 Stia ca un astfel de ar#ument n-a%ea nici o sansa fie acceptat de catre oamenii de pe 0usitania! Aici erau n 2oc nsesi %ietile lor si ale copiilor lor+ ar fi absurd sa te astepti din partea lor sa fie dispusi sa moara de dra#ul unei specii pe care nu o ntele#eau si pe care putini o a#reau! C.iar daca episcopul nsusi ar declara ca asa era %ointa lui Dumne)eu, ca fapturile omenesti de pe 0usitania sa renunte la %iata lor n fa%oarea purcelusilor, foarte putini ar fi cei care s-ar supune! 46ici eu nu sunt si#ur ca as fi stare de un asemenea sacrificiu, reflecta Ender! C.iar daca nu am copii! Cu toate ca am trecut de2a prin distru#erea unei specii n)estrate cu ratiune - c.iar daca eu nsumi am declansat distru#erea acelei specii si stiu c"t de n#ro)itoare este o asemenea po%ara morala - nu sunt si#ur ca as putea sa-i las pe cei din aceeasi specie cu mine sa moara, fie prin nfometare din pricina distru#erii recoltelor, fie, si mai dureros, prin re%enirea descoladei, care naruie n c"te%a )ile trupul omenesc! Si totusi!!! am %oie sa consimt la distru#erea speciei peBuenino Am %oie sa n#adui un nou 1enocid 4 7idica de 2os una din tulpinile fr"nte de cartof, cu frun)ele patate! :inenteles, %a trebui sa io arate lui 6o%in.a! Ea sau Ela a%eau sa o studie)e si sa confirme ceea ce de2a era e%ident! /nca un esec! *use tulpina de cartof ntr-o pun#a sterila! - $orbitorule! Era *lanter, asistentul lui Ender si cel mai apropiat prieten al sau din r"ndul purcelusilor! *lanter era fiul unui peBuenino numit &uman, pe care Ender l adusese n 4a treia %iata4, a treia etapa a ciclului de %iata peBuenino! Ender ridica pun#a de plastic transparent, astfel ca *lanter sa %ada frun)ele dinauntru! - /ntr-ade%ar, complet moarte, $orbitorule, spuse *lanter fara urma de intonatie! De la nceput, acesta fusese lucrul cel mai deconcertant n pri%inta colaborarii cu peBueninos: acestia nu-si manifestau emotiile asa cum oamenii erau obisnuiti sa le interprete)e! Era una dintre barierele cel mai dificil de nlaturat n %ederea acceptarii lor de catre ma2oritatea colonistilor! *urcelusii nu erau nici dra#alasi, nici simpatici+ nu puteau fi considerati dec"t ciudati! - $om ncerca din nou, spuse Ender! Cred ca am a2uns mai aproape! - Sotia ta %rea sa te %ada, spuse *lanter! Cu%"ntul sotie, c.iar tradus ntr-un limba2 uman precum star5, era at"t de ncarcat de tensiune pentru un peBuenino nc"t nu putea fi pronuntat firesc: *lanter aproape ca tipase c"nd l rostise! *e de alta parte, ideea de 4sotie4 era at"t de puternica pentru peBueninos nc"t, desi o puteau c.ema pe 6o%in.a pe nume atunci c"nd i se adresa direct, daca i %orbeau sotului ei nu o puteau face dec"t apel"nd la titlul ei! - *ai, oricum a%eam de #"nd sa ma duc la ea, spuse Ender! (e-as ru#a sa masori si sa nre#istre)i cartofii astia! *lanter sari drept n sus - 4Ca floricelele de porumb4, si )ise Ender! Desi fata i ramase lipsita de e1presie, cel putin pentru oc.iul omenesc, saltul %ertical do%edea nc"ntarea! 0ui *lanter i placea sa lucre)e cu ec.ipamentul electronic, pentru ca masinile l fascinau, dar si pentru ca astfel si sporea presti#iul printre ceilalti masculi peBuenino! /ncepu sa despac.ete)e fara nt"r)iere camera de luat %ederi si computerul atasat la ea, pe care le purta ntr-un sac aflat tot timpul asupra sa! - C"nd termini, te ro# sa pre#atesti sectiunea asta i)olata pentru ardere, spuse Ender! - Da da, spuse *lanter! Da da da! Ender ofta! *eBueninos se ener%au foarte tare c"nd oamenii le repetau lucruri pe care le cunosteau de2a! Cu si#uranta ca *lanter stia ce sa faca atunci c"nd descolada se adapta la o noua recolta: %irusul 4educat4 trebuia distrus c"t nca mai era i)olat! 6u a%ea nici un rost ca ntrea#a tulpina de descolada sa fie lasata sa profite de pe urma celor n%atate de unul dintre soiuri! /nsa acesta era modul n care oamenii si linisteau sentimentul de responsabilitate: %erific"nd nca o data c.iar si atunci c"nd stiau ca nu era ne%oie! *lanter era at"t de absorbit nc"t nici nu ba#a de seama ca Ender parasea lotul e1perimental! C"nd a2unse n clopotul de i)olare de la capatul dinspre oras al terenului, Ender se de)braca, si puse .ainele n cutia de purificare, apoi ncepu dansul sterili)arii: ridicarea m"inilor, urmata de rotirea bratelor din umeri, n%"rtirea n cerc, #.emuirea si din nou ridicarea n picioare, astfel nc"t nici o particica a trupului sa nu scape amestecului de #a)e si radiatii care umplea clopotul! 7espira profund pe nas si pe #ura, apoi tusi - ca ntotdeauna - , caci #a)ele

abia daca se ncadrau ntre limitele de toleranta umane! 4(rei minute lun#i, cu usturimi n oc.i si plam"nii suier"nd, flutur"nd din brate si fac"nd #enufle1iuni: ritualul nostru de supunere fata de atotputernicul descolada! /n felul acesta, ne umilim n fata stap"nului necontestat al planetei!4 /n sf"rsit, decontaminarea se nc.eie! 43-am LcoptM e1act at"t c"t trebuie4, #"ndi Ender! /n %reme ce aerul proaspat na%alea n clopot, si scoase .ainele din cutie si le mbraca, c"t nca mai erau fierbinti! De ndata ce a%ea sa iasa, clopotul urma sa fie ncal)it la o temperatura cu mult peste limita de toleranta demonstrata a %irusului descolada! 6imic nu putea supra%ietui n clopot n timpul acestei ultime etape a de)infectarii! Data %iitoare c"nd %a intra cine%a acolo, incinta %a fi perfect sterila! Cu toate acestea, Ender nu se putu abtine sa nu se #"ndeasca la faptul ca, ntr-un fel sau altul, %irusul a%ea sa #aseasca o cale de trecere, daca nu prin clopot, atunci prin bariera de de)inte#rare de intensitatea medie care mpre2muia lotul e1perimental ca un )id in%i)ibil! (eoretic %orbind, nici o molecula mai mare de o suta de atomi nu puteau trece prin bariera fara a fi descompusa! ;arduri situate de fiecare parte a barierei i mpiedica pe oameni si pe purcelusi sa se rataceasca n )ona fatala, dar Ender si ima#inase ce s-ar nt"mpla cu cine%a care ar tra%ersa c"mpul de de)inte#rare! (oate celule or#anismului ar fi fost ucise instantaneu, o data cu descompunerea aci)ilor nucleici! Era posibil ca trupul sa-si pastre)e aparent inte#ritatea fi)ica! Dar n ima#inatia sa, Ender %edea de fiecare data acel trup prefac"ndu-se n praf de partea cealalta a barierei, apoi risipindu-se ca fumul nainte de a apuca sa cada la pam"nt! Ceea ce l 2ena cel mai mult pe Ender n pri%inta barierei de de)inte#rare era faptul ca se ba)a pe acelasi principiu ca si dispo)iti%ul de De)inte#rare 3oleculara! Desi fusese proiectat pentru a fi folosit mpotri%a astrona%elor si a rac.etelor ofensi%e, Ender fusese cel care, cu trei mii de ani n urma, pe %remea c"nd se afla la comanda flotei de ra)boi a oamenilor, l ndreptase mpotri%a planetei de ori#ine a #"ndacilor! Si aceeasi arma fusese trimisa acum spre 0usitania de catre Con#resul Stelar! Conform afirmatiilor lui ,ane, Con#resul Stelar facuse de2a o tentati%a de trimitere a ordinului de folosire a dispo)iti%ului! ,ane l blocase ntrerup"nd comunicatiile dintre flota si restul omenirii, dar nu puteau sti daca nu cum%a %reun capitan de na%a surescitat, cuprins de panica din cau)a ca ansiblul nu functiona, n-ar fi fost totusi n stare sa-l foloseasca atunci c"nd ar fi a2uns la 0usitania! Era ce%a de nenc.ipuit, dar c"t se poate de real: Con#resul trimisese ordinul de distru#ere a unei planete, de comitere a Xenocidului! Scrisese oare Ender n )adar 43atca si &e#emonul4 8itasera de2a Dar pentru ei cu%"ntul 4de2a4 nu a%ea nteles! *entru cei mai multi dintre oameni trecusera trei mii de ani! Cu toate ca Ender scrisese 4$iata lui &uman4, cartea nu era cre)uta nca la o scara suficient de e1tinsa, nu fusese mbratisata de oameni ntr-o asemenea masura nc"t Con#resul sa nu ndra)neasca sa actione)e mpotri%a speciei peBuenino! De ce .otar"sera sa o faca *robabil din acelasi moti% care impusese bariera de de)inte#rare a 1enobiolo#ilor: pentru a mpiedica rasp"ndirea unei epidemii periculoase la o scara cosmica! Con#resul era probabil preocupat de reprimarea fla#elului unei re%olte planetare! Dar c"nd flota %a fi a2uns aici, cu sau fara ordin, era foarte probabil ca %a folosi 3icul Doctor ca solutie definiti%a la problema descolada: daca planeta 0usitania n-ar mai e1ista, n-ar mai e1ista nici %irusul semiinteli#ent si automutant, ar)"nd de nerabdare sa #aseasca prile2ul de a nimici umanitatea si toate reali)arile ei! 6u a%ea prea mult de mers de la lotul e1perimental la noua statie 1enobiolo#ica! Cararea serpuia peste o colina 2oasa, ocolind mar#inea padurii care era n acelasi timp tata, mama si cimitir %iu pentru acest trib de purcelusi, si mai departe, p"na la poarta nordica a #ardului mpre2muitor al coloniei umane! *entru Ender, #ardul constituia un subiect delicat! 6u a%ea nici un moti% sa mai e1iste, acum c"nd politica de contact minim ntre oameni si peBueninos fusese ncalcata si ambele specii treceau liber pe poarta! C"nd Ender sosise pe 0usitania, #ardul era ncarcat cu un c"mp care pro%oca dureri nfioratoare celor ce ncercau sa treaca de el! /n timpul campaniei de dob"ndire a dreptului de a comunica liber cu purcelusii, 3iro, fiul %itre# cel mai %"rstnic al lui Ender, a ramas prins n capcana c"mpului timp de c"te%a minute, suferind o dere#lare cerebrala ire%ersibila! (otusi, e1perienta lui 3iro n-a fost dec"t cea mai dureroasa si mai imediata e1presie a efectului acestui #ard pentru sufletele oamenilor nc.isi n perimetrul sau! *si.obariera fusese anulata n urma cu trei)eci de ani! /n tot acest timp, nu mai e1istase nici un moti% de pastrare a %reunei bariere ntre oameni si peBueninos! Cu toate acestea, #ardul ramasese! Asa dorisera colonistii umani de pe 0usitania! Dorinta lor fusese ca frontiera dintre oameni si peBueninos sa ram"na nencalcata! Acesta era si moti%ul pentru care laboratoarele de 1enobiolo#ie fusesera mutate din %ec.iul lor amplasament n 2osul raului! Daca doreau ca peBueninos sa ia parte la e1perimente, era

necesar ca laboratoarele sa fie situate aproape de #ard, iar toate loturile e1perimentale sa se afle n afara acestuia, astfel nc"t oamenii si purcelusii sa nu aiba oca)ia sa se nt"lneasca pe neasteptate! C"nd 3iro plecase s-o nt"lneasca pe $alentine, Ender si facuse socoteala ca atunci c"nd se %a ntoarce %a fi uluit de marile transformari de pe 0usitania! Se #"ndise ca 3iro i %a #asi pe oameni si pe peBueninos traind mpreuna, ca doua specii aflate n deplina armonie! /n sc.imb, 3iro a%ea sa #aseasca colonia aproape nesc.imbata! Cu rare e1ceptii, fiintele omenesti de pe 0usitania nu t"n2eau dupa compania apropiata a altor specii! Ender procedase cu ntelepciune atunci c"nd o a2utase pe 3atca sa refaca specia #"ndacilor at"t de departe de 3ila#re! Initial planuise sa-i a2ute pe oameni si pe #"ndaci sa se cunoasca treptat! C"nd colo, el, 6o%in.a si familia lor fusesera ne%oiti sa pastre)e cu strasnicie secretul e1istentei #"ndacilor pe 0usitania! /n mod si#ur, daca nu se puteau mpaca cu niste peBueninos cu aspect de mamifere, la aflarea %estii despre e1istenta creaturilor insectoide colonistii umani ar fi a%ut o reactie 1enofoba! 4Am prea multe secrete pe suflet4, medita Ender! 4/n toti acesti ani am fost %orbitor, de)%aluind secrete si a2ut"ndu-i pe oameni sa traiasca n lumina ade%arului! Acum nu mai spun nimanui nici 2umatate din ceea ce stiu, caci marturisind ntre#ul ade%ar n-as st"rni dec"t teama, ura, brutalitate, crime si ra)boi!4 6u departe de poarta, dar n afara mpre2muirii, se naltau doi copaci-parinti: pe unul l c.ema 7ooter, pe celalalt &uman, si fusesera plantati astfel nc"t, %a)uti dinspre poarta, 7ooter sa apara n st"n#a, iar &uman n dreapta! &uman fusese acel purcelus pe care Ender fusese solicitat sa-l ucida, conform ritualului, cu propriile sale m"ini, pentru a pecetlui tratatul dintre oameni si peBueninos! Dupa aceea, &uman a renascut n celulo)a si clorofila, a a2uns n sf"rsit la stadiul de mascul adult, apt sa procree)e! /n pre)ent, &uman se bucura nca de un presti#iu enorm, nu numai printre purcelusii acestui trib, dar si n multe alte triburi! Ender stia ca e %iu+ totusi, uit"ndu-se la copac, i era imposibil sa uite cum murise &uman! 0ui Ender nu-i era #reu sa-l considere pe &uman o persoana, caci %orbise de multe ori cu acest copac-tata! Ceea ce nu reusea era sa se #"ndeasca la acest copac ca fiind persoana pe care o cunoscuse sub numele de &uman! *oate ca Ender ntele#ea la ni%el intelectual ca identitatea unei persoane era data de %ointa si de memorie si ca acestea trecusera intacte de la peBuenino la copacul-tata! 6umai ca ntele#erea intelectuala nu aducea ntotdeauna dupa ea si ntele#erea %iscerala! /n momentul acesta, &uman i era foarte strain! (otusi, el era tot &uman si nca mai era prietenul lui Ender+ n trecere, Ender atinse coa2a copacului! Apoi, abat"ndu-se putin de la drumul lui, se apropie de celalalt copac, mai %"rstnic, si atinse si coa2a acestuia! 6u-l cunoscuse pe 7ooter ca peBuenino - fusese ucis de alte m"ini si nca nainte de sosirea lui Ender pe 0usitania era nalt si cu ramurile %i#uroase! C"nd discuta cu 7ooter, Ender nu se simtea deloc ncurcat! 0a poalele lui 7ooter, printre radacini, )aceau multe bete! 8nele fusesera aduse din alta parte, altele pro%eneau din coroana lui 7ooter! Acestea erau betele %orbitoare! *urcelusii se foloseau de ele pentru a bate un anumit ritm n trunc.iul unui copac-tata! Acesta din urma si modela si si remodela re#iunile ca%ernoase din interiorul trunc.iului pentru a modula sunetul, reali)"nd astfel un #en de %orbire lenta! Ender putea si el sa bata ritmul, cu st"n#acie, dar ndea2uns de corect pentru a obtine un raspuns din partea copacilor! (otusi, asta)i nu a%ea c.ef de con%ersatie! 0asa n seama lui *lanter sa le spuna copacilorparinti ca un alt e1periment esuase! Ender a%ea sa %orbeasca mai t"r)iu cu &uman si 7ooter! A%ea sa %orbeasca si cu 3atca, cu ,ane, cu toata lumea! Dupa toate aceste discutii, n-a%eau sa se #aseasca mai aproape de re)ol%area %reuneia din problemele care ntunecau %iitorul 0usitaniei, pentru ca solutia problemelor nu depindea de discutii! Depindea de cunoastere si de actiune: cunoastere pe care numai alti oameni o puteau dob"ndi, actiuni pe care numai alti oameni le puteau ntreprinde! Ender nsusi nu putea face nimic ca sa re)ol%e ce%a! (ot ce putea sa faca, tot ce facuse de fapt de la ultima sa batalie ca ra)boinic copil, era sa asculte si sa %orbeasca! /n alte %remuri si n alte locuri, fusese de a2uns! Dar nu si acum! 3ulte posibilitati diferite de distru#ere planau asupra 0usitaniei, unele dintre ele declansate de Ender nsusi, si totusi nici una dintre ele nu putea fi re)ol%ata acum cu a2utorul %reunei actiuni, al unui cu%"nt sau #"nd de-al lui AndreA =i##in! Asemenea tuturor celorlalti cetateni ai 0usitaniei, %iitorul sau se afla n m"inile altor oameni! Diferenta dintre el si ei era aceea ca Ender cunostea toate pericolele, toate consecintele posibile ale fiecarui esec si ale fiecarei erori! Cine era mai blestemat, cel care murea fara sa stie nimic p"na n clipa mortii, sau cel care-si urmarea distru#erea pe masura ce se apropia, pas cu pas, )ile, saptam"ni si ani Ender parasi copacii-tata si porni de-a lun#ul potecii bine batatorite, catre colonia umana!

(recu de poarta, apoi de usa ce dadea n laboratorul de 1enobiolo#ie! *urcelusul care i slu2ea Elei drept cel mai de nade2de asistent - l c.ema Deaf, Surdul, desi nu suferea c"tusi de putin de %reo deficienta auditi%a - l conduse de ndata n biroul 6o%in.ei, unde era asteptat de Ela, 6o%in.a, -uara si ;re#o! Ender tinu la %edere pun#a ce continea fra#mentele plantei de cartof! Ela clatina din cap+ 6o%in.a ofta, dar nu pareau nici pe 2umatate at"t de de)ama#ite pe c"t se asteptase Ender! Era limpede ca altce%a le fram"nta! - Cred ca banuiam re)ultatul, spuse 6o%in.a! - (rebuie sa mai ncercam, )ise Ela! - De ce sa mai ncercam ntreba ;re#o pe un ton imperati%! Cel mai t"nar dintre copiii 6o%in.ei - prin urmare fiul %itre# al lui Ender - a%ea acum trei)eci si cinci de ani, fiind si el un stralucit om de stiinta+ parea ca sa%ura rolul sau asumat de c"rcotas n toate discutiile familiale, fie ca era %orba de 1enobiolo#ie, fie de culoarea )u#ra%elii! - *rin introducea acestor noi soiuri nu facem dec"t sa n%atam descolada sa ne de2oace toate strate#iile pentru a o ucide! Daca n-o lic.idam cur"nd, o sa ne lic.ide)e ea pe noi! Si de ndata ce descolada nu %a mai fi, %om putea culti%a soiurile noastre obisnuite de cartofi, fara sa mai asteptam %reuna din t"mpeniile astea! - :a nu putem? stri#a -uara! $e.ementa ei l surprinse pe Ender! De cele mai multe ori, -uara se codea sa %orbeasca tare+ nu-i statea n fire sa %orbeasca pe un asemenea ton! Ascultati ce %a spun: descolada e %iu? - Iar eu ti spun ca un %irus e un %irus, replica ;re#o! *e Ender l deran2a faptul ca ;re#o dorea e1terminarea descoladei: era ce%a cu totul neobisnuit ca el sa sustina o actiune care ar fi dus la distru#erea purcelusilor! *ractic, ;re#o crescuse prin masculii peBuenino si i cunostea mai bine, le %orbea limba mai bine dec"t oricine! - Copii, putina liniste, %a ro#, ca sa pot sa-i e1plic lui AndreA despre ce e %orba, inter%eni 6o%in.a! Eu si Ela discutam despre ce-ar trebui sa facem n ca)ul n care cartofii nu re)ista si ea mi-a spus!!! nu, Ela, e mai bine sa e1plici tu! - E un concept destul de simplu! /n loc sa ncercam sa crestem plante care sa in.ibe de)%oltarea %irusului descolada, trebuie sa ne ocupam de %irusul nsusi! - Corect, spuse ;re#o! - (aci din #ura? tipa -uara! - ;re#o, dra#ule, ca un semn de buna%ointa fata de noi toti, te ro# sa faci asa cum te-a ru#at sora ta cu at"ta amabilitate, inter%eni 6o%in.a! Ela ofta si si relua e1plicatia: - 6u putem sa-l ucidem pur si simplu, pentru ca asa am ucide toate formele indi#ene de %iata de pe 0usitania! *ropun, deci sa ncercam sa de)%oltam o noua %arietate de descolada care sa continue sa actione)e asa cum actualul %irus actionea)a n ciclurile reproducti%e ale tuturor formelor de %iata lusitane, dar lipsita de capacitatea de a se adapta la speciile noi! - *oti sa elimini partea aceasta din %irus ntreba Ender! *oti s-o #asesti? - *utin probabil! Dar cred ca pot sa #asesc toate partile %irusului care sunt acti%e n purcelusi si n toate celelalte perec.i planta-animal, sa le pastre) si sa elimin restul! Apoi %a trebui sa le adau#am o capacitate reproducti%a rudimentara si niste receptori ca sa poata reactiona corespun)ator la modificarile aparute n or#anismele-#a)da, sa ase)am totul ntr-o mica or#anela si astfel sa obtinem un substituent pentru descolada care sa nu puna n pericol continuitatea speciilor indi#ene si sa ne permita si noua sa traim fara probleme! - Si n final ai sa pul%eri)e)i %irulicidul pe toata planeta ntreba Ender! Daca e1ista de2a o %arietate re)istenta - 6u, nu %om folosi spra>ul pentru ca asta ar nsemna sa lic.idam %irusii care sunt de2a ncorporati n or#anismele tuturor fiintelor de pe 0usitania! Asta-i partea cu ade%arat delicata!!! - Ca si cum restul ar fi usor, inter%eni 6o%in.a, adica sa faci o or#anela noua din nimic!!! - 6u putem sa in2ectam aceste or#anele n c"ti%a purcelusi si nici n toti indi%i)ii, pentru ca ar trebui totodata sa le in2ectam n toate celelalte animale si plante indi#ene! - Imposibil, spuse Ender! - (rebuie deci sa punem la punct un mecanism care sa rasp"ndeasca or#anelele n toata biosfera si, n acelasi timp, sa distru#a o data pentru totdeauna toti %irusii descolada %ec.i! - 8n 1enocid, spuse -uara! - /n asta consta disputa, preci)a Ela! -uara sustine ca descolada ar fi n)estrata cu simturi! Ender se uita la fiica sa %itre#a cea mai t"nara! - O molecula %ie - Au un limba2, AndreA! - Asta c"nd s-a mai nt"mplat ntreba Ender, care ncerca sa-si ima#ine)e cum putea o molecula #enetica - fie ea una la fel de mare si de comple1a ca %irusul descolada - sa %orbeasca!

- Am banuit-o de multa %reme! 6u a%eam de #"nd sa %a spun nimic p"na c"nd nu eram si#ura, dar!!! - Ceea ce nseamna ca nu e si#ura, spuse ;re#o triumfator! - Dar acum sunt aproape si#ura si nu puteti sa distru#eti o ntrea#a specie p"na c"nd nu stim! G Si cum %orbesc ntreba Ender! - 6u ca noi, binenteles, spuse -uara! Are loc un transfer bidirectional de informatii la ni%el molecular! *rima oara l-am obser%at pe c"nd ncercam sa ntele# cum se face ca noile soiuri re)istente de descolada se rasp"ndesc at"t de rapid si nlocuiesc toti %irusii %ec.i ntr-un timp at"t de scurt! 6-am putut sa re)ol% problema pentru ca o formulasem #resit! $irusii noi nu-i nlocuiesc pe cei %ec.i! *ur si simplu, transmit mesa2e! - Arunca sulite, inter%eni ;re#o! - Acesta a fost cu%"ntul folosit de mine, )ise -uara! 6u ntelesesem ca era modul lor de %orbire! - 'iindca nu era asa ce%a, o contra)ise ;re#o! - Asta se nt"mpla acum cinci ani, preci)a Ender! Spuneai pe atunci ca sulitele pe care le arunca poarta cu ele #enele necesare si toti %irusii care le primesc si re%i)uiesc structura pentru a include noile #ene! Asta nu prea seamana a limba2! - Dar sulitele nu sunt aruncate numai atunci, )ise -uara! Acele molecule-mesa#er se deplasea)a nauntru si n afara tot timpul si de obicei nici nu sunt ncorporate n %irusi! Sunt citite si apoi sunt transferate la un alt %irus! - Si asta e un limba2 ntreba ;re#o! - 6u nca, raspunse -uara! Dar uneori, dupa ce un %irus citeste una dintre sulite, face una noua si o trimite afara! Aici e partea care-mi spune ca e %orba de un limba2: 4%"rful4 a noii sulite ncepe ntotdeauna cu o sec%enta moleculara similara cu 4coada4 celei pe care tocmi a primit-o! Asa se pastrea)a firul con%ersatiei! - Con%ersatie? pufni dispretuitor ;re#o! - Ori taci, ori te lic.ide)? )ise Ela! C.iar si dupa toti acesti ani, reali)a Ender, %ocea Elei mai a%ea puterea sa struneasca aro#anta lui ;re#o, cel putin c"teodata! - Am urmarit c"te%a dintre aceste con%ersatii, care durea)a cel mult o suta de ntrebari si raspunsuri! 3a2oritatea ncetea)a mult mai repede! C"te%a din ele sunt ncorporate n structura principala a %irusului! Dar, si asta e lucrul cel mai interesant, fenomenul e complet %oluntar! 8neori, un %irus prinde sulita si o pastrea)a, dar ceilalti nu o fac! Alteori, ma2oritatea %irusilor pastrea)a o anumita sulita! 6umai ca )ona n care sunt ncorporate aceste sulite-mesa#er este cea a carei .arta a fost cel mai #reu de ntocmit, pentru ca nu face parte din structura lor, ci e memoria lor, iar indi%i)ii sunt toti diferiti ntre ei! (otodata, au tendinta de a elimina c"te%a fra#mente atunci c"nd au acumulat prea multe sulite! - (ot ce spui tu e fascinant, )ise ;re#o, dar nu e stiinta! E1ista o multime de e1plicatii pentru aceste sulite si aceste a#lomerari si difu)ari aleatorii!!! - 6u sunt aleatorii? riposta -uara! - 6imic din toate astea nu constituie un limba2, insista ;re#o! Ender i#nora disputa pentru ca ,ane i soptea n urec.e prin intermediul rubinului de emisie-receptie! Acum i %orbea mai rar ca n anii trecuti! El asculta cu atentie, fara sa considere nimic de la sine nteles! 4E o pista buna, )ise ,ane! I-am %erificat cercetarile si se petrece aici ce%a care nu se nt"mpla cu nici o alta creatura subcelulara! Am mai anali)at de mai multe ori informatiile si cu c"t simule) si teste) mai departe acest comportament particular al descoladei, cu at"t mai putin arata ca o codificare #enetica si cu at"t mai mult seamana cu un limba2! /n momentul de fata nu putem e1clude posibilitatea ca el sa fie %oluntar!4 C"nd Ender si ndrepta din nou atentia spre discutie, ;re#o tocmai spunea: - De ce trebuie sa transformam tot ceea ce nca nu am nteles ntr-un soi de e1perienta mistica ;re#o si nc.ise oc.ii si intona: Am descoperit o noua forma de %iata? Am descoperit noua forma de %iata? - /ncetea)a? tipa -uara! - Asa nu se mai poate, spuse 6o%in.a! ;re#o, ncearca sa te mentii la ni%elul unei discutii rationale! - *ai, e foarte #reu, c"nd toata c.estia e at"t de irationala! AtN a#ora Buem 2O ima#inou microbiolo#ista Bue se torna namorada de urna molNcula? Cine a mai au)it %reodata de un microbiolo# care sa se ndra#osteasca de o molecula - Destul? spuse 6o%in.a cu asprime! -uara e un om de stiinta n aceeasi masura ca si tine

si!!! - A fost, bombani ;re#o! - Si - daca ai fi at"t de amabil nc"t sa ma lasi sa termin - are dreptul sa fie ascultata! 6o%in.a era acum realmente suparata, dar, ca de obicei, ;re#o nu parea afectat! Ar fi trebuit sa stii p"na acum, ;re#o, ca de multe ori ideile care la nceput par absurde si mpotri%a bunului simt pro%oaca mai t"r)iu modificari fundamentale n felul n care pri%im lumea! - C.iar credeti ca e %orba aici de o descoperire fundamentala ntreba ;re#o, pri%indu-i n oc.i pe fiecare din cei de fata! 8n %irus care %orbeste Se -uara sabe tanto, porBue ela nPo di) N Bue aBueles bic.os di)em Daca stie at"tea, de ce nu ne spune si noua ce-si %orbesc animalutele astea 'aptul ca trecuse la portu#.e)a n loc sa %orbeasca n star5, limba stiintei si a diplomatiei, era un semn ca discutia scapase de sub control! - Are %reo importanta ntreba Ender! - Are? spuse -uara! Ela era consternata! - *ai, e doar diferenta dintre tratarea unei boli periculoase si distru#erea unei ntre#i specii rationale! Eu cred ca are importanta! - Am %rut sa ntreb, e1plica Ender cu rabdare, daca are %reo importanta sa aflam ce-si %orbesc! - 6u, )ise -uara! *robabil ca n-o sa le ntele#em niciodata limba2ul, dar asta nu sc.imba faptul ca sunt n)estrati cu simturi! 0a urma urmei, ce ar a%ea sa-si spuna %irusii si oamenii unii altora - Ce-ai )ice de: 4$a ru#am sa nu mai ncercati sa ne ucideti?4 #lumi ;re#o! Dac-ai putea sa traduci ntrebarea n limba %irusilor, e posibil sa faci ce%a util! - Dar, ;re#o, dra#ule, spuse -uara cu un ton mieros prefacut, noi trebuie sa le-o spunem lor sau ei sa ne-o spuna noua - Oricum, nu trebuie sa luam o .otar"re asta)i, i linisti Ender! 6e putem permite sa mai asteptam o %reme! - Da9 de unde stii tu ntreba ;re#o! De unde stii ca m"ine dupa-amia)a nu ne %om tre)i toti cu dureri si m"ncarimi, %omit"nd si ar)"nd de febra si, p"na la urma, %om da ortul popii, fiindca peste noapte %irusul descolada a aflat cum sa ne lic.ide)e o data pentru totdeauna Ori noi, oriei! - Cred ca ;re#o tocmai ne-a demonstrat de ce trebuie sa asteptam, spuse Ender! Ati au)it cum a %orbit despre descolada 4A aflat cum sa ne lic.ide)e!4 *"na si el crede ca descolada are o %ointa si ia deci)ii! - 6-a fost dec"t o fi#ura de stil, spuse ;re#o! - Cu totii am %orbit asa, )ise Ender! Si, totodata, am #"ndit asa! *entru ca toti o simtim: ne aflam n ra)boi cu descolada! E mai mult dec"t lupta pentru eradicarea unei boli, e ca si cum am a%ea un dusman inteli#ent, plin de in#enio)itate, care ne contracarea)a toate mane%rele! /n toata istoria cercetarii medicale, nimeni nu a luptat %reodata mpotri%a unei boli care sa dispuna de at"tea modalitati de ani.ilare a strate#iilor folosite mpotri%a ei! - 6umai pentru ca nimeni nu a luptat cu un microor#anism care sa aiba o molecula #enetica at"t de mare si de comple1a, )ise ;re#o! - /ntocmai, aproba Ender! E %orba de un %irus unic n felul sau si, prin urmare, s-ar putea sa aiba capacitati pe care nici nu ni le ima#inam la o specie cu o structura mai putin comple1a dec"t a %ertebratelor! *ret de o clipa, sin#urul raspuns la cu%intele lui Ender a fost linistea+ timp de o clipa, Ender si-a nc.ipuit ca, n fond, ndeplinise o functie utila n aceasta ntrunire si, ca simplu participant la discutie, era posibil sa fi dob"ndit un soi de acord! Dar ;re#o se #rabi sa-i spulbere aceasta ilu)ie: - C.iar daca -uara are dreptate, c.iar daca a intuit e1act, daca toti %irusii descolada sunt doctori n filo)ofie si scriu di)ertatii pe tema 4cum sa-i nnebunim pe oameni p"na-i lic.idam4, ce sa facem Sa ne ntindem pe spate si sa ne prefacem morti pentru ca %irusul care ncearca sa ne ucida e at"t de smec.er 6o%in.a i raspunse calma: - Dupa parerea mea, -uara trebuie sa-si continue cercetarile - iar noi trebuie sa-i oferim mai multe resurse ca s-o faca - n timp ce Ela si le continua pe ale ei! De data aceasta -uara #asi ce%a de obiectat: - Si de ce sa ma mai ostenesc sa ncerc sa-i ntele#, daca %oi continuati sa cautati modalitati de a-i ucide - :una ntrebare, -uara, )ise 6o%in.a! *e de alta parte, de ce-ar trebui sa ncerci sa-i ntele#i daca %or reusi brusc sa #aseasca o cale de a strapun#e de toate barierele noastre c.imice,

omor"ndu-ne pe toti - 6oi sau ei, murmura ;re#o! Ender si dadu seama ca 6o%in.a luase o .otar"re nteleapta: sa mentina desc.ise ambele directii de cercetare si sa decida mai t"r)iu, c"nd a%eau sa stie mai multe! /n acelasi timp, si -uara si ;re#o se situau n afara subiectului, c"nd presupuneau ca totul depindea de raspunsul la ntrebarea daca %irusul era sau nu n)estrat cu ratiune! - C.iar daca sunt inteli#enti, spuse Ender, nu nseamna ca sunt sacrosancti! (otul depinde de ceea ce sunt ei: raman sau %arelse! Daca sunt raman - daca-i putem ntele#e si ei ne pot ntele#e pe noi suficient ca sa #asim o modalitate de con%ietuire - , atunci e n re#ula! Si noi si ei %om fi n si#uranta! - 3arele pacifist planuieste sa semne)e un tratat cu o molecula ntreba ;re#o! Ender nu lua n seama tonul ironic! - *e de alta parte, daca ncearca sa ne distru#a si nu putem #asi o cale de comunicare cu ei, atunci sunt %arelse - o specie straina rationala, dar ostila si periculoasa n mod implacabil! $arelse sunt speciile straine cu care nu putem con%ietui! $arelse sunt speciile straine cu care, n mod natural si permanent, suntem an#a2ati ntr-un ra)boi pe %iata si pe moarte, si ntr-o astfel de situatie sin#ura noastra datorie morala este sa facem tot ceea ce este necesar pentru a c"sti#a! - Corect, spuse ;re#o! /n pofida tonului triumfator al fratelui ei, -uara ascultase cu%intele lui Ender, le c"ntarise si acum ncu%iinta cu o miscare so%aielnica a capului: - At"ta timp c"t nu pornim de la premisa ca sunt %arelse, )ise ea! - C.iar si atunci, poate ca e1ista o cale de mi2loc, relua Ender! *oate ca Ela %a #asi o modalitate de a nlocui toti %irusii descolada fara sa le distru#a memoria si limba2ul! - 6u? sari -uara, cuprinsa iarasi de ardoare! 6u puteti!!! nici macar nu a%eti dreptul sa le lasati memoria si sa-i lipsiti de capacitatea de a se adapta! E ca si cum ei ne-ar face noua lobotomii frontale! Daca-i ra)boi, atunci ra)boi sa fie! Omor"ti-i, dar nu le lasati amintirile fur"ndu-le n acelasi timp %ointa! - 6u contea)a, spuse Ela! E imposibil! Asa cum stau lucrurile, cred ca mi-am impus o sarcina imposibila! Sa opere)e pe descolada nu-i usor, nu e ca si cum ai e1amina si ai opera un animal! Cum sa aneste)ie) molecula n asa fel nc"t sa nu se %indece n timp ce eu abia am a2uns la 2umatatea amputarii *oate ca descolada nu se prea pricepe la fi)ica, dar e cu mult mai bun dec"t mine la c.irur#ie moleculara! - Deocamdata, spuse Ender! - Deocamdata nu stim nimic, inter%eni ;re#o, dec"t ca descolada ncearca din rasputeri sa ne omoare pe toti, n %reme ce noi nca mai stam sa ne #"ndim daca trebuie sau nu sa contraatacam! Am sa ma mai abtin un timp, dar nu pentru totdeauna! - Si purcelusii ntreba -uara! 6u au si ei dreptul sa %ote)e daca transformam sau nu molecula care nu numai ca le permite sa se reproduca, dar probabil i-a si creat din capul locului ca specie rationala - 'iinta asta ncearca sa ne ucida, spuse Ender! At"ta timp c"t solutia #asita de Ela poate lic.ida %irusul fara sa afecte)e ciclul reproducti% al purcelusilor, nu cred ca au %reun drept sa obiecte)e! - Dar daca ei sunt de alta parere! - Atunci poate ar fi mai bine sa nu afle ce facem noi, spuse ;re#o! - 6u %om sufla o %orba nimanui - nici oamenilor, nici purcelusilor - despre cercetarile pe care le ntreprindem aici, inter%eni 6o%in.a cu asprime! Ar putea pro%oca o ntele#ere #resita a lucrurilor, care ar duce la %iolenta si la crime! - Asadar, noi oamenii suntem 2udecatorii tuturor celorlalte creaturi, spuse -uara! - 6u, -uara! 6oi sa%antii cule#em informatii, replica 6o%in.a! *"na c"nd nu adunam destule, nimeni nu poate emite %reo 2udecata! 7e#ula secretului e %alabila pentru toti cei de fata! Si pentru -uara, si pentru ;re#o! 6u spuneti nimanui nimic p"na c"nd nu %a dau eu %oie si nam sa %a dau %oie p"na c"nd nu aflam mai multe! - *"na c"nd nu ne dai %oie tu, ntreba ;re#o cu imprudenta, sau $orbitorul n numele 3ortilor - Eu sunt 1enobiolo#ul-sef, spuse 6o%in.a! 6umai eu pot sa decid c"nd stim ndea2uns! S-a nteles Astepta p"na c"nd toti si dadura consimtam"ntul! 6o%in.a se ridica n picioare! /ntrunirea luase sf"rsit! -uara si ;re#o plecara aproape imediat! 6o%in.a l saruta pe Ender, pe obra) apoi i conduse pe el si pe Ela afara din biroul ei! Ender nt"r)ie n laborator ca sa discute cu Ela: - E1ista %reo cale de a inocula cu nlocuitorul tau de %irus ntrea#a populatie a tuturor

speciilor indi#ene de pe 0usitania - 6u stiu, raspunse Ela! *roblema e mai putin dificila dec"t te.nica de a a2un#e la toate celulele unui or#anism indi%idual suficient de repede ca descolada sa nu se adapte)e sau sa e%ade)e! *robabil ca %a trebui sa-l modele)e partial pe descolada nsusi, caci descolada este sin#urul para)it pe care l-am %a)ut n stare sa in%ade)e un or#anism-#a)da at"t de repede si de temeinic, e1act cum am eu ne%oie s-o faca %irusul purtator! 8n mic parado1: %oi n%ata cum sa nlocuiesc descolada fur"nd te.nica de la %irusul nsusi! - 6u-i un parado1, spuse Ender, asa functionea)a lumea n care traim! Cine%a mi-a spus odata ca sin#urul n%atator %aloros pentru tine este propriul tau dusman! - Atunci -uara si ;re#o trebuie sa-si acorde unul altuia titluri academice nalte! - Contro%ersa lor e sanatoasa, )ise Ender! 6e obli#a sa c"ntarim toate aspectele actiunilor pe care le ntreprindem! - O sa-ncete)e sa mai fie sanatoasa c"nd unul dintre ei o sa se .otarasca s-o scoata din cadrul familiei, spuse Ela! - 'amilia aceasta nu-si de)%aluie problemele strainilor! Dintre toti oamenii, cred ca eu ar trebui sa stiu cel mai bine lucrul asta! - Dimpotri%a, Ender! Dintre toti oamenii, tu ar trebui sa stii c"t de dornici suntem sa discutam cu un strain, c"nd credem ca ne%oia noastra de a %orbi e suficient de mare ca s-o 2ustifice! Ender trebuia sa admita ca ea a%ea dreptate! 'usese tare #reu sa-i faca pe -uara, ;re#o, 3iro, -uim si Ol.ado sa aiba suficienta ncredere n el ca sa-i %orbeasca atunci c"nd Ender a sosit pentru prima oara pe 0usitania! Dar Ela i %orbise de la bun nceput, si asa facusera apoi toti ceilalti copii ai 6o%in.ei! /n final, acelasi lucru l-a facut si 6o%in.a! 'amilia era e1trem de loiala, dar toti erau ncapat"nati si si#uri de ei si nu era unul care sa nu considere propria lui 2udecata mai presus de a celorlalti! ;re#o sau -uara, oricare dintre ei, putea foarte bine sa decida ca interesele 0usitaniei, ale omenirii sau ale stiintei a%eau sa fie mai bine ser%ite daca %orbeau cu alte persoane si atunci le#ea secretului s-ar fi dus pe copca! E1act asa cum le#ea separarii de purcelusi fusese ncalcata nainte ca Ender sa a2un#a acolo! 4Ce simpatic4, #"ndi Ender! 4/nca o sursa posibila de de)astru pe care-mi este absolut imposibil s-o controle)!4 *arasind laboratorul, Ender si dori, ca n at"tea alte r"nduri, sa fi fost acolo $alentine! Ea era cea priceputa sa re)ol%e dilemele etice! $a a2un#e aici n cur"nd - dar ndea2uns de cur"nd Ender ntele#ea si n cea mai mare parte era de acord cu punctele de %edere e1primate at"t de -uara c"t si de ;re#o! Cel mai mult l irita necesitatea absoluta a pastrarii secretului, care-l mpiedica sa le %orbeasca purcelusilor, ba c.iar si lui &uman nsusi, despre o deci)ie care a%ea sa-i afecte)e tot at"t de mult c"t i-ar afecta pe toti colonistii de pe *am"nt! Si totusi, 6o%in.a a%ea dreptate! De)%aluirea c.estiunii acum, c"nd nca nu stiau ce anume era posibil si ce nu, ar fi dus n cel mai bun ca) la confu)ie, iar n cel mai rau ca) la anar.ie si la %arsare de s"n#e! *eBueninos erau acum pasnici, dar istoria speciei era ns"n#erata de ra)boaie! /n timp ce iesea pe poarta, ndrept"ndu-se din nou catre terenurile e1perimentale, Ender o %a)u pe -uara st"nd l"n#a copacul-tata &uman, cu niste bete n m"na, an#a2ata ntr-o con%ersatie! 6u batuse efecti% n trunc.iul copacului, caci Ender ar fi au)it-o! Asta nsemna de buna seama ca dorea intimitate! 6u era nici o problema! Ender a%ea s-o ia pe o cale ocolitoare ca sa nu se apropie ntr-at"t nc"t sa poata au)i ce%a! Dar, c"nd l %a)u pe Ender pri%ind n directia ei, -uara puse capat imediat con%ersatiei cu &uman si porni cu pasi repe)i pe cararea ce ducea la poarta! :inenteles ca n felul acesta trecu c.iar prin dreptul lui Ender! - I-ai spus un secret ntreba Ender! ;lumise, dar c"nd %a)u e1presia de pe fata ei si dadu seama fara #res cam ce secret era posibil sa fi destainuit -uara, iar %orbele ei i confirmara banuiala! - 'elul cum mama ntele#e cinstea nu coincide ntotdeauna cu al meu! Si, la drept %orbind, nici felul cum ntele#i tu acelasi lucru! Stiuse ca s-ar putea sa faca acest lucru, dar nici prin cap nu-i trecuse ca o %a face at"t de cur"nd dupa ce promisese contrariul! - Dar este oare cinstea ntotdeauna considerentul cel mai important ntreba Ender! - *entru mine, da, raspunse -uara! /ncerca sa se ntoarca si sa treaca prin poarta, dar Ender o prinse de brat! - Da-mi drumul? - Ca i-ai spus lui &uman, e un lucru, Ender! El e foarte ntelept! Dar sa nu mai spui nimanui! 8nii dintre purcelusi, unii dintre masculi mai ales, pot de%eni foarte a#resi%i daca au moti%!

- 6u sunt doar niste masculi, replica -uara! Ei si spun soti! *oate ca noi ar trebui sa-i numim barbati! /l pri%i pe Ender cu un )"mbet triumfator! 6u esti nici pe 2umatate at"t de lipsit de pre2udecati precum ti place sa cre)i! Dupa care se smulse de l"n#a el si iesi pe poarta dinspre 3ila#re! Ender se duse l"n#a &uman! - Ce ti-a spus, &uman (i-a spus ca n-am sa las pe nimeni, cu pretul %ietii mele, sa lic.ide)e descolada, daca prin asta ar a%ea de suferit poporul tau :inenteles ca &uman nu raspunse imediat, caci Ender nu a%ea nici o intentie sa nceapa sa bata n trunc.iul sau cu betele-%orbitoare folosite pentru a pune n miscare limba tatilor! Daca ar fi facut-o, masculii peBueninos ar fi au)it si ar fi dat fu#a ntr-acolo! 6u e1ista %reo discutie intima ntre peBueninos si copacii-tata! Daca un copac-tata dorea intimitatea, putea sa %orbeasca oric"nd n liniste cu alti copaci-tata: comunicau reciproc, de la minte la minte, la fel cum 3atca comunica cu #"ndacii care-i ser%eau drept oc.i, urec.i, m"ini si picioare! 4Ce n-as da sa fac si eu parte din reteaua aceea de comunicatii4, si spuse Ender! 4(ransmitere instantanee, const"nd din #"nduri pure, proiectate oriunde n uni%ers!4 (otusi, trebuia sa spuna ce%a care sa a2ute la contracararea secretului pe care stia ca i-l spusese -uara! - &uman, facem tot ce putem ca sa sal%am at"t oamenii c"t si pe peBueninos! Daca %a fi posibil, %om ncerca sa sal%am c.iar si %irusul descolada! Ela si 6o%in.a sunt foarte pricepute n ceea ce fac! 0a drept %orbind, la fel sunt ;re#o si -uara! Dar deocamdata, te ro# sa ai ncredere n noi si sa nu mai spui nimic, nimanui! (e ro#! Daca oamenii si purcelusii %or a2un#e sa ntelea#a pericolul n care ne aflam nainte de a fi #ata sa ntreprindem actiunile de reprimare a acestuia, consecintele %or fi %iolente si n#ro)itoare! 6u mai ramasese nimic de spus! Ender s-a ntors la loturile e1perimentale! /nainte de caderea noptii, el si *lanter au definiti%at masuratorile, apoi au ars si au iradiat ntre#ul c"mp! 6ici o molecula de mari dimensiuni nu a supra%ietuit n interiorul barierei de de)inte#rare! Au facut tot ce le-a stat n puteri ca sa se asi#ure ca tot ce-ar fi putut n%ata descolada de pe acest teren a fost uitat! Ceea ce nu puteau face %reodata era sa se descotoroseasca de %irusii pe care-i purta n interiorul propriilor celule, at"t omul c"t si peBuenino! Si daca -uara a%ea dreptate Daca %irusii descolada din incinta barierei, nainte de a muri, reusisera sa le 4spuna4 celor din interiorul or#anismelor lui *lanter si Ender ceea ce n%atasera de la acest nou soi de cartofi, sa le descrie sistemele defensi%e pe care Ela si 6o%in.a ncercasera sa le construiasca n acesta, sa le arate calea de a le nfr"n#e tacticile Daca descolada erau cu ade%arat inteli#enti, daca foloseau un limba2 pentru circulatia informatiilor si transferul comportamentului de la un indi%id la multi altii, atunci cum putea Ender - sau oricine altcine%a - sa spere ca n final %or fi %ictoriosi *"na la urma, era foarte posibil ca descolada sa fie cea mai adaptabila specie, cea mai capabila sa supuna planete si sa-si elimine ri%alii, mai puternica dec"t oamenii, purcelusii sau #"ndacii, sau orice alta creatura de pe oricare planeta coloni)ata! Acesta a fost #"ndul pe care Ender l-a purtat n minte n seara aceea p"na n dormitor, #"ndul care l-a fram"ntat c.iar si n timp ce facea dra#oste cu 6o%in.a, nc"t ea a simtit ne%oia sa-l linisteasca, ca si cum el si nu ea era cel mpo%arat cu #ri2ile unei planete ntre#i! El a ncercat sa-si ceara scu)e, dar si-a dat seama cur"nd de intuitia #estului! Ce rost a%ea sa-i sporeasca n#ri2orarile, %orbindu-i despre ale sale &uman ascultase cu%intele lui Ender, dar nu putea fi de acord cu ceea ce i se ceruse! Sa taca 6u a%ea cum, c"nd oamenii nascoceau %irusi noi care puteau foarte bine sa transforme ciclul %ital al speciei sale! Ei da, &uman n-a%ea sa le spuna nimic masculilor si femelelor imature! Dar putea sa le spuna - si asa a%ea sa faca - tuturor celorlalti copaci-tata de pe 0usitania! Ei a%eau dreptul sa stie ce se nt"mpla si apoi sa .otarasca mpreuna daca si ce trebuia facut! *"na la caderea noptii, toti copacii din toate padurile au aflat ceea ce stia &uman: despre planurile oamenilor si despre parerea lui n pri%inta ncrederii care le putea fi acordata! Cei mai multi au fost de acord cu el: i %om lasa, deocamdata, pe oameni sa continue, dar ntre timp %om %e#.ea cu atentie si ne %om pre#ati pentru o %reme ce s-ar putea sa %ina, c.iar daca speram sa nu %ina, c"nd oamenii si purcelusii se %or ra)boi unii cu altii! 6u %om lupta cu speranta de a n%in#e, nainte sa ne macelareasca, %om #asi poate, macar pentru unii dintre noi, o modalitate de sal%are! Astfel, nainte de i%irea )orilor, au facut planuri si aran2amente cu 3atca, sin#ura sursa non-umana de te.nolo#ie a%ansata de pe 0usitania! *"na la %enirea noptii urmatoare, ncepusera de2a sa construiasca o astrona%a pentru a parasi 0usitania! Q Slu2nica de taina

- E ADE$A7A( ca n %remurile de demult, c"nd ati trimis astrona%ele sa coloni)e)e mai multe planete, puteati sa comunicati tot timpul ntre %oi, ca si cum %-ati fi aflat n aceeasi padure - *resupun ca la fel se %a nt"mpla si cu %oi! C"nd noii copaci-tata %or fi crescut, ei %or fi alaturi de %oi! Cone1iunile filotice nu sunt afectate de distanta! - Dar %om fi oare conectati 6u %om trimite nici un copac n aceasta calatorie! 6umai frati, c"te%a sotii si o suta de mame mici care sa dea nastere noilor #eneratii! Calatoria o sa dure)e cel putin c"te%a decenii! De ndata ce %or a2un#e, cei mai buni dintre frati %or fi trimisi n a treia %iata, dar %a trece cel putin un an p"na c"nd primul dintre copacii-tata se %a maturi)a suficient pentru a )amisli pui! Cum %a putea primul tata de pe acea planeta noua sa %orbeasca cu noi Cum sa-i transmitem %reun mesa2, daca nu %om sti unde se afla
Sudoarea cur#ea pe fata lui -in#-,ao! Cum statea aplecata, picaturile se prelin#eau n 2os pe obra2i, pe sub oc.i, spre %"rful nasului! De acolo, broboanele cadeau n apa noroioasa a lanului de ore) sau peste plantele tinere care abia se ridicau deasupra apei! - De ce nu te ster#i pe fata, sfintia ta -in#-,ao si ridica pri%irea sa %ada cine era at"t de aproape de ea nc"t sa-i %orbeasca! De obicei, ceilalti membri ai ec.ipei sale de munca %irtuoasa nu lucrau n apropierea ei, caci ideea de a sta alaturi de o %orbitoare-cu-)ei i nelinistea! Era o fetita, mai mica dec"t -in#-,ao, cam de paispre)ece ani, cu trup ca de baiat si cu parul tuns foarte scurt! Se uita la -in#-,ao cu o curio)itate sincera! A%ea o candoare si o lipsa de sfiiciune pe care -in#-,ao le #asi ciudate si usor iritante! *rimul ei #"nd fu sa o i#nore! Dar daca o i#nora nsemna ca este aro#anta+ era ca si cum ar fi spus: 4*entru ca sunt o %orbitoare-cu-)eii, nu sunt ne%oita sa raspund atunci c"nd mi se %orbeste!4 6imeni n-ar fi banuit %reodata moti%ul pentru care nu raspundea: fiind at"t de preocupata de misiunea imposibila ncredintata de marele &an 'ei-()u, sa se #"ndeasca la altce%a ar fi fost aproape dureros! Asadar raspunse, dar cu o ntrebare: - Si de ce-ar trebui sa ma ster# pe fata - *ai, nu te #"dila sudoarea, c"nd aluneca pe fata 6u te ustura c"nd ti intra n oc.i -in#-,ao si lasa fata n 2os c"te%a clipe, ncerc"nd sa-si anali)e)e sen)atiile! /ntr-ade%ar, o #"dila, iar oc.ii o usturau! Cu #ri2a, -in#-,ao se ndrepta din sale si acum remarca durerea pro%ocata de miscare, felul n care spinarea ei protesta mpotri%a sc.imbarii po)itiei! - Da, i spuse fetei! 3a #"dila si ma ustura! - Atunci, ster#e-te, )ise fata! Cu m"neca! -in#-,ao se uita la m"neca: era de2a mbibata de sudoarea de pe brate! - Si cre)i c-ar folosi la ce%a ntreba ea! Era r"ndul fetei sa descopere ce%a la care nu se #"ndise! *entru o clipa, ramase pe #"nduri+ apoi si sterse fruntea cu m"neca si )"mbi lar#: - 6u, preasfintia ta! 6-a2uta la nimic! -in#-,ao ncu%iinta cu o miscare sobra a capului si se apleca din nou, numai ca acum #"dilatul pro%ocat de transpiratie, usturimea din oc.i, durerea de sale, toate o deran2au foarte mult! Starea de disconfort i alun#a #"ndurile, n loc sa se nt"mple in%ers! 'ata asta, cine-o fi fost ea, nu facuse dec"t sa-i accentue)e starea 2alnica distra#"ndu-i atentia+ si totusi, parado1al, fac"nd-o pe -in#-,ao sa de%ina constienta de suferintele ei trupesti, o eliberase de po%ara apasatoare a #"ndurilor si a ntrebarilor! -in#-,ao i)bucni n r"s! - 7")i de mine, preasfintia ta - /ti multumesc n felul meu, spuse -in#-,ao! 3i-ai ridicat o mare #reutate de pe suflet, c.iar daca numai pentru o clipa! - :a r")i de mine pentru ca ti-am spus sa-ti ster#i fruntea, cu toate ca nu a2uta la nimic! - (i-am spus ca nu de asta r"d, )ise -in#-,ao, ridic"ndu-se din nou si uit"ndu-se drept n oc.ii fetei! Eu nu mint! 'ata paru st"n2enita, dar nici pe 2umatate fata de c"t ar fi trebuit sa fie! C"nd %orbitorii-cu)eii foloseau tonul pe care %ocea lui -in#-,ao tocmai l tradase, ceilalti nu nt"r)iau sa se ncline si sa-si arate respectul! Dar fata se multumi sa asculte, c"ntari spusele lui -in#-,ao si apoi ncu%iinta din cap! De aici, -in#-,ao nu putea a2un#e dec"t la o sin#ura conclu)ie: - Si tu esti %orbitoare-cu-)eii 'ata facu oc.ii mari! - Eu *arintii mei sunt oameni foarte umili! (ata mprastie bale#ar pe c"mp, iar mama

spala %ase ntr-un restaurant! 'ireste ca nu era un raspuns! C.iar daca cel mai adesea )eii ale#eau copiii %orbitorilor-cu)eii, se cunosteau ca)uri n care %orbisera si unora ai caror parinti nu au)isera niciodata #lasul lor! (otusi, era lar# rasp"ndita credinta ca starea sociala a parintilor tai fiind foarte modesta, )eii nu se interesau deloc de soarta ta si, de fapt, erau foarte rare situatiile n care %orbisera unor copii ai caror parinti nu erau bine educati! - Cum te c.eama ntreba -in#-,ao! - Si =an#-3u, raspunse fata! -in#-,ao casca #ura de mirare si apoi si-o acoperi cu m"na, nabusindu-si r"sul! Dar =an#3u nu se arata suparata: facu doar o str"mbatura si paru nerabdatoare! - Iarta-ma, spuse -in#-,ao, c"nd reusi sa %orbeasca! Dar acesta e numele!!! - 7e#inei-mama a Apusului, o completa =an#-3u! Ce %ina am eu daca parintii mi-au ales numele asta - E un nume nobil, spuse -in#-,ao! Strabuna mea de suflet a fost o mare personalitate, dar n-a fost dec"t o muritoare, o poeta! A ta e una dintre )eitele cele mai %ec.i! - Si la ce-mi foloseste *arintii mei au fost prea nfumurati c"nd mi-au dat numele unui )eu at"t de %estit! De-aia )eii n-or sa-mi %orbeasca niciodata! Au)ind-o pe =an#-3u %orbind cu at"ta amaraciune, -in#-,ao se ntrista! Daca ar sti fata asta c"t de dornica era -in#-,ao sa faca sc.imb de locuri cu ea? Sa scape de %ocea )eilor? Sa nu mai trebuiasca niciodata sa se aplece ca sa urmareasca fibrele lemnului, sa nu mai simta ne%oia sa-si spele m"inile dec"t atunci c"nd se murdareau! (otusi, -in#-,ao nu-i putea e1plica fetei asa ce%a! Cum ar fi putut sa ntelea#a *entru =an#-3u, %orbitorii-cu-)eii erau elita pri%ile#iata, infinit de nteleapta si inabordabila! Ar fi sunat ca o minciuna daca -in#-,ao i-ar fi e1plicat ca po%erile %orbitorilor-cu-)eii erau mult mai mari dec"t recompensele! Dar pentru =an#-3u %orbitorii-cu-)eii nu erau inabordabili - doar %orbise cu -in#-,ao, nu -in#-,ao si )ise ca, la urma urmei, n-a%ea ce pierde daca-i spunea ce-a%ea pe suflet! - =an#-3u, mi-as trai bucuroasa restul )ilelor fara lumina oc.ilor, daca as putea scapa de #lasul )eilor! =an#-3u casca #ura de uimire si facu oc.ii c"t cepele! 'acuse o #reseala ca %orbise astfel! -in#-,ao o re#reta imediat! - Am #lumit, spuse ea! - :a nu! Acum minti! Adineauri ai spus ade%arul! $eni mai aproape, calc"nd nepasatoare pe firele de ore)! (oata %iata mea i-am %a)ut pe %orbitorii-cu-)eii dusi la templu cu lectica, purt"ndusi matasurile stralucitoare, lumea nclin"ndu-se n fata lor, i-am %a)ut folosind toate computerele! $orba lor e ca o mu)ica! Cine n-ar %rea sa fie ca ei -in#-,ao nu-i putea raspunde desc.is, nu-i putea spune: 4/n fiecare clipa )eii ma umilesc si ma obli#a sa fac lucruri stupide ca sa ma purific, iar a doua )i o iau de la capat!4 - 6-ai sa ma cre)i, =an#-3u, dar %iata aici, pe c"mp, e mai buna! - 6u? tipa =an#-3u! Ai n%atat totul? Cunosti tot ceea ce se poate cunoaste? Stii sa %orbesti mai multe limbi, stii sa citesti orice cu%"nt, poti sa medite)i la idei care sunt tot at"t de ndepartate de #"ndurile mele cum sunt #"ndurile mele fata de cele ale unui melc! - $orbesti foarte clar si corect, spuse -in#-,ao! De buna seama ca ai fost la scoala! - 0a scoala? pufni =an#-3u dispretuitor! C"t i preocupa problema scolii pentru copiii ca mine Am n%atat sa citim, dar numai at"t c"t sa deslusim ru#aciunile si placutele indicatoare ale stra)ilor! Am n%atat despre numere, dar numai at"t c"t sa ne putem face cumparaturile! Am n%atat pe de rost spusele nteleptilor, dar numai pe acelea care ne po%atuiesc sa fim multumiti cu locul nostru n %iata si sa ne supunem celor mai ntelepti dec"t noi! -in#-,ao nu stiuse ca scolile pot fi si astfel! Cre)use ca toti copii n%atau n scoli aceleasi lucruri pe care le n%atase si ea de la preceptorii ei! Dar ntelese de ndata ca Si =an#-3u spunea ade%arul, fara doar si poate: un sin#ur n%atator nu-i putea n%ata pe cei trei)eci de ele%i ai sai toate lucrurile pe care ea le n%atase de una sin#ura cu at"tia profesori! - *arintii mei sunt foarte sarmani, continua =an#-3u! De ce sa-si piarda timpul sa ma n%ete mai mult dec"t are ne%oie sa stie o slu2nica *entru ca asta mi-e nade2dea cea mai mare n %iata asta: sa fiu spalata cum se cu%ine si sa de%in o slu#a n casa unui om bo#at! Au fost foarte #ri2ulii sa ma n%ete cum se curata o dusumea! -in#-,ao se #"ndi la orele pe care le petrecuse pe podeaua casei sale, urmarind fibrele de la un perete la celalalt! 6ici macar o sin#ura data nu se #"ndise c"t munceau ser%itorii ca sa pastre)e podelele at"t de curate si de lustruite nc"t, desi se t"ra mereu pe 2os, roc.iile ei nu se murdareau nici un pic! - Stiu si eu ce%a despre podele, spuse -in#-,ao!

- (u stii c"te ce%a despre toate, raspunse =an#-3u cu amaraciune, asa ca nu-mi spune mie c"t e de #reu sa fii %orbitor-cu-)eii! Zeii nu s-au #"ndit nici macar o sin#ura data la mine si-ti spun eu ca asa e mai rau? - De ce nu ti-a fost teama sa %orbesti cu mine - Am .otar"t sa nu-mi fie teama de nimic! /n fond, ce poate fi mai rau dec"t %iata mea deacum 4As putea sa te fac sa-ti freci m"inile p"na la s"n#e n fiecare )i a %ietii tale!4 Dar, deodata, ce%a se rasuci n mintea lui -in#-,ao si ea pricepu ca era posibil ca fata sa nu considere ca asa ce%a ar fi mai rau! *oate ca =an#-3u si-ar spala cu bucurie m"inile p"na c"nd n-ar mai ram"ne din ele dec"t niste )drente ns"n#erate de piele, daca ar putea sa n%ete tot ceea ce stia -in#-,ao! Se simtise at"t de coplesita de misiunea ncredintata de &an 'ei-()u si totusi era o nsarcinare care, indiferent de reusita sau de esecul ei, a%ea sa sc.imbe istoria! =an#-3u n-a%ea sa primeasca niciodata %reo nsarcinare pe care sa nu fie obli#ata s-o ndeplineasca iarasi a doua )i+ =an#-3u a%ea sa-si iroseasca %iata n munci anonime, si nimeni n-o %a ba#a n seama dec"t atunci c"nd nu le %a duce la bun sf"rsit! 6u era oare munca unui ser%itor la fel de )adarnica, p"na la urma, ca si ritualurile de purificare - $iata unui ser%itor trebuie sa fie #rea, spuse -in#-,ao! 3a bucur ca, spre binele tau, nu ai fost nca an#a2ata! - *arintii mei asteapta cu speranta )iua c"nd %oi de%eni femeie! Atunci ar putea obtine o prima de an#a2are mai mare n sc.imbul meu! *oate ca ser%itorul personal al %reunui bo#atas ma %a cere de ne%asta+ poate ca o doamna bo#ata %a dori sa ma an#a2e)e ca slu2nica de taina! - De pe-acum esti dra#uta, spuse -in#-,ao! =an#-3u ridica din umeri! - *rietena mea, 'an#-0iu, lucrea)a de2a si mi-a spus ca cele mai ur"te muncesc din #reu, dar ca barbatii casei le lasa n pace! 'emeile ur"te sunt libere sa aiba propriile lor #"nduri, nu sunt obli#ate sa le spuna tot timpul lucruri dra#ute stap"nelor lor! -in#-,ao se #"ndi la ser%itorii din casa tatalui ei! Stia ca tatal ei nu s-ar le#a niciodata de soarta %reunei ser%itoare! Si nimeni nu trebuia sa-i spuna ei lucruri dra#ute! - 0a mine acasa e altfel, spuse ea! - Dar eu nu sunt ser%itoare n casa ta, i-o ntoarse =an#-3u! Acum, dintr-o data, totul i de%eni foarte limpede! =an#-3u nu o abordase m"nata de un impuls de moment! =an#-3u i %orbise n speranta de a i se oferi o slu2ba de ser%itoare n casa domnite %orbitoare-cu-)eii! Din c"te stia, toate b"rfele din oras se n%"rteau n 2urul tinerei domnite &an -in#-,ao, care terminase cu preceptorii si trebuia sa duca la bun sf"rsit prima sa nsarcinare de adult, precum si n 2urul faptului ca nca nu a%ea nici sot, nici slu2nica de taina! *robabil ca Si =an#-3u reusise sa a2un#a prin cine stie ce mi2loace n aceeasi ec.ipa de munca %irtuoasa ca si -in#-,ao, pentru a putea purta e1act aceasta con%ersatie! *ret de o clipa, -in#,ao se simti cuprinsa de m"nie! Apoi se #"ndi: 4Si de ce n-ar fi facut =an#-3u e1act ceea ce facuse 0ucrul cel mai rau care i se poate nt"mpla e sa #.icesc ce are de #"nd, sa ma supar si sa n-o an#a2e)! Oricum, n-ar duce-o mai rau dec"t nainte! Iar daca n-as fi #.icit ce %rea de fapt, miar fi placut, n-as fi an#a2at-o si ar fi a2uns slu2nica de taina a unei domnite %orbitoare-cu-)eii! Dac-as fi fost n locul ei, n-as fi procedat la fel 4 - Cre)i ca ma poti pacali ntreba -in#-,ao! Cre)i ca nu stiu ca %rei sa te an#a2e) ca ser%itoare =an#-3u se tulbura, arat"ndu-se pe r"nd suparata si tematoare! Cu ntelepciune, totusi, nu spuse nimic! - De ce nu-mi raspun)i cu m"nie o ntreba -in#-,ao! De ce nu ne#i ca ai %orbit cu mine numai ca sa te an#a2e) - *entru ca e ade%arat, spuse =an#-3u! Acum, am sa plec! Asta spera -in#-,ao sa auda: un raspuns sincer! 6ici prin cap nu-i trecea s-o lase pe =an#3u sa plece! - C"t de mult din ce mi-ai spus e-ade%arat $rei ntr-ade%ar o educatie aleasa $rei sa faci n %iata ta ce%a mai bun dec"t o munca de ser%itor - (otul e-ade%arat, raspunse =an#-3u si n %ocea ei se simtea patima! Dar tie ce-ti pasa (u suporti po%ara n#ro)itoare a #lasului )eilor! =an#-3u rostise ultima fra)a cu at"ta sarcasm nc"t -in#-,ao aproape ca i)bucni n r"s, dar se abtinu n ultima clipa! 6u a%ea rost sa o supere si mai tare pe =an#-3u! - Si =an#-3u, fiica de suflet a 7e#inei-mama a Apusului, am sa te fac slu2nica mea de taina, dar numai daca esti de acord cu urmatoarele conditii: mai nt"i, ai sa-mi dai %oie sa fiu n%atatoarea ta si-ai sa studie)i toate lectiile pe care ti le %oi da! De-acum ncolo ai sa-mi %orbesti ntotdeauna ca unei e#ale si niciodata n-ai sa te-nclini n fata mea ori sa-mi spui 4preasfintia ta4! /n sf"rsit!!!

- Dar cum as putea sa fac asa ce%a o ntrerupse =an#-3u! Daca nu-ti %oi arata respect, ceilalti %or spune ca sunt ne%rednica! 3a %or pedepsi atunci c"nd n-ai sa ma %e)i! 6e-ar de)onora pe am"ndoua! - :inenteles ca-mi %ei arata respectul cu%enit de fata cu ceilalti! Dar c"nd %om fi sin#ure, doar tu si cu mine, ne %om trata reciproc ca niste e#ale, altfel te trimit acasa! - Si a treia conditie - 6-ai sa spui nimanui nici un cu%intel din tot ce %ei afla de la mine! *e c.ipul lui =an#-3u se o#lindea limpede supararea: - O slu2nica de taina nu tradea)a niciodata! /n mintile noastre e1ista niste bariere! - :arierele te a2uta sa-ti amintesti sa nu %orbesti, spuse -in#-,ao! Dar daca %rei sa %orbesti, poti sa le ocolesti! Sunt destui cei care %or ncerca sa te con%in#a sa %orbesti! -in#-,ao se #"ndi la cariera tatalui ei, la toate secretele Con#resului pe care le tinea ascunse n mintea sa! El nu de)%aluia nimic, nimanui+ nu %orbea cu nimeni, doar, uneori, cu -in#-,ao! Daca =an#-3u se do%edea a fi demna de ncredere, -in#-,ao %a a%ea pe cine%a alaturi si nu %a mai fi niciodata la fel de sin#ura ca tatal ei! - 6u ma-ntele#i ntreba -in#-,ao! Ceilalti %or crede ca an#a2e) o slu2nica de taina, dar tu si cu mine %om sti ca de fapt %ei fi ele%a mea, iar eu %reau sa fii prietena mea! =an#-3u se uita la ea cu uimire! - De ce sa faci una ca asta, c"nd de2a )eii ti-au spus cum l-am mituit pe seful de ec.ipa sa ma lase sa muncesc alaturi de tine si sa nu ne ntrerupa n timp ce %orbim :inenteles ca )eii nu-i spusesera asa ce%a, dar -in#-,ao se multumi sa )"mbeasca! - 6u ti-a trecut prin minte ca poate e dorinta )eilor ca noi doua sa fim prietene St"n2enita, =an#-3u si mpleti de#etele si r"se ner%os+ -in#-,ao lua m"inile fetei ntr-ale sale si simti ca =an#-3u tremura! Asadar, nu era at"t de cute)atoare precum parea! =an#-3u se uita la m"inile lor si -in#-,ao i urmari pri%irea: erau acoperite cu noroi uscat! - Ce murdare suntem, spuse =an#-3u! -in#-,ao n%atase de mult sa nu ia n seama murdaria muncii %irtuoase, pentru care nu se impunea nici o penitenta! - 3"inile mele au fost cu mult mai murdare dec"t acum! Sa %ii cu mine c"nd terminam munca %irtuoasa! Am sa-i spun tatalui meu ce-am planuit, iar el o sa .otarasca daca poti sa fii slu2nica mea de taina! 'ata lui =an#-3u se ntuneca! -in#-,ao era bucuroasa ca putea citi at"t de usor pe c.ipul ei! - Ce nu-ti con%ine ntreba ea! - /ntotdeauna tatii .otarasc totul, raspunse =an#-3u! -in#-,ao ncu%iinta din cap, ntreb"ndu-se de ce se mai ostenise =an#-3u sa spuna ce%a at"t de e%ident! - Acesta-i nceputul ntelepciunii! Si-apoi, mama mea a murit! 3unca %irtuoasa se termina ntotdeauna dupa-amia)a de%reme! Oficial, se proceda astfel pentru a le da celor care locuiau departe de c"mp ra#a)ul sa a2un#a acasa! /n realitate, era o recunoastere a traditiei de a nc.eia munca %irtuoasa cu o petrecere! Deoarece muncisera e1act n perioada somnului de dupa-amia)a, multi oameni se simteau buimaci dupa munca %irtuoasa, de parca ar fi ramas tre2i o noapte ntrea#a! Altii erau apatici si posaci! (oate acestea erau prete1te bune pentru a m"nca si a bea cu prietenii, dupa care nu-ti mai ram"nea dec"t sa te culci c"t mai de%reme ca sa recupere)i somnul pierdut si sa te odi.nesti dupa munca #rea de peste )i! -in#-,ao facea parte dintre cei care nu se simteau n apele lor+ e%ident, =an#-3u era si ea cu capul n nori! *oate de %ina era numai faptul ca 'lota 0usitania apasa at"t de #reu n mintea lui -in#-,ao, n %reme ce =an#-3u tocmai de%enise slu2nica de taina a unei fete %orbitoare-cu)eii! -in#-,ao o calau)i pe =an#-3u de-a lun#ul procedurii de an#a2are n Casa &an - spalarea, luarea amprentelor, %erificarile de securitate - p"na c"nd nu mai suporta sa asculte nici o clipa bolboroseala entu)iasta a fetei si se retrase! /n timp ce urca treptele spre camera ei, -in#-,ao o au)i pe =an#-3u ntreb"nd tematoare: - Am suparat-o cum%a pe stap"na mea cea noua Iar ,u Run#-3ei, pa)nicul casei, i spuse: - $orbitorii-cu-)eii raspund altor %oci dec"t #lasului tau, micuto! Era un raspuns amabil! -in#-,ao admirase nu de putine ori #entiletea si ntelepciunea celor an#a2ati de tatal ei n aceasta casa! Se ntreba daca alesese cu tot at"ta ntelepciune la prima ei an#a2are! Aceasta n#ri2orare si facu loc n mintea ei abia dupa ce reali)a c"t de imprudenta fusese c"nd luase o asemenea deci)ie at"t de repede si fara sa se consulte n prealabil cu tatal ei! =an#-

3u a%ea sa fie #asita cu totul si cu totul nepotri%ita iar tata a%ea s-o do2eneasca pentru ca actionase prosteste! ;"ndul la do2ana tatei era de a2uns pentru a-i aduce fara nt"r)iere mustrarea din partea )eilor! -in#-,ao se simtea murdara! Se #rabi sa intre n camera ei si nc.ise usa! Era un parado1 amar ca se putea #"ndi la nesf"rsit c"t de mult detesta sa mplineasca ritualurile impuse de )ei, c"t de #olita de sens era %enerarea lor, n %reme ce un sin#ur #"nd neleal la adresa tatei sau a Con#resului i impunea imediat penitenta! De obicei petrecea o 2umatate de ora, o ora, poate mai mult, re)ist"nd ne%oii de penitenta, ndur"ndu-si propria murdarie! Asta)i nsa era nfometata de ritualul purificarii! /n felul sau propriu, ritualul a%ea o lo#ica, o structura, un nceput si un sf"rsit, re#uli de respectat! 6u semana nici pe departe cu problema 'lotei 0usitania! /n #enunc.i, alese n mod intentionat cea mai subtire, cea mai estompata fibra de pe cea mai stearsa sc"ndura! A%ea sa fie o penitenta #rea! *oate ca astfel )eii a%eau s-o considere ndea2uns de curata ca sa-i arate solutia problemei pe care i-o daduse tatal ei! /i lua o 2umatate de ora sa tra%erse)e camera, caci scapase mereu din oc.i fibra si trebuia s-o ia de la capat de fiecare data! /n sf"rsit, epui)ata dupa truda %irtuoasa si cu usturimi n oc.i, simti ne%oia intensa de somn+ n loc sa se culce, se ase)a pe podea n fata terminalului si ceru re)umatul acti%itatii ei de p"na atunci! Dupa ce e1aminase si eliminase toate absurditatile inutile adunate n timpul in%esti#atiilor, -in#-,ao retinuse trei mari posibilitati! *rima: disparitia fusese cau)ata de un anumit fenomen nca in%i)ibil pentru obser%atoarele astronomice! A doua: ntreruperea comunicatiilor prin ansiblu era consecinta fie a unui act de sabota2, fie a unei deci)ii de comanda n cadrul flotei! A treia: ntreruperea acelorasi comunicatii fusese pro%ocata de o conspiratie la ni%el planetar! *rima cate#orie era %irtual eliminata de modul n care se deplasa flota! *ur si simplu, astrona%ele nu se aflau ndea2uns de aproape unele de altele pentru ca %reunul din fenomenele naturale cunoscute sa le poata distru#e pe toate deodata! /nainte de a porni la drum, na%ele nu se reunisera ntr-un punct oarecare, ansiblurile fac"nd inutile astfel de mane%re! /n sc.imb, toate na%ele au pornit spre 0usitania din locurile unde se aflasera nainte de a fi c.emate sa se inte#re)e n flota! C.iar si acum, c"nd nu le mai ramasese dec"t un an de calatorie p"na c"nd %or a2un#e toate pe orbita n 2urul planetei 0usitania, se aflau at"t de departe una de cealalta nc"t nici un fenomen natural ima#inabil nu ar fi putut sa le afecte)e pe toate simultan! A doua cate#orie de%enea aproape la fel de improbabila din pricina faptului ca disparuse ntrea#a flota, fara e1ceptie! Era oare posibil ca un plan pus la cale de oameni sa functione)e cu o eficienta at"t de perfecta, fara sa lase macar o urma palpabila a %reunei proiectari anterioare n nici una dintre ba)ele de date, profilele de personalitate sau 2urnalele de comunicatii pastrate n memoriile computerelor de la suprafata planetelor (ot asa, nu e1ista nici cea mai mica do%ada ca cine%a modificase sau ascunsese %reo informatie, ori camuflase %reo transmisie pentru a e%ita lasarea unor urme incriminatoare! Daca planul fusese pus la cale la ni%elul flotei, nu e1istau do%e)i, nici erori, si nimeni nu ncercase sa ascunda ade%arul! Aceeasi lipsa de do%e)i facea si mai improbabila ideea unei conspiratii la ni%el planetar! Iar ceea ce anula complet toate aceste trei %ariante era simultaneitatea absoluta a fenomenului! Conform determinarilor posibile, toate na%ele ntrerupsesera comunicatiile prin ansiblu aproape e1act n acelasi moment! (acerea se asternuse n c"te%a secunde, minute c.iar, dar n nici un ca) cinci minute: pau)a nu fusese ndea2uns de lun#a pentru ca cine%a aflat pe o na%a sa remarce disparitia alteia! 7e)umatul era ele#ant prin simplitatea sa! 6imic nu fusese scapat din %edere! 3ai complet de-at"t raportul nu putea fi si desfiinta orice e1plicatie posibila! 4De ce mi-a facut tata una ca asta 4 se ntreba ea, nu pentru prima oara! Imediat - ca de obicei - se simti murdara, fie si numai pentru ca pusese o astfel de ntrebare, pentru ca pusese la ndoiala corectitudinea perfecta a tatalui ei n toate .otar"rile pe care le lua! Simti ne%oia sa se spele, doar un pic, ca sa ndeparte)e impuritatea ndoielii ei! Dar nu se spala! /n sc.imb, lasa %ocea )eilor sa de%ina mai intensa nlauntrul ei, lasa porunca lor sa sporeasca n tarie! De data aceasta nu se mpotri%ea dintr-o dorinta 2ustificata de a de%eni mai disciplinata! De data aceasta se straduia n mod deliberat sa atra#a c"t mai mult posibil atentia )eilor! Abia c"nd ncepu sa #"f"ie din pricina ne%oii de a se purifica, abia c"nd simti ca se cutremura la simpla atin#ere a propriului sau corp - de pilda, c"nd si atin#ea n treacat #enunc.iul cu m"na - abia atunci si formula ntrebarea! - $oi ati facut-o, nu-i asa le spuse ea )eilor! Ceea ce nu putea face nici o fiinta omeneasca, %oi trebuie sa fi facut! $oi ati facut sa dispara 'lota 0usitania! 7aspunsul sosi, nu n cu%inte, ci prin ne%oia cresc"nda de purificare! - Dar Con#resul si amiralitatea nu sunt ale Caii! Ei nu-si pot ima#ina *oarta de Aur catre

Orasul 3untelui de ,ad din Apus! Daca tata le %a spune: 4Zeii %-au furat flota ca sa %a pedepseasca pentru nemernicia %oastra4, l %or dispretui! Si daca-l %or dispretui pe el, cel mai mare om de stat al nostru, n aceeasi masura ne %or dispretui si pe noi! Iar daca planeta Calea se %a acoperi de rusine din pricina tatei, el %a fi distrus! De-asta ati facut-o -in#-,ao ncepu sa pl"n#a! - 6u %a %oi lasa sa-mi distru#eti tatal! Am sa #asesc o alta e1plicatie! Am sa #asesc un raspuns care sa-i satisfaca! $a desfid? Abia apuca sa rosteasca aceste cu%inte si )eii trimisera asupra ei cea mai coplesitoare sen)atie de necuratenie pe care o cunoscuse %reodata! Era at"t de puternica, nc"t i taie respiratia si ca)u nainte, a#at"ndu-se de terminal! /ncerca sa %orbeasca, sa ceara ndurare, dar se neca si se abtinu cu mare #reutate sa %omite! Simtea ca lasa d"re lipicioase pe orice punea m"na! /n timp ce se c.inuia sa se ridice n picioare, roc.ia i se lipi de piele, de parca ar fi fost mbibata cu o unsoare nea#ra si %"scoasa! Dar nu se spala si nici nu se arunca la podea sa urmareasca fibrele lemnului! Se ndrepta n sc.imb spre usa, cu intentia de a cobor n odaia tatalui ei! A2unsa n pra#, se opri totusi! 6u era %orba de o piedica fi)ica - usa se desc.ise la fel de usor ca altadata - cu toate acestea, nu putea sa treaca mai departe! Au)ise de asemenea manifestari, despre ser%itori nesupusi tinuti capti%i n pra#ul usii, dar ei nu i se mai nt"mplase p"na atunci! 6u putea pricepe cum: trupul ei era liber sa se miste, nu e1ista nici o bariera, dar #roa)a bolna%icioasa pro%ocata de #"ndul de a trece dincolo era at"t de mare nc"t stia ca nu o poate face, ca nainte de a o lasa sa paraseasca ncaperea )eii i impuneau o penitenta, un ritual de purificare oarecare! 6ici urmarirea fibrelor lemnului, nici spalatul pe m"ini! Ce i cereau oare )eii sa faca Apoi, dintr-o data, ntelese de ce )eii nu o lasau sa iasa! Era 2uram"ntul pe care tata i-l ceruse de dra#ul mamei! ,uram"ntul ca, indiferent ce s-ar nt"mpla, a%ea sa-i slu2easca ntotdeauna pe )ei! Iar ea a2unsese n pra#ul sfidarii! 43ama, iarta-ma? 6-am sa-i desfid pe )ei! Dar tot trebuie sa a2un# la tata ca sa-i e1plic situatia teribil de prime2dioasa n care ne-au adus )eii! 3ama, a2uta-ma sa trec de usa aceasta?4 Ca un raspuns la ru#amintea ei, i %eni n sf"rsit o idee! 6u trebuia dec"t sa-si fi1e)e pri%irea ntr-un punct din aer situat c.iar l"n#a coltul din dreapta sus al usii si, fara sa scape din oc.i acel punct, sa faca un pas napoi peste pra# cu piciorul drept, apoi sa pi%ote)e spre st"n#a, aduc"ndu-si piciorul st"n# napoi prin cadrul usii, apoi bratul drept nainte! Era complicat si dificil ca un dans, dar misc"ndu-se foarte ncet si cu #ri2a, reusi! 8sa o elibera! Si, cu toate ca nca mai simtea apasarea propriei sale murdarii, intensitatea ei sca)use! *utea sa respire fara sa #"f"ie, putea sa %orbeasca fara sa se nece! Cobor scara si suna la usa tatei! - E cum%a fiica mea, ma#nific de stralucita mea dra#a ntreba &an 'ei-()u! - Da, preamarite, spuse -in#-,ao! - Sunt pre#atit sa te primesc! Desc.ise usa si pasi nauntru - acum nu mai a%u ne%oie de nici un ritual! Se duse de ndata l"n#a scaunul din fata terminalului, pe care sedea tata, si n#enunc.e pe podea naintea lui! - Am e1aminat-o pe Si =an#-3u a ta, spuse tata, si cred ca prima ta an#a2are a fost corespun)atoare! 6u pricepu din prima clipa cu%intele tatei! Si =an#-3u De ce i %orbea tata despre un )eu stra%ec.i Surprinsa, si ridica pri%irea, apoi se uita n directia n care pri%ea tatal ei - si o %a)u pe mica ser%itoare mbracata ntr-o roc.ie cenusie curata, n#enuc.eata cu%iincios, cu fruntea plecata! /si aminti cu oarecare #reutatea de fata din lanul de ore), de faptul ca urma sa fie slu2nica ei de taina! Cum de uitase O parasise cu doar c"te%a ore n urma! (otusi, n acest rastimp, -in#-,ao se ra)boise cu )eii si, c.iar daca nu n%insese, cel putin nu fusese nfr"nta! Ce era an#a2area unei slu2nice n comparatie cu lupta mpotri%a )eilor - =an#-3u este impertinenta si ambitioasa, spuse &an 'ei-()u, dar totodata e cinstita si mult mai inteli#enta dec"t m-as fi asteptat! *ornind de la mintea ei a#era si de la ambitia ei acerba, deduc ca am"ndoua ati planuit ca ea sa-ti fie si ele%a si slu2nica de taina! =an#-3u casca #ura de uimire c"nd se uita la ea si -in#-,ao %a)u c"t de n#ro)ita era fata! Ei, da: sunt con%insa - crede ea - ca i-a de)%aluit tatei planul nostru secret! - 6u-ti face #ri2i, =an#-3u, o linisti -in#-,ao! (ata #.iceste aproape ntotdeauna secretele! Stiu ca nu tu i-ai spus! - Ce bine-ar fi daca si alte secrete ar fi la fel de transparente, )ise &an 'ei-()u! 'iica mea, trebuie sa te laud pentru #enero)itatea ta %rednica de respect! Ca si mine, )eii te %or pretui pentru ea!

Cu%intele erau m"n#"ietoare ca o alifie pe o rana dureroasa! Iata moti%ul pentru care ra)%ratirea nu-i adusese pier)ania, iata de ce )eii se ndurasera si o lasasera sa treaca pra#ul: o 2udecase pe =an#-3u cu mila si ntelepciune, i iertase obra)nicia si astfel capatase si -in#-,ao iertarea, macar n parte, pentru cute)anta ei re%oltatoare! 4=an#-3u nu se caieste pentru ambitia ei, se #"ndi -in#-,ao! 6ici eu nu ma %oi cai pentru .otar"rea mea! 6u trebuie sa accept ca tatal meu sa fie distrus pentru ca eu nu pot #asi - sau nu pot in%enta - o e1plicatie naturala pentru disparitia 'lotei 0usitania! Si totusi, cum as putea sa desfid .otar"rile )eilor Ei au ascuns sau au distrus flota! 0ucrarile )eilor trebuie trebuie sa fie limpe)i pentru ser%itorii lor supusi, c.iar daca ram"n ascunse fata de necredinciosii de pe alte planete!4 - (ata, spuse -in#-,ao, trebuie sa-ti %orbesc despre misiunea mea! &an 'ei-()u i ntelese #resit e)itarea! - *utem %orbi de fata cu =an#-3u! Ea a fost an#a2ata acum ca slu2nica ta de taina! *rima de an#a2are i-a fost trimisa tatalui ei si primele bariere pentru pastrarea secretului au fost su#erate mintii ei! *utem a%ea ncredere ca nu %a spune nimic din ce %a au)i! - Da, tata! De fapt, -in#-,ao uitase din nou ca =an#-3u se afla acolo! (ata, stiu cum a disparut 'lota 0usitania, dar trebuie sa-mi promiti ca n-ai sa le-o spui niciodata celor din Con#resul Stelar! &an 'ei-()u, care de obicei a%ea o atitudine placida, parea usor abatut! - 6u pot sa-ti promit asa ce%a! Ar fi o ne%rednicie din partea mea sa ma do%edesc un ser%itor at"t de neloial! /n ca)ul acesta, ce putea face A%ea dreptul sa %orbeasca Si, pe de alta parte, cum sa se abtina sa nu %orbeasca - Cine-ti sunt stap"nii tipa ea! Con#resul sau )eii - 3ai nt"i, )eii! Ei sunt ntotdeauna primii! - Atunci afla ca am descoperit ca )eii sunt aceia care au ascuns flota de noi, tata! Dar daca %ei spune asa ce%a n fata Con#resului, ei or sa te ia n der"dere, iar tu %ei fi distrus! Deodata, i trecu prin minte un alt #"nd! Daca )eii au oprit flota, tata, atunci de buna seama ca a fost trimisa acolo mpotri%a %ointei )eilor! Iar daca Con#resul Stelar a trimis flota mpotri%a %ointei!!! (ata ridica o m"na, fac"ndu-i semn sa taca! -in#-,ao tacu imediat si si nclina capul, astept"nd! - 'ireste ca )eii au facut-o! *rimi cu%intele lui ca pe o usurare si, totodata, ca pe o umilinta! 'ireste, spusese el! Sa fi stiut de la bun nceput - Zeii fac toate c"te se fac n uni%ers! Dar sa nu-ti nc.ipui ca stii de ce! (u afirmi ca ei au oprit flota pentru ca nu erau de acord cu misiunea ei! Dar eu %in si spun ca, mai nt"i de toate, Con#resul nu ar fi trimis flota daca nu aceasta ar fi fost %ointa )eilor! Atunci de ce n-am putea spune ca )eii au oprit flota pentru ca misiunea ei era at"t de mareata si de nobila nc"t omenirea nu este %rednica de ea, ori au ascuns flota pentru a te supune la o ncercare #rea 8n lucru e si#ur: )eii au n#aduit Con#resului Stelar sa stap"neasca cea mai mare parte a omenirii! At"ta timp c"t ei detin mandatul cerurilor, noi, cei de pe planeta Calea, trebuie sa le respectam edictele fara mpotri%ire! - 6-am %rut sa ma mpotri%esc!!! 6u reusi sa rosteasca p"na la capat minciuna at"t de %adita! :inenteles ca &an 'ei-()u #.ici imediat ade%arul! - Aud cum %ocea ti slabeste iar %orbele-ti ram"ne neterminate! Si asta pentru ca stii prea bine ca %orbele tale nu sunt ade%arate! Ai %rut sa te mpotri%esti Con#resului, n ciuda a tot ceea te-am n%atat! Deodata %ocea lui se facu mai bl"nda! De dra#ul meu ai %rut s-o faci! - (u esti stramosul meu! /ti datore) supunere mai mare dec"t lor! - Eu sunt tatal tau! 6-am sa de%in stramosul tau dec"t dupa ce %oi muri! - Atunci de dra#ul mamei mele! Daca %reodata %or pierde mandatul cerurilor, eu %oi fi dusmanul lor cel mai n%ersunat, pentru ca eu i %oi slu2i pe )ei! Dar c.iar n timp ce le rostea, stia ca %orbele ei nu erau dec"t o 2umatate de ade%ar periculoasa! *"na n urma cu doar c"te%a clipe - c"nd era capti%a n cadrul usii - nu fusese ea dispusa sa-i desfida c.iar si pe )ei, de dra#ul tatalui ei 4Sunt cea mai ne%rednica si mai n#ro)itoare fiica!4 - Am sa-ti spun acum, ma#nific de stralucita mea fiica, ca mpotri%irea fata de Con#res numi %a aduce niciodata binele! Si nici tie! Dar te iert pentru ca ma iubesti peste masura! Este cel mai onorabil si mai duios dintre %icii! Z"mbi si astfel i mai potoli a#itatia, c.iar daca fata stia ca nu era %rednica de aprobarea lui! 'iind n stare sa #"ndeasca din nou, -in#-,ao re%eni al eni#ma ei!

- Ai stiut ca )eii au facut-o si totusi m-ai pus sa caut raspunsul! - Dar ai pus ntrebarea care trebuia /ntrebarea la care a%eam ne%oie de raspuns este: Cum au facut )eii una ca asta - Si eu de unde sa stiu raspunse -in#-,ao! *oate ca au distras flota, ori au dus-o departe, ntr-un loc ascuns de la Apus!!! - -in#-,ao? 8ita-te la mine! Asculta-ma cu atentie? Ea se supuse! *orunca lui ferma o a2uta sa se linisteasca, sa se poate concentra! - (oata %iata am ncercat sa te n%at un lucru, -in#-,ao, dar acum trebuie sa-l n%eti! Zeii sunt cau)a a tot ce se nt"mpla, dar ei nu actionea)a niciodata altfel dec"t de#.i)ati! 'ata ncu%iinta din cap, caci au)ise cu%intele de o suta de ori! - 3a au)i si totusi nici acum nu ma ntele#i! Zeii au ales poporul de pe planeta Calea, -in#,ao! 6umai noi a%em pri%ile#iul de a le au)i #lasul! 6umai noua ne este n#aduit sa ntele#em ca ei sunt cau)a a tot ce a fost, este si %a fi! *entru toate celelalte popoare, lucrarile lor ram"n ascunse, un mister! Sarcina ta nu este sa descoperi cau)a ade%arata a disparitiei 'lotei 0usitania - toti cei de pe Calea ar sti din prima clipa ca ade%arata cau)a este faptul ca )eii au dorit sa se nt"mple asa! Sarcina ta este sa descoperi masca pe care )eii si-au pus-o pentru acest e%eniment! -in#-,ao se simtea )apacita, ametita! 'usese at"t de si#ura ca aflase raspunsul, ca si dusese la bun sf"rsit misiunea, iar acum totul se do%edea inutil! 7aspunsul era ade%arat, dar sarcina ei era diferita! - /n momentul acesta, pentru ca nu suntem n stare sa #asim o e1plicatie naturala, )eii au ramas e1pusi pri%irilor ntre#ii omeniri, credinciosi si necredinciosi deopotri%a! Zeii sunt de)bracati, iar noi trebuie sa-i mbracam! (rebuie sa descoperim sirul de e%enimente nlantuite de )ei pentru a e1plica disparitia flotei, sa-l facem sa para natural si n oc.ii necredinciosilor! Am cre)ut ca ai nteles asta! 6oi slu2im Con#resul Stelar, dar numai fiindca astfel i slu2im si pe )ei! Zeii doresc ca noi sa nselam Con#resul, iar Con#resul doreste sa fie nselat! -in#-,ao ncu%iinta din cap, amortita de de)ama#irea ca nsarcinarea ei nu luase nca sf"rsit! - (i se pare ca sunt nemilos ntreba &an 'ei-()u! (i se pare ca sunt necinstit Sunt cum%a crud fata de necredinciosi - Are dreptul o fata sa-si 2udece tatal sopti -in#-,ao! - :inenteles ca are, spuse tata! /n fiecare )i, toti oamenii i 2udeca pe toti ceilalti oameni! /ntrebarea e daca 2udecam cu ntelepciune! - Atunci 2udecata mea mi spune ca nu-i un pacat sa le %orbesti necredinciosilor pe limba necredintei lor, raspunse -in#-,ao! Z"mbet sa fi fost ceea ce aparuse n coltul #urii sale - Ai nteles corect! Daca %reodata Con#resul %a %eni la noi caut"nd cu umilinta sa afle ade%arul, le %om arata Dramul, iar ei %or de%eni parte din Cale! *"na atunci, noi i slu2im pe )ei a2ut"ndu-i pe necredinciosi sa se nsele n con%in#erea lor ca totul se nt"mpla din cau)e naturale! -in#-,ao se nclina p"na c"nd fruntea ei aproape atinse podeaua! - Ai ncercat de multe ori sa ma n%eti ade%arul, dar p"na acum n-am au)it ca principiul acesta sa fi fost aplicat %reodata! Iarta prostia ne%rednicei tale fiice! - 6u am nici o fiica ne%rednica, spuse &an 'ei-()u! 6u o am dec"t pe fiica mea, care este ma#nific de stralucita! *rea putini dintre adeptii Caii %or ntele#e %reodata cu ade%arat principiul pe care l-ai n%atat asta)i! Iata de ce doar c"ti%a dintre noi suntem n stare sa comunicam cu oamenii de pe alte planete fara sa-i tulburam si sa-i derutam! 3-ai surprins asta)i, fiica mea, nu pentru ca nu-l pricepusesi nca, ci pentru ca l-ai nteles at"t de t"nara fiind! C"nd eu nsumi lam nteles, eram cu )ece ani mai %"rstnic dec"t tine! - Cum e posibil ca eu sa fi n%atat ce%a naintea ta, tata Ideea de a-l depasi, indiferent cum, i era aproape de neconceput! - *entru ca m-ai a%ut pe mine drept dascal, spuse &an 'ei-()u, n %reme ce eu a trebuit sa descopar totul sin#ur! Dar %ad ca esti nfricosata de #"ndul ca ai n%atat ce%a la o %"rsta mai fra#eda dec"t mine! Cre)i ca m-as simti de)onorat daca fiica mea m-ar depasi Dimpotri%a: nu poate e1ista o onoare mai mare pentru un parinte dec"t sa aiba un copil care sa-l ntreaca! - 6-am sa te depasesc niciodata, tata! - /ntr-un anumit sens, e ade%arat, -in#-,ao! Deoarece esti copilul meu, toate reali)arile tale sunt incluse ntr-ale mele, ca o submultime, asa cum noi toti suntem submultimi ale stramosilor nostri! Dar tu ai un potential at"t de ridicat nc"t cred ca %a %eni o %reme c"nd %oi fi considerat maret mai cur"nd din pricina reali)arilor tale! Daca %reodata poporul Caii ma %a #asi demn de cinstire, se %a nt"mpla n aceeasi masura datorita nfaptuirilor tale si reusitelor mele! Spun"nd acestea, &an 'ei-()u se nclina n fata ei! 6u era o plecaciune amabila, prin care i

dadea de nteles ca putea sa plece, ci o re%erenta profunda, i)%or"ta din respect! Capul lui aproape atin#ea podeaua! 6u efecti%, caci ar fi fost 2i#nitor, ba c.iar ridicol daca ar fi atins podeaua cu fruntea n cinstea propriei sale fiice! Dar se nclinase at"t de mult c"t i permitea demnitatea! *entru moment, -in#-,ao se simti derutata, c.iar nfricosata+ apoi ntelese! C"nd su#erase ca sansa lui de a fi ales )eu al Caii depindea de maretia ei, nu se referise la cine stie ce e%eniment nepreci)at din %iitor! El %orbise despre ceea ce se nt"mpla atunci si acolo, %orbise despre nsarcinarea ei! Daca putea afla de#.i)area )eilor, e1plicatia naturala pentru disparitia 'lotei 0usitania, atunci desemnarea lui ca )eu al Caii era asi#urata! Iata c"t de multa ncredere a%ea n ea! Iata c"t de importanta era misiunea ei! Ce era de%enirea ei ca adult n comparatie cu )eificarea lui (rebuia sa se straduiasca mai mult, sa #"ndeasca mai bine si sa reuseasca acolo unde toate resursele militarilor si ale Con#resului esuasera! 6u pentru ea nsasi, ci pentru mama ei, pentru )ei si pentru sansa tatalui ei de a de%eni unul dintre acestia! -in#-,ao se retrase din camera tatalui sau! Se opri n pra# si se uita spre =an#-3u! O simpla pri%ire din partea %orbitoarei-cu-)eii a fost de a2uns pentru a-i da de nteles fetei sa o urme)e! C"nd a pasit n camera ei, -in#-,ao tremura din pricina ne%oii nabusite de purificare! (oate lucrurile necu%iincioase nfaptuite n )iua aceea - ra)%ratirea mpotri%a )eilor, refu)ul de a accepta purificarea mai de%reme, prostia de a nu-si fi nteles ade%arata misiune - se n#ramadisera laolalta acum! 6u se putea spune ca se simtea murdara+ nu dorea sa se spele si nici nu simtea sc"rba fata de sine nsasi! 0a urma urmelor, ne%rednicia ei fusese atenuata de laudele tatalui sau si de )eul care-i aratase cum sa iasa din camera ei! Iar faptul ca =an#-3u se do%edise o ale#ere potri%ita - iata un test pe care -in#-,ao l trecuse cu bine, ba c.iar cu ndra)neala! Asadar, nu propria ei ticalosie o facea sa tremure! Era nfometata de purificare! ("n2ea ca )eii sa fie alaturi de ea n timp ce-i slu2ea! (otusi, nici una dintre penitentele pe care le cunostea nu era suficienta pentru a-i potoli foamea! Deodata, ntelese: trebuia sa urmareasca fiecare fibra de pe toate sc"ndurile din ncapere! /si alese imediat punctul de pornire: coltul de sud-est! $a ncepe sa urmareasca fiecare fibra de la peretele de rasarit, astfel nc"t fiecare ritual sa se desfasoare catre apus, catre )ei! 8ltima sc"ndura, din coltul de sud-est al ncaperii, a%ea sa fie si cea mai scurta - mai putin de un metru @, ca o rasplata: i %a urmari fibrele cu cea mai mare usurinta! O au)i pe =an#-3u intr"nd ncetisor n camera, dar -in#-,ao nu a%ea acum timp pentru muritori! Zeii asteptau! /n#enunc.e n colt, trec"nd cu pri%irea peste fibre spre a o #asi pe aceea pe care )eii i cereau s-o urmareasca! De obicei, trebuia sa alea#a una sin#ura, deci totdeauna o ale#ea pe cea mai dificila, astfel ca )eii sa n-o dispretuiasca! Dar n seara aceasta se simti patrunsa subit de certitudinea ca )eii ale#eau pentru ea! *rima linie era #roasa, serpuitoare si usor de urmarit! De2a si aratau ndurarea? 7itualul din seara aceasta %a fi aproape ca o simpla con%ersatie cu )eii! Asta)i trecuse de o bariera in%i)ibila: a2unsese mai aproape de ntele#erea limpede a tatalui sau! *oate ca ntr-o buna )i )eii a%eau sa-i %orbeasca cu acel #en de claritate despre care oamenii de r"nd credeau ca toti %orbitorii-cu-)eii a%eau parte! - *reasfintia ta, spuse =an#-3u! Era ca si cum bucuria lui -in#-,ao ar fi fost alcatuita din sticla: =an#-3u o prefacuse n cioburi cu buna stiinta! 6u stia oare ca atunci c"nd un ritual era ntrerupt trebuia sa fie luat de la capat -in#-,ao se ridica n #enunc.i si se ntoarse cu fata spre fata! De buna seama ca =an#-3u %a)u furia de pe c.ipul lui -in#-,ao, dar nu o ntelese! - O., iertare, spuse ea fara )aba%a, arunc"ndu-se n #enunc.i si lipindu-si fruntea de podea! Am uitat ca nu trebuie sa-ti mai spun 4preasfintia ta4! 6-am %rut dec"t sa te ntreb ce cauti, ca sa te pot a2uta! ;reseala lui =an#-3u aproape o facu sa r"da! :inenteles ca =an#-3u nu a%ea de unde sa stie ca ea asculta #lasul )eilor! Iar acum, c"nd m"nia i disparuse, -in#-,ao se rusina sa %ada c"t de mult se temea =an#-3u de supararea ei! 6u se cu%enea ca fata sa stea cu fruntea lipita de podea! 0ui -in#-,ao nu-i placea sa-i %ada pe ceilalti at"t de umili! 4Cum de-am reusit s-o nspaim"nt asa de tare Eram plina de bucurie, pentru ca )eii mi %orbeau nespus de limpede+ dar bucuria mea a fost at"t de e#oista nc"t, atunci c"nd fara %oia ei m-a ntrerupt, am ntors spre ea o fata plina de ura! Asa le raspund eu )eilor Ei mi arata fata lor iubitoare, iar eu o talmacesc n ura fata de oameni, mai ales fata de cei aflati sub puterea mea /nca o data )eii au #asit calea de a-mi arata ne%rednicia!4 - =an#-3u, nu trebuie sa ma ntrerupi c"nd ma #asesti aplecata n felul acesta! Apoi i e1plica fetei ritualul purificarii pe care )eii i cereau sa-l ndeplineasca! - (rebuie sa fac si eu la fel ntreba =an#-3u! - 6umai daca )eii ti spun s-o faci!

- Si de unde am sa stiu - Daca nu s-a nt"mplat p"na la %"rsta ta, =an#-3u, probabil ca n-o sa se nt"mple niciodata! Dar daca s-ar fi nt"mplat, ai fi stiut, caci n-ai fi a%ut taria sa te mpotri%esti #lasului )eilor din mintea ta! =an#-3u ncu%iinta din cap cu #ra%itate! - Cum as putea sa te a2ut!!! -in#-,ao *ronunta numele stap"nei sale cu #ri2a, cu re%erenta! *entru prima oara, -in#-,ao si dadu seama ca numele ei, care n #ura lui &an 'ei-()u suna at"t de afectuos si de #in#as, parea e1altat c"nd era rostit cu %eneratie tematoare! Era aproape dureros sa fie numita 4ma#nific de stralucita4 e1act n clipa n care -in#-,ao era e1trem de constienta de lipsa ei de stralucire! Dar nu putea sa-i inter)ica lui =an#-3u sa-i foloseasca numele - n fond, fata trebuia sa-i spuna ntr-un fel @, iar tonul respectuos cu care-l pronunta a%ea sa-i ser%easca lui -in#-,ao drept ironica aducere aminte pentru c"t de putin l merita! - 3a poti a2uta daca nu ma mai ntrerupi, spuse -in#-,ao! - Sa plec, atunci -in#-,ao aproape rosti 4da4, dar deodata ntelese ca, din cine stie ce moti%e, )eii doreau ca =an#-3u sa ia parte la penitenta ei! De unde stia *entru ca #"ndul la plecarea lui =an#-3u era aproape la fel de insuportabil ca si constiinta ritualului ei neterminat! - (e ro# sa ram"i, spuse -in#-,ao! *oti sa astepti n tacere, sa ma pri%esti numai - Da!!! -in#-,ao! - Daca durea)a prea mult si nu mai poti suporta, pleaca, spuse -in#-,ao, dar numai c"nd ai sa ma %e)i misc"ndu-ma de la apus spre rasarit! Asta nseamna ca ma aflu ntre doua trasee si poti pleca fara sa ma deran2e)i, desi nici atunci nu trebuie sa-mi %orbesti! =an#-3u facu oc.ii mari! - Si-o sa faci treaba asta cu fiecare fibra de lemn de pe toate sc"ndurile din dusumea - 6u! Zeii n-ar putea sa fie niciodata at"t de cru)i? Dar c.iar n timp ce rosti cu%intele, -in#-,ao stiu ca %a %eni si )iua c"nd )eii i %or cere e1act aceasta penitenta! O cuprinse o spaima teribila! - 6umai c"te o fibra de la fiecare sc"ndura, relua ea! 8ita-te si tu odata cu mine, %rei O %a)u pe =an#-3u arunc"nd o pri%ire spre indicatorul temporal ce stralucea deasupra terminalului! Se facuse de2a ora de culcare, si am"ndoua sarisera peste somnul de dupa-amia)a! *entru fiintele omenesti de pe aceasta planeta era nefiresc nu doarma at"ta timp! *e Calea, )ilele erau o data si 2umatate c"t cele de pe *am"nt, astfel nc"t nu se potri%eau niciodata cu ciclurile interne ale or#anismului uman! Sa treci peste somnul de dupa-amia)a si sa-l nt"r)ii at"t de mult pe cel de noapte era ce%a neobisnuit! Dar -in#-,ao nu a%ea de ales! Daca =an#-3u nu mai putea sa re)iste, trebuia sa plece de ndata, oric"t de tare se mpotri%eau )eii acestui lucru! - (rebuie sa ram"i trea)a, spuse -in#-,ao! Daca te fura somnul, am sa fiu ne%oita sa-ti %orbesc ca sa te muti din locul n care stai si sa pot urmari mai departe liniile! Iar daca %orbesc cu tine, %a trebui s-o iau de la capat! *oti sa ram"i trea)a, tacuta si nemiscata =an#-3u ncu%iinta din cap! -in#-,ao o cre)u ca, ntr-ade%ar, asa intentiona sa faca+ nu credea cu ade%arat ca fata %a si reusi! (otusi, )eii staruira ca ea sa-si lase noua slu2nica de taina sa ram"na si cine era -in#-,ao sa refu)e ceea ce-i cereau )eii -in#-,ao re%eni la prima sc"ndura si si relua ritualul! Spre usurarea ei, )eii ramasesera alaturi de ea! Sc"ndura dupa sc"ndura, i se dadea de urmarit fibra cea mai accentuata, cea mai simpla, iar daca uneori primea si c"te una mai #rea, se nt"mpla fara #res ca ea sa dispara dincolo de locul de mbinare al sc"ndurilor! Zeii a%eau #ri2a de ea! C"t despre =an#-3u, se straduia din rasputeri! De doua ori, c"nd se ntorcea napoi de la apus ca s-o ia de la capat dinspre rasarit, -in#-,ao pri%i n treacat spre fata si o %a)u dormind! Dar c"nd -in#-,ao ncepu sa treaca pe l"n#a locul unde se)use =an#-3u, constata ca slu2nica ei se tre)ise si se miscase at"t de tacut ntr-un loc de care -in#-,ao trecuse de2a nc"t aceasta nici nu o au)ise! O fata buna! O ale#ere %rednica pentru o slu2nica de taina! /n sf"rsit, dupa un timp ndelun#at, -in#-,ao a2unse la nceputul ultimei sc"nduri, cea scurta, din coltul ncaperii! 'u c"t pe ce sa tipe de bucurie, dar se abtinu n ultima clipa! Sunetul propriei sale %oci si raspunsul ine%itabil al lui =an#-3u ar fi trimis-o din nou la nceput - ar fi fost o ne#.iobie inima#inabila! -in#-,ao se apleca peste capatul sc"ndurii, la mai putin de un metru de coltul nord-%estic al ncaperii si ncepu sa urmareasca cu pri%irea fibra cea mai accentuata! Aceasta o conduse, fara #res, p"na la perete! (erminase! -in#-,ao se spri2ini cu toata #reutatea de perete si ncepu sa r"da de usurare, dar era at"t de slabita si de obosita nc"t r"sul ei trebuie sa-i fi parut lui =an#-3u ca un pl"ns cu suspine! C"t ai clipi din oc.i, fata se apropie de ea si-i puse m"na pe umar:

- -in#-,ao, spuse ea! (e doare ce%a -in#-,ao i lua m"na si i-o tinu ntre palme! - 6u, nu ma doare! Cel putin nu e o durere pe care somnul sa n-o poata lecui! Am terminat! Sunt curata! /ntr-ade%ar, era ndea2uns de curata ca sa nu simta nici o repulsie c"nd de#etele ei se mpletira cu de#etele lui =an#-3u, iar atin#erea intima a epidermelor nu i-a pro%ocat nici macar o clipa sen)atia de impuritate! 'aptul ca putea str"n#e m"na cui%a la terminarea ritualului era un dar din partea )eilor! - (e-ai descurcat de minune, spuse -in#-,ao! 3i-a fost mai usor sa ma concentre) cu tine n camera! - 3i se pare ca am adormit o data, -in#-,ao! - Cred ca de doua ori! Dar te-ai tre)it la momentul si nu s-a nt"mplat nimic rau! =an#-3u ncepu sa pl"n#a! /nc.ise oc.ii, dar nu-si trase m"na din str"nsoarea lui -in#-,ao ca sa-si acopere fata! Dadu fr"u liber lacrimilor sa-i cur#a pe obra2i! - De ce pl"n#i, =an#-3u - 6-am stiut, spuse fata! /ntr-ade%ar, e tare #reu sa fii un %orbitoare-cu-)eii! 6-am stiut! - Dar, totodata, e #reu sa fii cu ade%arat prietena unei %orbitor-cu-)eii, spuse -in#-,ao! De aceea n-am %rut sa-mi fii ser%itoare, sa-mi spui 4preasfintia ta4 si sa te nfricose)i la au)ul %ocii mele! 6-am ne%oie de o ser%itoare pe care trebuie s-o #onesc din camera mea c"nd )eii mi %orbesc! Sin#ura consecinta a cu%intelor ei fu aceea ca lacrimile lui =an#-3u ncepura sa cur#a si mai puternic! - Si =an#-3u, ti e at"t de #reu sa stai l"n#a mine ! =an#-3u clatina din cap! - Daca %reodata ti %a fi prea #reu, am sa-ntele#! Atunci ma %ei putea parasi! Am fost sin#ura si nainte, nu mi-e teama sa fiu sin#ura din nou! =an#-3u clatina iarasi din cap, de data aceasta cu n%ersunare! - Cum as putea sa te parasesc acum, c"nd am %a)ut c"t ti e de #reu - Atunci, ntr-o buna )i se %a scrie si se %a spune n po%esti ca Si =an#-3u n-a plecat niciodata de l"n#a &an -in#-,ao n timpul ritualurilor ei de purificare! Deodata, )"mbetul se ntinse pe toata fata lui =an#-3u si oc.ii i se ntredesc.isera plini de bucurie, n ciuda lacrimilor care nca i mai straluceau pe obra2i! - 6u ti-ai dat seama ce #luma ai facut 6umele meu: Si =an#-3u! C"nd or sa spuna po%estea aia, n-or sa stie ca alaturi de tine s-a aflat o slu2nica de taina! Or sa creada ca a fost 7e#ina-mama a Apusului! -in#-,ao i)bucni si ea n r"s, dar n acelasi timp i trecu prin minte ca poate 7e#ina-mama era cu ade%arat strabuna de suflet a lui =an#-3u, si a%"nd-o pe fata alaturi, ca prietena, -in#,ao se apropiase totodata de aceasta )eita care era prima dintre toti )eii! =an#-3u ntinse sin#ura ro#o2inile, c.iar daca -in#-,ao i e1plicase abia atunci, pentru prima oara, cum s-o faca! Era de datoria fetei si -in#-,ao a%ea sa asiste la acest ritual n fiecare noapte, desi niciodata nu-i %enise #reu sa le astearna ea nsasi! Dupa ce se ntinsera pe ro#o2inile lipite una de cealalta, astfel nc"t nici o fibra a lemnului sa nu se %ada ntre ele, -in#-,ao obser%a ca printre 2alu)ele se strecura o lumina cenusie! 6u numai ca nu dormisera n timpul )ilei, dar pierdusera si toata noaptea! =an#-3u facuse un sacrificiu nobil si promitea sa fie o ade%arata prietena! C"te%a minute mai t"r)iu, dupa ce =an#-3u adormise, -in#-,ao, ea nsasi #ata sa atipeasca, se ntreba cum reusise oare =an#-3u, o fata care nu a%ea nici un ban, sa-l mituiasca pe seful ec.ipei sale de munca %irtuoasa ca sa poata %orbi nestin#.erita cu -in#-,ao! Era cu putinta ca %reun spion sa fi platit mita ca s-o poata infiltra n casa lui &an 'ei-()u 6u!!! ,u Run#-3ei, pa)nicul Casei &an, ar fi aflat imediat si =an#-3u n-ar fi fost niciodata an#a2ata! 6u era posibil ca =an#-3u sa-si fi platit mita n bani! A%ea cincispre)ece ani, dar era de2a o fata dra#uta! -in#-,ao citise destule bio#rafii si destula istorie ca sa stie cum li se cerea de obicei femeilor sa plateasca astfel de mite! Cuprinsa de o m"nie cumplita, -in#-,ao .otar ca problema trebuia cercetata n taina, iar seful de ec.ipa merita sa fie dat afara si de)onorat n modul cel mai aspru daca i se do%edea %ina! /n timpul anc.etei, numele lui =an#-3u n-a%ea sa fie pomenit niciodata n public, astfel nc"t fata sa fie aparata de toate relele posibile! -in#-,ao nu trebuia sa-i spuna lui ,u Run#-3ei dec"t o %orba, iar acesta se %a n#ri2i ca treaba sa fie facuta! -in#-,ao se uita la fata nc"ntatoare a slu2nicei sale adormite, noua si %rednica sa prietena, si se simti coplesita de tristete! Cu toate acestea, ceea ce o ntristase cel mai mult pe -in#-,ao nu era faptul ca =an#-3u l mituise pe seful de ec.ipa, ci mai cur"nd faptul ca platise ce%a pentru o

slu2ba at"t de lipsita de %aloare, de dureroasa si de n#ro)itoare, pentru pri%ile#iul de a fi slu2nica de taina a lui &an -in#-,ao! Daca o femeie a fost obli#ata sa-si %"nda poarta catre p"ntecele ei, asa cum fusesera silite sa faca at"tea femei de-a lun#ul istoriei omenirii, atunci de buna seama ca )eii i-au dat n sc.imb ce%a de pret! Iata de ce, n dimineata aceea, -in#-,ao a adormit si mai ferma n .otar"rea ei de a se dedica educatiei lui =an#-3u! 6u putea admite ca instruirea fetei sa afecte)e stradania ei de a re)ol%a eni#ma 'lotei 0usitania, dar %a profita de tot timpul ei liber pentru a-i oferi lui =an#-3u o binefacere potri%ita cu cinstea sacrificiului ei! 'ara doar si poate, )eii nici nu se asteptau la mai putin din partea ei, drept recunostinta pentru faptul ca i daruisera o at"t de perfecta slu2nica de taina! S 3iracole

- /6 80(I3A $7E3E, Ender ne-a tot batut la cap, insist"nd sa ne #"ndim la o modalitate de a calatori mai repede dec"t lumina! - Ai spus ca nu se poate! - Asa credem noi, si sa%antii umani sunt de aceeasi parere! Dar, sustine Ender, daca un ansiblu poate transmite instantaneu informatiile, ar trebui sa fim n stare sa facem acelasi lucru si cu materia! :inenteles ca e o absurditate: nu e1ista un termen de comparatie ntre informatie si realitatea fi)ica! - De ce tine mortis sa calatoreasca mai repede dec"t lumina - E o idee cara#.ioasa G nu cre)i G sa a2un#i unde%a naintea ima#inii sale! E ca si cum ai tra%ersa o o#linda ca sa te nt"lnesti pe tine nsuti n partea cealalta! - Ender si 7ooter au discutat ndelun# problema asta G i-am au)it! Ender crede ca materia si ener#ia nu sunt altce%a dec"t informatie, ca realitatea fi)ica nu nseamna altce%a dec"t mesa2ele pe care si le transmit filotele! - Si 7ooter ce spune - Zice ca Ender are dreptate doar pe 2umatate, ca realitatea fi)ica este un mesa2, iar mesa2ul este ntrebarea pe care filotele i-o pun mereu lui Dumne)eu! - Care este ntrebarea - Doar doua cu%inte: de ce - Si cum le raspunde Dumne)eu - Cu %iata! 7ooter spune ca %iata este scopul pe care Dumne)eu l-a dat uni%ersului!
/ntrea#a familie a %enit sa-l nt"mpine pe 3iro la ntoarcerea sa pe 0usitania! /n definiti%, l iubeau! Si el i iubea si, dupa o luna petrecuta n spatiu, astepta cu nerabdare sa se afle din nou n compania lor! Stia - cel putin la ni%el rational - ca pentru el nu trecuse dec"t o luna, dar pentru ceilalti se scursese un sfert de secol! Se pre#atise sufleteste pentru ridurile de pe c.ipul mamei sau pentru nfatisarea de adulti a lui ;re#o si a -uarei, acum trecuti de trei)eci de ani! Ceea ce nu anticipase, n orice ca), nu n forul sau launtric, fusese faptul ca ei %or fi niste straini! :a nu, mai rau ca niste straini! Erau niste straini care l compatimeau, credeau ca-l cunosteau si se uitau la el cu dispret, ca la un copil! Cu totii erau mai batr"ni dec"t el! 'ara e1ceptie! Si toti erau mai tineri, pentru ca durerea si sentimentul irosirii nu-i afectasera asa cum l afectasera pe el! Ca de obicei, Ela s-a comportat cel mai bine! 0-a mbratisat, l-a sarutat si i-a spus: - 3a faci sa ma simt at"t de muritoare!!! Dar ma bucur sa te %ad at"t de t"nar! Cel putin, a a%ut cura2ul sa recunoasca faptul ca ntre ei e1ista o bariera directa, c.iar daca pretindea ca bariera o constituia %"rsta lui! /ntr-ade%ar, 3iro era e1act asa cum si-l aminteau!!! macar fi)ic! 'ratele de multa %reme pierdut se ntorsese dintre morti! 'antoma etern t"nara, care %ine sa b"ntuie familia! Dar ade%arata bariera era felul cum se misca! 'elul n care %orbea! Era e%ident ca uitasera infirmitatea sa, c"t de 2alnic reactiona trupul la comen)ile creierului sau bolna%! *asii t"rs"iti, %ocea #reoaie si pocita - memoria lor e1tirpase toate lucrurile neplacute si pastrase ima#inea lui asa cum fusese nainte de accident! 0a urma urmei, pentru ei fusese infirm doar c"te%a luni, nainte de a pleca n aceasta calatorie n care timpul se dilatase! Era usor sa uite si n sc.imb sa si-l aminteasca pe 3iro asa cum l cunoscusera at"tia ani nainte: puternic, sanatos, sin#urul n stare sa-l nfrunte pe cel caruia i )iceau tata! 6u-si puteau ascunde starea de soc! O %edea n e)itarile lor, n pri%irile aruncate pe furis, n ncercarea de a i#nora faptul ca %orbea at"t de #reu si de neclar, ca se misca at"t de ncet! 0e putea simti nerabdarea! /n decurs de c"te%a minute, %a)u cum unii dintre ei recur#eau la tot felul de strata#eme pentru a-si lua talpasita! 4Am at"tea de facut dupa-amia)a! 6e %edem la cina!4 /ntrea#a po%este i stin#.erea at"t de tare nc"t trebuiau sa e%ade)e, a%eau ne%oie de timp

pentru a asimila aceasta %ersiune a lui 3iro care abia se ntorsese la ei sau, probabil, sa #aseasca alta cai de a-l e%ita c"t mai mult n %iitor! ;re#o si -uara s-au comportat cel mai 2alnic, arat"ndu-se cei mai nerabdatori sa se faca ne%a)uti, ceea ce l-a durut - c"nd%a l %enerasera! 'ireste, a nteles ca tocmai de aceea le %enea at"t de #reu sa se mpace cu acest 3iro ruinat care statea n fata lor! $i)iunea lor despre %ec.iul 3iro era cea mai nai%a si, prin urmare, cea mai dureros contra)isa! - 6e #"ndisem la o mare cina n familie, ncepu Ela! 3ama asa a %rut, dar eu m-am #"ndit sa mai asteptam, sa-ti dam un ra#a)! - Sper ca n-ati renuntat la cina n tot timpul asta, din cau)a mea, )ise 3iro! 6umai Ela si $alentine parura sa reali)e)e ca #lumise+ ele sin#ure reactionara firesc, cu un .o.ot retinut! Ceilalti, at"t c"t putea 3iro sa-si dea seama, nici macar nu ntelesesera ce spusese! /ntrea#a lui familie statea n iarba nalta din apropierea terenului de asoli)are: mama, trecuta acum de sai)eci de ani, cu parul cenusiu ca otelul, cu fata ncruntata de ncordare, asa cum fusese ntotdeauna! 6umai ca acum e1presia era sapata ad"nc n ridurile de pe frunte, n pielea ncretita de l"n#a #ura! ;"tul ei arata 2alnic! 7eali)a ca p"na si ea a%ea sa moara! $a mai trai probabil trei)eci sau patru)eci de ani, dar, p"na la urma, %a muri! Obser%ase el oare nainte c"t de frumoasa era Cre)use c"nd%a ca aceasta casatorie cu $orbitorul n numele 3ortilor a%ea s-o mbl"n)easca si a%ea s-o ntinereasca! *oate ca asa se nt"mplase, poate ca AndreA =i##in i ntinerise sufletul, dar trupul era ceea ce timpul l facuse sa fie! 3ama lui mbatr"nise! Ela, trecuta de patru)eci de ani! 6u era nsotita de nici un barbat, dar poate se maritase si sotul pur si simplu nu %enise! 3ai de#raba nu! Sa se fi casatorit cu munca ei *area ca se bucura sincer sa-l %ada, dar nici ea nu-si putea ascunde pri%irea ncarcata de mila si n#ri2orare! /si nc.ipuise oare cum%a ca o luna de calatorie cu %ite)a luminii a%ea sa-l %indece n mod miraculos Cre)use oare ca %a cobor tantos din na%eta, la fel de m"ndru si de puternic ca un )eu calator prin spatiu din cine stie ce po%este romantica -uim, n%esm"ntat acum n straie preotesti! ,ane i spusese lui 3iro ca fratele sau mai mic de%enise un mare misionar! Con%ertise peste o du)ina de peBueninos! /i bote)ase si, cu mputernicirea episcopului *ere#rino, .irotonisise preoti din r"ndurile lor, pentru a da mpartasania purcelusilor credinciosi! I-au bote)at pe toti peBueninos care au iesit la lumina din copacii-mama, au bote)at toate mamele muribunde, toate sotiile sterpe care se n#ri2eau de micile mame si de tinerele lor %lastare, toti fratii aflati n cautarea unei morti #lorioase si toti copacii! Cu toate acestea, numai sotiile si fratii puteau primi sf"nta cuminecatura, c"t despre casatorie, era dificil de #asit o modalitate semnificati%a de mplinire a unui astfel de ritual ntre un copac-tata si melcii fara coc.ilie, orbi si fara minte, cu care se mperec.eau acestia! (otusi, 3iro putea %edea n oc.ii lui -uim un soi de e1altare! Era stralucirea puterii bine ntrebuintate+ doar el sin#ur din familia 7ibeira, stiuse toata %iata ce dorea sa faca! Iar acum o facea ntr-ade%ar! Ce mai contau dificultatile teolo#ice, el era pentru purcelusi Sf"ntul *a%el si asta l umplea de o fericire permanenta! 40-ai slu2it pe Dumne)eu, fratioare, iar Dumne)eu a facut din tine omul lui!4 Ol.ado, cu oc.ii lui ar#intii si stralucitori, cu bratul petrecut pe dupa umerii unei femei frumoase, ncon2urat de sase copii+ cel mai mic nca nu n%atase sa mear#a, cel mai mare era la la %"rsta adolescentei! Desi copiii l pri%eau cu totii firesc, tot capatasera ce%a din e1presia detasata a tatalui lor! 6u se uitau la ce%a anume, ci pri%eau ndelun# si parca n #ol! 0a Ol.ado fusese ce%a natural+ pe 3iro l tulbura #"ndul ca probabil Ol.ado prasise o familie de obser%atori, niste nre#istratoare ambulante absorbind e1perientele de %iata spre a le reproduce mai t"r)iu, neimplic"nduse nsa niciodata cu ade%arat! Dar nu, era o ama#ire! 3iro nu se simtise niciodata n lar#ul lui fata de Ol.ado, astfel ca orice asemanare ntre copii si tatal lor nu putea dec"t sa-l faca pe 3iro sa fie stin#.er si fata de ei! 3ama lor era destul de frumusica! *robabil ca nca nu mplinise patru)eci de ani! C"ti ani sa fi a%ut c"nd Ol.ado se nsurase cu ea Ce fel de femeie era, daca acceptase un barbat cu oc.i artificiali /nre#istra oare Ol.ado scenele lor de amor, pentru a reproduce apoi ima#inea ei din clipele c"nd se uita n oc.ii lui 3iro se simti rusinat de #"ndurile sale! 4Asta-i sin#urul lucru la care ma pot #"ndi atunci c"nd ma uit la Ol.ado, la metea.na lui, dupa ce l-am cunoscut at"tia ani Cum sa ma mai astept atunci ca ei sa %ada si altce%a n afara de mete.nele mele atunci c"nd se uita la mine 'aptul ca am plecat de aici a fost o idee buna! 3a bucur ca AndreA =i##in mi-a su#erat-o! Sin#ura parte ilo#ica o constituie re%enirea! De ce ma aflu eu aici 4 Aproape mpotri%a %ointei sale, 3iro se ntoarse spre $alentine! Ea i )"mbi, l cuprinse cu bratul si l str"nse la piept! - 6u-i c.iar asa de rau, spuse ea! C.iar asa de rau ca ce

- 3ie nu mi-a ramas dec"t un sin#ur frate care sa ma nt"mpine, e1plica $al! *e tine a %enit sa te %ada toata familia! - Asa e, spuse 3iro! (ocmai atunci ,ane se #asi sa %orbeasca, cu o %oce sarcastica: - 6u toata! 4;ura4, spuse 3iro n tacere! - 6umai un frate ntreba AndreA =i##in! 6umai eu $orbitorul n numele 3ortilor se apropie si si mbratisa sora! 0ui 3iro i se paru ca %ede si n acest #est o oarecare st"n#acie! Asa sa fie oare Era cu putinta ca $alentine si AndreA =i##in sa fie sfiosi unul cu celalalt Ce #luma? $alentine, trufasa la culme - doar era Demostene, nu-i asa - si =i##in, barbatul care patrunsese brusc n %ietile lor si le reunise familia cu un simplu da licen"a! *uteau ei sa fie timi)i, sa se simta stin#.eri - Ai mbatr"nit 2alnic, spuse AndreA! Esti slaba ca o sc"ndura! 6u cum%a ,a5t nu reuseste sa-ti asi#ure un trai decent - Dar 6o%in.a nu-ti da sa man"nci ntreba $alentine! Arati mai prost ca oric"nd! Am a2uns aici la timp ca sa fiu martora la decaderea ta completa n stadiul de planta intelectuala! - Si eu care credeam ca ai %enit sa ne sal%e)i planeta! - 8ni%ersul, dra#ule! Dar mai nt"i, pe tine! Cu un brat pe dupa AndreA, l cuprinse cu celalalt pe 3iro si se adresa tuturor: - Sunteti at"t de multi, dar am sentimentul ca %a cunosc pe toti! Sper ca %eti simti si %oi acelasi lucru, c"t de cur"nd, fata de mine si familia mea! Cu c"ta ele#anta reusise sa-i faca pe toti sa se simta n lar#ul lor? 4C.iar si pe mine4, #"ndi 3iro! 4*ur si simplu i manipulea)a pe oameni! Asa cum face si AndreA =i##in! Ea a n%atat de la el sau el de la ea! Sau era ce%a nnascut n familia lor /n definiti%, *eter fusese cel mai mare dintre manipulatorii de constiinte din toate timpurile, nt"iul &e#emon! Ce mai familie? 0a fel de ciudata ca si a mea! 6umai ca a lor e ciudata din cau)a #eniului, n %reme ce a mea e neobisnuita din pricina durerii mpartasite at"tia ani, din pricina slutirii sufletelor noastre! Iar eu sunt cel mai ciudat, cel mai %atamat dintre toti! AndreA =i##in a reusit sa %indece ranile dintre noi, si a facut-o temeinic! Dar slutenia interioara - poate fi ea %indecata %reodata 4 - Ce-ati )ice de-un picnic ntreba 3iro! Acum r"sera cu totii! 4Cum %i s-a parut, AndreA, $alentine I-am facut sa se simta n lar#ul lor Am a2utat ca re%ederea sa se desfasoare mai usor I-am a2utat pe toti sa se prefaca bucurosi ca m-au nt"lnit, ca au c"t de c"t .abar cine sunt eu 4 - Ea a %rut sa %ina, sopti ,ane n urec.ea lui 3iro! 4;ura4, spuse 3iro iarasi! 4Oricum, eu n-am %rut sa %ina!4 - Dar o sa te %ada mai t"r)iu! 46u!4 - E casatorita! Are patru copii! 4*entru mine nu mai nseamna nimic!4 - De ani de )ile nu ti-a mai stri#at numele n somn! 4Credeam ca-mi esti prietena!4 - /ti sunt! *ot sa-ti citesc #"ndurile! 4Esti o .oasca intri#anta si nu poti sa citesti nimic?4 G O sa %ina la tine m"ine dimineata! /n casa mamei tale! 46-am sa fiu acolo!4 - Cre)i ca poti fu#i /n timpul con%ersatiei cu ,ane, 3iro nu au)ise nimic din ce-si spuneau cei din 2urul sau, dar nu a%ea importanta! Sotul si copii lui $alentine iesisera din na%a, iar ea facea pre)entarile! :inenteles, cel mai mult insista sa-i pre)inte unc.iului lor! 3iro constata surprins cu c"ta %eneratie i %orbeau! *e de alta parte, ei stiau cine era el cu ade%arat! Ender Xenocidul, da, dar n acelasi timp $orbitorul n numele 3ortilor, cel care scrisese 43atca si &e#emonul4! 3iro o stia acum, fireste, dar la nceput l nt"mpinase pe =i##in cu ostilitate - nu era dec"t un marturisitor n numele mortilor itinerant, un pastor al unei reli#ii umaniste care parea .otar"t sa ntoarca pe dos familia lui 3iro! Ceea ce si facuse! 4Cred ca am fost mai norocos dec"t ei, #"ndi 3iro! Am a2uns sa-l cunosc ca om nainte de a-l cunoaste ca pe o mare personalitate a istoriei omenirii! *robabil ca ei n-or sa-l cunoasca niciodata ca mine! Iar eu nu-l cunosc n realitate deloc! 6u cunosc pe nimeni si nimeni nu ma cunoaste! 6e petrecem %iata ncerc"nd sa #.icim ce se nt"mpla n sinea celorlalti si, c"nd a%em noroc si #.icim corect, ne nc.ipuim ca Lam ntelesM! Ce prostie? *"na si o maimuta n fata unui computer ar reusi sa taste)e din c"nd n c"nd c"te-un cu%"nt!

6u ma cunoasteti, nici unul dintre %oi, spuse el n #"nd! Si, cel mai putin dintre toti, .oasca asta intri#anta care traieste n urec.ea mea! Ai au)it 4 - Cum putea sa-mi scape toata %aicareala aia stridenta AndreA ase)ase ba#a2ul pe platforma masinii! 6u mai ram"nea loc dec"t pentru %reo doi pasa#eri! - 3iro!!! %rei sa mer#i cu masina, cu mine si 6o%in.a 3iro nu apuca sa raspunda, caci $alentine l prinse de brat! - O., sa nu faci asta, spuse ea! $ino pe 2os, cu mine si cu ,a5t! Destul am stat ntepenita pe na%a! - *ai, cum sa nu, inter%eni AndreA! 3aica-sa nu l-a %a)ut de doua)eci si cinci de ani si tu tii mortis sa-l scoti la plimbare! Esti ntruc.iparea nec.ib)uintei! AndreA si $alentine pastrau tonul )eflemitor stabilit de la bun nceput, nc"t indiferent ce .otara 3iro, puteau s-o interprete)e n #luma ca pe o ale#ere ntre cei doi =i##in! /n nici un ca) el nu era ne%oit sa spuna 4(rebuie sa mer# cu masina pentru ca sunt infirm4, nici nu ar fi a%ut %reun moti% sa se simta 2i#nit pentru ca cine%a i .ara)ise un tratament special! (otul era facut cu at"ta ele#anta nc"t 3iro se ntreba daca nu cum%a AndreA si $alentine discutasera n prealabil despre asta! *oate ca nici nu a%eau ne%oie sa discute astfel de lucruri! *oate ca petrecusera at"t de multi ani mpreuna nc"t stiau sa coopere)e ca sa nete)easca asperitatile pentru cei din 2ur fara macar sa se mai #"ndeasca la asta! Ca niste actori care-si interpretea)a de nenumarate ori rolurile, nc"t puteau sa impro%i)e)e fara nici o e)itare! - Am sa mer# pe 2os, spuse 3iro! Am sa ale# calea cea mai lun#a! $oi puteti s-o luati nainte! 6o%in.a si Ela ncercara sa proteste)e, dar 3iro l )ari pe AndreA pun"ndu-si m"na pe bratul sotiei sale+ c"t despre Ela, a fost redusa la tacere de bratul lui -uim petrecut pe dupa umerii ei! - Sa %ii direct acasa, spuse Ela! Oric"t de mult timp ti-ar lua, sa %ii acasa! - 8nde m-as mai putea duce ntreba 3iro! $alentine nu stia ce sa creada despre Ender! Desi nu petrecuse dec"t doua )ile pe 0usitania, era de2a si#ura ca ce%a nu era n re#ula! 6u se putea spune ca Ender n-are moti%e sa fie preocupat si n#ri2orat! O pusese la curent cu problemele nt"mpinate de 1enobiolo#i n cercetarea %irusului descolada, cu tensiunile dintre ;re#o si -uara si, fireste, nu uitase nici flota trimisa de Con#res, caci moartea i ameninta din fiecare coltisor al cerului! 6umai ca Ender se confruntase de multe ori, n toti anii c"nd fusese $orbitorul n numele 3ortilor, cu #ri2i si stari de tensiune! Atacase frontal problemele natiunilor si ale familiilor, straduindu-se sa le ntelea#a, ca apoi sa limpe)easca si sa %indece bolile sufletului! 6iciodata nu reactionase ca acum! *oate doar o sin#ura data! *e c"nd erau copii si Ender era pre#atit si antrenat pentru a prelua comanda flotelor ce a%eau sa fie trimise catre planetele #"ndacilor, fratele ei fusese adus napoi pe *am"nt pentru o anumita perioada, linistea de dinaintea furtunii finale, dupa cum a%ea sa se do%edeasca! Ender si $alentine fusesera despartiti c"nd el abia mplinise cinci ani, fara sa li se permita nici macar o sin#ura scrisoare necen)urata! Apoi, pe neasteptate, si-au sc.imbat tactica si au adus-o pe $alentine la el! /l instalasera pe o mare proprietate din apropierea orasului lor natal si Ender si petrecea )ilele not"nd sau - cel mai adesea - plutind n %oia %alurilor pe un lac particular, ntr-o apatie teribila! 0a nceput, $alentine a cre)ut ca totul era n re#ula si nu a simtit dec"t bucuria pro%ocata de mult asteptata re%edere, dar n-a trecut mult si a nteles ca lucrurile nu stateau nici pe departe pe ro)e! 6umai ca n acele )ile nu-l cunostea at"t de bine pe Ender - la urma urmelor, fusesera despartiti pentru mai mult dec"t 2umatate din %iata lui! (otusi si a dat seama ca nu-i statea n fire sa fie at"t de preocupat! 6u, de fapt era altce%a! 6u era preocupat, ci neocupat! Se detasase de restul lumii! Iar misiunea ei era sa-l reconecte)e! Sa-l readuca napoi si sa-ia rate locul n paien2enisul omenirii! *entru ca ea a reusit, Ender s-a ntors n spatiu si a preluat comanda flotelor care i-au distrus definiti% pe #"ndaci! De-atunci, le#atura lui cu restul omenirii a parut ferma! Iata ca fusesera din nou despartiti timp de o 2umatate de %iata! Doua)eci si cinci de ani pentru ea, trei)eci pentru el! Si din nou detasat! /l studie n timp ce se plimbau cu masina, ea, Ender, 3iro si *li5t, trec"nd ra)ant pe deasupra nesf"rsitelor preerii de capim! - Suntem ca ntr-o barcuta pe un ocean, spuse Ender! - 6u tocmai, raspunse ea, amintindu-si de )iua c"nd ,a5t o luase n lar# pe una din micile salupe lansatoare de na%oade! $alurile nalte de trei metri i ridicau pe creste, arunc"ndu-i n prapastiile dintre ele! *e marile pescadoare oceanice, %alurile acelea abia daca-i clatinau usor, dar n salupa micuta erau coplesitoare! /ti taiau respiratia, literalmente: ca sa poata tra#e aer n

piept, a trebuit sa se arunce de pe scaun pe punte, mbratis"nd spatarul de sc"nduri! 6u e1ista nici un termen de comparatie ntre oceanul a#itat si cutremurat de spasme si aceasta c"mpie linistita, acoperita cu iarba! *e de alta parte nsa, pentru Ender acel termen de comparatie poate nu e1ista! Atunci c"nd se uita la .ectarele de capim, poate %edea %irusul descolada adapt"ndu-se cu o %ointa malefica la misiunea lui de a distru#e omenirea si toate speciile ei nsotitoare! *oate ca n oc.ii lui aceasta preerie se n%olbura si se a#ita cu tot at"ta brutalitate ca si un ocean! 3arinarii rasesera atunci de ea, nu )eflemitor, ci cu buna%ointa, ca niste parinti de teama nestap"nita a copilului lor! - $alurile astea-s nimica, spusesera ei! Sa %edeti cum e pe o mare cu %aluri de doua)eci de metri! /n e1terior, Ender era la fel de calm cum fusesera atunci marinarii! Calm, detasat, fac"nd con%ersatie cu ea, cu 3iro si cu *li5t cea tacuta, dar a%"nd totusi anumite retineri! Ce%a sc.iopata oare n relatia cu 6o%in.a $alentine nu-i %a)use ndea2uns de mult timp mpreuna ca sa stie ce era firesc ntre ei si ce era fortat, dar n mod si#ur nu e1istau certuri fatise! *oate ca problema lui Ender era )idul tot mai nalt care se nalta ntre el si comunitatea din 3ila#re! Era foarte posibil! $alentine si amintea limpede c"t de #reu reusise sa se faca acceptata de locuitorii de pe (rond.eim, ea, care se bucura n r"ndurile lor de un presti#iu enorm! C"t de #reu i era lui Ender, casatorit cu o femeie a carei familie fusese de2a respinsa de restul coloniei 3ila#re Era posibil oare ca el sa nu fi reusit sa %indece definiti% acest loc, asa cum presupuneau toti ceilalti 6u era posibil! C"nd $alentine se nt"lnise cu primarul, Ro%ano Zel2e)o, si cu batr"nul episcop *ere#rino, n dimineata aceleiasi )ile, am"ndoi manifestasera o afectiune sincera fata de Ender! $alentine participase la prea multe astfel de reuniuni ca sa nu recunoasca diferenta dintre amabilitatile formale ori ipocri)iile politice si prietenia ade%arata! Daca Ender se simtea detasat de acesti oameni, nu era din %ina lor! 4E1a#ere) cu presupunerile4, se #"ndi $alentine! 4Daca Ender se comporta aparent ciudat si detasat, e pentru ca noi am fost despartiti at"t de mult timp! Sau poate ca-l in.iba t"narul furios, 3iro+ poate ca de %ina e *li5t, cu %eneratia ei tacuta, calculata fata de Ender =i##in, care-i impune sa fie distant fata de noi! Sau la mi2loc nu e altce%a dec"t insistenta cu care am cerut s-o %ad pe 3atca asta)i, fara am"nare, nainte de a ma nt"lni cu %reunul dintre conducatorii purcelusilor! 6-am de ce sa caut moti%ul detasarii lui dincolo de #rupul companiei sale actuale!4 3ai nt"i au locali)at orasul 3atcii dupa %alul de fum! - Combustibili fosili, preci)a Ender! /i arde ntr-un ritm de)#ustator! /n mod obisnuit, n-ar face una ca asta - o matca are mare #ri2a de planeta ei si e%ita ntotdeauna o mi)erie si o risipa ca aici! Dar acum e o mare %"n)oleala si &uman mi-a spus ca i-au dat permisiunea de a arde si a polua at"t c"t e necesar! - 6ecesar pentru ce ntreba $alentine! - &uman nu %rea sa-mi spuna, si nici 3atca, dar am banuielile mele si cred ca si tu le ai peale tale! - Spera cum%a purcelusii sa faca saltul la o societate complet te.nolo#i)ata ntr-o sin#ura #eneratie, ba)"ndu-se pe munca 3atcii - ;reu de cre)ut! Sunt mult prea conser%atori! $or sa stie tot ce e de stiut, dar nu sunt teribil de interesati sa se ncon2oare cu masini! Aminteste-ti ca purcelusii-copaci din paduri le ofera #ratuit si cu buna%ointa toate uneltele necesare! *entru ei, ceea ce numim industrie pare si acum o brutalitate! - Ce sa fie atunci De ce at"ta fum - /ntreab-o pe ea, spuse Ender! *oate o sa fie sincera cu tine! - Si c.iar o s-o %edem ntreba 3iro! - Ei da, spuse Ender! Sau, cel putin, ne %om afla n pre)enta ei! S-ar putea c.iar sa ne atin#a! (otusi, cu c"t o %edem mai putin, cu at"t mai bine! /n mod obisnuit traieste n ntuneric, cu e1ceptia perioadei de depunere a oualor! Atunci are ne%oie sa %ada si lucratoarele desc.id tunele pentru a aduce nauntru lumina )ilei! - 6u au lumina artificiala se interesa 3iro! - 6u au folosit-o niciodata, nici macar pe astrona%ele care au fost trimise n sistemul Solar, n timpul ra)boaielor cu #"ndacii! ;"ndacii percep caldura asa cum noi percepem lumina! Orice sursa de caldura le este perfect %i)ibila! 3ai mult, cred ca si aran2ea)a sursele de caldura n confi#uratii care nu pot fi interpretate dec"t estetic! 8n fel de )u#ra%eala termica! - Atunci de ce le trebuie lumina pentru depunerea oualor ntreba $alentine! - As e)ita sa-l numesc ritual - 3atca nutreste un dispret profund pentru reli#ia umana! Sa )icem mai bine ca face parte din mostenirea lor #enetica! 'ara lumina soarelui nu pot depune ouale!

Si deodata au intrat n orasul #"ndacilor! $alentine n-a fost surprinsa de ceea ce au %a)ut acolo+ la urma urmelor, n tinerete, ea si Ender %i)itasera prima colonie de pe 7o%, o fosta planeta a #"ndacilor! Dar stia ca e1perienta a%ea sa fie surprin)atoare si stranie pentru 3iro si *li5t, si, la drept %orbind, parca se simti si ea cuprinsa de %ec.ea sen)atie de de)orientare! 6u putea spune ce anume pro%oca impresia de straniu! Se %edeau cladiri, ma2oritatea 2oase, dar construite dupa aceleasi principii structurale ca orice cladiri din orasele oamenilor! Stranietatea era re)ultatul aran2amentului lor ne#li2ent! 6u se %edeau drumuri sau stra)i, si era e%ident ca nu ncercasera sa oriente)e cladirile cu fata ntr-o anumita directie+ nici naltimea p"na la care se ridicau constructiile deasupra solului nu era aceeasi! 8nele edificii nu erau altce%a dec"t acoperisuri ase)ate direct pe pam"nt, altele a%eau o naltime impunatoare! $opseaua parea a fi fost folosita numai ca material de conser%are, nu apareau nicaieri semnele %reunei intentii decorati%e! Ender su#erase ca era posibil ca sursele de caldura sa fie folosite n manifestari estetice+ n mod cert, nu utili)asera nimic palpabil n acest sens! - 6-are nici o noima, obser%a 3iro! - De la suprafata, nu, )ise $alentine, amintindu-si de 7o%! Dar daca mer#i prin tunele, ai sa-ti dai seama ca sub ni%elul solului totul are o lo#ica! ;aleriile urmaresc straturile si elementele structurale ale rocilor! ;eolo#ia are un anumit ritm, iar #"ndacii sunt sensibili la el! - Si care-i treaba cu cladirile nalte ntreba 3iro! - 0imita lor interioara o constituie p"n)a freatica! Daca au ne%oie de dimensiuni mai mari, pe %erticala sunt obli#ati sa mear#a n sus! - De ce le trebuie cladiri at"t de nalte ntreba 3iro! - 6u stiu, spuse $alentine! (ocmai ocoleau o constructie care a%ea cel putin trei sute de metri naltime+ nu departe de acolo, se ridicau alte )ece la fel de maiestuoase! *entru prima oara n timpul acestei e1cursii, *li5t %orbi cu #las tare: - 7ac.ete! $alentine l %a)u cu coada oc.iului pe Ender )"mbind si ncu%iint"nd cu un #est usor din cap! - De ce ntreba 3iro! $alentine era #ata-#ata sa spuna: 4Ca sa a2un#a n spatiu, fireste?4 Dar n-ar fi fost corect: 3iro nu locuise niciodata pe o planeta care se c.inuia sa a2un#a n spatiu pentru prima oara! *entru el, parasirea planetei nsemna pur si simplu sa ia na%eta p"na la statia orbitala! Dar sin#ura na%eta folosita de oamenii de pe 0usitania nu era deloc adaptata la transportul pe orbita al materialelor necesare oricarui pro#ram de constructie spatiala! Si c.iar daca ar fi putut re)ol%a aceasta problema, era improbabil ca 3atca sa ceara a2utorul oamenilor! - Ce construieste, o statie spatiala ntreba $alentine! - Asa cred, raspunse Ender! Dar, 2udec"nd dupa numarul rac.etelor si marimea lor, am impresia ca intentionea)a s-o construiasca n ntre#ime, la o sin#ura lansare, probabil sacrific"nd c.iar rac.etele! Care cre)i ca ar putea fi scopul $alentine s-a abtinut cu #reu sa nu i)bucneasca, e1asperata: 4De unde sa stiu 4 :rusc, ntelese ca nu pe ea o ntrebase, pentru ca tot el oferi raspunsul aproape imediat! Era e%ident ca ntrebarea fusese adresata computerului din urec.ea lui! 6u, nu 4computerului4, ci lui ,ane! O ntrebase pe ,ane! 0ui $alentine i %enea la fel #reu sa accepte ideea ca, desi n %e.icul nu se aflau dec"t patru persoane, mai era pre)enta si o a cincea, care pri%ea si asculta prin intermediul rubinelor purtate de Ender si 3iro! - *oate sa faca totul dintr-o data, spuse Ender! De fapt, tin"nd cont de ceea ce stim despre emisiile c.imice de aici, 3atca a topit suficient metal pentru a construi nu numai o statie spatiala, ci si doua astrona%e mici, cu ra)a lun#a de actiune, asemanatoare cu cele care au participat la prima e1peditie a #"ndacilor! E %ersiunea lor pentru o na%a de coloni)are! - /nainte de sosirea flotei, constata $alentine! /ntelesese imediat: 3atca se pre#atea sa fu#a! 6u a%ea nici o intentie ca specia ei sa fie pri)oniera unei sin#ure planete acum, c"nd 3icul Doctor sosea din nou! - /ntele#i care-i problema, continua Ender! 6u %rea sa ne spuna absolut nimic, asa ca trebuie sa ne ba)am pe obser%atiile lui ,ane si pe supo)itiile noastre! Iar ceea ce presupun eu nui deloc simpatic! - Ce e rau n faptul ca #"ndacii parasesc planeta ntreba $alentine! - 6u numai #"ndacii, inter%eni 3iro! $alentine facu si a doua cone1iune lo#ica: iata de ce peBueninos i-au n#aduit 3atcii sa polue)e planeta+ iata de ce se planuisera de la bun nceput construirea a doua astrona%e! - O na%a pentru 3atca si cealalta pentru peBueninos!

- Asta au de #"nd, spuse Ender! Dar, dupa cum %ad eu lucrurile, %or fi doua na%e pentru descolada! - 6ossa Sen.ora? sopti 3iro! $alentine a fost scuturata de un fior! 'aptul ca 3atca ncerca sa-si sal%e)e specia era un lucru usor de acceptat! Dar faptul ca n felul acesta ar fi purtat spre alte planete %irusul letal, autoadaptabil, era cu totul altce%a! - /ti dai seama n ce impas ma aflu! /ntele#i de ce nu %rea sa ne spuna direct ce face! - Dar, oricum, n-ai putea s-o opresti, nu-i asa ntreba $alentine! - Ar putea sa a%erti)e)e flota Con#resului, spuse 3iro! Asa era! Zeci de astrona%e puternic narmate ar fi na%alit spre 0usitania din toate directiile daca ar fi fost anuntate ca doua na%e straine paraseau planeta, iar daca li s-ar fi transmis traiectoriile ori#inale ale acestora, le-ar fi interceptat si le-ar fi distrus! - 6-ai dreptul sa faci asta, sopti $alentine! - 6u-i pot opri si nu-i pot lasa sa plece, )ise Ender! Oprindu-i, ar nsemna sa risc Xenocidul simultan al #"ndacilor si a purcelusilor! 0as"ndu-i sa plece, as risca distru#erea ntre#ii omeniri! - (rebuie sa %orbesti cu ei! (rebuie sa a2un#eti la o ntele#ere! - 0a ce-ar ser%i o ntele#ere cu noi ntreba Ender! 6oi nu %orbim n numele ntre#ii omeniri! Daca recur#em la amenintari, 3atca ne %a distru#e satelitii si, probabil, ansiblurile! E posibil s-o faca oricum, ca sa fie n si#uranta! - Atunci c.iar ca am fi complet i)olati, spuse 3iro! - 'ata de orice, adau#a Ender! $alentine reali)a cu nt"r)iere ca cei doi se #"ndeau la ,ane! 'ara ansibluri, nu mai puteau sa comunice cu ea! Si fara satelitii de pe orbita planetei, oc.ii lui ,ane ndreptati spre spatiul cosmic ar orbi! - Ender, e1plica-mi si mie, )ise $alentine! 3atca este inamicul nostru - Asta-i ntrebarea, nu-i asa ntreba Ender! Asta-i problema: renasterea speciei sale! Acum, o data ce si-a redob"ndit libertatea si nu mai sta ascunsa ntr-un cocon, n sacul de sub patul meu, 3atca %a apara intereselor propriei sale specii, indiferent care considera ea ca sunt aceste interese! - Dar, Ender, e de neconceput ca ntre oameni si #"ndaci sa i)bucneasca din nou ra)boiul! - Daca n-ar e1ista flota umana care se ndreapta acum spre 0usitania, nu s-ar pune problema! - Dar ,ane le-a ntrerupt comunicatiile, stri#a $alentine! 6u pot receptiona ordinul de a-l folosi pe 3icul Doctor! - Deocamdata, spuse Ender! Dar de ce cre)i tu, $alentine, ca ,ane si-a riscat %iata pentru a le ntrerupe comunicatiile - *entru ca ordinul a fost trimis! - Con#resul Stelar a transmis ordinul de distru#ere a acestei planete! Iar acum, c"nd ,ane si-a de)%aluit puterea, %or fi cu at"t mai .otar"ti sa ne distru#a! Imediat ce %or #asi o modalitate a de se descotorosi de ,ane, %or actiona mpotri%a acestei planete! - Ai %orbit cu 3atca - /nca nu! *e de alta parte, nu sunt si#ur c"t de multe poate ea sa afle din mintea mea, fara ca sa-mi dau seama! 6-as )ice ca e un mi2loc de comunicare pe care sa l controle)! $alentine si ase)a m"na pe umarul lui Ender! - De-asta ai ncercat sa ma con%in#i sa nu ma nt"lnesc cu 3atca *entru ca n-ai %rut ca ea sa afle ade%aratul pericol - *ur si simplu, nu %reau sa mai dau oc.ii cu ea, pentru ca o iubesc si mi-e teama de ea, pentru ca nu sunt si#ur daca ar trebui s-o a2ut sau sa ncerc s-o distru#, pentru ca n clipa n care-si %a trimite rac.etele n spatiu, lucru oric"nd posibil, ne %a fi imposibil s-o oprim! 6e %a taia orice le#atura cu restul omenirii! Si, din nou, ramase ce%a a ramas nerostit: 3atca putea sa-i desparta pe Ender si pe 3iro de ,ane! - Eu cred ca trebuie sa a%em o e1plicatie cu ea, )ise $alentine! - Ori asta, ori s-o ucidem, spuse 3iro! - Acum ntele#i care e problema mea, spuse Ender! /si continuara calatoria n tacere! Intrarea n palatul subteran al 3atcii era o cladire ca oricare alta! 6u e1ista nici o pa)a speciala, ba mai mult, n toata e1cursia nu %a)usera nici un sin#ur #"ndac! $alentine si aminti de %remea c"nd, t"nara fiind, se afla pe prima planeta coloni)ata, ncerc"nd sa-si ima#ine)e cum aratau orasele #"ndacilor c"nd erau locuite! Acum stia: aratau e1act asa cum erau c"nd locuitorii lor murisera! 6ici urma de #"ndaci aler#"nd de colo-colo, ca niste furnici misun"nd peste

musuroaie! Stia ca unde%a e1istau c"mpuri si sere n#ri2ite si lucrate sub cerul liber, dar din locul unde se aflau nu se %edea nimic asemanator! De ce i pro%ocase amanuntul acesta o at"t de mare usurare Stiuse raspunsul c.iar din clipa n care formulase ntrebarea! /si petrecuse copilaria pe *am"nt, n timpul ra)boaielor cu #"ndacii+ e1traterestrii insectoi)i i b"ntuisera cosmarurile, asa cum i n#ro)isera pe toti copiii de pe *am"nt! Cu toate acestea, doar c"ti%a oameni %a)usera realmente un #"ndac si putini mai erau n %iata pe %remea copilariei sale! 6ici macar n prima colonie, ncon2urata din toate partile de ruinele ci%ili)atiei #"ndacilor, nu au #asit un sin#ur cada%ru des.idratat! (oate amintirile ei %i)uale despre #"ndaci erau nspaim"ntatoarele filme %a)ute pe %ideo! (otusi, nu era ea prima care citise cartea lui Ender 6u era ea prima care, alaturi de Ender, a2unsese sa se #"ndeasca la 3atca asa cum te #"ndesti la o persoana de o #ratie si o frumusete nepam"nteana Era prima, ntr-ade%ar, dar nsemna prea putin! (oti cei aflati asta)i n %iata crescusera ntrun uni%ers moral conturat n parte de 43atca si &e#emonul4, n %reme ce ea si Ender erau sin#urii dintre cei crescuti n toiul unei campanii insistente de deni#rare a #"ndacilor! :inenteles ca simtea o usurare irationala pentru ca nu trebuia sa-i %ada pe #"ndaci! 3iro si *li5t, la prima lor nt"lnire cu 3atca, nu puteau a%ea aceleasi emotii ca si ea! 4Eu sunt Demostene4, si reaminti $alentine! 4Eu sunt teoreticianul care a insistat n ideea ca #"ndacii sunt raman, e1traterestri care pot fi ntelesi si acceptati! (rebuie sa fac tot ce pot ca sa-mi n%in# pre2udecatile copilariei! 0a momentul potri%it, ntrea#a omenire %a afla despre ren%ierea rasei #"ndacilor+ si ar fi rusinos ca tocmai Demostene, dintre toti, sa nu o poata accepta pe 3atca drept raman!4 Ender conduse masina ntr-un cerc str"ns, ocolind o cladire micuta! - Aici e locul, spuse el! Opri masina, apoi ncetini rotatia paletelor pentru a cobor pe capim, aproape de sin#ura usa a cladirii! 8sa era foarte 2oasa: un adult nu putea sa intre dec"t t"r"ndu-se de-a busilea! - De unde stii ntreba 3iro! - *entru ca asa mi-a spus ea, raspunse Ender! - ,ane ntreba iarasi 3iro, care era nedumerit fiindca, fireste, ,ane nu-i %orbise si lui! - 3atca, spuse $alentine! Ea comunica direct cu mintea lui Ender! - Simpatic truc, )ise 3iro! *ot sa-l n%at si eu - $om %edea c"nd o %om nt"lni! /n timp ce se dadeau 2os din masina, sarind n iarba nalta, $alentine obser%a ca 3iro si Ender pri%eau ntruna catre *li5t! /i deran2a, fireste, faptul ca *li5t era at"t de tacuta! Sau, mai de#raba, parea tacuta! $alentine o considera pe *li5t o femeie %olubila si eloc%enta , dar totodata se obisnuise cu felul n care, uneori, *li5t facea pe muta! Ender si 3iro, binenteles, descopereau abia atunci tacerea ei per%ersa si se simteau st"n2eniti, acesta fiind si unul din moti%ele pentru care *li5t proceda astfel! Ea era ncredintata ca oamenii si de)%aluie ade%arata fata numai atunci c"nd erau %a# nelinistiti, si putine lucruri au darul sa st"rneasca nelinistea ca pre)enta unei persoane care nu scoate nici o %orba! $alentine nu credea prea mult n %alentele acestei te.nici ca modalitate de lucru cu strainii, dar %a)use ea nsasi cum *li5t, n calitatea ei de preceptor, i forta pe ele%i, prin tacerile ei, sa se confrunte cu propriile lor idei! C"nd $alentine si Ender predau ce%a, si pro%ocau ele%ii cu dialo#uri, ntrebari, contro%erse! *li5t, n sc.imb, si obli#a ele%ii sa 2oace ambele parti ale unei discutii n contradictoriu, propun"nd propriile lor idei, apoi atac"ndu-le pentru a-si respin#e propriile lor obiectii! *robabil ca la ma2oritatea oamenilor metoda n-ar fi functionat! $alentine a conc.is ca se aplica at"t de bine la *li5t pentru ca starea ei de mutenie nu era complet necomunicati%a! *ri%irea ei neclintita si patrun)atoare era ea nsasi o e1presie eloc%enta a scepticismului! C"nd un ele% era confruntat cu oc.ii aceia care nu clipeau, ceda imediat n fata propriilor sale nesi#urante! (oate ndoielile pe care reusise sa le nlature sau sa le i#nore ieseau atunci cu putere la i%eala, iar ele%ul trebuia sa descopere n el nsusi moti%ele pentru ndoiala aparenta a lui *li5t! 'iul cel mare al lui $alentine, S>fte, denumise aceste confruntari cu participare unica 4a pri%i direct la soare4! Acum era r"ndul lui Ender si al lui 3iro sa orbeasca ntr-o disputa cu oc.iul atot%a)ator si #ura nclestata n mutenie! 0ui $alentine i %eni sa r"da de stin#.ereala lor si ar fi %rut sa-i linisteasca! /n acelasi timp, ar fi %rut sa-i tra#a o palma prieteneasca lui *li5t si sa-i spuna sa nu mai fie asa de dificila! 'ara sa faca nici una, nici alta, $alentine se duse la usa cladirii si trase de ea, desc.i)"nd-o cu usurinta! O tinu desc.isa si Ender n#enunc.e, apoi se t"r nauntru! *li5t l urma imediat! 3iro ofta si se lasa cu ncetineala n #enunc.i! Se t"ra cu si mai multa st"n#acie dec"t mer#ea+

fiecare miscare a bratelor sau a picioarelor era rupta de celelalte, de parca i-ar fi trebuit c"te o secunda sa se #"ndeasca cum sa procede)e! /n sf"rsit, intra si el, urmat de $alentine care, #.emuindu-se, patrunse n be)na! 'iind cea mai mica de naltime, nu trebuia sa se t"rasca! /nauntru, sin#ura lumina %enea de la usa! /ncaperea era lipsita de trasaturi distincti%e si a%ea podeaua din pam"nt batatorit! Abia dupa ce se obisnui cu ntunericul, $alentine si dadu seama ca umbra cea mai ntunecata era un tunel ce cobora n panta! - /n tunele nu e lumina, i informa Ender! Ea are sa ma calau)easca! $a trebui sa %a tineti de m"na! $alentine, tu ram"i ultima, bine - *utem sa mer#em fara sa ne mai t"r"m ntreba 3iro si era limpede ca ntrebarea era importanta pentru el! - Da, spuse Ender! 6u nt"mplator ne-a adus la aceasta intrare! Alcatuira un sir, cu *li5t n spatele lui Ender si 3iro ntre cel doua femei! Ender i conduse pe treptele ce coborau catre tunel! Era abrupt, iar ntunericul perfect din fata lor era descura2ant, dar Ender se opri nainte ca be)na sa de%ina de nepatruns! - Ce asteptam ntreba $alentine! - Calau)a, )ise Ender! /n clipa aceea, calau)a sosi! /n ntuneric, $alentine abia )ari bratul subtire si ne#ru, ce a%ea la capat doar doua de#ete, n timp ce-i atin#ea m"na lui Ender! Imediat, Ender prinse un de#et n m"na sa st"n#a+ celalalt de#et se nc.ise ca un cleste peste m"na lui! 8it"ndu-se la celalalt capat al bratului, $alentine ncerca sa %ada trupul #"ndacului caruia i apartinea membrul cu pricina! 6u reusi sa distin#a dec"t o umbra de naltimea unui copil si parca lucirea slaba a carapacei! Ima#inatia ei completa restul mpotri%a %ointei sale, se cutremura! 3iro b"i#ui ce%a n portu#.e)a! Asadar, si el era afectat de pre)enta #"ndacului! (otusi, *li5t ramase tacuta si $alentine nu-si putu da seama daca tremura sau si pastrase stap"nirea de sine! Apoi 3iro si t"r piciorul nainte, tra#"nd de m"na lui $alentine si conduc"nd-o n ntuneric! Ender stia c"t de #rea a%ea sa fie pentru ceilalti aceasta portiune a drumului! *"na atunci, numai el, 6o%in.a si Ela o %i)itasera pe 3atca, iar 6o%in.a nu %enise dec"t o sin#ura data! /ntunericul si faptul ca te miscai la nesf"rsit tot mai 2os, fara a2utorul oc.ilor, stiind dupa sunetele slabe ca n 2urul tau, ne%a)ute dar apropiate, erau niste %ietati care se apropiau, te faceau sa-ti pier)i cumpatul! - *utem sa %orbim ntreba $alentine, cu o %oce care abia se au)i n be)na! - Ar fi o idee buna, spuse Ender! *e ei n-ai sa-i deran2e)i! 6u prea ba#a de seama sunetele! 3iro spuse ce%a! *entru ca nu putea sa-i urmareasca miscarea bu)elor, lui Ender i %enea si mai #reu sa ntelea#a cu%intele rostite de 3iro! - Ce )ici ntreba el! - Am"ndoi am %rea sa stim c"t de departe e, spuse $alentine! - &abar n-am, mai ales de aici! 3atca poate fi oriunde, acolo 2os! Sunt c"te%a )eci de incubatoare! Dar nu %a faceti #ri2i, sunt aproape si#ur ca pot sa ma descurc! - Si eu as putea, )ise $alentine! Cu o lanterna, n orice ca)! - 'ara lumina, spuse Ender! *entru depunerea oualor e ne%oie de lumina soarelui, dar apoi lumina nu face dec"t sa le nt"r)ie de)%oltarea si, ntr-o anumita fa)a, poate ucide lar%ele! - Dar tu esti n stare sa te descurci n acest cosmar pe ntuneric ntreba $alentine! - *robabil! Ansamblul are o anumita structura, ca o p"n)a de paian2en+ c"nd te-ai prins care-i structura #enerala, fiecare sectiune are mai multa lo#ica! - $rei sa spui ca tunelele nu sunt sapate la nt"mplare ntreba $alentine, cu un #las care-i trada scepticismul! - E ca sistemul de tunele de pe Eros! 6u prea a%usese timp sa-l e1plore)e c"nd a2unsese pe Eros ca soldat-copil! Asteroidul fusese ciuruit de #"ndaci, care l transformasera n ba)a de operatii ofensi%e n Sistemul Solar! A de%enit apoi cartier #eneral al flotei terestre, dupa ce a fost capturat n timpul primului ra)boi cu #"ndacii! /n lunile petrecute acolo, Ender si-a dedicat timpul si atentia nsusirii mane%relor de comanda ale flotelor de astrona%e! (otusi, probabil ca obser%ase mai multe lucruri n pri%inta tunelelor dec"t si-a dat seama atunci, pentru ca prima oara c"nd 3atca l-a adus n #aleriile ei de pe 0usitania, Ender a constatat ca succesiunea de cotituri si intersectii nu-l lua niciodata prin surprindere! A%ea sen)atia ca acolo le era locul, sau mai cur"nd ca erau ine%itabile! - Ce este Eros ntreba 3iro! - 8n asteroid din apropierea *am"ntului, i raspunse $alentine! 0ocul unde Ender si-a pierdut mintile! Ender ncerca sa le e1plice c"te ce%a despre or#ani)area sistemului de tunele, dar era prea complicat! Ca si n ca)ul fractalilor, erau prea multe e1ceptii posibile pentru a putea ntele#e

sistemul n detaliu: cu c"t ncercai sa-l urmaresti mai ndeaproape, cu at"t mai mult aparea ce%a care scapa ratiunii! Si totusi, lui Ender i se parea mereu acelasi, un model care se repeta iarasi si iarasi! *oate era doar consecinta faptului ca Ender reusise sa patrunda cum%a n lo#ica #"ndacilor, atunci c"nd i studia n scopul nfr"n#erii lor! *oate ca pur si simplu n%atase sa #"ndeasca precum un #"ndac! /n acest ca), $alentine a%ea dreptate: si pierduse o parte din mintea lui omeneasca sau, cel putin, adau#ase la ea o particica din lo#ica #"ndacilor! /n sf"rsit, dupa o noua sc.imbare de directie, aparu o licarire de lumina! - ;raTas a deus, sopti 3iro! Ender obser%a cu satisfactie ca *li5t - aceasta femeie de piatra care nu putea fi aceeasi persoana cu ele%a stralucita pe care si-o amintea - scapase si ea un suspin de usurare! *oate ca, la urma urmelor, mai era si n ea un strop de %iata! - Aproape am a2uns, spuse Ender! Si, pentru ca tocmai depune oua, o sa fie ntr-o dispo)itie fa%orabila! - 6u doreste intimitatea ntreba 3iro! - E ca un or#asm de intensitate sca)uta, care durea)a c"te%a ore, spuse Ender! De obicei, matcile sunt ncon2urate numai de lucratoarele si de tr"ntorii care fac parte din ele nsele, asa ca nu prea au cum sa n%ete ce-i rusinea! (otusi, i simti intensitatea pre)entei n mintea lui! 3atca putea sa ia le#atura cu el n orice clipa, fireste, dar n apropierea ei a%ea sen)atia ca-i simte respiratia n creier+ totul de%enea #reu, apasator! Oare cu ceilalti se petrecea acelasi lucru $a fi ea capabila sa le %orbeasca si lor Cu Ela nu se nt"mplase nimic, nu receptionase nici macar un cu%"nt din con%ersatia lor tacuta! C"t despre 6o%in.a, pur si simplu refu)ase sa discute despre acest subiect si ne#ase ca ar fi au)it ce%a, dar Ender banuia ca efecti% respinsese pre)enta fiintei neomenesti! 3atca i spusese ca le putea asculta destul de clar #"ndurile, at"ta timp c"t erau pre)ente, dar ca nu se putuse face 4au)ita4! Oare la fel se %a nt"mpla si cu nsotitorii lui de asta)i Era mult mai bine daca 3atca reusea sa %orbeasca si cu o alta fiinta omeneasca! Ea sustinea ca ar fi n stare s-o faca, dar Ender aflase n ultimii trei)eci de ani ca era incapabila sa faca distinctia ntre pre%i)iunile ei ncre)atoare n %iitor si amintirile si#ure ale trecutului! *area sa creada tot at"t de mult n presupuneri pe c"t credea n amintiri+ totusi, c"nd presupunerile ei se do%edeau eronate, parea sa nu-si mai amintea ca asteptase un %iitor diferit de cel care acum de%enise trecut! Ender era tulburat de tertipurile mintii ei e1traterestre! El crescuse ntr-o ci%ili)atie care 2udeca maturitatea si aptitudinile sociale ale indi%i)ilor dupa capacitatea de a anticipa consecintele ale#erilor lor, iar 3atca a%ea deficiente pre#nante n )ona aceasta! Cu toata ntelepciunea si e1perienta ei, parea la fel de nelimitat si de ne2ustificat ncre)atoare n propriile-i posibilitati ca si un copil! Acesta era unul din aspectele care-l nspaim"ntau pe Ender n perspecti%a ne#ocierii cu ea! *utea sa-si respecte promisiunile Si daca nu si le %a respecta, si %a da macar seama ce facuse $alentine ncerca sa se concentre)e pentru a urmari discutia celorlalti, dar nu-si putu lua pri%irile de la silueta #"ndacului care-i conducea! Era mai marunt dec"t si nc.ipuise %reodata: cam un metru si 2umatate, poate c.iar mai putin! 8it"ndu-se dincolo de nsotitorii ei, abia %edea parti din trupul creaturii, dar era mai rau dec"t daca ar fi %a)ut-o n ntre#ime! 6u se putea abtine sa nu se #"ndeasca la faptul ca acest inamic ne#ru-stralucitor tinea m"na lui Ender ntr-o nclestare ce putea de%eni mortala! 6u, nu era un inamic, si nici o amenintare mortala! De fapt, nu era nici macar o creatura n ade%aratul sens al cu%"ntului! A%ea tot at"ta identitate personala ca si o urec.e sau un de#et+ fiecare dintre #"ndaci nu era dec"t un alt or#an functional sau sen)orial al 3atcii! /ntr-un fel, 3atca se afla de2a l"n#a ei, era pre)enta oriunde se aflau lucratoarele sau tr"ntorii, c.iar daca i desparteau sute de ani-lumina! 46u e un monstru! Este nsasi 3atca descrisa n cartea lui Ender! E cea pe care el a purtat-o si a n#ri2it-o ani de-a r"ndul, cu toate ca eu n-am stiut nimic! 6-am de ce sa ma tem!4 $alentine ncerca sa-si nabuse frica, dar nu reusea! (ranspirase+ si simtea m"na lunec"nd n str"nsoare fira%a a lui 3iro! Cu c"t se apropiau mai mult de b"rlo#ul re#inei - ba nu, de locuinta ei, de incubatorul ei G se simtea tot mai nspaim"ntata! Daca nu reusea sa se descurce sin#ura, nu a%ea altce%a de facut dec"t sa ceara a2utorul celor din 2ur! 8nde era ,a5t (rebuia sa se multumeasca cu altcine%a! - Scu)a-ma, 3iro, sopti ea! Cred ca ma trec toate naduselile! - *e tine Si eu care credeam ca e transpiratia mea! Asta era buna? 3iro i)bucni n r"s si $alentine r"se mpreuna cu el!!! sau cel putin c.icoti ner%oasa! Deodata, tunelul se desc.ise lar# si se pomenira cu totii clipind din oc.i, ntr-o ncapere

lar#a n care o coloana de lumina solara patrundea printr-o #aura din ta%anul boltit! 3atca sedea e1act n centrul fascicolului luminos! 0ucratoarele misunau peste tot, dar acum, n plina lumina si n pre)enta 3atcii pareau toate foarte mici si fra#ile! Cele mai multe nu a%eau mai mult de un metru naltime, n %reme e 3atca nsasi masura cu si#uranta trei metri lun#ime! Elitrele ei imense, #rele, aproape metalice, reflectau lumina naturala ntr-un curcubeu de culori! A%ea abdomenul suficient de lun# si #ros pentru a cuprinde n ntre#ime corpul unui om! (otusi, trupul ei se n#usta ca o p"lnie catre o%ipo)itorul tremurator, care sc"nteia din pricina unui lic.id translucid si cleios+ o%ipo)itorul patrundea ritmic ntr-o #aura din podea, apoi se ridica, las"nd d"re subtiri de fluid, abia %i)ibile, care se prelin#eau n #aura! Oric"t de #rotesca si de nspaim"ntatoare era aceasta creatura uriasa, care se comporta ca o insecta, ceea ce se petrecu mai departe o surprinse pe $alentine complet nepre#atita! /n loc sa-si cufunde pur si simplu o%ipo)itorul n #aura urmatoare, 3atca se ntoarse si nsfaca una din lucratoarele care misunau prin apropiere! *rin)"nd #"n#ania, care se )batea disperata, ntre membrele ei anterioare puternice, o trase mai aproape de #ura si ncepu sa-i rete)e picioarele, unul c"te unul! Cu fiecare picior amputat, cele ramase #esticulau si mai a#itate, ca un tipat tacut si ascutit! $alentine simti o imensa usurare n momentul disparitiei ultimului picior, c"nd se stinse si tipatul din fata oc.ilor ei! Dupa aceea, 3atca %"r lucratoarea astfel mutilata n #aura urmatoare, cu capul nainte! Abia atunci si plasa o%ipo)itorul deasupra #aurii! Sub pri%irile lui $alentine, fluidul din %"rful o%ipo)itorului paru sa se n#roase, lu"nd forma unei min#i! Dar acum nu mai era fluid, sau cel putin nu n ntre#ime+ n interiorul picaturii imense se afla un ou moale, #elatinos! 3atca si sc.imba po)itia corpului astfel nc"t sa-si tina fata direct n lumina soarelui, si oc.ii ei poliedrici straluceau precum o multime de stele de smarald! Apoi o%ipo)itorul patrunse n #aura! C"nd iesi din nou, oul nca mai at"rna de %"rful lui, dar la urmatoarea iesire disparuse! Abdomenul se misca deasupra #aurii de mai multe ori, si de fiecare data iesi cu d"re noi de fluid at"rn"nd de %"rf! - 6ossa Sen.ora, murmura 3iro! $alentine recunoscu e1presia dupa ec.i%alentul ei spaniol: 6uestra Sefiora, 3aica Domnului! De obicei, era o e1presie aproape lipsita de semnificatie, dar acum capatase un nteles ironic respin#ator! Aici, n pestera aceasta ad"nca, nu putea fi %orba de Sf"nta 'ecioara! 3atca era 3aica /ntunericului, care-si depunea ouale peste trupurile lucratoarelor ce a%eau sa .raneasca lar%ele dupa incubatie! - E imposibil sa se nt"mple mereu asa, spuse *li5t! (imp de o clipa, $alentine a fost de-a dreptul surprinsa pentru ca-i au)ise %ocea! Apoi a nteles ce %roia sa spuna *li5t si i-a dat dreptate: daca pentru fiecare #"ndac care iesea din nou trebuia sacrificata c"te o lucratoare, era imposibil ca populatia sa creasca! De fapt, de la bun nceput ar fi fost imposibil ca acest roi sa e1iste, caci 3atca ar fi trebuit sa dea %iata primelor oua fara sa aiba la dispo)itie lucratoarele care sa le .raneasca! 46umai o noua 3atca!4 *atrunsese n mintea lui $alentine de parca ar fi fost propria ei idee! 3atca trebuia sa introduca trupul unei lucratoare %ii n culcusul oului numai atunci c"nd din el urma sa se de)%olte o noua re#ina! Dar aceasta nu era ideea lui $alentine+ fusese prea limpede! Era absolut e1clus ca ea s-o stie, si totusi ideea rasarise clara, indubitabila si dintr-o data, asa cum $alentine si nc.ipuise mereu ca profetii din antic.itate au)eau %ocea lui Dumne)eu! - Ati au)it-o, %reunul din %oi ntreba Ender! - Da, spuse *li5t! - Asa cred, )ise $alentine! - Ce sa aud ntreba 3iro! - *e 3atca, spuse Ender! 6e-a e1plicat ca nu trebuie sa plase)e o lucratoare locasul oului dec"t atunci c"nd depune oul unei noi re#ine! $a depune cinci - doua sunt de2a la locul lor! 6e-a in%itat sa %edem treaba asta! E felul ei de a ne spune ca urmea)a sa e1pedie)e o na%a de coloni)are! $a depune cinci oua, apoi %a astepta sa %ada care matca e mai puternica! *e aceea o %a trimite n spatiu! - Si celelalte se interesa $alentine! - Daca %reuna din lar%e merita efortul, o nfasoara ntr-un cocon! Asa s-a procedat si cu ea! *e celelalte le ucide si le man"nca! E ne%oita s-o faca, caci daca %reo urma a trupului unei re#ine ri%ale ar fi atinsa de unul dintre tr"ntorii care nu au apucat sa se mperec.e)e cu ea, tr"ntorul ar nnebuni si ar ncerca s-o ucida! (r"ntorii sunt niste 4soti4 foarte fideli! - (oata lumea a au)it, n afara de mine ntreba 3iro, de)ama#it ca 3atca nu reusea sa comunice si cu el!

- Da, spuse *li5t! - Doar o particica, )ise $alentine! - /ncercati sa %a #oliti mintile c"t puteti de mult, spuse Ender! /ncercati sa reproduceti o melodie n #"nd, poate %a a2uta! /ntre timp, 3atca aproape terminase urmatoarea operatie de amputare! $alentine se ima#ina pasind pe o #ramada de picioare adunate n 2urul creaturii+ n nc.ipuirea ei, acestea se fr"n#eau ca niste nuiele, trosnind nfiorator! 4'oarte moi! *icioarele nu se fr"n#! Se ndoaie!4 3atca raspundea #"ndurilor sale! 4(u faci parte din Ender! 3a poti au)i!4 ;"ndurile din mintea ei erau mai clare acum, mai controlate si nu at"t de s"c"itoare! $alentine era n stare sa faca diferenta ntre ceea ce-i comunica 3atca si propriile sale #"nduri! - Ou%i, sopti 3iro! /n sf"rsit, au)ise si el ce%a! 'ala mais, escuto! 3ai spune, te ascult! 4Cone1iuni filotice! Esti le#ata de Ender! C"nd %orbesc cu el prin le#atura filotica, tu poti au)i! Ecouri! 7e%erberatii!4 $alentine ncerca sa-si e1plice cum de reusea 3atca sa %orbeasca n mintea ei n limba star5! Apoi reali)a ca, aproape si#ur, 3atca nu facea nimic de #enul asta: 3iro o au)ise n limba lui materna+ iar $alentine nu au)ise de fapt limba star5, ci en#le)a pe care aceasta se ba)a, en#le)a americana pe care o n%atase din familie, n copilarie! 3atca nu le transmitea un limba2, ci un #"nd, iar creierele lor l traduceau n limba care, pentru fiecare n parte, se afla n straturile cele mai profunde ale memoriei! C"nd $alentine au)ise cu%"ntul ecouri urmat de re%erberatii, nu 3atca se c.inuia sa #aseasca cu%"ntul corect, ci propria ei minte! 40e#ata de el! Ca si neamul meu! 6umai ca tu ai %ointa libera! 'ilota independenta! $oi toti sunteti niste animale solitare!4 - A #lumit, sopti Ender! 6u e o 2udecata! $alentine i-a fost recunoscatoare pentru preci)are! Ima#inea su#erata de e1presia 4animale solitare4 fusese aceea a unui elefant ratacit de turma, care calca n picioare un om, uci#"ndu-l! O ima#ine din copilarie, o po%este din care n%atase pentru prima oara cu%"ntul solitar! O nfricosase acea ima#ine, asa cum o nfricosase si n copilarie! Detesta de2a modul n care reusea sa-i de)#roape din strafundurile memoriei cosmaruri uitate! (ot ce era le#at de 3atca era un cosmar! Cum si ima#inase oare ca faptura aceasta ea raman Da, comunicau! C.iar prea mult! O comunicare ca o boala mintala! Si ce spusese adineauri!!! ca o au)eau at"t de bine pentru ca era conectata filotic cu Ender $alentine se #"ndi din nou la ce spusesera 3iro si ,ane n timpul calatoriei!!! era posibil ca fibra ei filotica sa fie mpletita cu cea a lui Ender si, prin el, cu 3atca Dar cum se nt"mplase una ca asta /n primul r"nd, cum era posibil ca Ender sa fie conectat filotic cu 3atca 40-am cautat! Era inamicul nostru! /ncerca sa ne distru#a! $oiam sa-l mbl"n)im! Ca pe un animal solitar!4 /ntelese brusc, de parca n mintea ei s-ar fi desc.is o usa! ;"ndacii nu se nasteau cu topi docili! *uteau sa aiba propria lor identitate, sau cel putin scapau de sub control! /n consecinta, re#inele pusesera la punct o modalitate de a-i tine capti%i, le#"ndu-i din punct de %edere filotic pentru a-i pastra sub comanda lor! 40-am #asit! 6u l-am putut le#a! *rea puternic!4 Si nimeni nu banuise pericolul n care s-a aflat Ender, nimeni nu banuise ca 3atca ncercase sa-l capture)e, sa-l transforme ntr-un soi de unealta irationala, asa cum erau toti ceilalti #"ndaci! 4Am fi1at o retea pentru el! Am #asit lucrul dupa care t"n2ea! 6e-am #"ndit! Am patruns nauntru! I-am creat un nucleu filotic! Am stabilit le#atura cu el! Dar nu a fost de a2uns! Acum tu! (u!4 $alentine simti cu%"ntul n mintea ei ca pe un ciocan! 4Se refera la mine! Se refera la mine, la mine, la mine!!!4 se c.inuia sa-si aminteasca cine era 4mine4! $alentine! Eu sunt $alentine! Ea se refera la $alentine! 4(u erai aceea! (u! (rebuia sa te #asesc! Dupa tine t"n2ea cel mai mult! 6u dupa celalalt lucru!4 /i era #reata! Oare militarii au a%ut tot timpul dreptate Era posibil ca numai separarea lor sa-l fi sal%at pe Ender Oare, daca ar fi ramas mpreuna cu Ender, #"ndacii s-ar fi putut folosi de ea pentru a c"sti#a controlul asupra lui 46u! 6-o puteam face! Si tu esti prea puternica! Eram condamnati la pieire! El nu ne apartine! Dar nici tie, de acum ncolo! 6-am putut sa-l mbl"n)im, dar ne-am mpletit cu el!4 $alentine si aminti de ima#inea care-i %enise n minte pe na%a! Oamenii mpletiti laolalta, familii le#ate prin fire in%i)ibile, copiii de parinti, parintii ntre ei sau cu propriii lor parinti! O

retea dinamica de fire reunind omenirea, dupa cum erau stabilite relatiile de credinta si loialitate! Dar acum ima#inea o nfatisa pe ea nsasi, le#ata de Ender! Apoi pe Ender, le#at!!! de 3atca!!! scutur"ndu-si o%ipo)itorul, cu d"rele tremuratoare de fluid si, la capatul unei d"re, capul lui Ender clatin"ndu-se, balans"ndu-se!!! Se scutura, ncerc"nd sa ndeparte)e din minte ima#inea! 46u-l stap"nim! E liber! Daca %rea, ma poate ucide! 6-am sa-l mpiedic! 3a %ei ucide 4 De data aceasta, ntrebarea nu-i era adresata lui $alentine, care o simti cum se ndepartea)a de ea! Iar acum, n timp ce 3atca astepta un raspuns, simti cum alt #"nd si facea loc n mintea ei, at"t de apropiat modului ei de 2udecata nc"t, daca n-ar fi fost sensibili)ata, daca nu s-ar fi asteptat ca Ender sa raspunda, ar fi putu crede ca era c.iar #"ndul ei natural! 46iciodata4, spuse #"ndul din mintea ei! 46u te %oi ucide niciodata! (e iubesc!4 Si, mpreuna cu el, sosi un licar de emotie sincera ndreptata spre 3atca! Dintr-o data, ntrea#a ei ima#ine mentala despre fiinta straina a fost curatata de orice urma de sc"rba! Acum parea maiestuoasa, re#ala, ma#nifica! Curcubeele de pe elitre nu-i mai faceau impresia unei pelicule de ulei pe suprafata apei+ lumina reflectata de oc.ii ei era ca o aura+ d"rele sclipitoare de fluid de la capatul abdomenului erau fibre datatoare de %iata, ca laptele i)%or"t din s"nul unei femei, contopindu-se cu firele de sali%a din #ura su#arului! Daca p"na atunci se luptase cu #reata, brusc, $alentine simti fata de 3atca un sentiment asemanator cu %eneratia! ;"ndul lui Ender patrunsese n mintea ei, era si#ura+ de aceea a%ea impresia at"t de acuta ca #"ndurile erau ale ei! Iar o data cu %i)iunea lui despre 3atca, ntelese imediat ca a%usese dreptate tot timpul c"nd scrisese sub semnatura lui Demostene, cu at"tia ani n urma! 3atca era raman, stranie, dar era capabila de ntele#ere si putea fi nteleasa! /n %reme ce %i)iunea se estompa, $alentine au)i pe cine%a pl"n#"nd! *li5t! /n toti anii petrecuti mpreuna, nu se mai nt"mplase ca *li5t sa manifeste at"ta fra#ilitate! - :onita, spuse 3iro! Dra#uta! Doar at"t %a)use 3iro, ca 3atca era dra#uta De buna seama, comunicarea lui 3iro cu Ender era fira%a - dar de ce n-ar fi fost asa El nu-l cunostea pe Ender de at"ta timp, nici at"t de bine ca $alentine, care l stia de o %iata! Dar daca acesta era moti%ul pentru care $alentine recepta #"ndurile lui Ender incomparabil mai puternic dec"t 3iro, cum se e1plica faptul ca *li5t receptionase e%ident mai mult dec"t $alentine Era posibil ca n timp ce-l studiase pe Ender, admir"ndu-l fara sa-l cunoasca n realitate, *li5t sa fi reusit sa se le#e de el mult mai str"ns dec"t era le#ata $alentine nsasi :inenteles ca reusise! :inenteles! $alentine era casatorita! $alentine a%ea un sot! A%ea copii! Era ine%itabil ca le#atura ei filotica cu Ender sa fie mai slaba! /n sc.imb, *li5t nu a%ea sentimente care sa ri%ali)e)e cu daruirea ei totala fata de Ender! Iar acum, c"nd 3atca folosea reteaua filotica pentru a transmite #"ndurile, era firesc ca *li5t sa-l receptione)e cel mai bine pe Ender! 6u e1ista nici un element perturbator! 6ici o particica din ea nu ram"nea re)er%ata! Oare 6o%in.a, care n definiti% era le#ata de copiii ei, putea sa manifeste un de%otament at"t de desa%"rsit fata de Ender Era imposibil! Iar daca Ender banuia c"t de c"t aceasta stare de lucruri, e%ident ca-l deran2a! Sau l atra#ea $alentine stia destule despre relatiile dintre barbati si femei ca sa-si dea seama ca %eneratia era unul din atributele cel mai seducatoare! 4Sa fi adus oare cu mine o ri%ala, care %a tulbura casnicia lui Ender Si oare, n acest moment, sunt n stare Ender si *li5t sa-mi citeasca #"ndurile 4 $alentine se simti e1trem de e1pusa, de nspaim"ntata! Ca un raspuns, pentru a o linisti, %ocea metalica a 3atcii re%eni, ndepart"nd #"ndurile pe care Ender le-ar fi putut trimite! 4Stiu de ce ti-e teama, dar colonia mea nu %a ucide pe nimeni! C"nd %om pleca de pe 0usitania, %om putea ucide toti %irusii descolada de pe astrona%a noastra!4 4*osibil4, #"ndi Ender! 4$om #asi o modalitate! 6u %om purta %irusul cu noi! 6u trebuie sa murim pentru a-i sal%a pe oameni! 6u ne ucideti nu ne ucideti!4 46-am sa %a ucid niciodata!4 ;"ndul lui Ender se 4au)i4 ca o soapta, aproape pierdut printre ru#amintile 3atcii! 4Oricum nu %-am putea ucide, #"ndi $alentine! $oi ne puteti ucide cu usurinta! De ndata ce %eti construi astrona%ele!!! si armele! $eti fi pre#atiti sa nt"mpinati flota umana! Acum nu Ender se afla la comanda ei!4 46iciodata! 6iciodata nu ucidem! 6iciodata - am promis!4 4*ace4, %eni soapta lui Ender! 4*ace! 'iti pe pace, calmati-%a, linistiti-%a, potoliti-%a! 6u %a temeti de nimic! 6u %a temeti de oameni!4 46u construiti o na%a pentru purcelusi4, #"ndi $alentine! 4Construiti una pentru %oi, fiindca puteti ucide %irusul descolada! Dar nu pentru ei!4 ;"ndurile 3atcii trecura brusc de la implorare la o do2ana aspra! 46u au dreptul sa traiasca 0e-am promis o na%a! $oua %-am promis sa nu %a ucid! $reti sami

calc promisiunile 4 46u4, #"ndi $alentine! De2a se simtea rusinata pentru ca su#erase o asemenea tradare! Ori erau sentimentele 3atcii Sau ale lui Ender 3ai putea fi si#ura cu ade%arat care erau #"ndurile si sentimentele ei si care ale altcui%a (eama - teama nu putea fi dec"t a ei, era aproape con%insa! - (e ro#, spuse ea! $reau sa plecam de-aici! - Eu tambien, confirma 3iro! Ender facu doar un pas catre 3atca si ntinse m"na spre ea! 3atca nu-si ntinse bratele catre el, caci le folosea pentru a ndesa ultima dintre lucratoarele sacrificate n cuibarul oului! /n sc.imb, si ridica o elitra, o roti, apoi o misca n directia lui Ender p"na c"nd n sf"rsit m"na lui se odi.ni pe suprafata nea#ra cu refle1e multicolore! 46-o atin#e?4 tipa n #"nd $alentine! 4$rea sa te tina capti% aici?4 - Ssst? facu Ender! $alentine nu era si#ura daca apelul la liniste era adresat tipetelor ei mute sau unor %orbe pe care 3atca i le spunea doar lui! 6u mai a%ea importanta! /n c"te%a clipe, Ender apuca de#etul unui #"ndac si i conduse napoi n tunelul ntunecat! De data aceasta, $alentine era a doua, 3iro %enea dupa ea, iar *li5t nc.eia sirul, astfel ca ea a fost aceea care a aruncat o ultima pri%ire napoi catre 3atca, si tot ea i-a facut cu m"na n semn de adio! De-a lun#ul drumului spre suprafata, $alentine se c.inui sa priceapa sensul celor nt"mplate! /ntotdeauna cre)use ca ntele#erea ar fi perfecta si n-ar mai e1ista conflicte inutile daca oamenii ar putea sa comunice pe cale mentala, elimin"nd ambi#uitatile limba2ului! /n sc.imb, descoperise ca n loc sa amplifice diferentele dintre oameni, era posibil ca limba2ul sa le atenue)e, sa le minimali)e)e, sa nete)easca asperitatile astfel ca toti oamenii sa poata trai n armonie, c.iar daca nu se ntele#eau cu ade%arat unii pe altii! Ilu)ia compre.ensiunii n#aduia oamenilor sa creada sunt mai asemanatori dec"t erau n realitate! *oate era mai bine sa foloseasca limba2ul! ("r"ndu-se, iesira la lumina soarelui, clipind din oc.i, r")"nd cu totii usurati! - 6-a fost prea amu)ant, spuse Ender, dar tu ai insistat, $alentine! Ai %rut tu neaparat s-o %e)i! - Deci sunt o proasta, )ise $alentine! Ce, ti se pare ca-i o noutate - A fost minunat, opina *li5t! 3iro se multumi sa se ntinda pe spate n iarba nalta si sa-si acopere oc.ii cu bratul! $alentine se uita la el si ntre)ari ima#inea barbatului care fusese c"nd%a 3iro, a trupului pe care-l a%usese! /ntins pe spate, nu se poticnea+ tac"nd, nu se b"lb"ia! 6u era de mirare ca 1enolo#ul Ouanda, cole#a lui de breasla, se ndra#ostise de el! C"t de tra#ica trebuie sa fi fost descoperirea faptului ca tatal ei este si tatal lui! 'usese cea mai dureroasa de)%aluire atunci c"nd Ender marturisise n numele mortilor de pe 0usitania, n urma cu trei)eci de ani! Acesta era barbatul pe care Ouanda l pierduse! Iar 3iro l pierduse si el pe barbatul care fusese! 6imic de mirare n faptul ca si riscase %iata trec"nd dincolo de #ard, pentru a-i a2uta pe purcelusi! Dupa ce-si pierduse iubita, considerase ca %iata lui nu mai are nici un pret! Sin#urul lui re#ret era ca, dupa tot ce se nt"mplase, nu murise! Continuase sa traiasca, la fel de distrus pe dinafara pe c"t era de distrus pe dinauntru! De ce oare se #"ndea la toate aceste lucruri acum, c"nd se uita la el De ce totul i se parea at"t de real Oare pentru ca asa #"ndea 3iro despre el n clipa aceea Surprinsese cum%a ima#inea lui despre el nsusi E1ista oare o cone1iune abia sesi)abila ntre mintile lor - Ender, spuse ea, ce s-a nt"mplat acolo 2os - A fost mai bine dec"t am sperat, raspunse Ender! - Ce anume - 0e#atura dintre noi! - (e-ai asteptat la asa ce%a - Am dorit-o! Ender sedea pe capota masinii, cu picioarele at"rn"nd n iarba nalta! A fost n forma a)i, nu cre)i - 3atca 6-am cu ce sa fac comparatie! - 8neori e at"t de intelectuala? E ca si cum, %orbindu-i, as a%ea de re)ol%at niste probleme de matematici superioare! Dar acum!!! ca un copil! :inenteles, n-am mai fost niciodata la ea atunci c"nd si depune ouale! Am impresia ca ne-a spus mai mult dec"t a %rut! - Adica n-a %orbit serios n pri%inta promisiunii - 6u, $al, nu, ea %orbeste ntotdeauna serios c"nd promite ce%a! 6u stie sa minta! - Atunci, despre ce-i %orba

- $orbeam despre le#atura dintre mine si ea, despre cum au ncercat sa ma mbl"n)easca! A fost ntr-ade%ar o c.estiune interesanta, nu *entru o clipa, c.iar s-a nfuriat c"nd i-a trecut prin minte ca tu ai fost probabil le#atura de care au a%ut ne%oie! Stii ce-ar fi nsemnat pentru ei: n-ar mai fi fost distrusi! Ar fi putut c.iar sa ma foloseasca pentru a comunica cu #u%ernele umane! Sa mparta #ala1ia cu noi? Ce oca)ie ratata? - Iar tu ai fi de%enit!!! un #"ndac! 8n scla% de-al lor! - 'ireste! 3ie nu mi-ar fi placut! Dar at"tea %ieti care ar fi fost sal%ate!!! /n fond, eram un soldat, nu Daca prin moartea unui soldat sunt sal%ate miliarde de %ieti!!! - Dar era imposibil sa reuseasca! (u ai o %ointa independenta, pleda $alentine! - E%ident! Sau, ma ro#, mai independenta dec"t i-ar fi con%enit 3atcii! Si tu la fel! 0inistitor, nu - 8ite ca acum nu sunt deloc linistita! Acolo 2os ai patruns n mintea mea! Si 3atca!!! 3a simt de-a dreptul %iolata!!! Ender paru surprins! - Eu nu m-am simtit niciodata asa! - 3a ro#, nu-i numai asta, )ise $alentine! A fost n acelasi timp nsufletitor si nspaim"ntator! Am simtit-o!!! at"t de uriasa n capul meu! De parca as fi ncercat sa cuprind pe cine%a mai mare dec"t eu nsami! - *robabil, spuse Ender! Se ntoarse spre *li5t: Si pentru tine a fost la fel :rusc, $alentine reali)a cum se uita *li5t la Ender: cu o pri%ire tremuratoare, intensa! Dar *li5t nu spuse nimic! - $asa)ica, at"t de puternica a fost impresia Ender c.icoti, ntorc"ndu-se spre 3iro! Oare c.iar nu %a)use *li5t fusese obsedata de Ender, dar acum, c"nd l simtea n mintea ei, poate ca se depasise o limita! 3atca %orbise despre mbl"n)irea lucratoarelor ratacite de roi! Era cu putinta ca *li5t sa fi fost 4mbl"n)ita4 de catre Ender Era posibil ca ea sa-si fi pierdut sufletul ntr-al lui 4Absurd! Imposibil! Sper din rasputeri sa nu fie asa!4 - &aide, 3iro, )ise Ender! 3iro i n#adui lui Ender sa-l a2ute sa se ridice! Apoi se urcara n masina si pornira spre casa, spre 3ila#re! 3iro le spusese ca nu %oia sa mear#a la litur#.ie! Ender si 6o%in.a plecasera fara el, dar imediat dupa plecarea lor i-a fost imposibil sa mai ram"na n casa! A%ea tot timpul sen)atia ca cine%a se afla e1act la limita c"mpului sau %i)ual! O silueta marunta, ascunsa n umbra, care-l urmarea, n%esm"ntata ntr-o armura neteda si dura, a%"nd doar c"te doua de#ete la e1tremitatea bratelor suple, care puteau fi fr"nte cu usurinta asemenea unor nuiele pentru aprins focul! $i)ita de ieri l tulburase mai mult dec"t si-ar fi putut nc.ipui! 4Sunt 1enolo#4, si reaminti el! 43i-am dedicat %iata studierii raporturilor cu speciile e1traterestre! Am pri%it fara sa clipesc c"nd Ender a 2upuit trupul lui &uman, pentru ca sunt un om de stiinta impartial! 8neori ma identific prea mult cu subiectii mei, dar nu am cosmaruri cu ei, nu mi se na)are ca-i %ad misun"nd prin locuri umbrite!4 Cu toate acestea, statea afara, l"n#a usa casei parintesti, la mar#inea c"mpului acoperit cu iarba, n lumina stralucitoare a diminetii de duminica, unde nu e1ista nici o umbra n care un #"ndac sa poata sta la p"nda, #ata sa sara asupra lui! 4Oare sunt sin#urul care are aceasta sen)atie 3atca nu e o insecta! Ea si cei ce alcatuiesc specia au s"n#e cald, e1act ca si peBueninos, respira si transpira ca mamiferele! *oate mai pastrea)a ecouri structurale ale le#aturii lor e%oluti%e cu insectele, asa cum si noi ne asemanam cu lemurienii, soarecii de c"mp si sobolanii, dar au creat o ci%ili)atie minunata si stralucitoare! Sau, ma ro#, una minunata si ntunecata! Ar trebui sa-i pri%esc asa cum o face Ender, cu respect, cu admiratie, cu afectiune! C"nd colo, tot ce am reusit a fost sa suport, cu #reutate! 6u ncape nici o ndoiala ca 3atca este raman, capabila sa ne ntelea#a si sa ne tolere)e! *roblema e daca eu sunt capabil sa o ntele# si sa o tolere) pe ea! Si nu cred ca sunt sin#urul! 3are dreptate a a%ut Ender sa ascunda pre)enta ei fata de ma2oritatea oamenilor de pe 0usitania! Daca ar %edea o sin#ura data ceea ce am %a)ut eu, sau daca macar ar )ari un sin#ur #"ndac, teama s-ar rasp"ndi, frica fiecaruia ar alimenta #roa)a celorlalti, p"na c"nd!!! p"na c"nd s-ar nt"mpla ce%a! Ce%a rau! Ce%a monstruos! *oate ca noi suntem %arelse! *oate ca Xenocidul e ncorporat n psi.icul uman ca n nici o alta specie! *oate ca cel mai bun lucru care s-ar putea nt"mpla pentru binele moral al uni%ersului ar fi ca descolada sa e%ade)e, sa se rasp"ndeasca pe toate lumile umane si sa ne ani.ile)e! *oate ca descolada este reactia lui Dumne)eu fata de ne%rednicia noastra!4 3iro se pomeni la usa catedralei, ramasa desc.isa n aerul racoros al diminetii! Cei

dinauntru nu a2unsesera nca la mpartasanie! Intra t"rs"indu-si picioarele si se ase)a n spate! A)i nu a%ea c.ef sa se mpartaseasca din taina lui &ristos! 6u a%ea ne%oie dec"t sa-i %ada pe ceilalti! Simtea ne%oia sa fie ncon2urat de fiinte umane! /n#enunc.e, si facu cruce si ramase asa, cu capul plecat, a#at"ndu-se de spatarul stranei din fata lui! S-ar fi ru#at, dar nu e1ista nimic n *ai 6osso care sa-i aline teama! Da-ne noua p"inea cea de toate )ilele Iarta-ne noua #resalele noastre 'ie mparatia (a, precum n cer asa si pe pam"nt Ar fi minunat, mparatia lui Dumne)eu, n care leul putea %ietui alaturi de miel! *e urma, i rasari n minte %i)iunea sf"ntului Stefan: &ristos st"nd la dreapta lui Dumne)eu! 6umai ca la st"n#a acestuia se afla altcine%a! 3atca! 6u Sf"nta 'ecioara, ci 3atca, cu o m")#a albicioasa, tremur"nda, n %"rful abdomenului! 3iro si nclesta m"inile pe lemnul stranei! 4Doamne, ia %edenia asta de la mine! /ndarat, Dusmanule?4 Cine%a se apropie si n#enunc.e alaturi de el! 6u ndra)ni sa desc.ida oc.ii! Ciuli urec.ile n asteptarea unui sunet care sa trade)e apartenenta celuilalt, la specia umana, dar fosnetul putea sa se datore)e la fel de bine elitrelor frec"ndu-se de toracele c.itinos! A fost obli#at sa ndeparte)e cu forta aceasta ima#ine! A desc.is oc.ii! *ersoana de l"n#a el statea n #enunc.i! Dupa subtirimea bratului, dupa culoarea m"necii, si-a dat seama ca era o femeie! - 6u te poti ascunde mine la nesf"rsit, sopti ea! $ocea nu era cum trebuia sa fie! *rea ra#usita! O %oce care %orbise de sute de mii de ori de c"nd o au)ise ultima oara! O %oce care n#"nase c"ntece ca sa adoarma su#arii, tipase n spasmele placerii, stri#ase la copii sa %ina acasa, sa %ina acasa! O %oce care c"nd%a, c"nd era t"nara, i %orbise despre o dra#oste care a%ea sa dure)e %esnic! - 3iro, daca as fi putut lua asupra mea crucea ta, as fi facut-o! 4Crucea mea Asta duc eu cu mine peste tot, #"rbo%indu-ma si mpleticindu-ma Si eu care credeam ca de %ina e numai trupul meu!4 - 6u stiu ce sa-ti spun, 3iro! Am suferit!!! %reme ndelun#ata! 8neori cred ca si acum sufar! 'aptul ca te-am pierdut - %reau sa spun, speranta noastra n %iitor!!! a fost oricum mai bine! Am o familie buna, o %iata buna si le %ei a%ea si tu! Dar faptul ca te-am pierdut ca prieten, ca frate, a fost lucrul cel mai #reu, am fost at"t de sin#ura, nu stiu dac-am sa pot %reodata sa trec peste asta! 4'aptul ca te-am pierdut ca sora a fost partea cea mai usoara! 6-a%eam ne%oie de nca o sora!4 - /mi fr"n#i inima, 3iro! Esti at"t de t"nar! 6u te-ai sc.imbat, nu te-ai sc.imbat n acesti trei)eci de ani! 3ai mult de-at"t 3iro nu mai putea suporta n tacere! 6u-si nalta capul, dar si ridica %ocea! 3ult prea tare, caci litur#.ia abia a2unsese la mi2loc,i raspunse tip"nd: - 6u m-am sc.imbat Se ridica n picioare, fara sa %ada ca oameni se ntorceau spre el! - 6u m-am sc.imbat, )ici $ocea i se n#rosase, era #reu de nteles, dar nu se straduia deloc sa si-o limpe)easca! *asi so%aielnic pe culoar, apoi se rasuci n sf"rsit cu fata spre ea! Asa ma tii tu minte Ea si ridica pri%irea spre el, nfricosata!!! de ce De %ocea lui 3iro, de miscarile lui de infirm Sau numai de faptul ca o stin#.erea, ca rent"lnirea lor nu se transformase n scena de un romantism tra#ic la care %isase n ultimii trei)eci de ani C.ipul ei nu mbatr"nise, dar nu era Ouanda! /ntre doua %"rste, mai #rasa, cu riduri la oc.i! C"ti ani sa fi a%ut Cinci)eci Aproape! Ce-l mai le#a de aceasta femeie de cinci)eci de ani - 6ici macar nu te cunosc, )ise 3iro, apoi sontcai p"na la usa si iesi n aerul racoros al diminetii! Dupa c"t%a timp, se pomeni odi.nindu-se la umbra unui copac! Care din ei era, 7ooter sau &uman 3iro ncerca sa-si aminteasca - doar plecase de-aici abia de c"te%a saptam"ni, nu @ dar, la plecarea lui, &uman nu era dec"t un puiet, iar acum am"ndoi copacii pareau la fel de mari si nu-si putea aminti cu certitudine daca &uman fusese ucis mai la deal sau mai la %ale fata de 7ooter! 6u conta, 3iro nu a%ea nimic de spus unui copac, iar ei nu a%eau nimic sa-i spuna! Si apoi, 3iro nu apucase sa n%ete limba copacilor+ c"nd aflasera ca bataile acelea n trunc.iuri constituiau realmente o limba, era de2a prea t"r)iu pentru 3iro! Ender putea s-o faca, si Ouanda, si probabil nca %reo cinci-sase oameni, dar 3iro n-a%ea sa n%ete niciodata, pentru ca m"inile sale nu puteau sa tina betele si nu puteau sa bata ritmul acela! 6u era dec"t o alta limba care pentru el nu mai a%ea nici o utilitate! - -ue dia c.ato, meu fil.o! Aceasta era %ocea care n-a%ea sa se sc.imbe niciodata! Si nici atitudinea nu se modificase: 4Ce )i ur"ta, fiul meu!4 *ioasa si falsa n acelasi timp, si autoironi)"ndu-se pe sine pentru ambele

puncte de %edere! - Salut, -uim! - 3a tem ca acum trebuie sa-mi spui 4parinte Este%Po4! -uim adoptase n ntre#ime nsemnele %estimentare ale preotiei, anteriu si toate celelalte! /si aduna straiele sub el si se ase)a pe iarba stri%ita, n fata lui 3iro! - &aineie ti se potri%esc de minune, spuse 3iro! -uim se maturi)ase frumos! /n copilarie a%usese un aer suferind si pios! E1perienta le#ata nemi2locit de lumea reala n locul teoriei teolo#ice i pro%ocase riduri si )b"rcituri, dar c.ipul astfel modelat era plin de compasiune si forta! - /mi pare rau ca am facut o scena la slu2ba, )ise 3iro! - Zau 6-am fost acolo! Sau, mai e1act, am fost la litur#.ie!!! dar nu am fost la catedrala! - /mpartasania pentru raman - *entru copiii lui Dumne)eu! :iserica a a%ut dintotdeauna un %ocabular referitor la straini, n-a trebuit sa-l astepte pe Demostene! - Ei bine, n-ar trebui sa te lau)i, -uim! Doar nu tu ai in%entat termenii! - &ai sa nu ne certam! - &ai sa nu %"r"m nasul n meditatiile altora! - 8n sentiment nobil! At"ta doar, ca ti-ai ales locul de odi.na la umbra unui prieten de-al meu, cu care trebuie sa port o con%ersatie! 3i s-a parut ca ar fi politicos sa %orbesc mai nt"i cu tine, nainte sa ncep sa-l lo%esc pe 7ooter cu betele! - Asta e 7ooter - Saluta-l! Stiu ca astepta cu nerabdare ntoarcerea ta! - 6u l-am cunoscut niciodata! - Dar el stia totul despre tine! 6u cred ca-ti dai seama, 3iro, ce fel de erou esti tu printre peBueninos! Ei stiu ce ai facut pentru ei si ce pret ai platit! - Stiu si ce pret %om plati probabil cu totii, n final - /n final, ne %om afla cu totii n fata 2udecatii lui Dumne)eu! Daca sufletele de pe o ntrea#a planeta %or pleca acolo dintr-o data, atunci sin#ura #ri2a e sa nu ram"na nebote)ata nici o faptura al carei suflet ar putea fi bine%enit printre sfinti! - Deci, nici macar nu-ti pasa - :a fireste ca-mi pasa, spuse -uim! Dar .ai sa )icem ca e o perspecti%a cu bataie mai lun#a, n care %iata si moartea sunt c.estiuni mai putin importante dec"t sa ale#i un fel de %iata si un fel de moarte! - (u c.iar cre)i cu ade%arat toate astea, nu ntreba 3iro! - /n functie de ce ntele#i tu prin 4toate astea4, da, cred! - /ntele# totul! 8n Dumne)eu care traieste, un &ristos n%iat din morti, miracole, %i)iuni, transsubstantiere!!! - Da! - 3iracole! $indecari! - Da! - *recum cele de la racla bunicului si a bunicii! - S-a %orbit ntr-ade%ar de multe %indecari care s-au petrecut acolo! - Cre)i n ele - 6u stiu, 3iro!!! 8nele dintre ele se poate sa fi a%ut o sor#inte isterica! 8nele s-au datorat probabil efectului placebo! E posibil ca alte asa-)ise %indecari sa fi fost remisiuni spontane sau nsanatosiri naturale! - Dar unele au fost reale! - *oate au fost! - Deci cre)i ca miracolele sunt posibile! - Da! - Dar nu cre)i ca %reunul dintre ele a a%ut loc cu ade%arat! - 3iro, cred ca miracolele se nt"mpla cu ade%arat, dar nu stiu daca oamenii reusesc sa perceapa cu acuratete care e%enimente sunt miracole si care nu! 6u ncape nici o ndoiala ca multe dintre pretinsele miracole n-au fost deloc asa ce%a! (otodata, probabil ca sunt multe miracole pe care nimeni nu le recunoaste ca atare atunci c"nd au loc! - Si cu mine cum ram"ne, -uim - Ce sa fie cu tine - De ce cu mine nu se nt"mpla nici un miracol -uim si lasa capul n 2os si ncepu sa smul#a firele scurte de iarba din fata sa! Era un obicei din copilarie, asa ncerca sa e%ite o ntrebare dificila+ era felul n care reactiona c"nd presupusul lor tata, 3arTao, beat fiind, facea taraboi!

- Care-i treaba, -uim 3iracolele se petrec cum%a numai pentru altii - 3iracolul consta,n parte, si din faptul ca nimeni nu stie de ce are loc! - C"t poti sa fii de parsi%, -uim! -uim se mbu2ora la fata! - $rei sa stii de ce nu te-ai %indecat miraculos *entru ca-ti lipseste credinta, 3iro! - Si cum ram"ne cu omul care a spus: 4Da, Stap"ne, cred!!! iarta-mi necredinta?4 - Esti tu acela Ai cerut macar o data %indecarea - O cer acum, )ise 3iro! Deodata, pe neasteptate, oc.ii i se umplura de lacrimi! O, Doamne, sopti el! 3i-e at"t de rusine? - De ce ntreba -uim! *entru ca l-ai ru#at pe Dumne)eu sa te a2ute *entru ca pl"n#i n fata fratelui tau *entru pacatele tale *entru ndoielile tale 3iro clatina din cap! 6u stia! /ntrebarile acestea erau mult prea dificile! Apoi si dadu seama ca stia raspunsul! /si ridica bratele de o parte si de alta a corpului! - Din cau)a trupului asta, spuse el! -uim se ntinse si i apuca bratele din apropierea umerilor, le trase nspre el, cobor"ndu-si minile de-a lun#ul bratelor lui 3iro p"na c"nd i prinse nc.eieturile! - 4Acesta este trupul meu, care %a este daruit %oua4, ne-a spus El! Asa cum tu ti-ai dat trupul pentru peBueninos! *entru micuti! - Da, -uim, numai ca El si-a primit trupul napoi, nu - Dar, totodata, a murit! - Adica asa cre)i tu c-am sa ma %indec, #asind o cale de a muri - 6u fi cat"r, spuse -uim! &ristos nu s-a sinucis! De %ina a fost tradarea lui Iuda! 3"nia lui 3iro rabufni: - $rei sa spui ca toti oamenii care se lecuiesc de raceala sau care scapa de mi#rene n mod miraculos merita mai mult din partea lui Dumne)eu dec"t mine - *oata ca %indecarea nu depinde de ceea ce meriti! *oate ca depinde de ceea ce ai ne%oie! 3iro se repe)i nainte, nsfac"nd pieptii anteriului cu de#etele sale pe 2umatate ntepenite! - Eu am ne%oie sa mi se dea trupul napoi? - *robabil, spuse -uim! - Cum adica, probabil, ticalos prefacut si n#"mfat ce esti - $reau sa spun, )ise -uim cu bl"ndete, ca n %reme ce tu ti %rei cu si#uranta trupul napoi, se poate ca Dumne)eu, n marea lui ntelepciune, sa stie ca pentru a de%eni omul cel mai desa%"rsit, ai ne%oie sa petreci o anumita perioada de timp ca infirm! - Si c"t de mare-i perioada asta de timp ntreba 3iro pe un ton imperati%! - /n mod si#ur nu mai mult dec"t ce ti-a mai ramas de trait! 3iro #emu de)#ustat si si desclesta m"inile de pe anteriul lui -uim! - *oate mai putin, )ise fratele sau! Eu asa sper! - Speranta, pufni 3iro dispretuitor! - Alaturi de credinta si de dra#ostea pura, e una dintre cele mai nobile %irtuti! Ai putea sa faci o ncercare! - Am %a)ut-o pe Ouanda! - A tot ncercat sa %orbeasca cu tine de c"nd ai sosit! - E batr"na si #rasa! Are o droaie de copii, au trecut trei)eci de ani si indi%idul cu care s-a maritat si-a facut toate mendrele cu ea n tot acest timp! As fi preferat sa-i %i)ite) morm"ntul? - C"ta #enero)itate din partea ta? - Stii bine ce %reau sa spun? Am facut bine ca am parasit 0usitania, dar trei)eci de ani nu au fost destui! - Ai fi preferat sa te ntorci pe o planeta unde nu te cunostea nimeni! - *ai, nici aici nu ma cunoaste nimeni! - *oate ca nu! Dar te iubim, 3iro! - Iubiti ceea ce eram nainte! - Esti acelasi om, 3iro, numai ca ai un trup diferit! 3iro se c.inui sa se ridice n picioare, spri2inindu-se de trunc.iul lui 7ooter! - $orbeste cu prietenul tau, copacul, -uim! 6u ai nici un cu%"nt de spus pe care eu sa %reau sa-l aud! - Asa cre)i tu! - Stii ce-i mai rau dec"t un ticalos, -uim - :inenteles, )ise -uim! 8n ticalos ostil, nacrit, 2alnic si inutil, care se autocompatimeste, i ocaraste pe ceilalti si are o parere prea buna despre importanta propriei sale suferinte! 3iro nu putu sa suporte mai mult! (ipa de furie si se arunca asupra lui -uim, tr"ntindu-l la pam"nt! 'ireste, 3iro si pierdu ec.ilibrul si ca)u peste fratele sau, apoi se ncurca n straiele

acestuia! Dar nu a%ea importanta, caci 3iro nu ncerca sa se ridice: el ncerca sa-l lo%easca pe -uim astfel nc"t sa-i pro%oace o durere c"t mai mare ca si cum, proced"nd asa, ar fi scapat el nsusi de o parte din durerea sa! (otusi, dupa numai c"te%a lo%ituri, 3iro nceta sa-l mai lo%easca pe -uim si i)bucni n pl"ns, %ars"ndu-si lacrimile la pieptul fratelui sau! Dupa o clipa, simti bratul lui -uim cuprin)"ndu-i si-i au)i %ocea bl"nda, care intona o ru#aciune! - *ai 6osso, Bue estOs no cNu! /nsa din acest punct incantatia nceta, iar cu%intele se sc.imbara si, prin urmare, de%enira reale! O teu fil.o estO con dor, o meu irmPo precisa a resurreiTPo da alma, ele merece o refresco da esperanTa! Au)indu-l pe -uim d"nd #las durerii sale, pretentiilor lui scandaloase, 3iro se rusina din nou! De ce trebuia 3iro sa-si nc.ipuie ca merita o speranta rennoita Cum de ndra)nea el sa ceara cu nerusinare ca fratele lui sa se roa#e pentru un miracol n fa%oarea lui, pentru ca trupul lui sa rede%ina ntre#! Era nedrept, si 3iro o stia, sa pui n 2oc credinta lui -uim de dra#ul unui necredincios ca el, care-si pl"n#ea sin#ur de mila! Dar ru#aciunea continua: - Ele deu tudo aos peBueninos, e tu nos disseste, Sal%ador, Bue BualBuer coisa Bue fa)emos a estes spuse, fa)emos a ti! 3iro ncerca sa inter%ina! Daca am daruit totul acestor peBueninos, am facut-o pentru ei, nu pentru mine! Dar cu%intele lui -uim l facura sa taca: 46e-ai spus, 3"ntuitorule, ca tot ceea ce facem pentru cei mici, pentru (ine facem!4 Era ca si cum -uim i-ar fi cerut lui Dumne)eu sa respecte la r"ndul sau n%oiala! De buna seama ca fratele sau stabilise o relatie mai ciudata cu Dumne)eu, de parca ar fi a%ut dreptul sa-i ceara acestuia socoteala! - Ele nPo N como ,U, perfeito na coraTPo! 6u, nu sunt la fel de perfect ca Io%, dar am pierdut totul, ca si el! 8n alt barbat a dat %iata copiilor mei n femeia care ar fi trebuit sa fie sotia mea! Altii au nfaptuit ceea ce trebuia sa nfaptuiesc eu! Si daca Io% a fost acoperit de pustule, eu am trupul asta infirm, pe 2umatate parali)at!!! ar fi facut Io% sc.imb cu mine - 7estabeleTe ele como restabeleceste ,U! Em nome do *ai, e do 'il.o, e do Espirito Santo! Amem! 4/ntremea)a-l pe el, asa cum l-ai ntremat pe Io%!4 3iro se simti eliberat din str"nsoarea bratelor fratelui sau si, ca si cum acele brate si nu #ra%itatia l-ar fi tinut la pieptul sau, se ridica imediat si ramase cu pri%irea atintita n 2os, catre -uim! O %"nataie se ntindea pe obra)ul acestuia, iar bu)a i s"n#era! - (e-am ranit, )ise 3iro! Iarta-ma! - Da, m-ai ranit, iar eu te-am ranit pe tine! *e-aici, e un mod foarte rasp"ndit de distractie! A2uta-ma sa ma ridic! *ret de o clipa - o clipa foarte scurta - 3iro uita ca era infirm, ca abia putea sa-si tina ec.ilibrul! Doar n clipa aceea, dadu sa ntinda m"na ca sa-si a2ute fratele, dar apoi se clatina, pier)"ndu-si ec.ilibrul, si-si aminti! - 6u pot, spuse el! - Ia mai slabeste-ma cu infirmitatea ta si da-mi odata m"na! Astfel ca 3iro si ndeparta c"t putu de mult picioarele si se apleca deasupra fratelui sau+ fratele sau mai t"nar, care acum era cu aproape trei decenii mai %"rstnic, si cu mult mai %"rstnic n pri%inta ntelepciunii si a compasiunii! 3iro ntinse m"na! -uim o apuca str"ns si, a2utat de 3iro, se ridica de la pam"nt! *entru 3iro, efortul a fost epui)ant+ nu a%ea destula putere pentru #estul acesta, iar -uim nu se prefacuse, ci se lasase cu ade%arat ridicat de 3iro! Sf"rsira prin a sta unul n fata celuilalt, umar la umar, cu de#etele nca mpletite! - Esti un preot bun, spuse 3iro! - 3da, facu -uim! Si daca %reodata o sa am ne%oie de un partener de antrenament la bo1, am sa te anunt! - O sa raspunda Dumne)eu la ru#aciunea ta - 'ireste! Dumne)eu raspunde la toate ru#aciunile! Doar o clipa i-a trebuit 3iro ca sa-si dea seama de sensul %orbelor lui -uim! - Am %rut sa spun, %a raspunde el da G A, pai asta-i partea de care niciodata nu sunt si#ur! Sa ma anunti si pe mine daca o s-o faca! -uim pasi - destul de teapan si sc.iopat"nd - spre copac, apoi se apleca si lua de 2os doua bete %orbitoare! - Despre ce %rei sa %orbesti cu 7ooter - 3i-a dat de %este ca trebuie sa discutam! Se pare ca a aparut un nou soi de ere)ie ntruna din padurile de-aici!

- I-ai con%ertit si pe urma au luat-o ra)na, nu - 0a drept %orbind, nu, )ise -uim! E %orba de un #rup n fata caruia nu am a2uns sa predic p"na acum! Copacii-tata %orbesc cu totii ntre ei, asa ca ideile crestinismului au a2uns de2a n toate colturile acestei planete! Ca de obicei, ere)ia pare sa se rasp"ndeasca mai repede dec"t ade%arul, iar 7ooter se simte %ino%at pentru ca totul a pornit de la o speculatie de-a lui! - Cred ca pentru tine e o problema serioasa! -uim se nfiora! - 6u numai pentru mine! - Scu)a-ma! Am %rut sa spun, pentru biserica! *entru credinciosi! - 6u e ce%a strict paro.ial, 3iro! Acesti peBueninos au nascocit o ere)ie realmente interesanta! C"nd%a, nu cu mult timp n urma, 7ooter a speculat pe seama faptului ca, asa cum &ristos a %enit printre oameni, s-ar putea ca ntr-o buna )i Du.ul Sf"nt sa %ina printre peBueninos! Este o interpretare cum nu se poate mai #resita a Sfintei Scripturi, dar padurea aceea a luat-o n serios! - 3ie mi se pare totusi o problema de interes paro.ial! - Si eu am cre)ut la fel, p"na c"nd 7ooter mi-a de)%aluit detaliile! $e)i tu, ei sunt con%insi ca %irusul descolada este ncarnarea Sf"ntului Du.! Ideea are o lo#ica per%ersa: pentru ca Sf"ntul Du. salasluieste oriunde, n toate creatiile lui Dumne)eu, ncarnarea sa n %irusul descolada e c"t se poate de potri%ita, caci si acesta patrunde n fiecare particica a oricarei fapturi nsufletite! - $rei sa spui ca se nc.ina la %irus? - Ei bine, da! /n definiti%, n-ati descoperit %oi, sa%antii, ca peBueninos au fost creati, ca fiinte n)estrate cu ratiune, de catre %irusul descolada Asa ca %irusul are putere de creatie, ceea ce nseamna ca este de natura di%ina! - *resupun ca e1ista tot at"t de multe do%e)i concrete ca si pentru ncarnarea lui Dumne)eu n &ristos! - 6u, sunt mult mai multe! Dar daca totul s-ar re)uma la at"t, 3iro, as considera-o o problema reli#ioasa! Complicata, dificila, dar - cum ai spus si tu - paro.iala! - Atunci, despre ce-i %orba - Descolada este al doilea bote)! De foc! 6umai peBueninos pot suporta acest bote), care-i poarta spre a treia %iata! Este e%ident ca ei se afla mai aproape de Dumne)eu dec"t oamenii carora le-a fost refu)ata a treia %iata! - 3itolo#ia superioritatii! Cred ca trebuia sa ne asteptam la asta, spuse 3iro! 3a2oritatea comunitatilor ce ncearca sa supra%ietuiasca sub presiunea ire)istibila a unei culturi dominante si de)%olta un mit, care le n#aduie sa creada ca, ntr-un fel sau altul, sunt un neam deosebit, ales, fa%ori)at de catre )ei! (i#anii, e%reii: precedente istorice se #asesc din belsu#! - Sa %edem ce )ici de asta, Sen.or Zenador: fiindca peBueninos sunt cei alesi de catre Sf"ntul Du., misiunea lor este sa rasp"ndeasca acest al doilea bote) printre toate neamurile si semintiile uni%ersului! - Sa rasp"ndeasca descolada - *e toate planetele! 8n fel de )i a 2udecatii de apoi la purtator! Sosesc pe o planeta, descolada se mprastie, se adaptea)a, ucide!!! si toata lumea pleaca sa-si %ada Creatorul! - Doamne apara si pa)este? - Asa speram si noi! Deodata 3iro facu le#atura cu ceea ce aflase abia cu o )i n urma! - -uim, #"ndacii construiesc o na%a pentru peBueninos! - Acelasi lucru mi l-a )is si Ender! Iar c"nd i-am %orbit parintelui Da>ma5er!!! - E un peBuenino - 8nul din copiii lui &uman! 3i-a spus: 'ireste?4, ca si cum toata lumea ar fi stiut ce se petrece *oate ca asta si crede: daca peBueninos stiu un lucru, atunci l stie toata lumea! (ot el mi-a spus ca #rupul de eretici planuieste sa puna m"na pe comanda na%ei! - De ce - Ca s-o poata duce pe o planeta locuita, binenteles! /n loc sa caute o planeta nelocuita pe care s-o terraforme)e si s-o coloni)e)e! - Cred c-ar fi mai potri%it termenul de lusiformare! - Simpatica poanta! (otusi, -uim nu r"se! E posibil sa-si reali)e)e scopul! Ideea ca peBueninos constituie o specie superioara e populara, mai ales printre acei peBueninos care n-au apucat sa se crestine)e! Cei mai multi dintre ei nu-s cine stie ce sofisticati! 6u pricep ca discuta de fapt despre un 1enocid, despre lic.idarea ntre#ii specii umane! - Cum e posibil sa le scape un mic amanunt ca asta - Simplu: ereticii accentuea)a faptul ca Dumne)eu i iubeste at"t de mult pe oameni nc"t

si-a trimis printre ei sin#urul fiu preaiubit! (ii minte ce )ice scriptura! - Oricine crede n el nu %a pieri! - /ntocmai! Cei care cred %or dob"ndi %iata eterna! Dupa mintea lor, asta ar fi a treia %iata! - Deci cei care mor trebuie sa fi fost necredinciosi! - 6u toti peBueninos s-au mbul)it sa se ofere %oluntari pentru misiunea de n#eri itineranti ai distru#erii, dar numarul lor 2ustifica ncercarea de-ai opri, nu numai de dra#ul bisericii mama! - 3aica *am"nt! - $e)i tu, 3iro, uneori un misionar ca mine de%ine foarte important pentru ntrea#a lume! /ntr-un fel sau altul, %a trebui sa-i con%in# pe acesti amar"ti de eretici ca staruie n #reseala si ca trebuie sa accepte doctrina bisericii! - Si acum de ce %rei neaparat sa %orbesti cu 7ooter - *entru a obtine acea informatie pe care peBueninos nu ne-o %or da niciodata! - Si anume - Adresa! *e 0usitania sunt mii de paduri de peBueninos! Care din ele e comunitatea eretica Daca m-as apuca sa caut la nt"mplare, de capul meu, p"na i-as #asi, na%a lor %a fi de mult plecata! - (e duci sin#ur - Asa procede) ntotdeauna! 6u pot lua cu mine pe nici unul dintre fratii cei mici, 3iro! *"na la con%ertirea unei paduri, membrii acesteia au tendinta de a-l ucide pe oricare peBuenino strain! Iata un ca) n care e mai bine sa fii raman dec"t utlanin#! - 3ama stie ca pleci - (e ro# sa dai do%ada de spirit practic, 3iro! De Satana nu mi-e teama, dar de mama!!! - AndreA stie - :inenteles! Insista c.iar sa mear#a cu mine! $orbitorul n numele 3ortilor se bucura de un presti#iu enorm si crede ca-mi poate fi de folos! - Deci n-ai sa fii sin#ur! - :inenteles ca %oi fi! C"nd a mai a%ut ne%oie cine%a n%esm"ntat n armura Domnului de a2utorul unui umanist - AndreA e catolic! - Se duce la litur#.ie, ia mpartasania, se spo%edeste n mod re#ulat, dar ram"ne tot $orbitorul n numele 3ortilor si nu sunt con%ins de credinta lui n Dumne)eu! Am sa ma duc sin#ur! 3iro se uita la -uim cu un sentiment rennoit de admiratie! - Esti tare, mai pui de lele, nu-i asa - Sudorii si fierarii sunt tari! *uii de lele au si ei problemele lor! 6u sunt dec"t un slu2itor al lui Dumne)eu si al :isericii, cu o misiune de ndeplinit! Cred ca faptele recente su#erea)a ca ma p"ndeste un pericol mai mare din partea fratelui meu dec"t din partea celor mai eretici dintre peBueninos! De la moartea lui &uman, peBueninos si-au respectat 2uram"ntul pe ntrea#a planeta: nici unul n-a ridicat %reodata m"na cu intentii a#resi%e asupra unei fiinte omenesti! C"t ar fi de eretici, tot peBueninos ram"n! /si %or respecta 2uram"ntul! - Iarta-ma ca te-am lo%it! - Am primit lo%iturile ca pe-o mbratisare, fiul meu! - As %rea sa fi fost o mbratisare, parinte Este%Po! - Atunci a fost! -uim se ntoarse catre copac si ncepu sa bata n trunc.iul lui ca ntr-o toaca! Aproape imediat timbrul si tonalitatea sunetului ncepura sa se modifice, pe masura ce spatiile ca%ernoase dinlauntrul copacului si sc.imbau forma! 3iro astepta c"te%a clipe, ascult"nd, desi nu pricepea limba copacilor-tata! 7ooter %orbea cu %ocea abia au)ita a copacilor, desi c"nd%a %orbise cu un #las ade%arat, articulase cu%intele cu bu)ele, limba si dintii! E1istau mai multe posibilitati de a-ti pierde trupul! 3iro trecuse printr-o e1perienta care ar fi putut sa-l ucida! De pe urma ei se alesese cu infirmitatea! Dar nca se mai putea misca, oric"t de st"n#aci, nca mai putea %orbi, oric"t de lent! Credea ca sufera precum Io%, iar 7ooter si &uman, infirmi ntr-un #rad mai mare dec"t el, credeau ca le-a fost daruita %iata eterna! - Destul de ur"ta, situatia, spuse ,ane n urec.ea lui! 4Da4, raspunse 3iro pe tacute! - *arintele Este%Po n-ar trebui sa plece sin#ur, continua ea! *e %remuri, peBueninos erau niste ra)boinici de-o eficacitate de%astatoare! 6-au uitat nca acest lucru! 46-ai dec"t sa-i spui lui Ender! Eu n-am nici o putere!4 - Cute)atoare %orbe, eroul meu, )ise ,ane! Am sa-i spun lui Ender, n timp ce tu stai aici siti astepti miracolul! 3iro ofta si porni n 2osul dealului, spre poarta!

G Asc.iuta

- A3 DISC8(A( cu Ender si cu sora lui! $alentine, care e istoric! - E1plica-mi notiunea! - Cauta prin carti si ncearca sa afle po%estile unor oameni, apoi scrie po%esti despre ceea ce afla si le trimite celorlalti oameni! - Daca po%estile sunt de2a scrise, de ce le scrie din nou - *entru ca nu sunt bine ntelese! Ea i a2uta pe oameni sa le ntelea#a! - Daca oamenii mai apropiati de %remurile acelea nu le-au nteles, cum poate ea, care s-a nascut mai t"r)iu, sa le ntelea#a mai bine - Si eu i-am pus ntrebarea aceasta, iar $alentine mi-a spus ca nu ntotdeauna le ntele#e mai bine! Dar %ec.ii scriitori au nteles semnificatia pe care po%estile o a%eau pentru oamenii %remurilor lor, iar ea ntele#e semnificatia pe care po%estile o au pentru oamenii timpului ei! - Asadar, po%estea se sc.imba! G Da! - Si totusi, ei cred de fiecare data ca po%estea e o amintire ade%arata - $alentine mi-a e1plicat ca unele po%esti sunt ade%arate, iar altele demne de cre)are! 6-am nteles nimic! - De ce nu memorea)a ei po%estile cu e1actitate, din capul locului Atunci n-ar mai fi ne%oiti sa se tot minta unii pe altii!
-in#-,ao sedea n fata terminalului, cu oc.ii nc.isi, reflect"nd! =an#-3u i peria parul+ miscarile, m"n#"ierile, nsasi respiratia fetei o reconfortau pe -in#-,ao! Acestea erau momentele c"nd =an#-3u putea %orbi liber, fara teama de a o ntrerupe! Si, fiind cine era, =an#-3u se folosea de acest ra#a) pentru a pune ntrebari! A%ea tare multe ntrebari de pus! /n primele )ile, ntrebarile ei fusesera toate despre %orbele )eilor! :inenteles, =an#-3u aflase cu mare usurare ca aproape ntotdeauna era de a2uns urmarirea unei sin#ure fibre+ dupa prima nt"mplare, se temuse ca nu cum%a -in#-,ao sa parcur#a n fiecare )i ntrea#a dusumea! Dar nca mai a%ea ntrebari despre tot ce era le#at de purificare! 4De ce nu urmaresti c"te-o linie n fiecare )i, dimineata, ca sa stii ca ai scapat de-o #ri2a De ce nu acoperi dusumeaua cu un co%or 4 (are #reu mai era sa-i e1plice lui =an#-3u ca )eii nu puteau fi pacaliti prin astfel de strata#eme cara#.ioase! 4Ce s-ar nt"mpla daca pe ntrea#a planeta n-ar e1ista deloc lemne (e-ar arde )eii ca pe o foaie de ."rtie Ar %eni un dra#on sa te duca de-aici 4 -in#-,ao nu putea raspunde la ntrebarile fetei dec"t spun"ndu-i ca asta i cereau )eii sa faca! Daca nu ar fi e1istat nici o fibra de lemn pe ntrea#a planeta, )eii nu i-ar fi dat o astfel de nsarcinare! 0a care =an#-3u a replicat ca ar trebui sa se dea o le#e mpotri%a lemnului, nc"t -in#-,ao sa scape de tot c.inul acesta! Cei ce n-au au)it #lasul )eilor, pur si simplu nu pot ntele#e! Asta)i, totusi, ntrebarile lui =an#-3u nu a%eau nimic de a face cu )eii sau, cel putin, nu a%eau nimic de a face cu ei la prima %edere! - Ce anume a oprit p"na la urma 'lota 0usitania ntreba =an#-3u! -in#-,ao a fost ispitita sa ia ntrebarea n #luma si sa raspunda r")"nd: 4Daca as sti, acum m-as odi.ni?4 Dar apoi si dadu seama ca =an#-3u nici n-ar fi trebuit sa stie ca 'lota 0usitania disparuse! - De unde ai au)it tu despre 'lota 0usitania - *ai, stiu sa citesc, nu )i se =an#-3u, parca un pic cam prea m"ndra! Dar de ce sa nu fi fost m"ndra -in#-,ao i spusese, cu buna credinta, ca n%ata foarte repede si ca reusea sa deduca multe lucruri sin#ura! Era foarte inteli#enta si -in#-,ao stia ca n-ar trebui sa fie surprinsa daca =an#-3u ntele#ea mai mult dec"t i se spunea n mod direct! - *ot sa %ad si eu ce apare mereu pe terminalul tau, continua =an#-3u, si tot timpul e ce%a le#at de 'lota 0usitania! De asemenea, ai discutat cu tatal tau din prima )i de c"nd am a2uns aici! 6-am nteles mai nimic din ce-ai spus, dar a%ea le#atura cu 'lota 0usitania! $ocea lui =an#3u se umplu instantaneu de sc"rba: 'ie ca )eii sa se pise n fata aluia care a trimis flota! $e.ementa ei era si asa ndea2uns de socanta+ faptul ca =an#-3u ridicase #lasul mpotri%a Con#resului Stelar era incredibil! - Stii cum%a cine a trimis flota ntreba -in#-,ao! - :inenteles: politicienii din Con#resul Stelar, care ncearca astfel sa distru#a orice

speranta ca %reuna din planetele colonii sa-si c"sti#e independenta! Asadar, =an#-3u stia ca %orbea ca un tradator+ -in#-,ao si aminti de cu%intele asemanatoare spuse de ea nsasi, cu mult timp n urma, si o cuprinse sila+ faptul ca erau rostite din nou n pre)enta ei, de catre propria ei slu2nica de taina, era scandalos! - Si ce mai stii tu despre acest subiect Sunt probleme de competenta Con#resului si iata-te %orbind despre independenta, colonii si!!! =an#-3u ca)u n #enunc.i, cu fruntea la podea! -in#-,ao se rusina imediat pentru ca %orbise cu at"ta asprime! - Ei, .aide, =an#-3u, ridica-te! - Esti suparata pe mine! - Sunt uluita ca te aud %orbind astfel, asta-i tot! 8nde-ai au)it asemenea prostii - (oata lumea %orbeste, )ise =an#-3u! - 6u toata lumea! (ata nu spune niciodata asemenea lucruri! *e de alta parte, Demostene le repeta! -in#-,ao si aminti ce simtise c"nd citise prima oara cu%intele lui Demostene, c"t de lo#ic, de drept si de ade%arat i se paruse totul! Abia mai t"r)iu, c"nd tatal ei i-a e1plicat ca Demostene era inamicul conducatorilor si, prin urmare, inamicul )eilor, abia atunci si-a dat seama c"t de lin#usitoare si de ama#itoare fusesera cu%intele tradatorului, care aproape reusise s-o con%in#a ca 'lota 0usitania era o forta a raului! Daca Demostene fusese n stare sa pacaleasca o fata instruita si pe deasupra %orbitoare-cu-)eii precum -in#-,ao, nu era de mirare ca acum au)ea cu%intele lui, ca ade%aruri, n #ura unei fete de r"nd! - Cine e Demostene ntreba =an#-3u! - 8n tradator care, dupa c"t se pare, a reusit mai mult dec"t si-a putut nc.ipui cine%a! /si dadea seama Con#resul ca ideile lui Demostene erau repetate de catre oameni care nici macar nu au)isera de el /ntele#ea oare cine%a ce semnificatie a%ea acest fapt Ideile lui Demostene a2unsesera subiecte banale de discutie ntre oamenii de r"nd! 0ucrurile luasera o ntorsatura mult mai periculoasa dec"t si nc.ipuise -in#-,ao! - 6-are importanta, spuse -in#-,ao! $orbeste-mi despre 'lota 0usitania! - Cum sa %orbesc, daca te superi -in#-,ao astepta cu rabdare! - :ine, atunci, spuse =an#-3u, dar cu aceeasi e1presie de precautie! (ata )ice - si tot asa )ice si *an Ru-=ei, prietenul+ lui foarte ntelept care, o data, a fost c"t pe-aci sa treaca de e1amenul pentru an#a2area n ser%iciul ci%il!!! - Ce spun ei - Ca e foarte rau ca daca a fost trimisa o flota at"t de mare mpotri%a unei colonii dintre cele mai mici, numai pentru ca cei din colonie au refu)at sa e1trade)e pe doi dintre cetatenii lor spre a fi 2udecati pe o alta planeta! Ei )ic ca dreptatea e n ntre#ime de partea 0usitaniei, pentru ca a trimite oamenii de pe o planeta pe alta mpotri%a %ointei lor nseamna sa-i ndeparte)i pentru totdeauna de familie si prieteni! E ca si cum i-ai condamna nainte de a-i 2udeca! - Si daca sunt %ino%ati - Asta trebuie s-o .otarasca tribunalele de pe propria lor planeta, unde oamenii i cunosc si pot sa le c"ntareasca faradele#ile cu dreptate, si nu cei din Con#res, aflati la o departare at"t de mare nc"t nu stiu nimic iar de nteles, ntele# si mai putin! =an#-3u si nclina capul! Asa spune *an Ru-Aei! -in#-,ao si stap"ni repulsia pro%ocata de cu%intele tradatoare ale lui =an#-3u+ era important sa stie ce #"ndeau oamenii de r"nd, c.iar daca simpla ascultare a unor astfel de %orbe i dadeau lui -in#-,ao certitudinea ca )eii se %or m"nia pe ea pentru at"ta lipsa de loialitate! - Deci tu cre)i ca 'lota 0usitania nu ar fi trebuit sa plece niciodata - Daca au fost n stare sa trimita o flota mpotri%a 0usitaniei fara un moti% ntemeiat, ce i-ar putea opri sa trimita o flota si mpotri%a planetei noastre Si noi suntem o colonie, nu facem parte dintre cele O Suta de *lanete si nici membri ai Con#resului nu suntem! Ce i-ar putea opri sa declare ca &an 'ei-()u e un tradator si sa-l trimita n e1il pe cine stie ce planeta ndepartata, de unde sa mai re%ina abia peste sai)eci de ani ;"ndul acesta era unul dintre cele mai n#ro)itoare, si era o mare impertinenta din partea lui =an#-3u sa-l aduca n discutie pe tatal ei+ nu pentru ca ea era doar o slu2nica, ci pentru ca ar fi fost o impertinenta din partea oricui sa si-l ima#ine)e pe marele &an 'ei-()u condamnat pentru o faradele#e! *ier)"ndu-si pentru moment cumpatul, -in#-,ao dadu #las m"niei ce o cuprinsese: - Con#resul Stelar nu l-ar trata niciodata pe tatal meu ca pe un criminal? - Iarta-ma, -in#-,ao! 3i-ai poruncit sa-ti repet ce a )is tatal meu! - $rei sa spui ca tatal tau a %orbit despre &an 'ei-()u

- (oti oamenii din ,onlei stiu ca &an 'ei-()u este cel mai onorabil dintre locuitorii planetei Calea! 'aptul ca n orasul nostru se afla Casa &an e cea mai mare m"ndrie a noastra! 4Asadar4 si spuse -in#-,ao n #"nd, 4ai stiut e1act c"t de mare ti-a fost ambitia c"nd te-ai .otar"t sa de%ii slu2nica fiicei sale!4 - 6ici eu si nici ei n-am %rut sa dam do%ada de lipsa de respect, dar recunoaste ca n clipa n care Con#resul ar crede de cu%iinta, ar putea sa ordone planetei Calea sa-l trimita pe tatal tau sa fie 2udecat pe o alta planeta! - 6iciodata n-ar face!!! - Dar ai putea insista =an#-3u! - Calea e o colonie, spuse -in#-,ao! 0e#ea pre%ede asa ce%a, dar Con#resul Stelar n-ar face niciodata!!! - Dar daca au facut-o cu 0usitania, de ce n-ar face-o si cu Calea - *entru ca 1enolo#ii de pe 0usitania au fost %ino%ati de crime care!!! - Oamenii de pe 0usitania nu sunt de aceeasi parere! ;u%ernul lor a refu)at sa-i e1trade)e pentru a fi 2udecati! - Iata lucrul cel mai #ra%! Cum poate ndra)ni un #u%ern planetar sa creada ca stie mai bine dec"t Con#resul ce e de facut - :ine, dar ei stiu totul? spuse =an#-3u pe un ton de parca ideea era at"t de fireasca nc"t toata lumea ar fi trebuit s-o cunoasca! Ei i stiu foarte bine pe 1enolo#i! Daca Con#resul Stelar ar ordona planetei Calea sa-l trimita pe &an 'ei-()u sa fie 2udecat pentru o crima pe care noi toti stim ca n-a comis-o, nu cre)i ca ar trebui mai bine sa ne ra)%ratim dec"t sa ne lipsim de un om at"t de important Atunci ei ar trimite o flota mpotri%a noastra! - Con#resul Stelar este i)%orul 2ustitiei pe toate cele O Suta de *lanete! -in#-,ao rostise aceste cu%inte pe un ton ca nu dadea drept la replica! Discutia era nc.eiata! Imprudenta, =an#-3u nu tacu: - Dar Calea nu face parte dintre cele O Suta de *lanete, nu-i asa 6u suntem dec"t o colonie, deci pot sa ne faca ce %or, si nu-i cinstit! /n final, =an#-3u dadu cu .otar"re din cap, ca si cum era con%insa ca n%insese n aceasta contro%ersa! -in#-,ao aproape pufni n r"s! Ar fi r"s daca n-ar fi fost at"t de suparata! /n parte, supararea ei se datora faptului ca =an#-3u o ntrerupsese de mai multe ori, ba c.iar o contra)isese, lucru pe care profesorii ei a%usesera ntotdeauna #ri2a sa nu-l faca! (otusi, impertinenta manifestata de =an#-3u era probabil ce%a po)iti% iar m"nia lui -in#-,ao era un semn ca de%enise prea obisnuita cu respectul nemeritat pe care oamenii l aratau ideilor sale, numai pentru ca fusesera rostite de bu)ele unei %orbitoare-cu-)eii! =an#-3u trebuia ncura2ata sa %orbeasca n felul acesta! *artea aceea a fapturii lui -in#-,ao care se nfuriase nu era deloc buna si trebuia sa se descotoroseasca de ea! Dar m"nia lui -in#-,ao fusese pro%ocata n buna masura de felul n care =an#-3u %orbise despre Con#resul Stelar, ca si cum nu l-ar fi considerat autoritatea suprema a ntre#ii omeniri+ ca si cum si-ar fi nc.ipuit ca planeta Calea era mai importanta dec"t %ointa colecti%a a tuturor planetelor! C.iar daca inima#inabilul s-ar fi nt"mplat si &an 'ei-()u ar fi primit ordinul de a mer#e sa fie 2udecat pe o planeta aflata la o suta de ani-lumina distanta, ar fi facut-o fara sa murmure si s-ar fi nfuriat #ro)a% daca cine%a de pe Calea ar fi opus cea mai mica re)istenta! Sa se ra)%rateasca precum 0usitania De neconceput! 6umai #"ndul la asa ce%a o facu pe -in#-,ao sa se simta murdara! 3urdara! Impura! ;"ndul at"t de rebel o obli#a sa caute o fibra pe care s-o urmareasca! - -in#-,ao? tipa =an#-3u imediat ce stap"na ei n#enunc.e si se apleca deasupra dusumelei! (e ro#, spune-mi ca )eii nu te pedepsesc pentru ca ai ascultat %orbele pe care ti le-am aruncat? - Zeii nu ma pedepsesc! 3a purifica! - Dar n-au fost ale mele %orbele acelea, -in#-,ao? Au fost %orbele unor oameni care nici macar nu sunt aici! - Indiferent cine le-a spus, sunt impure! - Dar nu-i drept sa te purifici pentru niste idei care n-au fost niciodata ale tale si n care nici n-ai cre)ut? Din ce n ce mai rau? C.iar n-are de #"nd sa se opreasca - Acum trebuie sa te ascult spun"ndu-mi ca nsisi )eii sunt nedrepti - Sunt, daca le pedepsesc pentru cu%intele altora? 'ata depasise orice masura! - Ei poftim, acum esti mai nteleapta dec"t )eii - Ar putea la fel de bine sa te pedepseasca pentru ca esti atrasa de #ra%itatie sau pentru ca

atunci c"nd ploua ti se uda .ainele? - Daca mi-ar porunci sa ma purific pentru astfel de lucruri, as face-o si as )ice ca e un act de 2ustitie! - Atunci 2ustitia n-are nici o noima? tipa =an#-3u! C"nd tu pronunti cu%"ntul 42ustitie4, ntele#i prin el 4ceea ce )eii .otarasc4! Dar c"nd l pronunt eu, ma #"ndesc la dreptate si ntele# ca oamenii sa fie pedepsiti numai pentru ceea ce au facut cu rea intentie, si!!! - (rebuie sa accept ceea ce )eii ntele# prin 2ustitie! - ,ustitia e 2ustitie, indiferent ce ar a%ea de spus )eii? -in#-,ao se abtinu cu #reu sa se ridice si s-o palmuiasca pe slu2nica ei de taina! Ar fi fost ndreptatita s-o faca, caci =an#-3u i pro%ocase o durere at"t de mare nc"t parca ar fi lo%it-o cu toata puterea! Dar nu-i statea n fire lui -in#-,ao sa lo%easca o persoana care nu a%ea libertatea sa raspunda n acelasi fel! /n plus, aparuse o eni#ma mult mai interesanta: n definiti%, )eii o trimisesera pe =an#-3u - -in#-,ao era de2a si#ura - , asadar, n loc sa intre ntr-o contro%ersa directa cu =an#-3u, trebuia sa ntelea#a care a fost intentia )eilor c"nd i-au trimis o ser%itoare care rostea cu%inte at"t de rusinoase si de lipsite de respect! Zeii o mpinsesera pe =an#-3u sa spuna ca era nedrept ca stap"na ei sa fie pedepsita numai pentru ca ascultase opiniile necu%iincioase ale altora! *oate ca ceea ce sustinea =an#-3u era ade%arat, dar tot at"t de ade%arat era ca )eii nu puteau fi nedrepti! /n consecinta, ei nu o pedepseau pe -in#-,ao numai pentru ca ascultase %orbele tradatoare ale oamenilor! 6u, -in#,ao trebuia sa se purifice pentru ca, n ad"ncul sufletului ei, e1ista probabil un coltisor n care credea acele opinii! (rebuia sa se curete pentru ca, ntr-un loc ascuns al fapturii sale, nca se mai ndoia de mandatul ceresc al Con#resului Stelar, nca mai credea ca .otar"rile acestuia nu erau 2uste! Imediat, -in#-,ao se t"r p"na la peretele cel mai apropiat si ncepu sa caute fibra pe care se cu%enea s-o urmareasca! Datorita cu%intelor lui =an#-3u, descoperise n ad"ncul ei o murdarie ascunsa! Zeii o adusesera mai aproape cu un pas de cunoasterea celor mai ntunecate locuri dinlauntrul fiintei sale, deci ntr-o buna )i %a fi cu desa%"rsire plina de lumina, binemerit"ndu-si astfel numele care acum nu era dec"t o )eflemea! 4O parte din mine se ndoieste de dreptatea Con#resului Stelar! O, Zei, pentru binele stramosilor mei, al poporului meu, al conducatorilor mei si, la urma, pentru binele meu, alun#ati aceasta ndoiala din mine si faceti-ma curata?4 C"nd termina sa urmareasca linia - si nu a fost ne%oie dec"t de o sin#ura fibra pentru a se simti iarasi curata - o %a)u pe =an#-3u, care sedea linistita ntr-un colt si o pri%ea! (oata m"nia lui -in#-,ao disparuse acum si, mai mult, i era recunoscatoare lui =an#-3u fiindca, fara %oia ei, fusese o unealta a )eilor, a2ut"nd-o sa ntelea#a un nou ade%ar! (otusi, =an#-3u trebuia sa priceapa ca ntrecuse masura! - /n casa asta toti suntem slu2itori loiali ai Con#resului Stelar, spuse -in#-,ao cu o %oce bl"nda si cu e1presia cea mai bine%oitoare pe care si-o putea compune! Iar daca esti credincioasa acestei case, ai sa slu2esti si tu Con#resul din toata inima! Cum putea sa-i e1plice lui =an#-3u c"t de dureros n%atase ea nsasi lectia aceasta, c"t de dureros o n%ata si acum A%ea ne%oie de =an#-3u ca s-o a2ute, nu sa-i n#reune)e stradaniile! - *reasfintia ta, n-am stiut, spuse =an#-3u, si n-am banuit! /ntotdeauna am au)it numele lui &an 'ei-()u pomenit ca numele celui mai nobil slu2itor al Caii! Am cre)ut ca slu2iti Calea, nu Con#resul, altfel niciodata n-as!!! - 6iciodata n-ai fi %enit sa lucre)i aici - 6iciodata n-as fi %orbit cu at"ta asprime despre Con#res! (e-as fi slu2it c.iar daca ai fi locuit n casa unui dra#on! 4*oate ca acolo locuiesc4, si spuse -in#-,ao! 4*oate ca )eul care ma purifica e un dra#on, rece si fierbinte, n#ro)itor si minunat!4 - (ine minte, =an#-3u, ca planeta numita Calea nu este Calea nsasi, ci a fost numita asa doar pentru a ne reaminti sa traim )i de )i dupa ade%arata Cale! (atal meu si cu mine slu2im Con#resul pentru ca are mandatul cerului, iar Calea ne cere sa-l slu2im c.iar si peste dorintele si ne%oile unei anumite planete ce poarta numele Calea! =an#-3u se uita la cu oc.ii mari, fara sa clipeasca! /ntelesese oare Cre)use 6-a%ea importanta - %a n%ata sa creada, cu timpul! - Du-te acum, =an#-3u! (rebuie sa lucre)! - Da, -in#-,ao! =an#-3u se ridica imediat si, cu capul plecat, se retrase mer#"nd cu spatele! -in#-,ao si ndrepta atentia catre terminalul ei! Dar, n timp ce comanda afisarea pe displa> a altor rapoarte, de%eni constienta de pre)enta cui%a n ncapere! Se rasuci cu scaun cu tot+ o %a)u pe =an#-3u n pra#ul usii! - Ce doresti ntreba -in#-,ao!

- $reau sa te-ntreb daca e de datoria unei slu2nice de taina sa-ti spuna orice idee i trece prin cap, c.iar daca se do%edeste a fi o prostie - *oti sa-mi spui tot ce %rei! (e-am pedepsit eu %reodata - Atunci te ro# sa ma ierti, stap"na mea, daca ndra)nesc sa-ti spun ce%a despre nsarcinarea la care lucre)i! Ce putea sa stie =an#-3u despre 'lota 0usitania 'ata n%ata repede, dar -in#-,ao continua sa-i predea notiuni at"t de elementare nc"t era absurd sa creada ca slu2nica ei ar putea macar sa priceapa problemele, daramite sa se #"ndeasca la un raspuns! Cu toate acestea, tatal ei o n%atase ca ser%itorii sunt ntotdeauna mai multumiti atunci c"nd stiu ca stap"nul lor si apleaca urec.ea la ceea ce au ei de )is! - (e ro# sa-mi spui! Cum ai putea fi sa rostesti o prostie mai mare dec"t lucrurile pe care eu nsami de2a le-am spus - Iubita mea sora mai mare, ncepu =an#-3u, de fapt de la tine am luat ideea! Ai )is de at"tea ori ca nimic din ceea ce stiinta si ntrea#a istorie ne-au n%atat nu ar fi putut pro%oca disparitia at"t de perfecta a 'lotei 0usitania! - Dar uite ca s-a nt"mplat, deci, la urma urmelor, trebuie sa fi fost posibil! - Ceea ce mi-a %enit n minte, dulcea mea -in#-,ao, relua =an#-3u, este un lucru pe care mi l-ai e1plicat atunci c"nd am studiat lo#ica, ce%a despre cau)a primara si cea finala! /n tot acest timp ai cautat cau)ele primare: cum oare a disparut o ntrea#a flota Dar ai cautat %reodata cau)a finala, mai bine )is care a fost scopul celui care a ani.ilat sau c.iar a distrus flota - (oata lumea stie de ce ar %rea anumiti oameni ca flota sa fie oprita: ncearca sa apere drepturile coloniilor sau le-a intrat n cap ideea ridicola ca cei din Con#res intentionea)a sa-i distru#a pe peBueninos mpreuna cu ntrea#a 0usitanie! Sunt miliarde de oameni care ar dori sa opreasca na%ele! (oti acestia sunt ra)%ratiti n sufletele lor si dusmani ai )eilor! - Dar cine%a c.iar a facut-o, )ise =an#-3u! Iar daca nu poti sa descoperi n mod direct ce sa nt"mplat cu flota, atunci poate afl"nd cine a facut-o, %ei afla si cum a procedat! - 6u stim nici macar daca a facut-o cine%a, replica -in#-,ao! Se poate sa fi fost ce%a! 'enomenele naturale nu au nici un scop, deoarece n-au ratiune! =an#-3u si nclina capul! - /n ca)ul acesta, c.iar te-am facut sa-ti pier)i timpul, -in#-,ao! (e ro# sa ma ierti! Ar fi trebuit sa plec atunci c"nd mi-ai poruncit! - 6u-i nimic, spuse -in#-,ao! =an#-3u iesise de2a si -in#-,ao nu stia daca slu2nica au)ise cu%intele ei linistitoare! 46-are importanta! Daca =an#-3u s-a simtit 2i#nita, ma re%anse) fata de ea mai t"r)iu! Dra#ut din partea ei ca s-a #"ndit sa ma a2ute! Am sa-i spun ca ma bucur ca stiu ca are un suflet at"t de )elos!4 Dupa ce =an#-3u pleca, -in#-,ao se ntoarse la terminal! 'ara prea multa tra#ere de inima, trecu n re%ista rapoartele pe afisa2ul calculatorului! *e toate le %a)use de at"tea ori nainte si nu #asise nimic util? De ce ar fi fost altfel acum *oate ca aceste rapoarte si re)umate nu-i de)%aluiau nimic pentru ca nu era nimic de #asit! *oate ca flota disparuse fiindca cine stie ce )eu o luase ra)na+ se cunosteau relatari ale unor astfel de nt"mplari n %remurile de demult! *oate ca nu e1ista nici o do%ada a inter%entiei umane pentru ca nu un om o facuse! 4Ce ar )ice tata de una ca asta 4 se ntreba ea! Cum s-ar putea descurca Con#resul cu o )eitate cuprinsa de nebunie Daca nu erau n stare sa dea de urma scriitorului acela insti#ator, Demostene, cum sperau sa urmareasca si sa prinda un )eu! 4Oricine-ar fi acest Demostene, c.iar acum se prapadeste de r"s4, reflecta -in#-,ao! At"tea stradanii din partea lui sa-i con%in#a pe oameni ca #u%ernantii nu au a%ut dreptate c"nd au trimis o flota militara, si uite ca acum flota s-a oprit din drum, e1act asa cum a dorit Demostene? 4E1act asa cum a dorit Demostene!4 *entru prima oara, -in#-,ao facu o cone1iune mentala at"t de e%identa nc"t nu-i %enea sa creada ca nu se #"ndise la ea p"na atunci! 0a drept %orbind, era at"t de e%identa nc"t politiile din multe orase pornisera de la presupunerea ca cei cunoscuti de2a ca simpati)anti ai lui Demostene a%eau n mod cert un amestec n disparitia flotei! /i arestasera pe toti cei suspectati de rebeliune si ncercasera sa obtina cu forta marturisiri din partea lor, dar binenteles ca nu-l intero#asera pe Demostene, caci nimeni nu stia cine era! Demostene, at"t de %iclean nc"t nu fusese descoperit at"tia ani, n pofida tuturor in%esti#atiilor ntreprinse de politia Con#resului+ Demostene, care era tot at"t de #reu de #asit ca si cau)a disparitiei flotei! Daca a fost n stare sa se ascunda at"ta %reme, de ce n-ar fi raspun)ator pentru tot restul 4Daca-l #asesc pe Demostene, poate %oi afla si cum a disparut flota! 6-as )ice ca am .abar de unde ar trebui sa ncep, dar cel putin e o noua cale de abordare! 3acar n-o sa mai citesc la nesf"rsit rapoarte inutile, lipsite de continut!4 :rusc, -in#-,ao si aminti cine spusese aproape e1act acelasi lucru, cu numai c"te%a clipe

mai de%reme! Simti cum se nroseste, iar s"n#ele i na%ali fierbinte n obra2i! 4C"t de aro#anta am fost, arat"ndu-ma condescendenta fata de =an#-3u, trat"nd-o de sus pentru ca si-a nc.ipuit ca m-ar putea a2uta n misiunea mea mareata! Iar acum, dupa nici cinci minute, #"ndul pe care mi l-a strecurat n minte a nflorit ntr-un plan! C.iar daca planul esuea)a, ea a fost cea care mi l-a su#erat, sau cel putin m-a mpins sa ma #"ndesc la el! *rin urmare, eu am fost o proasta ca am cre)ut-o pe ea neroada!4 0acrimi de rusine umplura oc.ii lui -in#-,ao! Deodata i %enira n minte niste %ersuri celebre dintr-un c"ntec scris de strabuna sa de suflet: As %rea sa c.em napoi florile de coaca) care au ca)ut, desi florile din par au ramas! *oeta 0i -in#-,ao cunostea durerea pro%ocata de re#retul pentru cu%intele care ne-au scapat de2a printre bu)e si nu mai pot fi c.emate %reodata napoi! Era nsa ndea2uns de nteleapta sa-si aduca aminte ca, desi acele cu%inte au disparut, mai ram"n destule altele care asteapta sa fie rostite, ca florile de par! Spre a-si alina rusinea de a fi fost at"t de trufasa, -in#-,ao ncepu sa recite strofele c"ntecului, dar c"nd a2unse la %ersul: 4barcile-dra#on de pe r"u4, #"ndul i )bura la 'lota 0usitania si %a)u n minte toate acele astrona%e ca pe niste barci pe un r"u, pictate n culori fioroase, plutind acum n %oia curentului, at"t de departe de mal nc"t cei din ele nu mai puteau fi au)iti, oric"t de tare stri#au! De la barcile-dra#on, #"ndurile ei trecura la )meiele-dra#on, si si ima#ina 'lota 0usitania ca pe un stol de )meie cu aripile fr"nte, ratacind n bataia %"ntului, scapate din m"na copilului care le ridicase n aer la nceput! Ce minunat era sa le %e)i plutind n libertate+ totusi, c"t de #roa)nic trebuie sa fi fost pentru ele, care nu-si dorisera niciodata libertatea? 6u m-am temut de %"nturile salbatice, nici de ploaia furioasa! Cu%intele i %enira din nou n minte! 6u m-am temut! $"nturi salbatice! *loaia furioasa! 6u m-am temut n timp ce /nc.inam si beam din pa.arele cu %in de coaca)e cald, iar acum nu mai stiu cum sa fac sa aduc %remurile acelea napoi! 4Strabuna mea de suflet putea sa-si nece teama n %in pentru ca a%ea cu cine sa-l bea4, reflecta -in#-,ao! C.iar si acum!!! sin#ura pe ro#o2ina mea, cu o ceasca n m"ini, pri%esc cu tristete n #ol! !!!poeta si aminteste de prietenul ei plecat! 4Eu de cine-mi amintesc acum 4 se ntreba -in#,ao! 48nde e iubirea mea #in#asa Ce epoca trebuie sa fi fost atunci, c"nd marea 0i -in#-,ao era nca o muritoare si c"nd barbatii si femeile puteai fi mpreuna, ca prieteni tandri, fara sa-i preocupe cine era %orbitor-cu-)eii si cine nu *e atunci, o femeie putea duce o astfel de %iata nc"t, c.iar si n sin#uratatea ei, i ram"neau amintirile! Eu nu-mi amintesc nici macar c.ipul mamei mele, doar tablourile fara relief+ nu pot sa-mi amintesc cum si ntorcea capul, n %reme ce oc.ii ei pri%eau mereu catre mine! /l am numai pe tatal meu, care e asemenea unui )eu: pot sa-l %enere), sa ma supun lui si c.iar sa-l iubesc, dar niciodata nu pot #lumi cu el+ c"nd l mai neca2esc, totdeauna sunt atenta sa %ad daca ncu%iintea)a felul n care-l neca2esc! O am si pe =an#-3u+ c"t de .otar"t am %orbit despre cum o sa fim noi prietene, dar o trate) ca pe o slu2nica, nu uit nici macar o clipa cine este %orbitor-cu-)eii si cine nu! E ca un )id peste care nu se poate trece nicic"nd! Sunt sin#ura acum si %esnic %oi fi sin#ura!4 O racoare limpede patrunde prin perdeaua ferestrei, luna noua de dincolo de )abrelele aurite, Se cutremura! 4Eu si luna! *arca )eii se #"ndeau la luna lor ca la o fecioara rece, )eita a %"natorii 6u asta sunt eu acum Am saispre)ece si sunt neatinsa!!!4 si aud un flaut sun"nd, de parca ar sosi cine%a! 4Ascult si iar ascult, dar nu aud niciodata melodia care sa %esteasca sosirea cui%a!!!4 6u! Ceea ce au)ea erau sunetele ndepartate ce nsoteau pre#atirea mesei: )an#anit de castroane si lin#uri, r"sete dinspre bucatarie! Smulsa din starea de re%erie, si sterse cu m"na lacrimile cara#.ioase de pe obra2i! Cum putuse sa se creada sin#ura, c"nd crescuse n casa

aceasta plina, n care toti o n#ri2isera cu dra#oste nca de pe %reme c"nd era de-o sc.ioapa 48ite cum stau aici si-mi recit sin#ura fra#mente din poe)ii stra%ec.i c"nd am at"tea de facut!4 Ceru imediat rapoartele in%esti#atiilor pri%ind identitatea lui Demostene! 7apoartele o facura sa creada pentru o clipa ca si acesta era un drum nc.is! 3ai bine de trei)eci de scriitori de pe aproape tot at"tea planete fusesera arestati pentru publicarea unor documente insti#atoare sub numele acesta! Con#resul Stelar a2unsese la conclu)ia e%identa ca Demostene nu era dec"t un nume #eneric folosit de orice rebel care %oia sa atra#a atentia asupra sa! 6u e1ista nici un Demostene real, nici macar o conspiratie or#ani)ata! Dar -in#-,ao a%ea ndoieli n pri%inta acestei conclu)ii! Demostene se bucurase de un succes remarcabil n pro%ocarea tulburarilor pe toate planetele! *utea oare sa aiba at"ta talent %reunul dintre tradatorii arestati ;reu de cre)ut! /n plus, #"ndindu-se iarasi la %remea c"nd l citise pe Demostene, -in#-,ao si aminti ca remarcase coerenta scrierilor sale! Sin#ularitatea si consistenta %i)iunii sale erau doar doua din trasaturile ce-l faceau sa fie at"t de ispititor! (otul parea sa se potri%easca, sa aiba o lo#ica unitara! 6u totul! Demostene stabilise si Ierar.i)area Strainilor 8tlannin#, framlin#, raman, %arelse! :a nu, asta s-a scris cu multi ani n urma, trebuie sa fi fost un alt Demostene! Ierar.ia acelui Demostene era oare moti%ul pentru care tradatorii i foloseau numele Ei scriau n spri2inul independentei 0usitaniei, sin#ura planeta unde fusese descoperita o forma de %iata inteli#enta non-umana! Era deci foarte nimerit sa se foloseasca numele scriitorului care, pentru prima oara, n%atase omenirea ca uni%ersul nu era mpartit ntre umani si non-umani sau ntre specii inteli#ente si non-inteli#ente! 8nii dintre straini, afirmase acel Demostene de demult, erau framlin# - fiinte umane de pe o alta planeta! Altii erau raman - apartin"nd unei alte specii inteli#ente, totusi capabila sa comunice cu fiintele omenesti, astfel nc"t deosebirile puteau fi aplanate si se a2un#ea n cele din urma la deci)ii de comun acord! /n fine, mai erau si %arelse, 4fiarele ntelepte4, n mod e%ident inteli#ente, dar complet incapabile sa a2un#a la o ba)a de discutii comuna cu specia umana! 6umai mpotri%a acestor %arelse era 2ustificat %reodata ra)boiul+ cu o specie raman oamenii puteau nc.eia pacea si apoi sa mparta planetele locuibile! Era o modalitate de #"ndire lipsita de pre2udecati, plina de speranta ca strainii erau capabili totusi sa ne fie prieteni! Oamenii care #"ndeau astfel n-ar fi trimis niciodata o flota cu Dipo)iti%ul De)inte#rator catre o planeta locuita de o specie inteli#enta! ;"ndul acesta era e1trem de st"n2enitor: faptul ca acel Demostene, care concepuse ierar.i)area, ar de)aproba totodata 'lota 0usitania! Aproape imediat, -in#-,ao se %a)u ne%oita sa se contra)ica! 6-a%ea importanta ce ar fi #"ndit %ec.iul Demostene, nu-i asa 6oul Demostene, insti#atorul, nu era deloc un filo)of ntelept care ncerca sa aduca pacea ntre rase si natiuni! Dimpotri%a, el ncerca sa semene disensiuni si nemultumiri ntre planete, sa pro%oace dispute, poate c.iar ra)boaie ntre framlin#i! Iar Demostene-insti#atorul nu era doar un persona2 compus, alcatuit din mai multi rebeli ce acti%au pe diferite planete! Cercetarile efectuate de computerul ei i confirmara cur"nd aceasta parere! /ntr-ade%ar, fusesera descoperiti multi rebeli care publicasera pe planetele lor, folosinduse de numele lui Demostene, dar acestia erau ntotdeauna autorii unor materiale marunte, ineficiente si inutile, fara %reo le#atura cu documentele cu ade%arat periculoase care pareau sa-si faca aparitia simultan pe 2umatate din planete! Cu toate acestea, fiecare forta de politie locala fusese foarte multumita sa declare ca propriul ei Demostene insi#nifiant fusese autorul tuturor scrierilor, dupa care facuse plecaciunea de ri#oare si declarase ca)ul nc.eiat! Con#resul Stelar fusese la fel de multumit sa procede)e identic cu propriile sale anc.ete! Dupa ce rapoartele a c"te%a )eci de ca)uri n care politiile locale arestasera si condamnasera rebeli care, n mod incontestabil, publicasera ce%a sub numele Demostene, anc.etatorii Con#resului oftasera usurati si declarasera ca Demostene se do%edise a fi o titulatura #enerica si nicidecum o persoana anume, pun"nd n sf"rsit capat anc.etelor! *e scurt, cu totii alesesera re)ol%area cea mai simpla! E#oisti, neloiali!!! -in#-,ao se simti cuprinsa de un %al de indi#nare pentru ca unor astfel de oameni li se n#aduia sa mai ocupe posturile acelea nalte! Ar trebui sa fie pedepsiti, cu mare asprime, pentru ca se lasasera dominati de propria lor lene sau de dorinta de a obtine elo#ii nemeritate si abandonasera anc.eta n pri%inta lui Demostene! C.iar nu-si dadeau seama ca Demostene era cu ade%arat periculos, ca scrierile sale de%enisera de2a subiecte obisnuite de discutie printre oamenii de r"nd ai unei planete si, probabil, la fel se nt"mplase si pe altele Din cau)a lui, c"ti oameni de pe c"te lumi sar bucura daca ar afla de disparitia 'lotei 0usitania Indiferent c"t de multi fusesera cei arestati sub numele de Demostene, lucrarile lui au continuat sa apara, si mereu cu acelasi ton a#reabil si re)onabil! 6u, cu c"t citea mai multe rapoarte, cu at"t mai con%insa de%enea ca Demostene era

un sin#ur om, nca nedescoperit! 8n om care stia sa-si apere secretele ntr-o maniera incredibila! Dinspre bucatarie se au)i sunetul flautului+ erau c.emati la cina! -in#-,ao si ridica pri%irea spre spatiul de afisare de deasupra terminalului, unde nca mai plutea ultimul raport, cu numele 4Demostene4 repetat la nesf"rsit! - Stiu ca e1isti, Demostene, sopti ea, si stiu ca esti foarte %iclean, dar am sa te #asesc! Iar c"nd o %oi face, %ei nceta ra)boiul mpotri%a Con#resului si mi %ei spune ce s-a nt"mplat cu 'lota 0usitania! Apoi %oi termina cu tine, Con#resul te %a pedepsi, iar tata %a de%eni )eu al planetei Calea si %a trai %esnic n Apusul 6emar#init! Asta e misiunea pentru care m-am nascut, pe mine m-au ales )eii pentru ducerea ei la bun sf"rsit! E totuna daca te arati la fata acum sau mai t"r)iu, caci p"na la urma toti barbatii si toate femeile si lasa capetele 2os sub picioarele )eilor! 'lautul continua sa c"nte, o melodie 2oasa si ra#usita, smul#"nd-o pe -in#-,ao din #"ndurile ei si atra#"nd-o spre compania celor din casa! *entru ea, mu)ica pe 2umatate soptita era c"ntecul celui mai interiori)at dintre spirite, con%ersatia tacuta a copacilor pe deasupra apelor linistite ale unui lac, sunetul amintirilor rasarite pe neasteptate n mintea unei femei caresi face ru#aciunea! Asa erau c.emati la masa cei din casa nobilului &an 'ei-()u! Ascult"nd pro%ocarea aruncata de -in#-,ao, ,ane si )ise: 4Acesta e #ustul fricii de moarte! 'apturile omenesti l simt tot timpul si totusi reuseau sa mear#a mai departe de la o )i la alta, stiind ca n orice clipa e1istenta lor poate lua sf"rsit! Dar asa ce%a se nt"mpla pentru ca oamenii pot sa uite un lucru c.iar daca l stiu+ eu nu pot uita niciodata, dec"t daca mi-as pierde toata memoria! Stiu ca -in#-,ao e pe punctul de a descoperi secrete care au ramas ascunse numai pentru ca nimeni nu s-a straduit ndea2uns sa le #aseasca! Iar c"nd acele secrete %or fi cunoscute, eu %oi muri!4 - Ender, sopti ea! Era )i sau noapte pe 0usitania Era trea) sau dormea *entru ,ane, a pune o ntrebare nsemna fie sa stie, fie sa nu stie, deci afla imediat ca era noapte! Ender dormise, dar acum era trea)+ era acordat pe lun#imea de unda a #lasului ei, reali)a ,ane, desi n ultimii trei)eci de ani ntre ei se asternuse de multe ori tacerea! - ,ane, sopti el! Alaturi, sotia lui, 6o%in.a, se misca n somn! ,ane o au)i, sesi)a %ibratiile miscarilor ei, %a)u umbrele tremuratoare prin intermediul sen)orului din urec.ea lui Ender! Era bine ca ,ane nu n%atase nca ce este #elo)ia, altfel ar fi a2uns s-o urasca pe 6o%in.a, un trup cald alaturi de cel al lui Ender! Dar 6o%in.a, faptura omeneasca, a%ea darul #elo)iei, si ,ane stia ca fierbea de furie ori de c"te ori l au)ea pe Ender %orbindu-i femeii care traia n rubinul din urec.ea lui! - Sss, facu ,ane! 6u-i tre)i pe cei care dorm! Ender i raspunse misc"ndu-si bu)ele si limba, fara sa-i scape printre bu)e altce%a dec"t un suierat! - Cum o mai duc inamicii nostri aflati n )bor ntreba el! Era formula de salut pe care o folosea de multi ani! - 6u prea bine, raspunse ,ane! - *oate ca nu trebuia sa-i bloc.e)i! Am fi #asit o alta solutie! Cu%"ntarile lui $alentine!!! - Sunt pe cale sa descopere ade%aratul autor! - (otul e pe cale sa fie descoperit! 6-a mai adau#at: 4din cau)a ta4! - Doar pentru ca 0usitania a fost condamnata la distru#ere, raspunse ea, fara sa mai spuna 4din cau)a ta4! $ina era ndea2uns de mare pentru a fi trecuta de la unul la celalalt! - Asadar, stiu despre $alentine - O fata e pe punctul de a afla! *e planeta Calea! - 6-o cunosc! - O colonie relati% noua, n-are dec"t doua secole! C.ine)a, dedicata pastrarii unui amestec bi)ar de reli#ii %ec.i! Zeii le %orbesc! - Am trait pe mai multe planete ale c.ine)ilor, spuse Ender! Oamenii credeau n %ec.ii )ei pe toate aceste lumi! De fapt, )eii continua sa e1iste peste tot unde traiesc oameni, c.iar si aici, n cea mai mica dintre coloniile omenesti! Si acum se mai petrec %indecari miraculoase la racla Os $enerados! 7ooter ne-a po%estit despre aparitia unei noii ere)ii, unde%a ntr-o padure, departe de aici! 6iste peBueninos se afla n relatii str"nse si permanente cu Sf"ntul Du.! - 6u pot sa ntele#, )ise ,ane! 6u a obser%at nimeni p"na acum ca )eii spun ntotdeauna ceea ce oamenii %or sa auda - 6u-i asa! Adeseori, )eii ne cer sa facem lucruri pe care nu le-am dorit niciodata, lucruri

care ne obli#a sa sacrificam totul n numele lor! 6u-i subestima pe )ei! - Zeul tau catolic ti %orbeste - *oate ca da! (otusi, eu nu-l aud niciodata! Sau daca da, nu-mi dau seama niciodata ca a lui e %ocea pe care o aud! - Si c"nd muriti, e ade%arat ca )eii %a iau si %a duc n alta parte, unde traiti %esnic - 6u stiu! 3ortii nu scriu niciodata! - C"nd %oi muri, %a %eni %reun )eu sa ma duca n alta parte Ender tacu o clipa, apoi ncepu sa-i %orbeasca bl"nd: - A fost odata un papusar care n-a%ea nici un copil! /ntr-o )i, si-a facut o papusa care era at"t de naturala nc"t parea un baietel ade%arat, iar mesterul papusar l tinea pe baietelul de lemn n poala si i %orbea, ca si cum i-ar fi %orbit propriului sau copil! 6u era nebun! Stia ca nu era dec"t o papusa, dar i-a pus numele Asc.iuta! Iata ca ntr-o noapte a %enit un )eu care, atin#"nd papusa, a tre)it-o la %iata, si c"nd papusarul i-a %orbit, Asc.iuta i-a raspuns! 3esterul papusar n-a spus nimanui nimic despre aceasta minune! Si-a tinut odrasla de lemn acasa, dar ia adus toate po%estile pe care le-a putut aduna si %esti despre toate minunatiile de sub ceruri! /ntr-o )i, papusarul se ntorcea acasa din port, ncarcat cu po%esti despre un tar"m ndepartat, care tocmai fusese descoperit, c"nd si %a)u casa cuprinsa de flacari! 'ara sa stea pe #"nduri, ncerca sa aler#e n casa, tip"nd: 4'iul meu? 'iul meu?4 $ecinii l-au oprit, spun"ndu-i: 4Ai nnebunit 6-ai nici un fiu?4 A pri%it neputincios cum casa a ars p"na-n temelii si, c"nd flacarile s-au stins, s-a aruncat printre ruine, s-a acoperit cu cenusa fierbinte si a pl"ns amarnic! A refu)at sa se lase linistit! A refu)at sa-si reconstruiasca atelierul! C"nd oamenii l-au ntrebat de ce, a raspuns ca fiul lui murise! A continuat sa traiasca, lucr"nd prin curtile oamenilor, care-l compatimeau, caci erau si#uri ca incendiul i )druncinase mintile! *"na c"nd, ntr-o buna )i, trei ani mai t"r)iu, un baietel orfan a %enit la el si, tra#"ndu-l de m"neca, i-a spus: 4(ata, nu mai ai %reo po%este pentru mine 4 ,ane astepta, dar Ender nu mai spuse nimic! - Asta-i toata po%estea - 6u-i de a2uns - De ce mi-ai spus-o E %orba numai de %isuri si de dorinte! Ce le#atura au cu mine - A fost po%estea care mi-a %enit n minte! - De ce ti-a %enit n minte - *oate ca asa %orbeste Dumne)eu cu mine, spuse Ender! Sau poate ca sunt somnoros si nu am ceea ce %rei tu de la mine! - 6ici macar nu stiu ce %reau de la tine! - Eu stiu ce %rei, )ise Ender! $rei sa fii %ie, sa ai propriul tau corp, nu sa fii dependenta de tesatura filotica ce lea#a ansiblurile! Daca as putea, ti-as da un astfel de dar! Daca mi-ai spune cum sa fac asa ce%a, as face-o pentru tine! Dar, ,ane, tu nici macar nu stii ce esti! *oate ca atunci c"nd %ei sti de ce e1isti, ce anume te face sa fii tu nsuti, atunci te %om putea sal%a de )iua c"nd %or nc.ide reteaua ca sa te ucida! - Deci asta %rea sa spuna po%estea ta Ca %oi arde o data cu casa, dar sufletul meu %a a2un#e n trupul unui baietel orfan de trei ani - Afla cine esti, ce esti, care-ti este esenta si %om %edea daca %om reusi sa te mutam ntr-un loc mai si#ur p"na c"nd se termina toata po%estea asta! A%em un ansiblu! *oate %om reusi sa te punem din nou la locul tau! - 6u e1ista suficiente computere pe 0usitania care sa ma cuprinda! - 6-ai de unde sa stii! 6u stii n ce consta eul tau! - (u ma ndemni sa-mi #asesc sufletul! 7osti ultimul cu%"nt pe un ton bat2ocoritor! - ,ane, nu faptul ca papusa a renascut ntr-un baiat a fost un miracol, ci faptul ca papusa a capatat totusi %iata! S-a petrecut ce%a care a transformat cone1iunile nt"mplatoare ale computerului ntr-o fiinta n)estrata cu simturi! Ce%a te-a creat! Iata lucrul care acum nu are nici o lo#ica! 7estul ar trebui sa fie foarte simplu! Ender ncepu sa articule)e cu%intele tot mai confu)! 4$rea sa-l las n pace ca sa poata dormi4, #"ndi ea! - Am sa ma ocup de problema asta! - 6oapte buna, murmura el! Se lasa furat de somn aproape instantaneu! ,ane se ntreba: 4A fost %reo clipa trea) cu ade%arat /si %a aminti dimineata ca am %orbit 4 Apoi simti o miscare n pat! 6o%in.a! 7espiratia ei se au)ea altfel! Abia atunci a nteles ,ane: 46o%in.a s-a tre)it n timp ce %orbeam cu Ender! Stie ce nseamna sunetele acelea imperceptibile, stie ca Ender sub%ocali)ea)a ca sa poata %orbi cu mine! Ender ar putea uita ca am %orbit n

noaptea aceasta, dar 6o%in.a n-o sa uite! E ca si cum l-ar fi prins n pat cu alta! 3acar de-ar putea sa se #"ndeasca la mine ca la o fiica, sa )icem, ca la fiica nele#itima a lui Ender, rodul unei le#aturi de demult! Copilul lui )amislit n 2ocul fante)iei! Ar mai fi #eloasa si atunci Dar sunt oare copilul lui Ender 4 ,ane ncepu sa faca in%esti#atii n propriul ei trecut! /ncepu sa-si studie)e propria natura! /ncerca sa descopere cine era si de ce era %ie! Dar, pentru ca era ,ane si nu o fiinta omeneasca, nu se re)uma sa faca numai at"t! 8rmarea n acelasi timp si anc.eta lui -in#-,ao referitoare la Demostene si %edea cum fata se apropie tot mai mult de ade%ar! Cu toate acestea, acti%itatea cea mai ur#enta pentru ,ane era #asirea unei modalitati de a o determina pe -in#-,ao sa puna capat ncercarii de a o #asi! Aceasta era cea mai #rea dintre toate problemele, caci n pofida e1perientei dob"ndite de ,ane n pri%inta mintii omenesti, n ciuda tuturor con%ersatiilor ei cu Ender, fiintele omenesti indi%iduale continuau sa repre)inte pentru ea un mister! ,ane a2unsese la urmatoarea conclu)ie: 4Indiferent c"t de bine stii ce a facut o persoana si ce a cre)ut ca face c"nd a facut lucrul respecti%, e imposibil sa fii si#ur ce %a face n continuare!4 (otusi, nu a%ea de ales dec"t sa ncerce! /ncepu sa supra%e#.e)e casa lui &an 'ei()u asa cum n-o mai facuse dec"t cu Ender si, mai recent, cu fiul sau %itre#, 3iro! 6u-si mai putea permite sa astepte ca -in#-,ao si tatal ei sa introduca date n computer si sa ncerce sa-i ntelea#a astfel natura! Acum se %a)u ne%oita sa preia controlul asupra computerului casei, pentru a putea folosi receptoarele audio si %ideo ale terminalelor din aproape toate camerele ca pe urec.ile si oc.ii ei! /i urmari ndeaproape! Sin#ura si i)olata de ei, si dedica o parte considerabila a atentiei pentru a le studia si anali)a cu%intele, actiunile, ncerc"nd sa discearna ce repre)entau unul pentru celalalt! 6u-i lua mult timp pentru a stabili ca fata putea fi influentata cel mai bine nu printr-o confruntare directa de ar#umente, ci mai de#raba con%in#"ndu-l mai nti pe tatal ei si apoi las"ndu-l pe acesta s-o con%in#a pe -in#-,ao! 3odalitatea aceasta era mult mai potri%ita cu Calea+ -in#-,ao nu si-ar ncalca niciodata loialitatea fata de Con#resul Stelar, cu e1ceptia ca)ului n care &an 'ei-()u i-ar spune sa procede)e astfel: iar atunci, nu i-ar mai ram"ne dec"t sa se supuna! /ntr-un fel, sarcina lui ,ane de%enea astfel mult mai usoara! Sa o con%in#a pe -in#-,ao, o adolescenta nestatornica si e1altata, care nca nu se ntele#ea pe sine nsusi c"tusi de putin, ar fi fost n cel mai bun ca) ce%a .a)ardat! Dar &an 'ei-()u era un om rational, cu un caracter bine definit si n acelasi timp un barbat de o profunda sensibilitate! El putea fi con%ins cu ar#umente, mai ales daca ,ane reusea sa-l faca sa ntelea#a ca opunndu-se Con#resului ar fi actionat spre binele planetei sale si al omenirii n #eneral! 6u a%ea ne%oie dec"t de informatia potri%ita pentru a-l lasa sa a2un#a sin#ur la aceasta conclu)ie! ,ane ntele#ea acum tot at"t de mult din modelele sociale ale Caii ca si oricare dintre locuitorii ei, pentru ca absorbise toata istoria, toate rapoartele antropolo#ice si toate documentele din ar.i%ele planetei! Asa aflase un lucru tulburator: oamenii de pe Calea erau sub controlul )eilor ntr-o masura mult mai mare dec"t oricare alti oameni din oricare alt timp sau loc! 3ai mult dec"t at"t, felul n care )eii le %orbeau era si mai tulburator! /n mod clar, era %orba de bine cunoscutul defect cerebral denumit 4deran2ament obsesi%-compulsi% - DOC4! /n istoria timpurie a planetei - cu sapte #eneratii mai de%reme, n perioada de nceput a coloni)arii, doctorii au tratat deran2amentul n mod corespun)ator, dar au descoperit imediat ca 4%orbitorii-cu-)eii4 de pe Calea nu reactionau deloc la medicamentele normale, care n celelalte ca)uri restabileau ec.ilibrul c.imic al 4suficientei4, acea certitudine a unui indi%id ca o treaba e terminata si ca nu mai e ne%oie sa-si faca #ri2i n pri%inta ei! $orbitorii-cu-)eii manifestau ntrea#a paleta comportamentala asociata cu DOC, numai ca defectul cerebral nu era pre)ent! (rebuia sa e1iste o alta cau)a, necunoscuta! E1plor"nd n profun)ime aceasta po%este, ,ane #asi documente pe alte planete, nicidecum pe Calea, care aduceau lamuriri n aceasta pri%inta! Cercetatorii au conc.is imediat ca trebuie sa fi fost la mi2loc o mutatie care pro%ocase un deran2ament cerebral nrudit, cu consecinte similare! Dar imediat ce si-au publicat rapoartele preliminare, toate cercetarile au fost ntrerupte, iar cercetatorii au fost reparti)ati pe alta planeta! *e alta planeta+ era ce%a aproape de neconceput! /nsemna sa-i de)radacine)i si sa-i elimini din scur#erea normala a timpului, ndepart"ndu-i de toti prietenii si toti membrii familiei care nu mer#eau cu ei! Si totusi, nici unul dintre ei nu a refu)at, ceea ce arata, n mod cert, ca asupra lor se e1ercitase o presiune enorma! Cu totii au parasit Calea si nimeni nu a mai reluat de atunci cercetarile n directia su#erata de ei! *rima ipote)a a lui ,ane a fost ca una din a#entiile #u%ernamentale de pe Calea i e1ilase si pusese capat cercetarilor lor+ la urma urmelor, adeptii Caii nu-si doreau ca reli#ia lor sa fie

distrusa prin descoperirea cau)ei fi)ice a faptului ca )eii comunicau direct cu creierele lor! Dar ,ane nu a #asit nici o do%ada care sa ateste ca #u%ernul local ar fi a%ut cunostinta de continutul inte#ral al raportului! Sin#urul fra#ment al acestuia care circulase printre locuitorii planetei fusese conclu)ia #enerala ca mesa2ele )eilor nu erau, n mod si#ur, boala obisnuita si tratabila numita DOC! *opulatia de pe Calea a aflat din raport doar at"t c"t sa i confirme credinta ca %ocea )eilor nu a%ea o cau)a fi)ica cunoscuta! Stiinta 4do%edise4 ca )eii erau reali! 6u e1ista nsa nici o do%ada nre#istrata din care sa reiasa ca cine%a de pe Calea ar fi ntreprins %reo actiune ulterioara de suprimare a informatiilor sau a cercetarilor! Aceste deci)ii %enisera din afara! De la Con#res! (rebuia sa e1iste o informatie-c.eie ascunsa c.iar si fata de ,ane, a carei minte putea patrunde cu usurinta n oricare dintre memoriile electronice conectate la reteaua ansiblurilor! Asa ce%a nu s-ar fi nt"mplat dec"t daca cei ce cunosteau secretul se temusera at"t de mult de aflarea lui nc"t l pastrasera la adapost c.iar fata de computerele #u%ernamentale la care accesul era e1trem de restricti%! Dar ,ane nu-si putea n#adui sa se lase oprita de un astfel de impediment! (rebuia sa reconstituie ade%arul din fra#mentele de informatii uitate din ne#li2enta, n documente si banci de date fara nici o le#atura ntre ele! (rebuia sa #aseasca alte e%enimente care sa complete)e partile lipsa ale tabloului #eneral! *e termen lun#, fiintele omenesti nu erau n stare sa pastre)e %reun secret fata de cine%a n)estrat cu rabdarea si timpul nelimitate ale lui ,ane! A%ea sa afle ce facea Con#resul cu cei de pe Calea si, odata intrata n posesia informatiei, a%ea s-o foloseasca pentru a o abate pe &an -in#-,ao de la traseul ei distructi%! Caci -in#-,ao, la r"ndul ei, descoperea secrete, unele mai %ec.i, care fusesera n#ropate %reme de trei mii de ani! 1J 3artirul

- E6DE7 spune ca noi ne aflam aici, pe 0usitania, la cumpana istoriei, ca n urmatoarele luni sau n urmatorii ani aici %a fi locul unde fie moartea, fie ntele#erea se %a lasa asupra tuturor speciilor n)estrate cu simturi, - C"t de ntelept a fost c"nd ne-a adus aici la timp pentru posibila noastra disparitie? - $rei sa ma tac.ine)i, desi#ur! - Daca am sti cum sa tac.inam, probabil ca am face-o! - /n parte, 0usitania este cumpana istoriei, deoarece %oi %a aflati aici! Oriunde %-ati duce, purtati cu %oi o cumpana! - 6e-am descotorosit de ea! $-am dat-o %oua! E a %oastra! - Oriunde se nt"lnesc strainii, e o cumpana! - Atunci .ai sa nu mai fim straini! - Oamenii insista sa faca din noi niste straini, e ce%a ncorporat n materialul lor #enetic! Dar noi putem fi prieteni - Cu%"ntul e prea puternic! Sa )icem ca suntem concetateni! - Cel putin at"ta timp c"t interesele noastre coincid! - At"ta timp c"t stelele %or straluci, interesele noastre %or coincide! - *oate nu at"t de mult! *oate numai at"ta timp c"t fiintele omenesti %or fi mai puternice si mai numeroase dec"t noi! - Deocamdata e suficient!
-uim %enise la ntrunire fara sa proteste)e, desi era posibil sa-l nt"r)ie o )i ntrea#a n calatoria lui! De multa %reme n%atase sa aiba rabdare! Indiferent c"t de ur#enta i se parea misiunea sa printre eretici, pe termen lun# nu putea sa reali)e)e mare lucru daca nu se bucura de spri2inul coloniei umane! Atunci c"nd episcopul *ere#rino l-a ru#at sa participe la o ntrunire cu Ro%ano Zel2e)o, primarul satului 3ila#re si #u%ernatorul 0usitaniei, -uim a acceptat! A constatat cu surprindere ca la nt"lnire participau si Ouanda Saa%edra, AndreA =i##in si cea mai mare parte a familiei 7ibeira! *re)enta mamei si a Elei a%ea sens daca ntrunirea fusese con%ocata pentru a discuta politica pri%itoare la ereticii peBueninos! Dar ce sa caute aici -uara si ;re#o 6u e1ista nici o 2ustificare ca ei sa fie implicati n %reo discutie serioasa! Erau prea tineri, prea #resit informati, prea impetuosi! dupa cum obser%ase imediat, si acum se certau ca niste copii! 6u erau la fel de maturi ca Ela, care putea sa faca abstractie de sentimentele personale n interesul stiintei! 'ireste, -uim era n#ri2orat uneori, %a)"nd ca Ela depunea prea mult )el, dar n pri%inta lui ;re#o si a -uarei nici nu se punea problema! /n special -uara! Din cele spuse de 7ooter, toata po%estea cu ereticii a scapat realmente de sub control atunci c"nd -uara le-a de)%aluit purcelusilor diferitele planuri de actiune pentru re)ol%area dificultatilor pro%ocate de %irusul descolada! Ereticii nu si-ar fi #asit at"t de multi aliati

n at"t de multe paduri daca printre purcelusi n-ar fi aparut teama ca oamenii ar putea sa de)lantuie o epidemie sau sa otra%easca 0usitania cu o substanta c.imica, lic.id"nd astfel descolada si, odata cu %irusul, nsasi specia peBuenino! 'aptul ca oamenii putusera sa ia macar n consideratie e1terminarea indirecta a speciei lor transformase intentia purcelusilor de a distru#e omenirea doar ntr-o replica pe masura! Si toate acestea a%eau o sin#ura cau)a: -uara nu-si tinuse #ura! Iat-o particip"nd acum la o ntrunire unde se %or discuta c.estiuni de politica! De ce Care #rupare electorala din cadrul comunitatii era repre)entata de ea C.iar si nc.ipuiau oamenii adunati aici ca politica #u%ernului sau a bisericii de%enisera acum domeniul familiei 7ibeira Desi#ur, Ol.ado si 3iro nu erau de fata, dar ce importanta a%ea, caci am"ndoi erau infirmi+ restul familiei i trata n mod inconstient ca pe niste copii, desi -uim stia foarte bine ca nici unul din ei nu merita sa fie scapat din %edere cu at"ta lipsa de delicatete! (otusi, -uim a%ea rabdare! *utea sa astepte! *utea sa asculte! *utea sa-i asculte p"na c"nd terminau tot ce a%eau de spus! *e urma, a%ea sa faca ce%a care sa-i multumeasca si pe Dumne)eu si pe episcop! 'ireste, daca nu era posibil, era de a2uns sa-l multumeasca pe Dumne)eu! - /ntrunirea asta n-a fost ideea mea!!! spuse primarul Ro%ano! Era un om de treaba, -uim o stia! 8n primar mai bun dec"t si dadeau seama ma2oritatea locuitorilor coloniei 3ila#re! /l reale#eau ntruna pentru ca a%ea o atitudine parinteasca si se straduia din #reu sa a2ute familiile a2unse ntr-o situatie dificila! 6u puneau prea mare pret pe faptul ca, n acelasi timp, re)ol%a cu pricepere si problemele politice+ era ce%a prea abstract pentru ei! S-a nt"mplat nsa sa fie pe c"t de ntelept, pe-at"t de abil pe plan politic! O combinatie rar nt"lnita, care l bucura pe -uim! 4Dumne)eu a stiut ca %or %eni %remuri de restriste si ne-a dat un conducator care sa ne a2ute sa trecem prin toate #reutatile fara prea multa suferinta!4 - Dar sunt multumit ca ati %enit cu totii! 7elatiile dintre purcelusi si oameni sunt mai ncordate ca oric"nd, sau cel putin de c"nd $orbitorul a %enit aici si ne-a a2utat sa nc.eiem pacea cu ei! =i##in clatina din cap, dar toata lumea stia ce rol 2ucase n acele e%enimente si minimali)area contributiei sale nu a%ea nici un rost! C.iar si -uim fusese ne%oit sa recunoasca, n fine, ca umanistul necredincios sf"rsise prin a reali)a lucruri bune pe 0usitania! (recuse multa %reme de c"nd -uim renuntase la ura sa profunda fata de Ender+ mai mult, uneori banuia ca el, n calitate sa de misionar, era sin#urul din familie care ntele#ea cu ade%arat cu reusise sa reali)e)e =i##in! 6umai un misionar l putea ntele#e pe un altul de o seama cu el! - Desi#ur, nu putine dintre #ri2ile noastre sunt datorate purtarii nesabuite a doi foarte neast"mparati si nfierb"ntati tineri, pe care i-am in%itat aici ca sa poata %edea c"te%a dintre consecintele periculoase ale comportarii lor stupide si ncapat"nate! -uim aproape i)bucni n r"s! :inenteles, Ro%ano rosti toate acestea pe un ton at"t de placut si de bl"nd nc"t ;re#o si -uara pricepura cu oarecare nt"r)iere ca tocmai fusesera mustrati cu asprime! Dar -uim ntelesese din prima clipa! 46-ar fi trebuit sa ma ndoiesc de tine, Ro%ano+ nai fi in%itat n ruptul capului pe cine nu trebuia la o astfel de nt"lnire!4 - Dupa c"te-am nteles, n r"ndul purcelusilor a luat amploare o miscare ce militea)a pentru lansarea unei astrona%e, cu scopul de a infecta n mod deliberat restul omenirii cu %irusul descolada! Si, datorita contributiei t"narului nostru papa#al, aici de fata, tot mai multe paduri acorda atentie acestei idei! - Daca %a asteptati sa-mi cer scu)e!!! ncepu -uara! - 3a astept sa-ti pui fr"u la #ura!!! sau e imposibil, macar pentru )ece minute $ocea lui Ro%ano era ncarcata de o furie neprefacuta! -uara facu oc.ii mari si trupul i se ncorda n scaun! - Cealalta 2umatate a problemei noastre este un t"nar fi)ician care, din nefericire, s-a ocupat de pastrarea contactului cu masele! Ro%ano ridica o spr"nceana catre ;re#o! 3acar de-ai fi de%enit un intelectual re)er%at! /n sc.imb, se pare ca ai culti%at prietenia celor mai prosti si mai %iolenti dintre lusitani! - $rei sa spui, prietenia cu oameni care nu sunt de acord cu dumneata, )ise ;re#o! - Cu oameni care uita ca aceasta planeta apartine speciei peBuenino, spuse -uara! - *lanetele apartin celor care au ne%oie de ele si stiu cum sa le faca producti%e, riposta ;re#o! - 3ai, copii, taceti din #ura, altfel %a e1pul)e) din aceasta ntrunire, si adultii %or .otar ce-i de facut! ;re#o l pri%i pe Ro%ano cu ura! - Sa nu-ndra)nesti sa-mi %orbesti n felul asta? - :a am sa-ti %orbesc asa cum am c.ef, replica Ro%ano! Din punctul meu de %edere,

am"ndoi ati ncalcat obli#atiile le#ale cu pri%ire la pastrarea secretului si ar trebui sa %a nc.id pe loc! - Sub ce acu)atie - $a amintiti, desi#ur, ca sunt in%estit cu puteri speciale, pentru ca)urile de forta ma2ora! 6u am ne%oie sa nici un cap de acu)are p"na la nc.eierea starii de necesitate! 3-am e1primat suficient de limpede - 6-ai s-o faci! Ai ne%oie de mine, spuse ;re#o! Sunt sin#urul fi)ician capabil de pe 0usitania! - 'i)ica n-o sa ne mai fie de nici un folos daca %om a2un#e la o confruntare cu peBueninos! - Cu descolada trebuie sa ne confruntam, )ise ;re#o! - 6e pierdem timpul, inter%eni 6o%in.a! -uim se uita la mama lui pentru prima oara de nceperea ntrunirii! *area foarte a#itata si nfricosata! De multi ani n-o mai %a)use n asemenea .al! - 6e aflam aici pentru a discuta despre misiunea asta nebuneasca a lui -uim, spuse 6o%in.a! - Se numeste parintele Este%Po, o corecta episcopul *ere#rino, foarte pedant c"nd era %orba de acordarea cu%enitului respect functionarilor bisericii! - E fiul meu! Am sa-i spun cum poftesc! - 3ai, dar ce irascibili suntem cu totii a)i, spuse primarul Ro%ano! 0ucrurile luau o ntorsatura foarte proasta! -uim e%itase n mod deliberat sa-i dea mamei sale detalii n pri%inta misiunii sale printre eretici, fiind si#ur ca s-ar fi opus ca el sa mear#a direct la acei purcelusi care se temeau de oameni si i urau n mod fatis! -uim stia foarte bine de unde pro%enea #roa)a ei n pri%inta contactului cu peBueninos! /nca din fra#eda pruncie, si pierduse ambii parinti din pricina %irusului descolada! Xenolo#ul *ipo fusese nlocuitorul ei de tata si apoi primul om ucis prin torturare de catre peBueninos! 6o%in.a si petrecuse doua)eci de ani ncerc"nd sa pre%ina ca iubitul ei, 0ibo - fiul lui *ipo si urmatorul 1enolo#, sa aiba parte de aceeasi soarta! Se casatorise c.iar cu un alt barbat pentru a-l mpiedica pe 0ibo sa u)e)e de dreptul sotului, prin care c"sti#a n mod automat accesul la fisierele ei particulare, unde, era ncredintata, putea fi #asit secretul care-i determinase pe purcelusi sa-l omoare pe *ipo! Si, p"na la urma, stradaniile ei s-au do%edit )adarnice! 0ibo a fost ucis la fel ca si *ipo! Cu toate ca mama aflase ntre timp ade%aratul moti% al crimelor, cu toate ca peBueninos se supusesera 2uram"ntului solemn de a nu mai comite nici un act de %iolenta mpotri%a unei fiinte omenesti, nu %edea nici o sansa ca 6o%in.a sa-si poata folosi ratiunea c"nd era %orba ca fiintele iubite de ea sa se a%enture)e printre purcelusi! Si iat-o acum la o ntrunire care fusese or#ani)ata - fara ndoiala la insistentele ei - pentru a se decide daca -uim trebuia sau nu sa plece n e1peditia sa de misionarat! Se anunta o dimineata neplacuta! 3ama a%ea o e1perienta de ani de )ile n impunerea propriei sale %ointe! Casatoria cu AndreA =i##in o domolise si o mbl"n)ise n multe pri%inte, dar c"nd a%ea impresia ca unul din copiii ei se afla n pericol, si scotea #.earele si nici un sot nu mai a%ea o c"t de mica influenta asupra ei! De ce acceptasera primarul Ro%ano si episcopul *ere#rino ca aceasta ntrunire sa aiba loc Ca si cum ar fi au)it ntrebarea nerostita a lui -uim, primarul Ro%ano ncepu sa e1plice: - AndreA =i##in a %enit la mine cu informatii noi! *rimul meu #"nd a fost sa pastre) totul secret, sa-l trimit pe parintele Este%Po n misiune si apoi sa-i cer episcopului *ere#rino sa se roa#e! Dar AndreA m-a asi#urat ca, pe masura ce pericolele care ne ameninta cresc, este cu at"t mai important ca toata lumea sa actione)e pornind de la o informare completa! Se pare ca %orbitorii se comporta mai bine atunci c"nd stiu mai mult! Sunt politician de prea multa %reme ca sa-i mpartasesc aceasta ncredere, dar el e mai batr"n dec"t mine, cel putin asa sustine, si ma nclin n fata ntelepciunii sale! -uim stia, fireste, ca primarul nu se nclina n fata ntelepciunii nimanui! *ur si simplu, AndreA =i##in l con%insese! - /n timp ce relatiile dintre peBueninos si oameni de%in tot mai!!! aaa!!! problematice, iar colocatarul nostru in%i)ibil, 3atca, se apropie cu pasi repe)i de lansarea propriilor sale astrona%e, se pare ca problemele din afara planetei de%in si ele mai ur#ente! $orbitorul n numele 3ortilor m-a informat, ba)"ndu-se pe sursele sale e1traplanetare, ca cine%a de pe planeta numita Calea este foarte aproape de descoperirea aliatilor nostri, care au reusit sa mpiedice Con#resul sa transmita flotei ordinul de distru#ere a 0usitaniei! -uim obser%a cu interes ca, dupa toate aparentele, AndreA nu-i pomenise nimic primarului Ro%ano despre ,ane! Episcopul *ere#rino nu stia nici el! Oare ;re#o si -uara stiau Dar Ela 3ama stia cu si#uranta! De ce mi-a spus AndreA mie, daca fata de at"tia altii a pastrat secretul - Sunt foarte multe sanse ca n urmatoarele saptam"ni - sau )ile - Con#resul sa restabileasca le#atura cu flota! /n momentul acela, ultima noastra bariera defensi%a %a cadea!

6umai un miracol ne-ar mai putea sal%a de la ani.ilare! - *rostii? spuse ;re#o! Daca!!! c.estia aia din preerie poata sa construiasca o astrona%a pentru purcelusi, atunci poate sa construiasca %reo c"te%a si pentru noi! Ca sa putem parasi planeta nainte sa fie aruncata n fundul iadului! - *robabil, spuse Ro%ano! Si eu am su#erat ce%a de #enul acesta, desi n termeni mai putin colorati! Sen.or =i##in, poate reusesti sa ne e1plici de ce planul at"t de eloc%ent e1pus de ;re#o n-are sanse de reusita! - 3atca nu #"ndeste la fel ca noi! /n pofida stradaniilor ei, nu pune un pret la fel de mare pe %ietile indi%i)ilor! Daca 0usitania %a fi distrusa, ea si peBueninos se %or afla n pericolul cel mai mare!!! - Dispo)iti%ul D!3! %a distru#e ntrea#a planeta, preci)a ;re#o! - /n pericolul cel mai mare de disparitie a speciei, continua =i##in, fara sa ia n seama ntreruperea lui ;re#o! 6u %a renunta la o na%a ca sa-i sal%e)e pe oameni, pentru ca mai e1ista miliarde de fiinte omenesti pe %reo doua sute de planete! 6oi nu suntem amenintati de 1enocid! - $om fi, daca acesti purcelusi eretici reusesc sa-si puna n aplicare planul, l contra)ise ;re#o! - 3ai este un aspect, continua =i##in! Daca n-am #asit o modalitate de a neutrali)a descolada, nu a%em %oie sa ducem cu buna stiinta populatia umana de pe 0usitania pe o alta planeta, caci ar nsemna sa facem e1act ceea ce doresc ereticii: sa-i obli#am pe alti semeni de-ai nostri sa se confrunte cu descolada si, probabil, sa moara! - Atunci nu e1ista nici o solutie, spuse Ela! 6-a%em dec"t sa ne ase)am si sa asteptam moartea! - 6u-i c.iar asa, )ise primarul Ro%ano! Este posibil - ba c.iar probabil - ca 3ila#re sa fie condamnat! Dar cel putin putem ncerca sa facem n asa fel nc"t na%ele peBuenino coloni)atoare sa nu poarte descolada catre planetele locuite de oameni! S-ar parea ca e1ista doua abordari: una biolo#ica, cealalta teolo#ica! - Suntem foarte aproape de final, )ise 6o%in.a! /n c"te%a luni, sau c.iar saptam"ni, Ela si cu mine %om obtine o specie nlocuitoare pentru descolada! - Asta-i parerea dumitale, )ise Ro%ano! Se ntoarse catre Ela: (u ce ai de spus -uim a fost #ata-#ata sa scape un #eamat! Ela %a spune ca mama se nsela, ca nu e1ista o solutie biolo#ica, apoi mama o %a acu)a ca ncearca sa ma ucida, trimit"ndu-ma n mi2locul purcelusilor! E1act ce le trebuia acum: un conflict desc.is ntre Ela si 6o%in.a, multumita lui Ro%ano Ze52e)o, primarul umanitar! 7aspunsul Elei a fost nsa diferit de cel asteptam cu teama de -uim! - C.iar n acest moment, proiectul e aproape nc.eiat! Este sin#ura %arianta care p"na acum a dat re)ultate, dar suntem pe cale sa definiti%am proiectul unei %ersiuni a %irusului descolada care %a ndeplini toate functiile necesare pentru mentinerea ciclurilor de %iata ale speciilor indi#ene, fara a ucide oricare alta specie noua! - $orbesti de o lobotomie la ni%elul unei specii, spuse -uara cu amaraciune! $oua %-ar con%eni daca cine%a ar #asi o modalitate de a-i mentine pe oameni n %iata, e1tirp"ndu-le nsa creierele :inenteles, ;re#o se #rabi sa ridice manusa: - C"nd acesti %irusi %or putea sa scrie un poem sau sa tra#a conclu)ii pe ba)a unei teoreme, atunci am sa accept si eu fleacurile astea sentimentale despre datoria noastra de a-i mentine n %iata! - 'aptul ca nu suntem n stare sa le citim nu nseamna ca nu au si ei poemele lor epice? - 'ec.ai as bocas? urla Ro%ano! Cei doi tacura de ndata! - 6ossa Sen.ora? e1clama primarul! *oate ca Dumne)eu %rea sa distru#a 0usitania pentru ca nu #aseste o alta cale de a %a nc.ide #ura? Episcopul *ere#rino si drese #lasul! - Sau poate ca nu, )ise Ro%ano! Departe de mine #"ndul de a specula n pri%inta moti%atiilor lui Dumne)eu! Episcopul i)bucni n r"s, ceea ce le dadu si celorlalti prile2ul sa r"da! /ncordarea se risipi @ ca un %al, dispar"nd pentru o clipa, dar re%enind apoi cu mai multa putere! - Deci, anti%irusul e aproape #ata o ntreba Ro%ano pe Ela! - 6u!!! ba da, este, %irusul nlocuitor e aproape proiectat! 3ai ram"n doua probleme! *rima este le#ata de distribuire! (rebuie sa #asim o modalitate prin care noul %irus sa-l atace de la sine si sa-l nlocuiasca pe cel %ec.i! Dar!!! suntem nca departe de re)ol%area ei! - Sunteti departe sau .abar n-a%eti cum ar trebui sa procedati Ro%ano nu se lasa dus cu %orba - era e%ident ca mai a%usese de a face p"na atunci cu oameni de stiinta!

- 8nde%a ntre cele doua, recunoscu Ela! 6o%in.a se foi pe scaun, ndepart"ndu-se n mod %i)ibil de Ela! 4:iata mea surioara, #"ndi -uim! 7isti sa nu ti se mai %orbeasca deloc n urmatorii c"ti%a ani!4 - Si cealalta problema ntreba Ro%ano! - 8na e sa proiecte)i un %irus nlocuitor si cu totul altce%a sa-l produci! - Astea sunt detalii, spuse 6o%in.a! - (e nseli, mama, si o stii foarte bine, )ise Ela! *ot oric"nd sa pun pe o dia#rama ce %rem noi de la %irus, dar c.iar daca lucram sub )ero absolut, nu putem a2usta si recombina %irusul descolada cu suficienta preci)ie! Ori moare, pentru ca am prele%at prea mult din el, ori re%ine la normal imediat ce este readus la temperatura normala, pentru ca nu am sectionat ndea2uns! - *robleme te.nice! - *robleme te.nice, repeta Ela pe un ton taios! Ca si cum ai construi un ansiblu fara o le#atura filotica! - Deci, tra#em conclu)ia!!! - 6u tra#em nici o conclu)ie, spuse mama! - (ra#em conclu)ia, relua Ro%ano, ca e1ista un de)acord pronuntat ntre 1enobiolo#ii nostri n pri%inta posibilitatii practice de mbl"n)ire a %irusului descolada! Ceea ce ne conduce la cea de-a doua cale de abordare a problemei: sa-i con%in#em pe peBueninos sa-si trimita astrona%ele numai spre planetele nelocuite, unde sa-si poata reface ecolo#ia lor stranie si noci%a fara sa ucida fiinte omenesti! - Sa-i con%in#em, e1clama ;re#o! De parca am putea fi si#uri ca-si %or tine promisiunile! - *"na acum au respectat mai multe promisiuni dec"t tine, raspunse Ro%ano, si n locul tau n-as adopta tonul asta de superioritate morala! /n sf"rsit, lucrurile a2unsesera la punctul n care -uim simti ca inter%entia lui ar fi benefica! - (oata aceasta discutie e interesanta! Ar fi un lucru minunat daca misiunea mea printre eretici ar fi mi2locul de a-i con%in#e pe peBueninos sa nu ntreprinde nimic periculos pentru specia umana! Dar, c.iar daca am fi de acord cu totii ca misiunea mea n-are nici o sansa de reusita, eu tot m-as duce acolo! C.iar daca am .otar ca e1ista un mare pericol ca misiunea mea sa nrautateasca situatia, tot as pleca! - 6e bucura sa aflam ca ai de #"nd sa coopere)i cu noi, spuse Ro%ano cu sarcasm! - Intentione) sa coopere) cu Dumne)eu si cu :iserica, preci)a -uim! 3isiunea mea printre eretici nu are drept scop sa sal%e) omenirea de descolada si nici macar sa ncerc sa mentin pacea ntre oameni si peBueninos aici, pe 0usitania! Sin#urul ei scop este ncercarea de a-i readuce la credinta ntru &ristos si al unitatea cu :iserica! Am de #"nd sa le sal%e) sufletele! - :inenteles, spuse Ro%ano! :inenteles ca e sin#urul moti% pentru care %rei sa pleci la ei! - E moti%ul pentru care %oi mer#e si, totodata, sin#urul criteriu dupa care %oi .otar daca misiunea mea a reusit sau nu! Ro%ano se uita nea2utorat la episcopul *ere#rino! - Ai spus ca parintele Este%Po o sa fie cooperant! - Am spus ca se %a supune fara cr"cnire lui Dumne)eu si :isericii, replica episcopul! - Iar eu am nteles ca-l %ei putea con%in#e sa am"ne misiunea p"na c"nd %om afla mai multe! - /ntr-ade%ar, l-as putea con%in#e! Sau, pur si simplu, as putea sa-i inter)ic sa se duca, )ise episcopul *ere#rino! - Atunci, fa-o, inter%eni 6o%in.a! - 6-o %oi face! - Am cre)ut ca te preocupa binele acestei colonii, spuse primarul Ro%ano! - 3a preocupa binele tuturor crestinilor aflati sub obladuirea mea, preci)a episcopul *ere#rino! *"na acum trei)eci de ani, am fost preocupat numai de fiintele omenesti de pe 0usitania, dar acum sunt n e#ala masura responsabil pentru bunastarea spirituala a crestinilor peBueninos de pe aceasta planeta! 0-am nsarcinat pe parintele Este%Po sa plece n aceasta misiune asa cum, c"nd%a, un misionar pe nume *atric5 a fost trimis n Irlanda! A a%ut un succes e1traordinar, reusind sa con%erteasca re#i si neamuri! Din pacate, biserica irlande)a nu a actionat ntotdeauna cum a fi dorit papa! /ntre cele doua parti s-au iscat multe!!! .ai sa le spunem contro%erse! Aparent erau le#ate de data /n%ierii, dar n esenta era %orba de c.estiunea supunerii fata de papa! 8neori s-a a2uns c.iar si la %arsarea de s"n#e, dar niciodata nu i-a trecut cui%a prin minte ca ar fi fost mai bine daca sf"ntul *atric5 nu s-ar fi dus niciodata n Irlanda! 6imeni nu a su#erat %reodata ca ar fi fost preferabil ca irlande)ii ram"na pa#"ni! ;re#o se ridica n picioare! - Am descoperit filotele, ade%aratii atomi indi%i)ibili! Am cucerit stelele! (ransmitem mesa2e cu o %ite)a mai mare dec"t cea a luminii! Cu toate acestea, continuam sa traim n E%ul 3ediu!

Se ridica si porni spre usa! - Daca iesi pe usa aia nainte sa-ti dau eu %oie, spuse primarul Ro%ano, n-ai sa mai %e)i lumina soarelui un an de )ile! ;re#o a2unse la usa, dar n loc sa iasa se re)ema de ea si r"n2i sardonic! - $e)i c"t de supus sunt! - 6-am sa %a mai retin mult, relua Ro%ano! Episcopul *ere#rino si parintele Este%Po %orbesc ca si cum ar putea sa .otarasca independent de noi ceilalti, dar stiu ca n-o pot face! Daca eu .otarasc ca misiunea parintelui Este%Po trebuie sa fie anulata, ea %a fi anulata! $reau sa fim bine ntelesi n pri%inta asta! 6u mi-e teama sa-l areste) pe episcopul *ere#rino daca binele 0usitaniei o cere+ c"t despre acest preot misionar, se %a duce n mi2locul purcelusilor numai c"nd %a a%ea consimtam"ntul! - 6u ma ndoiesc ca poti inter%eni n lucrarea Domnului pe 0usitania, spuse episcopul *ere#rino cu un ton #lacial! Dar sa n-ai o ndoiala ca si eu pot sa te trimit n iad! - Stiu ca poti, replica primarul! 6-as fi primul lider politic care ar sf"rsi n iad la capatul unei dispute cu :iserica! Din fericire, acum nu %a fi ca)ul! $-am ascultat pe toti si am a2uns la o conclu)ie! E prea riscant sa asteptam noul anti%irus! C.iar daca as sti, n mod absolut, ca anti%irusul ar fi #ata n sase saptam"ni, tot as fi de acord aceasta misiune! /n clipa de fata, sin#ura noastra sansa de a mai sal%a ce%a din toata aceasta porcarie este misiunea parintelui Este%Po! AndreA mi-a spus ca peBueninos nutresc un profund respect si o mare afectiune pentru omul acesta - c.iar si necredinciosii! Daca i %a con%in#e pe ereticii peBueninos sa renunte la planul de a ani.ila omenirea n numele reli#iei lor, %a ridica de pe umerii nostri o #rea po%ara! -uim ncu%iinta din cap cu #ra%itate! *rimarul Ro%ano dadea do%ada de o mare ntelepciune: nu mai luptau unul mpotri%a celuilalt, cel putin deocamdata! - /n acelasi timp, ma astept ca 1enobiolo#ii sa-si continue cu toata %i#oarea cercetarile! C"nd %irusul %a de%eni realitate, %om decide daca-l %om folosi sau nu! - /l %om folosi, spuse ;re#o! - 6umai daca mor eu, )ise -uara! - Aprecie) buna%ointa %oastra de a astepta p"na c"nd %om afla mai multe, nainte de a %a dedica oricarui #en de actiune, continua primarul! Si acum am a2uns la tine, ;re#o 7ibeira! AndreA =i##in m-a asi#urat ca deplasarea corpurilor cu %ite)e mai mari dec"t cea a luminii ar fi posibila! ;re#o se uita cu raceala la $orbitorul n numele 3ortilor! - 8nde )ici ca ai studiat fi)ica, sen.or 'alante - Sper s-o n%at de la tine! *"na c"nd n-ai sa-mi asculti ar#umentele, nici nu stiu daca este sau nu 2ustificata speranta ntr-o asemenea descoperire! -uim )"mbi %a)"nd cu c"ta usurinta ndepartase AndreA pericolul contro%ersei pe care ;re#o ar fi %rut s-o st"rneasca! ;re#o nu era un prost! Stia ca manipulat, dar =i##in nu-i lasase nici un moti% re)onabil pentru a-si manifesta iritarea! Acesta era unul dintre talentele cele mai ener%ante ale $orbitorului! - Daca ar e1ista o modalitate de a calatori ntre planete cu %ite)a comunicarilor prin ansiblu, spuse Ro%ano, a%em ne%oie doar de o sin#ura na%a pentru a transporta toti oamenii de pe 0usitania pe o alta planeta! E o sansa infima!!! - 8n %is prostesc, )ise ;re#o! - Dar %om ncerca s-o %alorificam! O %om studia, nu-i asa )ise Ro%ano! Altfel ne %om pomeni muncind n turnatorie! - 6u mi-e frica sa muncesc cu m"inile, replica ;re#o, deci sa nu-ti nc.ipui ca ma nspaim"nta #"ndul sa-mi un mintea la dispo)itia ta! - Accept do2ana, spuse Ro%ano! $reau sa coopere)i, ;re#o, dar daca nu esti n stare, ma %oi multumi si cu supunerea ta! Dupa toate aparentele, -uara se simtea e1clusa din discutie! Se ridica, asa cum procedase si ;re#o cu c"te%a clipe nainte! - $ad ca puteti sa stati aici si sa anali)ati disparitia unei specii inteli#ente, fara ca macar sa %a #"nditi la o modalitate de a comunica cu aceasta specie! Sper ca %a face placere rolul de criminali n masa! Apoi, ca si ;re#o, sc.ita #estul de a parasi ncaperea! - -uara, spuse Ro%ano! 'emeia se opri! - (u %ei studia posibilitatea de a intra n le#atura cu descolada! Sa %edem daca %om reusi sa comunicam cu acesti %irusi! - /mi dau si eu seama c"nd mi se arunca un os de ros, riposta -uara! Si daca %-as spune ca ne implora sa nu-i ucidem Oricum nu m-ati crede!

- Dimpotri%a! Stiu ca esti o persoana cinstita, c.iar daca iremediabil de indiscreta! Dar am si un alt moti% pentru care %rea ca tu sa descifre)i limba2ul molecular al descoladei! $e)i, AndreA =i##in mi-a su#erat o posibilitate care p"na acum nu mi-a trecut prin minte! Stim cu totii ca purcelusii au de%enit fiinte inteli#ente n momentul aparitiei acestui %irus pe 0usitania! Dar daca am interpretat #resit relatia cau)a-efect 6o%in.a se ntoarse spre AndreA, cu o ncercare de )"mbet amar pe c.ip! - Cre)i ca peBueninos au creat descolada - 6u, raspunse AndreA! 3a ntreb daca peBueninos sunt descolada! -uara casca #ura de uimire! ;re#o i)bucni n r"s! - $ad ca esti plin de idei inteli#ente, =i##in! - 6u ntele#, spuse -uim! - 3a ntrebam si eu, se apara AndreA! -uara )ice ca descolada e ndea2uns de comple1a ca sa poata fi inteli#enta! Dar de ce sa nu presupunem ca %irusii descolada folosesc trupurile acestor peBueninos pentru a-si e1prima ratiunea De ce sa nu presupunem ca inteli#enta purcelusilor pro%ine n ntre#ime de la %irusii din or#anismele lor *entru prima oara, Ouanda, 1enolo#ul, desc.ise #ura: - Esti tot at"t de i#norant n materie de 1enolo#ie pe c"t esti de i#norant n fi)ica, domnule =i##in! - A, ba c.iar mai mult, raspunse =i##in, dar mi-a trecut prin minte ca niciodata n-am #asit o alta e1plicatie pentru modul n care amintirile si intelectul nu sunt afectate atunci c"nd un peBuenino trece n cea de-a treia %iata! Copacii nu au creier, asta e clar!+ daca acceptam nsa ca %ointa si memoria sunt %e.iculate prin intermediul %irusului descolada, moartea creierului de%ine aproape nesemnificati%a n transmiterea personalitatii catre copacul-tata! - C.iar daca e1ista cea mai mica ca ceea ce afirmi tu sa fie ade%arat, spuse Ouanda, nu putem efectua nici un e1periment re)onabil care s-o do%edeasca! AndreA =i##in dadu din cap cu tristete! - Stiu doar ca eu nu pot initia un astfel de e1periment! Sper ca %oi sa reusiti! Ro%ano inter%eni din nou! - Ouanda, a%em ne%oie de tine ca sa e1plore)i c.estia asta! Daca n-o cre)i, e1celent @ #aseste o modalitate de a do%edi ca e eronata si ti-ai facut datoria! Ro%ano se ridica si se adresa tuturor: Ati nteles ce %a cer 6e aflam n fata uneia dintre cele mai teribile dileme morale cu care s-a confruntat %reodata omenirea! 7iscam sa comitem un 1enocid, ori acceptam sa fie comis, daca nu facem nimic! (oate speciile cunoscute sau banuite a fi inteli#ente traiesc n umbra unui pericol imens si aproape ntrea#a po%ara a deci)iei apasa pe umerii nostri si numai ai nostri! 8ltima oara c"nd s-a petrecut ce%a c"t de c"t asemanator, predecesorii nostri umani au preferat sasi asume Xenocidul pentru ca - asa presupuneau ei - era sin#ura posibilitate de a se sal%a pe ei nsisi! $a cer a2utorul pentru a urmari toate caile, oric"t de improbabile, care ar putea sa ne aduca macar un licar de speranta, sa ne ofere o ra)a c"t de fira%a de lumina care sa ne calau)easca deci)iile! $reti sa ne a2utati *"na si ;re#o, -uara si Ouanda si dadura consimtam"ntul n tacere, c.iar daca fara prea multa tra#ere de inima! Cel putin pentru moment, Ro%ano reusi sa transforme toata aceasta adunatura de #"lce%itori ntr-o comunitate cooperanta! C"t de mult a%ea sa dure)e aceasta situatie dincolo de peretii ncaperii tinea de domeniul speculatiei pure! -uim era de parere ca spiritul de cooperare %a re)ista probabil p"na la urmatoarea cri)a - si poate ca asta %a fi de a2uns! O sin#ura confruntare mai ramasese! /n timp ce participantii la adunare se mprastiau, lu"ndu-si ramas bun sau stabilind nt"lniri %iitoare, 6o%in.a se apropie de -uim si l pri%i n oc.i cu n%ersunare! - 6u te duce! -uim nc.ise oc.ii! 6u era nimic de raspuns la o replica at"t de scandaloasa! - Daca ma iubesti, adau#a ea! -uim si aminti de po%estea din 6oul (estament, c"nd mama si fratii lui Isus au %enit sa-l %i)ite)e, cer"ndu-i sa-si ntrerupa predarea n%ataturilor catre discipoli pentru a-i primi! - Acestia sunt mama si fratii mei, murmura el! *robabil ca mama ntelesese referinta, caci desc.i)"nd oc.ii, constata ca disparuse! Dupa mai putin de o ora, -uim pleca si el, pornind la drum cu unul dintre pretioasele camioane de marfa ale coloniei! 6u a%ea ne%oie de prea multe pro%i)ii si, ntr-o calatorie normala, ar fi plecat pe 2os! Dar padurea unde trebuia sa se duca era at"t de departe nc"t i-ar fi trebuit c"te%a saptam"ni ca sa a2un#a acolo fara masina, si nici .rana suficienta n-ar fi putut sa care cu el! Era nca un mediu ostil - nu crestea nimic comestibil pentru oameni, si c.iar daca ar fi

crescut, -uim ar fi a%ut ne%oie oricum de .rana ce continea in.ibitorul pentru descolada! 'ara ea ar fi murit din cau)a %irusului cu mult nainte de a fi murit de foame! *e masura ce oraselul 3ila#re se facea tot mai mic n urma iar el #onea tot mai departe, n ad"ncul spatiului liber si fara nici o lo#ica al preeriei, -uim - parintele Este%Po - se ntreba ce-ar fi .otar"t primarul Ro%ano daca ar fi stiut ca liderul ereticilor era un copac-tata care-si c"sti#ase numele de =arma5er, ba mai mult, acesta afirmase ca sin#ura speranta pentru peBueninos era ca Sf"ntul Du. - %irusul descolada - sa distru#a ntrea#a populatie omeneasca de pe 0usitania! 6-ar fi a%ut nici o importanta! Dumne)eu l c.emase pe -uim sa predice e%an#.elia lui &ristos tuturor neamurilor, semintiilor, limbilor si popoarelor! C.iar si cele mai ra)boinice, mai nsetate de s"n#e si mai pline de ura fiinte pot fi atinse de iubirea fata de Dumne)eu si transformate ntru crestinatate! Se nt"mpla de-at"tea ori n trecut, de ce nu si acum O, (ata Ceresc, fa o fapta mareata pe lumea asta! 6iciodata n-au a%ut copiii tai mai multa ne%oie de miracole? 6o%in.a nu mai %orbea cu Ender, iar lui i era teama! 6u erau simple toane, nu o %a)use niciodata pe 6o%in.a dominata de dispo)itii de moment! Ender a%ea sen)atia ca ea tacea nu pentru a-l pedepsi ci, mai de#raba, pentru a se abtine sa nu-l pedepseasca+ tacea pentru ca, daca ar fi %orbit, cu%intele ei ar fi fost prea crude si nu i le-ar fi iertat %reodata! Asadar la nceput nu ncerca sa-i adrese)e %reun cu%"nt! O lasa sa se miste ca o umbra prin casa, trec"nd pe l"n#a el fara sa-l pri%easca n oc.i+ ncerca sa nu-i stea n drum si nu se ducea la culcare p"na c"nd ea nu adormea! E%ident, era %orba de -uim, de misiunea lui - era usor de nteles de ce se temea ea - si c.iar daca Ender nu-i mpartasea temerile, stia ca drumul lui -uim nu era lipsit de riscuri! 6o%in.a se comporta irational! Ce sanse ar fi a%ut Ender sa-l opreasca pe -uim El era sin#urul dintre copiii lui 6o%in.a asupra caruia nu a%ea aproape nici o influenta+ a2unsesera la un soi de apropiere n urma cu c"ti%a ani, dar fusese o declaratie de pace ntre e#ali, nimic asemanator rudimentului de relatie parinteasca stabilita de Ender cu toti ceilalti copii! Daca 6o%in.a nu fusese n stare sa-l con%in#a pe -uim sa renunte, ce putea face Ender *robabil ca 6o%in.a ntele#ea, la ni%el rational, dar, ca toate fiintele omenesti, nu actiona ntotdeauna n concordanta cu ceea ce-i spunea ratiunea! /i pierduse pe multi dintre cei pe care-i iubise+ c"nd a simtit ca nca unul i scapa printre de#ete, reactia ei a fost %iscerala, nu intelectuala! Ender intrase n %iata ei ca un talmacitor si un protector si era de datoria lui sa-i alun#e temerile, iar acum i era teama si era suparata pe el pentru ca i nselase asteptarile! Cu toate acestea, dupa doua )ile de tacere, Ender se saturase! 6u era deloc momentul potri%it ca sa ridice un )id ntre el si 6o%in.a! Stia - ca si 6o%in.a, de altfel - ca sosirea lui $alentine risca sa fie nceputul unei perioade dificile pentru ei! A%ea at"t de multe fire de comunicare cu $alentine, at"t de multe le#aturi cu ea, at"t de multe carari batatorite spre sufletul ei, nc"t nu-i %enea #reu sa rede%ina persoana care fusese n timpul anilor - mileniilor @ pe care-i petrecusera mpreuna! (raisera alaturi e1perienta a trei mii de ani de istorie, ca si cum i-ar fi urmarit cu aceiasi oc.i! 0"n#a 6o%in.a nu petrecuse dec"t trei)eci de ani! De fapt, calcul"nd dupa timpul subiecti%, trei decenii cu 6o%in.a nsemnau mai mult dec"t trei milenii cu $alentine, dar stia ca nu-i %a fi #reu sa se ntoarca la %ec.iul sau rol de frate, de $orbitor n numele lui Demostene! Ender se asteptase ca 6o%in.a sa fie #eloasa pe $alentine si era de2a pre#atit! O pre%enise pe sora lui ca, la nceput, %or a%ea probabil putine prile2uri de a fi mpreuna! $alentine l-a nteles foarte bine - ,a5t era si el n#ri2orat si am"ndoi a%eau ne%oie sa fie linistiti! Era aproape ridicol ca ,a5t si 6o%in.a sa fie deran2ati de le#atura dintre frate si sora! 6iciodata nu e1istase cea mai mica su#estie de se1ualitate n relatiile dintre Ender si $alentine - oricine i cunostea c"t de c"t ar fi r"s de o asemenea idee - dar nu infidelitatea se1uala i preocupa pe 6o%in.a si ,a5t, si nici le#atura emotionala dintre ei! 6o%in.a nu a%ea nici un moti% sa se ndoiasca de dra#ostea si de%otamentul lui Ender fata de ea, iar ,a5t nu putea sa-i ceara lui $alentine mai mult dec"t i oferea sotia lui, at"t n pri%inta pasiunii c"t si a credintei! 6u, era ce%a mult mai profund: c.iar si acum, dupa at"tia ani, au fost nca din prima clipa una si aceeasi persoana, s-au a2utat fara sa fie ne%oie sa rosteasca %reun cu%"nt! ,a5t remarcase aceasta unitate+ c.iar pentru Ender, care abia l cunoscuse, era e%ident ca omul se simtea distrus, de parca, %a)"ndu-si sotia mpreuna cu fratele ei, si-ar fi spus: 4Iata ce nseamna sa fii aproape de altcine%a! Iata ce nseamna ca doi oameni sa fie unul sin#ur4! *"na atunci si nc.ipuise ca se apropiase de $alentine at"t c"t se poate apropia doi soti, dar acum se confrunta cu faptul ca era posibil ca doi oameni sa fie, ntr-un anumit sens, una si aceeasi persoana! Ender nu putea dec"t sa admire tactul cu care $alentine ncerca sa-l linisteasca, distant"ndu-se fata de fratele ei, oferindu-i astfel lui ,a5t ra#a)ul sa se obisnuiasca treptat cu noua situatie!

Ceea ce Ender nu reusise sa pre%ada fusese felul n care reactionase 6o%in.a! O cunoscuse mai nt"i ca mama a copiilor ei si nu remarcase dec"t loialitatea ei n%ersunata si irationala! Daca se %a simti %reodata amenintata, si facuse Ender socoteala, %a de%eni posesi%a si autoritara, asa cum era n relatiile cu copiii! Dar Ender nu fusese deloc pre#atit pentru aceasta retra#ere brusca! (otusi, 6o%in.a ncepuse sa se ndeparte)e de el cu mult nainte de episodul cu misionaratul lui -uim, si ridicase ntre ei un )id al tacerii! Abia acum, pri%ind retrospecti%, Ender reali)a ca totul ncepuse nainte c.iar de sosirea lui $alentine, ca si cum 6o%in.a se .otar"se sa cede)e n fata ri%alei nainte ca aceasta sa a2un#a acolo! Era lo#ic, fireste - ar fi trebuit sa anticipe)e asta - 6o%in.a pierduse prea multe persoane importante n %iata ei, prea multi oameni de care a%ea ne%oie! *ipo! 0ibo! C.iar si 3iro! *oate ca era protectoare si posesi%a fata de copiii ei, dar cu oamenii de care ea a%ea ne%oie se purta e1act in%ers! Daca se temea ca-i %or fi luati, se retra#ea din fata lor, si impunea sa mai aiba ne%oie de ei! 6u 4de ei4! De el! De Ender! 6o%in.a ncerca sa se elibere)e de ne%oia de el! Daca nu rupea cur"nd tacerea, prapastia care se ad"ncea ntre ei a%ea sa le condamne definiti% casnicia! Ender nu se #"ndise niciodata cum ar putea proceda ntr-o asemenea situatie! 6iciodata nui trecuse prin cap ca maria2ul lui ar putea fi amenintat! 6u .otar"se cu usurinta+ intentiona sa moara alaturi de 6o%in.a si toti anii petrecuti mpreuna fusesera plini de fericirea care %ine dintro ncredere n celalalt! Acum, 6o%in.a si pierduse ncrederea n el! 6u era drept! Era nca sotul ei, si-i era credincios asa cum nici un alt barbat, nici o alta persoana din %iata ei nu-i fusese %reodata! 6u merita s-o piarda din pricina unei nentele#eri ridicole, iar daca lasa lucrurile sa se desfasoare asa cum 6o%in.a - oric"t de inconstient - parea .otar"ta sa le faca sa e%olue)e, ea a%ea sa fie perfect con%insa ca nu se %a mai putea bi)ui niciodata pe nimeni! Aceasta conclu)ie ar fi fost tra#ica, pentru ca ar fi fost falsa! Ender se #"ndea sa pro%oace o e1plicatie cu 6o%in.a, c"nd Ela, a declansat-o n mod accidental! - AndreA! Ela se oprise n pra#ul usii! C.iar daca batuse din palme afara, cer"ndu-i permisiunea sa intre, Ender nu o au)ise! Dar pe de alta parte, nu prea a%ea de ce sa solicite o astfel de permisiune n casa mamei sale! - 6o%in.a e n camera noastra, spuse Ender! - Am %enit sa %orbesc cu tine! - /mi pare rau, dar nu-ti pot dat un a%ans din banii de bu)unar! Ela r"se si se ase)a l"n#a el, dar %eselia i se stinse repede! Era n#ri2orata! - -uara! Ender ofta si )"mbi! -uara era o ncapat"nata din nastere si niciodata nu de%enise mai maleabila! (otusi, Ela fusese ntotdeauna capabila sa se ntelea#a cu ea mai bine dec"t oricine! - Se nt"mpla ce%a neobisnuit, continua ea! De fapt, pro%oaca mai putine neca)uri dec"t n mod normal! 6ici macar o cearta! - E un semn de pericol - Stii ca ncearca sa comunice cu descolada! - 0imba2 molecular!!! - Ei bine, ceea ce face ea e periculos si n-o sa stabileasca o punte de le#atura, c.iar daca reuseste! 3ai ales daca reuseste, pentru ca sunt sanse mari sa murim cu totii! - Ce spuneai ca face - A umblat prin fisierele mele, ceea ce nu e #reu, fiindca nu m-am #"ndit niciodata sa le bloc.e)! A obtinut apoi in.ibitorii pe care am ncercat sa-i teste) pe plante, destul de simplu, pentru ca am descris procedura n amanunt! 6umai ca, n loc sa-i implante)e n ce%a, i ofera direct descoladei! - Cum adica, i ofera - Asa si transmite mesa2ele! 3a ro#, nu %om putea stabili, n urma acestui non-e1periment, daca succesiunea transmiterii in.ibitorilor repre)inta sau nu un limba2! Dar, fie ca e sau nu n)estrat cu ratiune, stim ca %irusul descolada are o capacitate formidabila de adaptare, iar -uara ar putea sa-l a2ute sa se adapte)e la c"te%a dintre cele mai bune strate#ii pe care le-am pus la punct pentru a-i bloca actiunea! - (radare! - E1act! (ransmite inamicului secretele noastre militare! - Ai %orbit cu ea - 9Sta bricando! Claro Bue falei! Ela Buase me matou! ;lumesti :inenteles ca am %orbit cu ea! C"t pe ce sa ma omoare! G A reusit sa antrene)e %reun lot de %irusi

- 6ici macar n-a facut %reun test n pri%inta asta! E ca si cum ar fi aler#at la fereastra si ar fi nceput sa stri#e: 4'u#iti, ca %in sa %a ucida?4 Ea nu mai face stiinta, face politica inter-specii, cu mentiunea ca noi .abar n-a%em daca cealalta specie are macar %reo politica, stim doar ca s-ar putea sa ne ucida mai repede dec"t ne-am nc.ipuit, cu a2utorul ei! - 6ossa Sen.ora, murmura Ender! E prea periculos! 6u se poate 2uca cu asa ce%a! - *oate este de2a prea t"r)iu!!! 6u-mi dau seama daca a facut sau nu ce%a iremediabil! - Atunci, trebuie s-o oprim! - Cum Sa-i rupem m"inile - Am sa %orbesc cu ea, dar e prea matura - sau prea t"nara - sa asculte #lasul ratiunii! 3a tem ca solutia se #aseste n m"inile primarului, nu ntr-ale noastre! Abia c"nd o au)i %orbind, Ender obser%a ca 6o%in.a intrase n ncapere! - Cu alte cu%inte, la puscarie, )ise ea! $rei s-o areste)i pe fiica mea! C"nd a%eai de #"nd sa ma anunti - 6u m-am #"ndit deloc la puscarie, se apara Ender! 3a asteptam sa i se inter)ica accesul la!!! - Asta nu-i treaba primarului, e a mea! Eu sunt Xenobiolo#ul sef! De ce n-ai %enit la mine Elanora De ce te-ai dus la el ! Ela nu scoase un cu%"nt+ se uita fi1 la ea fara sa clipeasca! Era felul ei de a aborda conflictele cu 6o%in.a, adopt"nd tactica re)istentei pasi%e! - -uara a scapat de sub control, 6o%in.a, )ise Ender! A fost si-asa destul de rau ca le-a de)%aluit copacilor-tata secretele! 'aptul ca le-a spus si %irusilor e o nebunie! - Es psicolo#ista, a#ora Acum esti si psi.olo# G 6u intentionam s-o areste)! - (u nu trebuie sa intentione)i nimic, )ise 6o%in.a! /n orice ca), nu cu copiii mei! - Ai dreptate, spuse Ender! 6u %reau sa le fac nimic copiilor! Am totusi responsabilitatea sa ntreprind ce%a n le#atura cu un cetatean adult al orasului 3ila#re, care, cu nec.ib)uinta, pune n pericol supra%ietuirea tuturor fiintelor omenesti de pe planeta si poate a fiintelor omenesti de pretutindeni! - Cine ti-a pus pe umeri po%ara acestei nobile responsabilitati, AndreA A cobor"t cum%a Dumne)eu pe munte si ti-a cioplit n piatra misiunea de a conduce oamenii! - :ine! (u ce propui - *ropun sa nu-ti mai ba#i nasul n c.estiuni care nu te pri%esc! Si, cinstit %orbind, AndreA, asta include cam totul! 6u esti 1enobiolo#! 6u esti psi.iatru! 6u esti 1enolo#! De fapt, nu prea esti nimic, nu-i asa, dec"t un intri#ant de profesie care-si %"ra nasul n %ietile altora! - 3ama? e1clama Ela, cu oc.ii mariti de uimire! - Sin#urul lucru care-ti da %reo putere e blestematul ala de rubin din urec.ea ta! Ea ti sopteste secrete, ea discuta cu tine noaptea c"nd esti n pat cu sotia ta, si c"nd ea doreste ce%a, te pomenesti %orbind ntr-o ntrunire la care nici n-ai a%ea ce cauta, spun"nd ceea ce ti-a dictat ea sa spui! $orbesti despre faptul ca fiica mea a comis un act de tradare, dar, asa cum %ad eu lucrurile, tu esti cel care tradea)a oamenii ade%arati n fa%oarea unui pro#ram .iperde)%oltat? - 6o%in.a, spuse Ender! Cu%"ntul era nceputul tentati%ei de a o linisti, dar ea nu a%ea de #"nd sa dialo#.e)e! - Sa nu-ndra)nesti sa mai discuti cu mine, AndreA? /n toti acesti ani am cre)ut ca ma iubesti!!! - (e iubesc! - Am cre)ut ca ai de%enit ntr-ade%ar unul de-ai nostri, ca faci parte din %ietile noastre!!! - Asa si este! - Am cre)ut totul a fost ade%arat! - Este! - Dar tu esti e1act ceea ce episcopul *ere#rino ne-a pre%enit de la bun nceput ca erai! 8n sarlatan! 8nul care %rea cu orice pret sa-i conduca pe ceilalti! 'ratele tau a stap"nit c"nd%a #ala1ia, nu asa spune po%estea /nsa tu nu esti la fel de ambitios! (u te-ai multumit cu o planeta mica! - *entru numele lui Dumne)eu, mama, ti-ai pierdut mintile C.iar nu-l cunosti pe omul asta - Am cre)ut ca-l cunosc? 6o%in.a ncepuse sa pl"n#a! Dar un om care m-ar fi iubit nu l-ar fi lasat pe fiul meu sa plece printre porcii aia criminali!!! - 3ama, nu l-ar fi putut opri pe -uim? 6imeni n-ar fi putut? - 6ici macar n-a ncercat! A fost de acord? - Da, am cre)ut ca fiul tau face un #est nobil si cura2os, si am fost de acord cu el! A stiut ca pericolul, fara sa fie e1a#erat, era real, si totusi a .otar"t sa se duca!!! iar eu am fost de acord!

Este e1act ceea ce ai fi facut si tu, si sper sa fie ceea ce as fi facut si eu, n locul lui! -uim e barbat, un barbat demn de admiratie, poate c.iar unul e1traordinar! 6u are ne%oie si nici nu-si doreste protectia ta! A .otar"t care este telul %ietii lui si l nfaptuieste! /l respect si asa ar trebui sa faci si tu! Cum ndra)nesti sa su#ere)i ca %reunul dintre noi ar fi trebuit sa-i stea n cale 6o%in.a tacu n sf"rsit, pentru moment, n orice ca)! C"ntarea oare cu%intele lui Ender /ntelesese oare, n ultima clipa, c"t de inutil si, da, c"t de crud fusese faptul ca-l lasase pe -uim sa plece purt"nd n amintire supararea ei, nu speranta ei C"t a durat acea tacere, Ender a mai pastrat un dram de speranta! Deodata, tacerea lua sf"rsit: - Daca te mai amesteci %reodata n %iata copiilor mei, am terminat cu tine! Daca lui -uim i se-nt"mpla ce%a - orice - am sa te urasc p"na %ei muri, si ma %oi ru#a ca )iua aceea sa %ina c"t mai cur"nd! 6u stii nimic, ticalosule, si ar trebui sa ncete)i sa te mai porti ca si cum ai sti! *orni m"ndra spre usa, dar n drum se ra)#"ndi imediat si renunta la iesirea teatrala din scena! Se ntoarse spre Ela si i %orbi cu un calm remarcabil! - Elanora, %oi lua imediat masuri ca sa-i bloc.e) -uarei accesul la nre#istrarile si ec.ipamentul pe care le-ar putea folosi n contactul cu descolada! Iar pe %iitor, dra#a mea, daca te mai prind ca discuti probleme de cercetare cu oricine, n special cu indi%idul asta, am sa-si inter)ic accesul n laborator pentru totdeauna! S-a nteles A fost r"ndul Elei sa raspunda prin tacere! - A.a, constat ca mi-a furat mai multi copii dec"t am cre)ut! Apoi se ntoarse si pleca! Ender si Ela mpietrisera ntr-o tacere desa%"rsita! /n cele din urma, Ela se ridica, nsa fara sa faca %reun pas! - C.iar ca trebuie sa fac ce%a, )ise ea, dar nici sa ma tai n-as sti ce anume! - Ar fi bine sa te duci la mama ta si sa-i arati ca esti totusi de partea ei! - Da, dar nu sunt! De fapt, ma #"ndeam sa ma duc la primarul Zel2e)o si sa-i propun s-o destituie pe mama din functia de 1enobiolo#-sef, fiindca e limpede ca si-a pierdut mintile! - :a nu si le-a pierdut, )ise Ender, si daca faci una ca asta, o uci)i! - *e mama E prea tare ca sa moara! - 6u! /n clipa asta e at"t de fra#ila nc"t orice lo%itura ar putea s-o ucida! 6u e %orba de trupul ei, ci de!!! ncrederea si de speranta ei! /n nici un ca) nu trebuie sa-i dai %reun moti% sa creada ca nu esti de alaturi de ea! Ela se uita la el cu e1asperare! - 3i-ai spus toate astea pentru ca asa ai .otar"t, sau ti-au %enit n minte n mod spontan - Despre ce %orbesti - Adineauri, mama ti-a aruncat niste cu%inte care ar fi trebuit sa te nfurie la culme, sau sa te raneasca, sau!!! sa-ti pro%oace o reactie oarecare si, c"nd colo, tu stai aici si te #"ndesti cum so a2uti! C.iar nu simti niciodata ne%oia sa lo%esti pe cine%a $reau sa spun, tu nu-ti pier)i niciodata cumpatul - Ela, dupa ce ai omor"t n mod necu#etat doi oameni cu propriile tale m"ini, ori n%eti sa te controle)i, ori ti pier)i toata omenia! - Ai facut tu asa ce%a - Da, raspunse el! O clipa, Ender cre)u ca Ela era realmente socata! - Si ai mai fi n stare s-o faci - *robabil, )ise el! - :un! S-ar putea sa ne fie de folos c"nd se %a de)lantui iadul! Apoi Ela i)bucni n r"s! 'usese o simpla #luma! Ender simtea o mare usurare si reusi c.iar sa r"da, slab, mpreuna cu ea! - Am sa ma duc la mama, continua Ela, dar nu fiindca asa mi-ai su#erat tu si nici macar pentru moti%ul pe care l-ai pomenit! - *erfect! 6umai sa te duci! - 6u %rei sa stii de ce ma duc - Stiu de2a! - *ai, binenteles! 6-a a%ut dreptate, nu-i asa (u c.iar le stii pe toate! - Ai de #"nd sa te duci la mama ta pentru ca n acest moment e lucrul cel mai dureros pe care poti sa-l faci! - Asa cum o spui, pare ce%a maladi%! - E cel mai dureros lucru bun pe care poti sa-l faci! E treaba cea mai neplacuta, po%ara cea mai insuportabila! - Ela martira, certo Asa %ei %orbi la moartea mea

- Daca %oi %orbi la moartea ta, %a trebui sa ma nre#istre) n prealabil! Sunt .otar"t sa mor cu mult naintea ta! - Deci nu parasesti 0usitania - :inenteles ca nu! - C.iar daca mama ti da papucii - 6u poate! 6-are moti%e de di%ort, iar episcopul *ere#rino ne cunoaste prea bine pe am"ndoi ca sa nu r"da de oricare cerere pe moti% de neconsumare a casatoriei! - Stii bine ce %reau sa spun! - Am %enit aici cu intentia sa ram"n p"na la capat! S-a terminat cu falsa nemurire c"sti#ata prin dilatarea timpului! 3-am saturat sa aler# la nesf"rsit prin spatiu! 6-am sa mai parasesc niciodata suprafata 0usitaniei! - C.iar daca astfel %ei muri C.iar daca flota soseste aici - Daca toata lumea %a putea sa plece, am sa plec si eu, dar tot eu am sa fiu acela care-o sa stin#a luminile si-o sa ncuie usa! Ela aler#a la el si-l saruta pe obra), mbratis"ndu-l, doar pentru o clipa! Apoi iesi, iar Ender ramase, nca o data, sin#ur! 4C"t de mult m-am nselat n pri%inta 6o%in.ei? 6u pe $alentine era ea #eloasa, ci pe ,ane! Ani de-a r"ndul, m-a %a)ut %orbind n tacere cu ,ane, mereu, rostind cu%inte pe care nu le putea au)i, au)ind cu%inte pe care ea nu le putea rosti! Am pierdut ncrederea ei si nici macar nu miam dat seama ca o pierd!4 *robabil ca si acum sub%ocali)ase! *robabil ca-i %orbise lui ,ane dintr-un obicei at"t de ad"nc nradacinat nc"t nici macar nu mai era constient ca o face! Oricum ea i raspunse: - (e-am a%erti)at! 4*esemne ca m-ai pre%enit4, raspunse Ender n tacere! - 6-ai cre)ut niciodata ca ntele# ce%a despre fiintele omenesti! 4*resupun ca n%eti!4 - Are dreptate, sa stii! Esti ntr-ade%ar marioneta mea! (ot timpul te-am manipulat! De ani de )ile n-ai mai a%ut un #"nd propriu! - (aci din #ura, sopti el! 6-am c.ef! - Ender, daca ai impresia ca asta te-ar a2uta sa n-o pier)i pe 6o%in.a, scoate rubinul din urec.e! 6-am sa ma supar! - Eu da! - Am mintit, si eu m-as supara! Dar daca numai astfel poti s-o pastre)i, atunci fa-o! - 3ultumesc! Dar as fi str"ns cu usa sa pastre) pe cine%a pe care e limpede ca l-am pierdut de2a! - C"nd -uim se %a ntoarce, totul %a fi n re#ula! 4Asa este, si spuse Ender! Asa este! O, Doamne, te ro#, ai #ri2a de parintele Este%Po!4 Stiau ca parintele Este%Po %a %eni la ei! *eBueninos stiau ntotdeauna! Copacii-tati si spuneau totul! 6u e1istau secrete, nu pentru ca asa doreau ei cu orice pret, ci pentru ca nu puteau sa se i)ole)e! 6u traiau niciodata e1periente indi%iduale! Daca un copac-tata %roia sa pastre)e ce%a numai pentru el nsusi, se #asea un altul n apropiere care nu era de aceeasi parere! Desi erau alcatuite din indi%i)i, padurile actionau ca un tot unitar, astfel ca po%estile treceau de la una la alta indiferent de dorintele personale ale c"tor%a copaci-tata! -uim stia ca asta era #arantia intan#ibilitatii lui! C.iar daca =arma5er era un pui de lele @ desi aplicat purcelusilor, epitetul n-a%ea nici o semnificatie - nsetat de s"n#e, nu-i putea clinti nici un fir de par parintelui Este%Po daca nu-i con%in#ea mai nt"i pe fratii din padurea lui sa actione)e n sensul dorit de el! Iar daca ar fi ncercat s-o faca, unul dintre copacii-tata din padurea lui ar fi aflat cu si#uranta si ar fi %orbit! Daca =arma5er si ncalca 2uram"ntul depus n urma cu trei)eci de ani, c"nd AndreA =i##in l trimisese pe &uman n a treia %iata, n-o putea face n taina! /ntrea#a planeta ar fi aflat si =arma5er ar fi fost declarat sper2ur, un lucru e1trem de rusinos! Ce sotie ar mai fi acceptat atunci ca fratii sa-i aduca o mama Ar mai fi a%ut el copii %reodata -uim era n si#uranta! *oate ca nu-l %or lua n seama, dar nici rau nu-i %or face! Cu toate acestea, c"nd a a2uns n padurea lui =arma5er, nici macar n-a apucat sa desc.ida #ura! 'ratii l-au prins, l-au aruncat la pam"nt si l-au t"r"t p"na la =arma5er! - 6u era ne%oie! Oricum %eneam aici! 8n frate batea toaca n trunc.iul copacului! -uim asculta atent mu)ica sc.imbatoare+ =arma5er modifica marimea si forma spatiilor #oale dinauntrul sau, modul"nd sunetul n cu%inte! - Ai %enit pentru ca asa am poruncit eu! - (u ai poruncit! Eu am %enit! Daca %rei sa cre)i ca tu m-ai adus aici, fie si-asa! Dar sa stii

ca ma supun de buna%oie numai poruncilor lui Dumne)eu! - (e afli aici ca sa asculti %ointa lui Dumne)eu! - 3a aflu aici ca sa dau #las %ointei lui Dumne)eu, raspunse -uim! Descolada e un %irus, creat de Dumne)eu pentru ca peBueninos sa fie demni de el! Dar Sf"ntul Du. nu s-a ncarnat niciodata! Sf"ntul Du. este un spirit perpetuu, care salasluieste %esnic n inimile noastre! - Descolada salasluieste n inimile noastre si ne da %iata! C"nd salasluieste ntr-ale %oastre, ce %a da - 8n Dumne)eu! O credinta! 8n bote)! Dumne)eu nu predica un lucru pentru oameni si un altul pentru peBueninos! - 6oi nu suntem 4cei mici4! $oi %eti %edea cine e puternic si cine nu! /l silira sa stea cu spatele lipit de trunc.iul lui =arma5er! Simti cum scoarta ncepe sa se miste, iar ei l mpinsera si mai tare, cu m"inile lor mici, cu r"turile care-l adulmecau! 6u se #"ndise nici o clipa la aceste m"ini si al aceste fete ca apartin"nd dusmanilor sai! C.iar si acum, -uim si dadu seama, cu usurare, ca nu se #"ndea la ei ca la inamicii lui personali! Ei erau dusmanii lui Dumne)eu, iar el i compatimea! Era o mare re%elatie pentru -uim faptul ca, p"na si atunci c"nd l mpin#eau n p"ntecele unui copac-tata criminal, nu a%ea nici urma de teama sau de ura! 4/ntr-ade%ar, nu ma tem de moarte! 6-am stiut niciodata ce este spaima de moarte!4 'ratii continuau sa lo%easca n copac cu betele! =arma5er remodula sunetele n cu%intele limbii tatilor, dar acum -uim se afla n interiorul sunetului, n interiorul cu%intelor! - Esti con%ins ca-mi %oi ncalca 2uram"ntul, spuse =arma5er! - 3i-a trecut prin minte ca ai putea s-o faci! Acum era capti% n interiorul copacului, c.iar daca trunc.iul ramasese desc.is n fata lui! *utea sa %ada, putea sa respire+ nc.isoarea nu era nici macar claustrofobica! Dar lemnul se mulase at"t de str"ns n 2urul lui nc"t nu-si putea misca deloc m"inile sau picioarele, nu se putea rasuci ca sa se strecoare afara din capcana! 4Str"mta e poarta si n#usta e calea ce duce la i)ba%ire!4 - (e %om supune ncercarii, )ise =arma5er! Cu%intele lui erau mai #reu de nteles acum, c"nd -uim le au)ea dinauntru! Si mai #reu de cumpanit! Sa-l lasam pe Dumne)eu sa 2udece! /ti %om da sa bei c"ta apa %ei dori, din p"r"ul nostru, dar de m"ncare n-ai sa primesti nimic! - /nfometarea mea este!!! - /nfometare A%em alimentele tale! (e %om .rani din nou peste )ece )ile! Daca Sf"ntul Du. te %a tine n %iata timp de )ece )ile, te %om .rani si te %om pune n libertate! Abia atunci %om crede n doctrina ta si %om marturisi ca ne-am nselat! - $irusul o sa ma ucida p"na atunci! - Sf"ntul Du. te %a 2udeca si %a .otar daca esti %rednic sa traiesti! - /ntr-ade%ar, aici are loc o ncercare, spuse -uim, dar nu e cea la care te #"ndesti tu! - Cum asa - Este ncercarea ,udecatii de Apoi! $a aflati naintea lui &ristos, iar el el spune celor aflati la dreapta sa: 4Am fost un strain si %oi m-ati primit! Am fost nfometat, si %oi mi-ati dat sa man"nc! Intrati ntru bucuria lui Dumne)eu!4 Apoi le spune celor aflati la st"n#a sa: 4Am fost nfometat, si %oi nu mi-ati dat nimic! Am fost un strain, si %oi %-ati purtat aspru cu mine!4 Iar ei i spun ntr-un #las: 4Doamne, c"nd ti-am facut noi toate astea 4 Iar le raspunde: 4Daca le-ati facut celor mai nensemnati dintre fratii mei, mie mi le-ati facut!4 Eu sunt cel mai nensemnat dintre fratii %ostri! $eti da socoteala n fata lui &ristos pentru ce mi-ati facut aici! - Om nesabuit, noi nu-ti facem nimic, dec"t ca te tinem nemiscat! Ce-o sa ti se nt"mple o sa fie numai dorinta Sf"ntului Du.! 6-a spus &ristos: 46u fac dec"t ceea ce l-am %a)ut pe (atal meu fac"nd 4 6-a spus &ristos: 4Eu sunt Calea! $eniti si 8rmati-ma 4 Ei bine, te lasam sa faci ceea ce a facut si &ristos: a umblat prin pustietati, fara p"ine, timp de patru)eci de )ile! /ti acordam sansa de a fi pe sfert c"t a fost el de sf"nt! Daca Dumne)eu %rea ca noi sa credem n doctrina ta, %a trimite n#eri sa te .raneasca! $a preface pietrele n p"ine! - 'aci o #reseala, )ise -uim! - (u ai facut o #reseala %enind aici! - Am %rut sa spun ca faci o #reseala de doctrina! Ai retinut corect %ersetele - postul din pustie, pietrele prefacute n p"ine, totul! Dar nu ti se pare ca, asum"ndu-ti rolul Satanei, ai comis o fapta care %orbeste foarte limpede despre tine /n aceeasi clipa, =arma5er a fost cuprins de o furie n#ro)itoare+ a nceput sa %orbeasca at"t de repede, miscarile trunc.iului au de%enit at"t de ample nc"t -uim a cre)ut ca %a fi stri%it n interiorul copacului! - (u esti Satana? /ncerca sa ne %in)i minciunile tale p"na c"nd oamenii %or #asi o cale sa distru#a descolada si sa-i mpiedice pe frati sa a2un#a %reodata la a treia %iata? C.iar cre)i ca nu

%edem prin tine /ti cunoastem toate planurile, absolut toate? 6u ai nici un fel de secrete? 6ici Dumne)eu nu are %reun secret fata de noi? 6oua ni s-a dat a treia %iata, nu %oua? Daca Dumne)eu %-ar fi iubit, nu %-ar fi lasat sa %a n#ropati mortii n pam"nt, morti din care nu se naste nimic altce%a dec"t %iermi? 'ratii se adunasera n 2urul trunc.iului capti%ati de disputa! Contro%ersa continua %reme de sase )ile, cu ar#umente demne de oricare dintre naltii prelati ai :isericii din toate timpurile! 6iciodata, de la conciliul de la 6iceea, nu fusesera de)batute si c"ntarite probleme at"t de importante! Ar#umentele erau transmise de la frate la frate, de la copac la copac, de la padure la padure! 7elatarile dialo#ului dintre =arma5er si parintele Este%Po a2un#eau ntotdeauna la 7ooter si &uman n aceeasi )i, dar informatia nu era completa! Abia dupa patru )ile si-au dat seama ca parintele Este%Po era pri)onier, fara sa i se dea .rana ce continea in.ibitorul pentru descolada! S-a or#ani)at imediat o e1peditie, cu Ender, Ouanda, ,a5t, 0ars si $arsam! *rimarul Ro%ano i alesese pe Ender si Ouanda pentru ca erau foarte cunoscuti printre purcelusi, iar pe ,a5t, pe fiul si pe #inerele sau pentru nu se nascusera pe 0usitania! Ro%ano renuntase sa trimita %reun colonist localnic, caci daca s-ar fi aflat, era #reu de pre%a)ut ce s-ar fi putut nt"mpla! Cei cinci au luat masina cea mai rapida si au plecat n directia indicata de 7ooter! Calatoria a%ea sa dure)e trei )ile! /n cea de-a sasea )i, dialo#ul a luat sf"rsit, pentru ca descolada atacase ntr-o asemenea masura or#anismul lui -uim nc"t acesta nu mai a%ea putere sa %orbeasca si era cuprins tot mai des de accese de febra si delir+ c"nd %orbea totusi, nu mai era n stare sa pronunte %reun cu%"nt inteli#ibil! /n )iua a saptea, a pri%it peste capetele fratilor, care se aflau tot acolo, urmarind nca desfasurarea e%enimentelor! - /l %ad pe 3"ntuitor se)"nd la dreapta lui Dumne)eu, sopti el, apoi )"mbi! O ora mai t"r)iu, a murit! =arma5er a simtit si a anuntat triumfator %estea fratilor! - Sf"ntul Du. a 2udecat? *arintele Este%Po a fost respins? 8nii dintre frati s-au bucurat, dar nu at"t de multi, cum se asteptase =arma5er! Ec.ipa lui Ender a2unse n padure abia la asfintit! Acum nu se mai punea problema ca purcelusii sa-i capture)e si sa-i puna la ncercare+ erau prea multi si, oricum, fratii nu mai erau cu totii o minte si un #"nd! Se oprira n fata trunc.iului despicat al lui =arma5er si pri%ira c.ipul ascetic, ra%asit de boala al parintelui Este%Po, abia %i)ibil n umbra! - Desc.ide-te si lasa-l pe fiul meu sa %ina la mine, spuse Ender! Desc.i)atura din trunc.i se lar#i! Ender ntinse m"inile si trase afara cada%rul parintelui Este%Po! Era at"t de usor nc"t Ender cre)u, timp de o clipa, ca era probabil constient, ca putea sa stea n picioare fara spri2inul sau! Dar nu era asa! Ender l ase)a cu #ri2a pe pam"nt, n fata copacului! 8n frate ncepu sa bata un ritm n trunc.iul lui =arma5er! - /ntr-ade%ar, al tau trebuie sa fie, $orbitorule n numele 3ortilor, pentru ca e mort! Sf"ntul Du. l-a mistuit n flacarile celui de-al doilea bote)! - Ai ncalcat 2uram"ntul, spuse Ender! Ai tradat cu%"ntul copacilor-tata! - 6imeni nu l-a atins, )ise =arma5er! - C.iar cre)i ca se lasa cine%a pacalit de minciunile tale ntreba Ender! Oricine stie ca refu)ul de a administra medicamente unui om aflat pe moarte este un act de %iolenta la fel de #ra% ca si o crima cu premeditare! 8ite-acolo era medicamentul lui! Ai fi putut oric"nd sa i-l dai! - =arma5er a fost de %ina, inter%eni unul dintre fratii aflati n prea2ma! Ender se ntoarse catre frati! - Iar %oi l-ati a2utat! Sa nu credeti ca puteti arunca %ina numai pe el! 'ie ca nici unul dintre %oi sa n-apuce sa treaca %reodata n a treia %iata! C"t despre tine, =arma5er, fie ca nici o mama sa nu se t"rasca %reodata pe scoarta ta! - 6ici un om nu poate .otar n numele nostru, replica =arma5er! - (u ai .otar"t sin#ur, c"nd ai cre)ut ca ai dreptul sa uci)i ca sa c"sti#i o simpla contro%ersa, )ise Ender! Iar %oi, fratilor, ati .otar"t c"nd nu l-ati oprit s-o faca! - 6u esti 2udecatorul nostru? tipa unul dintre frati! - :a sunt, asa cum este oricare locuitor de pe 0usitania, fie el om sau copac-tata, frate sau sora! Au dus trupul lui -uim la masina! 0ars si $arsam s-au urcat n masina cu care %enise acolo -uim! Ender a )abo%it c"te%a clipe ca sa-i transmita lui ,ane un mesa2 pentru 3iro, ramas n colonie! 6-a%ea nici un rost ca 6o%in.a sa astepte trei )ile p"na sa afle ca fiul ei murise de m"inile purcelusilor! Si, oricum, n-ar fi fost de dorit s-o auda din #ura lui Ender! Sin#urul lucru si#ur era ca 6o%in.a si pierduse fiul, pe Este%Po! - Ai sa %orbesti n numele lui ntreba ,a5t, n %reme ce masina trecea pe deasupra

c"mpiilor acoperite de capim! /l au)ise c"nd%a pe Ender %orbind n numele mortilor, pe (rond.eim! - 6u, spuse Ender! 6u cred! - *entru ca a fost preot - Am mai %orbit n numele preotilor! 6u, n-am sa %orbesc n numele lui -uim pentru ca nar a%ea nici un rost: -uim a fost e1act ceea ce a dorit sa fie si a murit e1act asa cum a %rut, slu2indu-l pe Dumne)eu si predic"nd pentru fratii cei mici! 6u am nimic de adau#at la po%estea lui! Si-a desa%"rsit-o sin#ur! 11 ,adul mesterului &o

- ASADA7, acum ncepe macelul! - E amu)ant ca ai tai l-au nceput, nu oamenii! - (ot asa l-au nceput si ai tai, c"nd %-ati luptat cu oamenii! - 6oi l-am nceput, dar ei l-au sf"rsit! - Cum or fi reusind oamenii sa nceapa de fiecare data cu at"ta ne%ino%atie si sa sf"rseasca mereu cu m"inile m"n2ite de s"n#e

=an#-3u urmarea cu%intele si numerele tra%ers"nd afisa2ul de deasupra terminalului stap"nei sale! -in#-,ao adormise, respir"nd molcom pe ro#o2ina ntinsa l"n#a calculator! =an#3u dormise si ea, dar ce%a o tre)ise! 8n tipat, nu foarte ndepartat+ probabil un tipat de durere din %isul ei, nsa au)ise ultimele ecouri ale sunetului plutind n aer dupa ce se tre)ise! 6u fusese %ocea lui -in#-,ao, mai cur"nd #lasul unui barbat, desi sunetul fusese ascutit, un %aiet care ndreptase #"ndurile lui =an#-3u catre moarte! (otusi, fata nu se scula sa %ada ce se nt"mpla! 6u era treaba ei sa faca asa ce%a+ locul slu2nicei era tot timpul l"n#a stap"na sa, si numai stap"na i putea porunci sa plece! Daca &an 'ei-()u ar fi .otar"t ca fiica lui trebuie sa afle ce se nt"mplase, ar fi trimis un alt ser%itor care so tre)easca pe =an#-3u, iar fata, la r"ndul ei, a%ea s-o tre)easca pe -in#-,ao+ p"na c"nd stap"na a%ea sa se marite, numai m"inile slu2nicei de taina o puteau atin#e fara permisiunea ei! =an#-3u ramase deci culcata, astept"nd ca cine%a sa-i spuna lui -in#-,ao de ce stri#ase un barbat cu at"ta suferinta n #las, destul de aproape ca sa poata fi au)it n aceasta ncapere din spatele casei lui &an 'ei-()u! Astept"nd, oc.ii i fura atrasi de afisa2ul luminos al computerului, care efectua calculele si anali)ele pro#ramate de -in#-,ao! Afisa2ul ramase nemiscat! Aparuse %reo problema =an#-3u se ridica ntr-un cot+ miscarea o aduse suficient de aproape de afisa2 ca sa poata citi cu%intele suspendate n aer! Computerul nc.eiase in%esti#atiile! De data aceasta, nu mai afisase un mesa2 laconic ce anunta un nou esec: 'ISIE7 0I*SA! 0I*SA I6'O73A(II! 0I*SA CO6C08ZII! De data asta, mesa2ul era un ade%arat raport! =an#-3u se ridica n picioare si se apropie de terminal! Asa cum o n%atase -in#-,ao, apasa tasta care 4sal%a4 informatiile curente+ computerul a%ea sa le pastre)e n memorie indiferent ce se %a nt"mpla! Se duse apoi la -in#-,ao si si puse m"na cu bl"ndete pe umarul ei! -in#-,ao se tre)i aproape imediat+ a%ea un somn usor! - Computerul a #asit ce%a, sopti =an#-3u! -in#-,ao se scutura de starea de somnolenta cu usurinta cu care s-ar fi descotorosit de o .aina lar#a! C"t ai clipi din oc.i, a2unse la terminal si citi raportul afisat! - 0-am #asit pe Demostene, spuse ea! - 8nde e ntreba =an#-3u, cu respiratia ntretaiata! 43arele Demostene!!! ba nu, n#ro)itorul Demostene! Stap"na mea %rea sa ma #"ndesc la el ca la un dusman!4 /n orice ca), era acel Demostene ale carui cu%inte o tulburasera at"t de mult atunci c"nd tatal ei le citise cu #las tare! 4C"ta %reme o fiinta le obli#a pe altele sa se ncline n fata ei pentru ca are puterea de a le distru#e, mpreuna cu tot ceea ce au si iubesc, atunci trebuie sa ne temem mpreuna!4 =an#-3u nu a%ea dec"t trei ani c"nd au)ise din nt"mplare cu%intele acestea, dar le memorase pentru ca le asociase, n mintea ei, cu o ima#ine! C"nd tatal ei le citise, fata si amintise o scena: mama ei %orbind si tatal ei furios+ n-a lo%it-o, dar si-a ncordat umerii si bratul, sc.it"nd un #est %iolent, ca si cum trupul lui %oia sa lo%easca, iar el abia reusise sa-l opreasca+ #estul nu fusese tradus n fapt, iar mama se nclinase si murmurase ce%a, risipind tensiunea+ =an#-3u %a)use deci ntruc.iparea cu%intelor lui Demostene: mama se nclinase n fata tatei pentru ca el putea s-o raneasca! =an#-3u fusese nspaim"ntata, atunci si, iarasi, c"nd si amintise nt"mplarea! C"nd a au)it pentru prima oara cu%intele lui Demostene a stiut ca erau ade%arate si s-a mirat ca tatal ei le putea rosti, ca era c.iar de acord cu semnificatia lor, fara sasi dea seama ca el nsusi le pusese n practica! Iata de ce =an#-3u ascultase!!! ntotdeauna cu%intele marelui, n#ro)itorului, Demostene, pentru ca, mare sau n#ro)itor, era si#ura ca

spunea ade%arul! - 6u 4el4, spuse -in#-,ao! Demostene e o femeie! 6outatea o facu pe =an#-3u sa-si piarda rasuflarea! Asa deci? *"na la urma, o femeie! 6u era de mirare ca simtise at"ta compasiune la Demostene! E femeie si stie ce nseamna sa fii supusa altora n fiecare clipa din )i! E femeie, deci %isea)a sa fie libera, sa nu mai e1iste la nesf"rsit cor%e)i care si asteapta r"ndul! 6u e de mirare ca n cu%intele ei arde o re%olutie, c.iar daca ram"n niste simple cu%inte, fara urma de %iolenta! Dar de ce nu %ede -in#-,ao ade%arul De ce a .otar"t ca trebuie sa-l ur"m am"ndoua pe Demostene - O c.eama $alentine, continua -in#-,ao+ apoi, cu #lasul ncarcat de o teama respectuoasa: $alentine =i##in, nascuta pe *am"nt, cu mai bine de trei!!! cu mai bine de trei mii de ani n urma! - E o )eita, daca a trait asa de mult - Calatorii! Calatoreste de la o planeta la alta si nu ram"ne nicaieri mai mult de c"te%a luni, timp suficient ca sa scrie o carte! (oate marile discursurile publicate sub numele Demostene au fost scrise de aceeasi femeie, dar nimeni n-a stiut asta %reodata! Cum e posibil sa nu fi aflat nimeni - *robabil se ascunde, spuse =an#-3u, ntele#"nd prea bine ce o determinase pe o femeie sa foloseasca numele unui barbat! 4Daca as putea, si eu as face la fel: as calatori de la o planeta la alta, as %edea o mie de lumi si as trai )ece mii de ani!4 - De fapt, nu are dec"t %reo cinci)eci de ani! E nca t"nara! A ramas n cele din urma pe o planeta, s-a maritat si are copii! Dar acum a plecat din nou! Catre!!! -in#-,ao casca #ura de uimire! - 8nde ntreba =an#-3u! - Si-a luat ntrea#a familie cu ea pe o astrona%a, s-au ndreptat mai nt"i spre &ea%enl> *eace, au trecut apoi pe l"n#a Catalonia, dupa care au pornit direct spre 0usitania? 4:inenteles?4 e1clama n #"nd =an#-3u! 4Iata de ce are Demostene at"ta compasiune si ntele#ere pentru lusitani! A discutat cu ei, cu 1enolo#ii rebeli si cu peBueninos! S-a nt"lnit cu ei si stie ca sunt raman? Daca 'lota 0usitania a2un#e acolo si si ndeplineste misiunea, Demostene %a fi prins si nu %a mai scrie nici un cu%"nt!4 Apoi reali)a ca e1ista un detaliu care anula toate aceste ipote)e: - Cum poate sa fie pe 0usitania, c"nd 0usitania si-a ntrerupt le#aturile prin ansiblu 6-a fost acesta primul lucru pe care l-au facut lusitanii c"nd a i)bucnit re%olta Cum au a2uns la noi te1tele ei -in#-,ao clatina din cap! - /nca n-a a2uns pe 0usitania! Sau daca a a2uns, asta s-a nt"mplat acum c"te%a luni, ori mai recent! 8ltimii trei)eci de ani si-a petrecut pe o astrona%a! A plecat nainte de rascoala! - Deci a scris totul n timpul )borului =an#-3u ncerca sa-si ima#ine)e cum puteau fi corelate cele doua %ite)e de scur#ere a timpului! Daca a scris at"t de mult de la plecarea 'lotei 0usitania, trebuie sa fi!!! - (rebuie sa-si fi petrecut fiecare clipa scriind, scriind si iarasi scriind, o completa -in#-,ao! (otusi, nu e1ista nici o nre#istrare din care sa reiasa ca astrona%a ei ar fi trimis %reun semnal unde%a, n afara de rapoarte capitanului! Cum de-au fost rasp"ndite scrierile ei pe at"t de multe planete, daca n tot timpul asta ea a ramas pe o astrona%a E imposibil! Ar fi aparut, unde%a, o nre#istrare a transmisiunilor prin ansiblu! - 3ereu problema ansibilelor, spuse =an#-3u! 'lota 0usitania ncetea)a sa mai transmita mesa2e, iar astrona%a ei trebuie sa le fi trimis dar nu le-a trimis! Cine stie *oate ca si 0usitania e1pedia)a niste mesa2e secrete! =an#-3u se #"ndea la 4$iata lui &uman4! - 6u pot e1ista mesa2e secrete! Cone1iunile filotice sunt permanente, si daca ar aparea %reo transmisiune pe oricare frec%enta, ar fi detectata si computerele nre#istrata! - Ei, atunci asta e, spuse =an#-3u! Daca ansiblurile mai sunt conectate, iar n computere nu a fost #asita o nre#istrare a transmisiunilor - dar stim ca e1ista transmisiuni, pentru ca Demostene a scris toate aceste lucruri - atunci nre#istrarile sunt eronate! - Este imposibil ca cine%a sa ascunda o transmisiune prin ansiblu, o contra)ise -in#-,ao! Ar a%ea o sansa daca s-ar afla c.iar acolo e1act n momentul receptiei si ar scoate mesa2ul din circuitele controlate de pro#ramele de nre#istrare si!!! /n tot ca)ul, e practic imposibil! Ar fi trebuit ca l"n#a fiecare ansiblu sa stea permanent c"te un conspirator, care sa lucre)e at"t de rapid nc"t!!! - Or sa foloseasca un pro#ram care sa faca toate acestea automat! - Dar atunci am fi aflat despre e1istenta pro#ramului - orice pro#ram ocupa o parte din memorie, consuma din timpul de procesare!

- Daca cine%a ar reusi sa conceapa un pro#ram care sa intercepte)e mesa2ele transmise prin ansiblu, n-ar putea sa-l camufle)e n asa fel nc"t sa nu apara n memorie si sa nu lase nici o urma a procesarii -in#-,ao se uita furioasa la =an#-3u! - Ai n%atat at"tea despre calculatoare si totusi .abar n-ai ca asa ce%a nu se poate face =an#-3u se apleca si atinse podeaua cu fruntea! Stia ca umilinta o %a face pe -in#-,ao sa se rusine)e de propria ei m"nie si %or putea discuta din nou! - 6u, spuse -in#-,ao, n-am nici un drept sa fiu furioasa! Iarta-ma! 7idica-te, =an#-3u! *oti sa ma ntrebi orice doresti! /ntrebarile sunt utile! E1ista o sansa infima ca ceea ce spui tu sa fie ade%arat! Daca tie ti-a trecut prin minte asa ce%a, poate altcine%a a a%ut aceeasi idee si a reusit ntr-ade%ar s-o puna n practica! Dar uite de ce cred eu ca e imposibil: un pro#ram at"t de sofisticat trebuie sa fie re)ident pe toate calculatoarele care prelucrea)a comunicatiile prin ansiblu, or sunt mii si mii de astfel de computere pe toate planetele! Daca un calculator se defectea)a si altul este introdus n circuit n locul lui, e necesar ca pro#ramul sa fie transferat instantaneu n noul computer! *ro#ramul nu poate fi ncarcat n memoria permanenta, unde este usor de #asit+ sin#ura solutie ar fi sa se afle ntr-o permanenta miscare, sa intre si sa iasa din memorie n asa fel nc"t sa nu se suprapuna niciodata cu alte pro#rame! 6umai un pro#ram!!! inteli#ent ar putea face toate acestea, un pro#ram care se ascunde mereu n alt loc! Altfel l-am fi descoperit p"na acum! Cine-ar fi putut sa conceapa un astfel de pro#ram Si mai e ce%a, =an#3u! Aceasta $alentine =i##in care a scris toate lucrarile lui Demostene a stat ascunsa timp de mii de ani! Daca e1ista un asemenea pro#ram, trebuie sa fi e1istat dintotdeauna! 6u putea fi creat de catre inamicii Con#resului Stelar, pentru ca atunci c"nd $alentine =i##in a nceput sa-si ascunda urmele, nu e1ista un astfel de Con#res! $e)i c"t sunt de %ec.i nre#istrarile care ne-au condus la ea A rupt orice le#atura directa cu Demostene ncep"nd cu cele mai %ec.i rapoarte de pe *am"nt!!! de pe *am"nt! /nainte de astrona%e! /nainte!!! -in#-,ao lasa fra)a neterminata, dar =an#-3u ntelesese de2a, a2unsese la aceeasi conclu)ie nainte ca ea sa fi fost formulata de catre -in#-,ao! - Deci, daca e1ista %reun pro#ram secret n reteaua de computere, trebuie sa fi fost acolo tot timpul! /nca de la nceput! - Imposibil! Dar cum toate celelalte ipote)e erau si ele inacceptabile, =an#-3u ntelese ca lui -in#-,ao i placea ideea, ca ar fi %rut s-o creada+ desi imposibila, cel putin era ima#inabila si, prin urmare, nu era e1clus sa fie reala! 4Si eu am intuit-o4, #"ndi =an#-3u! 46-oi fi eu %orbitoare-cu-)eii, dar sunt inteli#enta! /ntele# multe! (oata lumea ma tratea)a ca pe un copil prost, p"na si -in#-,ao, cu toate ca stie c"t de repede n%at, stie ca ma #"ndesc la lucruri care altora nu le trec prin cap - c.iar daca ea ma dispretuieste! Dar sunt la fel de desteapta ca oricine, stap"na? Sunt la fel de desteapta ca tine, cu toate ca n-ai obser%at nici o clipa, c.iar daca esti con%insa ca ai dus la capat rationamentul de una sin#ura! Ei da, o sa-mi recunosti meritele, dar o sa spui cam asa: =an#3u m-a pro%ocat sa ma #"ndesc si deodata mi-a %enit aceasta idee importanta! 6-ai sa spui niciodata: =an#-3u a nteles prima, mi-a e1plicat, apoi am nteles si eu! 3a %ei pri%i ca pe o catelusa neroada, care latra, sc.elalaie, se scarpina sau topaie n 2urul tau si, dintr-o pura coincidenta, ti atra#e atentia asupra ade%arului! 6u sunt o catelusa! Am nteles! C"nd ti-am pus ntrebarile acelea, am facut-o pentru ca de2a intuisem implicatiile si ntelesesem mai multe dec"t ai priceput tu p"na acum! Dar nu pot sa-ti desc.id oc.ii dec"t ntreb"ndu-te, prefac"ndu-ma ca nu ntele#, pentru ca tu esti o %orbitoare-cu-)eii si o simpla ser%itoare nu are %oie niciodata sa le dea idei celor care aud %ocile )eilor! - Stap"na mea, cine controlea)a acest pro#ram are o putere enorma, si totusi niciodata nu s-a folosit de ea! - :a da, ca sa ascunda ade%arata identitate a lui Demostene! $alentine =i##in e foarte bo#ata, dar proprietatile ei sunt mascate astfel ca nimeni sa nu-si dea seama c"te are, sau ca toate apartin aceleiasi persoane! - Deci acest pro#ram formidabil a stat ascuns n toate computerele, de la nceputurile )borurilor astrale, dar a fost folosit doar la camuflarea a%erii acestei femei - Ai dreptate, spuse -in#-,ao, e ridicol! De ce un ins sau mai multi care au o putere at"t de mare nu au folosit-o p"na acum pentru a prelua controlul asupra lumii Sau poate ca au facut-o! S-au aflat acolo nainte de nfiintarea Con#resului, asa ca!!! dar de ce se opun acum Con#resului - *oate ca pur si simplu nu le pasa de putere! - Cui sa nu-i pese - Celor care controlea)a acest pro#ram secret! - Atunci, prima ntrebare este: de ce au creat pro#ramul =an#-3u, tu nu #"ndesti!

4*ai, fireste ca nu, eu nu #"ndesc niciodata?4 =an#-3u si nclina capul! - Am %rut sa spun ca #"ndesti, dar nu te #"ndesti la urmatorul lucru: nimeni n-ar concepe un pro#ram at"t de puternic daca n-ar dori sa c"sti#e o puterea absoluta!!! #"ndeste-te putin ce face pro#ramul, ce poate sa faca!!! interceptea)a toate mesa2ele flotei, ca si cum nici unul n-a fost trimis %reodata? (ransmite scrierile lui Demostene pe toate planetele coloni)ate si totusi ascunde faptul ca au fost trimise? Ar putea sa faca orice, ar putea sa modifice orice transmisiune, ar putea sa st"rneasca panica pretutindeni sau sa-i pacaleasca pe toti, fac"ndu-i sa creada!!! sa creada ca s-a declansat un ra)boi, ar putea sa le ordone sa faca orice, si cum si-ar da seama cine%a ca nu e ade%arat Daca ar a%ea at"t de multa putere, ar folosi-o? /n mod cert? - Doar daca, cine stie, pro#ramul nu accepta sa fie folosit astfel! -in#-,ao r"se )#omotos! - &aide, =an#-3u, asta a fost una dintre primele noastre lectii despre computere! Oamenii obisnuiti n-au dec"t sa-si nc.ipuie ca ele pot lua .otar"ri, dar noi doua stim ca nu sunt dec"t ser%itorii nostri, ca nu fac dec"t ceea ce li se spune si niciodata nu %or dori ce%a! =an#-3u s-a nfuriat de-a binelea! 4C.iar cre)i ca aceste masinarii sunt asemenea ser%itorilor, din simplul moti% ca nu %or niciodata nimic C.iar esti con%insa ca noi, ser%itorii, facem numai ceea ce ni se spune si nu ne dorim nimic Daca )eii nu ne poruncesc sa ne frecam nasul de dusumea si sa ne spalam pe m"ini p"na la os, cre)i ca nu %rem niciodata altce%a Ei bine, daca ai descoperit %reo asemanare ntre ser%itori si computere, ea e1ista pentru ca aceste masinarii electronice au dorinte, nu pentru ca ser%itorii nu au! Si noi ne dorim multe lucruri! ("n2im! Suntem a%i)i! Dar nu ncercam niciodata sa ne ndeplinim aceste dorinte ar)atoare, caci, daca am face-o, %oi, %orbitorii-cu-)eii ne-ati i)#oni si ati #asi altii mai supusi!4 - De ce esti suparata ntreba -in#-,ao! /n#ro)ita ca sentimentele i se citeau pe fata, =an#-3u si pleca oc.ii! - Iarta-ma, spuse ea! - 'ireste ca te iert, dar as %rea sa te si ntele#! Esti suparata pentru ca am r"s de tine /mi cer scu)e!!! n-ar fi trebuit! /n%eti cu mine doar de c"te%a luni, deci e firesc ca uneori sa uiti si sa re%ii la tiparele n care ai fost educata! 6-am facut bine ca am r"s, te ro# sa ma scu)i! - O, stap"na mea, nu se cade ca eu sa te iert! (u trebuie sa ma ierti! - 6u, am #resit! Stiu foarte bine!!! )eii mi-au aratat c"t de ne%rednica am fost c"nd am r"s de tine! 4/nseamna ca )eii sunt foarte prosti daca-si nc.ipuie ca r"sul tau m-a suparat! Ori sunt prosti, ori te mint! /i urasc pe )eii tai, urasc umilinta la care te supun fara sa-ti spuna %reodata de ce o fac! 6-au dec"t sa ma ucida pe loc pentru aceste #"nduri?4 Dar =an#-3u stia ca nu se %a nt"mpla nimic! Zeii nu %or ridica nici macar un de#et mpotri%a ei! /n cel mai rau ca), -in#-,ao - care era prietena ei, orice s-ar spune - sa %a apleca si %a urmari o fibra, iar lui =an#-3u i-ar %eni sa intre n pam"nt de rusine! - Stap"na mea, n-ai facut nimic necu%enit, iar eu nu m-am simtit deloc 2i#nita! Inutil, nsa! -in#-,ao era de2a la podea! =an#-3u se ntoarse ntr-o parte, si ascunse fata n palme, dar tacu, abtin"ndu-se sa scoata %reun sunet, caci astfel ar fi silit-o pe -in#-,ao s-o ia de la nceput! Cine stie, poate credea ca o 2i#nise at"t de rau pe =an#-3u nc"t trebuia sa urmareasca doua linii, sau trei, sau - fie ca )eii sa nu-i ceara asta? - ntrea#a dusumea, din nou! /ntro )i, se #"ndi =an#-3u, )eii i %or spune lui -in#-,ao sa urmareasca toate fibrele de pe fiecare sc"ndura din toate camerele casei, iar ea %a muri de sete sau %a nnebuni ncerc"nd s-o faca! Ca sa nu mai pl"n#a de at"ta frustrare, =an#-3u se sili sa-si ndrepte pri%irea spre terminal si citi raportul pe care-l citise adineauri -in#-,ao! $alentine =i##in se nascuse pe *am"nt, n timpul ra)boaielor cu #"ndacii, ncepuse sa foloseasca pseudonimul 4Demostene4 nca din copilarie, n acelasi timp cu fratele ei, *eter, care semna 40oc5e4 si de%enise &e#emon! 6u era o =i##in oarecare, ci facea parte din celebra familie =i##in: era sora lui *eter &e#emonul si a lui Ender Xenocidul! /n manualele de istorie, $alentine aparea doar ntr-o nota de subsol+ =an#-3u nici macar nu-si mai amintise p"na acum numele ei, ci doar faptul ca marele *eter si monstrul Ender a%eau o sora! Iata nsa ca sora s-a do%edit a fi la fel de ciudata ca si fratii ei+ era nemuritoare+ era cea care continua sa sc.imbe omenirea cu cu%intele ei! 0ui =an#-3u abia i %enea sa creada: Demostene 2ucase de2a un rol important n %iata ei, dar acum aflase ca ade%aratul Demostene era sora &e#emonului, cel a carui po%este fusese relatata n cartea sf"nta a %orbitorilor n numele mortilor, 43atca si &e#emonul4! Si nu era sf"nta numai pentru acestia! *ractic, toate reli#iile #asisera loc n do#mele lor pentru cartea lui =i##in, fiindca po%estea era de o mare importanta: despre distru#erea primei specii e1traterestre descoperite %reodata de omenire si fortele uriase ale binelui si raului lupt"ndu-se n sufletul primului barbat care a reusit sa uneasca omenirea sub o sin#ura #u%ernare! O po%este deosebit de comple1a, spusa totusi cu at"ta simplitate si claritate nc"t multi au citit-o si au nteles-o nca

din copilarie! =an#-3u o au)ise prima oara la %"rsta de cinci ani! Era una dintre po%estile cele mai ndra#ite de ea! $isase, nu o data, ca-l nt"lnise pe nsusi &e#emonul - *eter @, dar ca el insistase sa i se spuna pe numele conspirati%, 0oc5e! Era fascinata si n acelasi timp de)#ustata de el! Apoi el i-a ntins m"na si a spus: 4Si =an#-3u, 7e#ina-3ama a Apusului, doar tu esti menita sa fii consoarta &e#emonului ntre#ii omeniri4, si a luat-o de ne%asta, iar ea s-a urcat pe tron alaturi de el! 'ireste, acum stia ca aproape toate fetele sarace %isau sa se marite cu un bo#at sau sa afle ca de fapt erau %lastarele unei familii nstarite ori alte prostii de acest fel! Dar %isele erau si ele trimise de )ei si e1ista un s"mbure de ade%ar n orice istorie care se repeta mai multe nopti de-a r"ndul+ toata lumea o stia! *rin urmare, =an#-3u era si acum atrasa de *eter =i##in, iar faptul ca Demostene, pentru care nutrise de asemenea o mare admiratie, era sora lui i se parea o coincidenta prea mare! 4Demostene, nu-mi pasa ce spune stap"na mea?4 tipa =an#-3u n tacere! 4(e iubesc oricum, pentru ca tu mi-ai spus mereu ade%arul! (e mai iubesc si ca sora a &e#emonului, care este sotul %isurilor mele!4 =an#-3u simti un curent de aer! Se uita spre usa si o %a)u pe 3u-*ao, batr"na si prea temuta intendenta, spaima tuturor ser%itorilor, inclusi% a lui =an#-3u - cu toate ca 3u-*ao a%ea o putere relati% mica asupra unei slu2nice de taina! =an#-3u se duse imediat la usa, n cea mai mare tacere, ca sa nu ntrerupa ritualul de purificare al lui -in#-,ao! Iesira n .ol si 3u-*ao nc.ise usa, ca sa nu fie au)ite de stap"na lor! - Stap"nul si-a c.emat fiica! E foarte a#itat! Adineauri a tipat at"t de tare nc"t ne-a speriat pe toti! - Am au)it tipatul, spuse -in#-,ao! E cum%a bolna% - 6u stiu! E foarte a#itat! 3-a trimis dupa stap"na ta si mi-a spus ca trebuie sa %orbeasca cu ea de ndata! Dar, a adau#at el, daca fiica lui sta de %orba cu )eii, el ntele#e+ ai #ri2a numai sa-i spui sa mear#a la el imediat ce termina! - O anunt c.iar acum! 3i-a )is ca nimic n-o poate opri sa raspunda la c.emarea tatalui ei! Ideea paru s-o n#ro)easca pe 3u-*ao! - Dar e inter)is s-o ntrerupi c"nd )eii!!! - -in#-,ao se %a purifica mai t"r)iu! Sunt si#ura ca %rea sa afle de c.emarea tatalui ei! 'aptul ca o pusese pe 3u-*ao la punct i dadu o mare satisfactie lui =an#-3u! 4Esti tu sefa ser%itorilor din casa asta, 3u-*ao, dar eu sunt cea care are cura2ul sa ntrerupa c.iar si con%ersatiile dintre stap"na mea si )ei!4 Asa cum se asteptase =an#-3u, la nceput -in#-,ao si-a manifestat frustrarea pro%ocata de inter%entia fetei, #esticul"nd si i)bucnind n pl"ns! Dar c"nd =an#-3u s-a nclinat umila p"na la podea, stap"na ei s-a calmat imediat! 48ite de ce o iubesc si suport s-o slu2esc, pentru ca nu foloseste puterea pe care o are asupra mea si da do%ada de mai multa compasiune dec"t oricare dintre %orbitorii-cu-)eii de care am au)it!4 -in#-,ao asculta n liniste e1plicatia lui =an#-3u, apoi o mbratisa! - O, =an#-3u, prietena mea, esti foarte nteleapta! Daca tatal meu a tipat de durere si m-a c.emat, )eii stiu ca trebuie sa-mi am"n purificarea si sa ma duc la el! =an#-3u o urma de-a lun#ul coridorului si pe trepte n 2os, p"na c"nd n#enunc.eara mpreuna pe o ro#o2ina, n fata 2iltului lui &an 'ei-()u! -in#-,ao astepta ca tatal ei sa nceapa, dar el nu spuse nimic! (otusi, m"inile i tremurau! 6iciodata nu-l %a)use at"t de a#itat! - (ata, de ce m-ai c.emat &an 'ei-()u clatina din cap! - S-a nt"mplat ce%a at"t de n#ro)itor - si at"t de minunat - nc"t nu stiu daca trebuie sa stri# de bucurie ori sa-mi iau %iata! $ocea lui era ra#usita si scapase de sub control! De la moartea mamei sale - ba nu, de c"nd o tinuse n brate dupa ncercarea ce do%edise ca este %orbitoare-cu-)eii @, de atunci nu-l mai au)ise %orbind cu at"ta emotie n #las! - 3ai nt"i %orbeste-mi tu, tata, apoi am sa-ti spun si eu noutatile mele!!! l-am #asit pe Demostene si, foarte probabil, e1plicatia pentru disparitia 'lotei 0usitania! &an 'ei-()u nu-si ascunse uimirea! - (ocmai asta)i ai re)ol%at problema - Daca ceea ce cred eu este ade%arat, dusmanii Con#resului pot fi distrusi, dar %a fi foarte #reu! Spune-mi ce-ai descoperit tu! - :a nu, tu sa-mi spui mai nt"i! E ciudat: am"ndoua lucrurile s-au nt"mplat n aceeasi )i! $orbeste? - =an#-3u mi-a dat ideea! 3a ntrebase ce%a despre!!! da, despre functionarea

calculatoarelor, si deodata am nteles: daca n fiecare dintre computerele retelei de comunicare prin ansiblu ar e1ista un pro#ram secret, at"t de sofisticat si de puternic nc"t sa se poata muta permanent dintr-un loc ntr-altul ca sa nu fie detectat, atunci acest pro#ram ar fi n stare sa intercepte)e toate mesa2ele transmise prin ansiblu! /n consecinta, este posibil ca flota sa fie n si#uranta, poate c.iar sa trimita mesa2e, pe care noi nu le receptionam nsa, din cau)a blocadei acestui pro#ram! - /n toate computerele 'unction"nd fara #res, tot timpul &an 'ei-()u parea sceptic, fireste, pentru ca, n nerabdarea ei, -in#-,ao i e1plicase eni#ma ncep"nd cu sf"rsitul! - Da, dar da-mi %oie sa-ti spun cum e posibil un lucru at"t de imposibil! $e)i tu, l-am #asit pe Demostene! &an 'ei-()u asculta atent ce aflase -in#-,ao despre $alentine =i##in si scrierile ei secrete sub pseudonimul Demostene! - Este n mod clar capabila sa trimita mesa2e secrete prin intermediul ansiblurilor, altfel te1tele ei n-ar fi fost difu)ate de pe o na%a n )bor pe at"tea planete diferite! /n mod normal, numai militarii au posibilitatea sa pastre)e le#atura cu na%ele care se deplasea)a cu %ite)e aproape luminice, deci ori a patruns n computerele armatei, ori a dublat puterea celor ci%ile! Iar daca ea poate sa faca toate acestea, daca pro#ramul e1ista, atunci acelasi pro#ram ar a%ea fara ndoiala capacitatea sa intercepte)e mesa2ele transmise de catre flota! - Daca A e ade%arat, atunci si : e ade%arat, desi#ur!!! dar, mai nt"i, cum a fost n stare aceasta femeie sa implemente)e un pro#ram n toate computerele retelei - *entru ca ea l-a creat, de la bun nceput, at"t e de batr"na? De fapt, daca 0oc5e &e#emonul e fratele ei, probabil!!! ba nu, cu si#uranta ca el l-a scris? C"nd primele flote de coloni)are au pornit la drum a%"nd la bord triadele filotice duble care urmau sa constituie nucleele primelor ansibluri ale fiecarei colonii, a trimis pro#ramul o data cu ele! &an 'ei-()u pricepu imediat, asa cum era de asteptat! - /n calitatea lui de .e#emon, a%ea si puterea si moti%atia s-o faca: un pro#ram secret aflat sub controlul lui, care n ca)ul unei re%olte sau al unei lo%ituri de forta l-ar fi a2utat sa tina mai departe n m"inile sale firele ce lea#a planetele! - Iar c"nd a murit, Demostene - sora lui - a fost sin#ura care a aflat secretul? 6u-i asa ca-i minunat 6oi l-am descoperit? 6u a%em dec"t sa ster#em din memorie toate pro#ramele? - Iar pro#ramele se %or re#enera instantaneu prin intermediul ansiblurilor, datorita copiilor din computerele de pe alte planete, spuse &an 'ei-()u! De-a lun#ul secolelor, trebuie sa se fi nt"mplat asa de mii de ori+ de fiecare data c"nd se defecta c"te un computer, pro#ramul se refacea n cel nou! - Atunci trebuie sa deconectam toate ansiblurile n acelasi moment, inter%eni -in#-,ao! *e fiecare planeta %a fi pre#atit c"te un computer nou, care nu a fost contaminat prin nici un contact cu pro#ramul secret, nc.idem toate ansiblurile n aceeasi clipa, deconectam computerele %ec.i, le introducem n circuit pe cele noi si pornim ansiblurile! *ro#ramul secret nu se %a mai re#enera, pur si simplu pentru ca nu %a mai fi n nici unul dintre computere! Atunci puterea Con#resului nu %a mai a%ea ri%al! - 6u puteti s-o faceti, )ise =an#-3u! -in#-,ao se uita nmarmurita la slu2nica ei de taina! Cum putea sa fie fata at"t de prost crescuta nc"t sa ntrerupa o discutie ntre doi %orbitori-cu-)eii ca sa-i contra)ica Dar &an 'ei-()u se arata bine%oitor+ ntotdeauna era bine%oitor, c.iar si cu cei care depaseau toate limitele decentei si ale respectului! 4(rebuie sa n%at sa fiu ca el! (rebuie sa n#adui oamenilor sa-si pastre)e demnitatea, c.iar atunci c"nd faptele lor nu le dau dreptul la at"ta consideratie!4 - Si =an#-3u, spuse &an 'ei-()u, de ce cre)i ca nu putem s-o facem - *ai, ca sa puteti nc.ide toate ansiblurile n acelasi timp, ar trebui sa trimiteti mesa2ele prin intermediul ansiblurilor! De ce %-ar permite pro#ramul sa transmiteti ordinul care %a duce la propria lui distru#ere 8rm"nd e1emplul tatalui ei, -in#-,ao i e1plica cu rabdare lui =an#-3u: - 'iindca e doar un pro#ram, care nu cunoaste continutul mesa2elor! Cel care detine controlul asupra pro#ramului i-a ordonat sa bloc.e)e toate transmisiunile flotei si sa stear#a urmele tuturor mesa2elor de la Demostene! Este cert ca nu citeste mesa2ele ca sa .otarasca, din continutul lor, daca le trimite sau nu! - De unde stii ntreba =an#-3u! - *entru ca un astfel pro#ramul ar trebui sa fie!!! inteli#ent? - *ai, oricum ar trebui sa fie inteli#ent, daca e capabil sa se ascunda de pro#ramele de scanare care l-ar putea descoperi! (rebuie sa fie n stare sa se deplase)e permanent n interiorul

memoriei! Cum ar putea sa-si dea seama de care pro#ram trebuie sa se fereasca, daca nu le-ar citi si le-ar interpreta E posibil c.iar sa fie ndea2uns de inteli#ent ca sa rescrie alte pro#rame astfel nc"t acesta sa nu mai %erifice alocatiile de memorie unde se ascunde el! 0ui -in#-,ao i %enira imediat n minte mai multe moti%e pentru care un pro#ram ar putea fi suficient de 4destept4 ca sa citeasca alte pro#rame, dar nu ndea2uns de inteli#ent nc"t sa priceapa limba2ul uman! Dar, pentru ca tata era de fata, se cadea ca el sa-i raspunda lui =an#3u! -in#-,ao astepta! - Daca ar e1ista un astfel de pro#ram, spuse &an 'ei-()u, ar trebui sa fie ntr-ade%ar foarte inteli#ent! -in#-,ao a fost socata! (ata luase ideea lui =an#-3u n serios, ca si cum ipote)ele ei n-ar fi fost cele ale unui copil nai%! - Ar putea fi at"t de inteli#ent nc"t nu numai sa intercepte)e mesa2e, dar sa le si trimita! Dar &an 'ei-()u clatina din cap: 6u, mesa2ul a %enit de la o prietena, o prietena ade%arata, si mia %orbit despre lucruri pe care nimeni altul nu putea sa le stie! A fost un mesa2 ade%arat! - Ce mesa2 ai primit, tata - De la Rei5oa Amaau5a+ am cunoscut-o personal c"nd eram tineri! A fost fiica unui sa%ant de pe Ota.eiti, %enit aici sa studie)e de%iatiile #enetice ale speciilor de pro%enienta terestra, dupa primele doua secole petrecute pe Calea! Au plecat!!! au fost trimisi n alta parte pe neasteptate!!! 'acu o pau)a, ca si cum ar fi cumpanit daca sa mai spuna sau nu ce%a! Apoi se decise si nc.eie: Daca ar fi ramas, poate ca ti-ar fi de%enit mama! -in#-,ao era emotionata si totodata nspaim"ntata: tatal ei nu-i mai %orbise niciodata despre trecutul sau, iar marturisirea ca, pe %remuri, iubise si alta femeie n afara de cea care o nascuse pe ea era at"t de neasteptata nc"t -in#-,ao nu #asi nici un cu%"nt de raspuns! - A fost trimisa unde%a, foarte departe! Au trecut de atunci trei)eci de ani! Cea mai mare parte a %ietii mele s-a scurs, dar ea abia a a2uns la destinatie, n urma cu un an, si mi-a trimis un mesa2 n care-mi e1plica de ce a fost ndepartat tatal ei! *entru ea, despartirea noastra nu a durat dec"t un an! *entru ea, eu sunt si acum!!! - Iubitul ei, completa =an#-3u! 4C"ta impertinenta?4 si spuse -in#-,ao! Dar &an 'ei-()u se multumi sa ncu%iinte)e din cap, apoi se ntoarse spre terminalul lui si ncepu sa caute printre pa#inile de te1t afisate pe displa>! - (atal ei a descoperit o diferenta #enetica la cea mai importanta specie de pro%enienta terestra de pe Calea! - Ore)ul ntreba =an#-3u! -in#-,ao i)bucni n r"s! - 6u, =an#-3u! 6oi suntem cea mai importanta specie de ori#ine terestra de pe planeta aceasta! =an#-3u nu-si ascunse rusinea, iar -in#-,ao o batu pe umar! Era de asteptat sa se nt"mple asa: &an 'ei-()u o ncura2ase prea mult pe =an#-3u, fac"nd-o sa creada ca ntele#ea problemele aflate nca mult deasupra ni%elului ei de cunoastere! =an#-3u a%ea ne%oie din c"nd n c"nd de aceste bl"nde aduceri aminte ca sa nu-si faca sperante desarte! 'ata nu trebuia sa-si n#aduie sa %ise)e ca este e#ala din punct de %edere intelectual cu %orbitorii-cu-)eii, caci n loc de satisfactii %iata i-ar fi fost plina de de)ama#iri! - El a detectat o mutatie #enetica persistenta, transmisibila ereditar la unii dintre oamenii de pe Calea, dar c"nd si-a facut facut publica descoperirea, l-au transferat aproape imediat! I s-a spus ca fiintele omenesti nu se ncadrau n aria de interes a studiului sau! - Si nu ti-a )is nimic din toate acestea nainte de a pleca ntreba -in#-,ao! - Rei5oa 6-a stiut! Era foarte t"nara, la o %"rsta c"nd ma2oritatea parintilor nu-si mpo%area)a copiii cu problemele adultilor! Era de %asta ta! Implicatiile afirmatiei i pro%ocara lui -in#-,ao un alt fior de teama! (atal ei iubise o femeie de aceeasi %"rsta cu -in#-,ao, asadar, n oc.ii lui, -in#-,ao a%ea etatea la care putea fi ncredintata casatoriei! 46u ma #oni n casa altui barbat4, protesta ea n #"nd! /n acelasi timp, o parte a fiintei sale era dornica sa cunoasca misterele relatiei dintre un barbat si o femeie! 6ici unul dintre aceste sentimente nu-i faceau cinste+ a%ea sa-si pastre)e datoria fata de &an 'ei-()u, nimic mai mult! - Dar tatal ei i-a marturisi totul n timpul calatoriei, pentru ca era foarte neca2it din pricina acestei po%esti! Ima#inea)a-ti, sa-si %ada %iata distrusa astfel! Cu toate acestea, c"nd au a2uns pe 8#arit, n urma cu un an, el s-a dedicat muncii sale, iar Rei5oa s-a preocupat de propria ei educatie, ncerc"nd sa nu se mai #"ndeasca la cele nt"mplate! A reusit p"na n urma cu c"te%a )ile, c"nd tatal ei a dat din nt"mplare peste un %ec.i raport referitor la o ec.ipa medicala din %remurile de nceput ale coloni)arii planetei Calea, ec.ipa care si ea fusese e1ilata subit! A nceput

sa puna lucrurile cap la cap si le-a ncredintat fiicei sale, care, mpotri%a sfaturilor lui, mi-a trimis mesa2ul primit asta)i! &an 'ei-(t)u delimita un fra#ment de te1t pe afisa2 si -in#-,ao l citi! - *rima ec.ipa studia DOC ntreba ea! - 6u, -in#-,ao! Studiau un comportament asemanator cu DOC-ul, dar care nu putea fi DOC pentru ca 4etic.eta4 #enetica a DOC-ului lipsea, iar maladia nu reactiona la medicamentele specifice pentru DOC! -in#-,ao ncerca sa-si aminteasca ce stia despre boala numita DOC! 3aladia i determina pe oameni sa actione)e, n mod accidental, precum %orbitorii-cu-)eii! /si aminti ca ntre aparitia obsesiei spalatului pe m"ini si ncercarea propriu-)isa i se administrasera acele medicamente, pentru a se %edea daca ne%oia de purificare dispare! - /i studiau pe %orbitorii-cu-)eii! /ncercau sa #aseasca o cau)a biolo#ica pentru ritualurile noastre de purificare! Ideea era at"t de re%oltatoare nc"t abia reusi sa rosteasca cu%intele! - Da, spuse &an 'ei-()u! Si au fost i)#oniti! - As )ice ca au a%ut noroc ca au scapat cu %iata! Daca oamenii ar fi au)it de un asemenea sacrile#iu!!! - (oate acestea s-au nt"mplat la nceputul istoriei noastre, -in#-,ao! /nca nu se stia cu si#uranta ca %orbitorii-cu-)eii se aflau!!! n relatie str"nsa cu )eii! Si cum ram"ne cu tatal lui Rei5oa El nu cerceta DOC, cauta doar o de%iatie #enetica! Si a #asit-o! O alterare foarte specifica, ereditara, a #enelor anumitor oameni! Conditia necesara era sa fie pre)enta n #ena pro%enita de la un parinte si sa nu fie ani.ilata de o #ena dominanta pro%enita de la celalalt! 3oti%ul pentru care a fost e1ilat, crede el, este acela ca n nici unul dintre esantioanele prele%ate de la %orbitorii-cu-)eii nu lipsea macar o copie a #enei! -in#-,ao ntelese imediat sin#ura semnificatie posibila a cu%intelor tatalui ei, dar o respinse! - E o minciuna? $rea sa ne )druncine credinta n )ei! - -in#-,ao, stiu ce simti tu acum! *rima oara c"nd am nteles ce %rea sa spuna Rei5oa, am pl"ns amarnic! Am cre)ut ca pl"n# de disperare, apoi am priceput ca pl"nsul meu era totodata un pl"ns de usurare! - 6u te-ntele#, spuse ea, n#ro)ita! - :a da, ma ntele#i, altfel n-ai fi at"t de nspaim"ntata! -in#-,ao, acesti oameni au fost e1ilati pentru ca cine%a n-a %rut ca ei sa descopere ceea ce erau pe punctul de a descoperi! *rin urmare, cei care i-au sur#.iunit trebuie sa fi stiut de2a ceea ce ei ar fi aflat! 6umai Con#resul @ cine%a din interiorul Con#resului, n orice ca) - a%ea puterea sa-i e1ile)e pe acesti sa%anti mpreuna cu familiile lor! Ce anume trebuia sa ram"na secret 'aptul ca noi, %orbitorii-cu-)eii, nu-i au)im de fapt pe )ei! Am fost modificati #enetic! Am fost creati ca o rasa umana distincta! Si totusi, ade%arul acesta ne-a fost ascuns! -in#-,ao, Con#resul stie ca )eii ne %orbesc - nu mai e de mult un secret pentru ei, c.iar daca se prefac ca nu-l cunosc! Cine%a din Con#res stie si ne lasa sa facem n continuare aceste lucruri n#ro)itoare si umilitoare, iar sin#urul moti% la care ma pot #"ndi e ca astfel suntem tinuti sub control, ram"nem slabi! Cred - si Rei5oa e de aceeasi parere - ca nu-i deloc o coincidenta faptul ca %orbitorii-cu-)eii sunt cei mai inteli#enti oameni de pe Calea! Subspecia noastra a fost dotata cu un ni%el de inteli#enta superior+ dar, pentru a mpiedica niste oameni at"t de inteli#enti sa se elibere)e, au a%ut #ri2a n acelasi timp sa ne induca o noua forma de DOC si fie ne-au inoculat ideea ca )eii ne %orbesc, fie ne-au lasat s-o credem atunci c"nd am a2uns sin#uri la e1plicatia asta! Este o crima monstruoasa, pentru ca daca am fi stiut ca e1ista o cau)a fi)ica n loc sa credem ca ar fi %orba de )ei, poate ne-am fi utili)at inteli#enta pentru a %indeca forma noastra de DOC si ne-am fi eliberat! Suntem niste scla%i? Con#resul este inamicul nostru cel mai teribil, stap"nul nostru si cel ce ne nsala de at"ta timp, iar acum sa ridic m"na sa-l a2ut 6u, daca acest con#res inuman are un dusman at"t de puternic nc"t detine controlul asupra comunicatiilor prin ansiblu, atunci ar trebui sa fim bucurosi? Sa-l lasam sa distru#a Con#resul? 6umai atunci %om fi liberi? - 6u? tipa -in#-,ao! Zeii fac asta? - E o deficienta cerebrala #enetica, insista &an 'ei-()u! -in#-,ao, noi nu suntem %orbitoricu)eii, ci #enii infirme! 6e-au nc.is ca pe niste pasari ntr-o coli%ie+ ne-au smuls penele de la aripi ca sa c"ntam fara sa putem )bura %reodata! &an 'ei-()u pl"n#ea acum, un pl"ns plin de furie! 6u mai putem repara ceea ce ne-au facut, dar, pe toti )eii, sa ncetam sa le mai fim recunoscatori! 6-am sa misc un de#et ca sa le dau 'lota 0usitania napoi! Daca acest Demostene poate distru#e Con#resul Stelar, o %a face numai spre binele planetelor! - 6u, tata, te ro#, asculta-ma? Abia mai era n stare sa %orbeasca din pricina emotiei, a #roa)ei st"rnite de spusele tatalui ei! 6u pricepi Aceasta diferenta #enetica e de#.i)area pe care )eii au ales-o pentru a-si putea face au)ite #lasurile, astfel nc"t oamenii care nu apartin Caii sa

ram"na %esnic necredinciosi! (u nsuti mi-ai spus, cu doar c"te %a luni n urma, ca )eii nu actionea)a dec"t de#.i)ati! &an 'ei-()u se .olba la ea, #"f"ind! - Zeii ne %orbesc cu ade%arat! Si c.iar daca, n aparenta, oamenii sunt autorii manipularii noastre #enetice, nu au facut altce%a dec"t sa mplineasca %ointa )eilor de a ne aduce pe lume! &an 'ei-()u nc.ise oc.ii, stri%ind ultimele lacrimi ntre pleoape! - Con#resul are mandatul cerurilor, tata! Ce i-ar mpiedica pe )ei sa-l determine sa cree)e un #rup de fiinte omenesti cu minti mai puternice, care sa auda n acelasi timp %ocile )eilor (ata, de ce ti s-a nne#urat mintea ntr-at"t nc"t nu %e)i aici m"na )eilor - 6u stiu! Cu%intele tale e1prima tot ceea ce am cre)ut n %iata, dar!!! - O femeie pe care ai iubit-o cu multi ani n urma ti-a spus altce%a si tu o cre)i pentru ca ti aminteste de dra#ostea pe care i-ai purtat-o+ dar, tata, ea nu e una de-a noastra, nu a au)it #lasul )eilor, nu a!!! -in#-,ao tacu, pentru ca tatal ei o mbratisase! - Ai dreptate! Ai dreptate si fie ca )eii sa ma ierte! (rebuie sa ma spal, sunt at"t de murdar, trebuie sa!!! Se ridica de pe scaun clatin"ndu-se si pleca de l"n#a fiica sa care pl"n#ea! Dar, fara sa mai tina seama de etic.eta, dintr-un moti% nebunesc cunoscut doar de ea, =an#-3u sari n fata lui, mpiedic"ndu-l sa iasa! - 6u? 6u pleca? - Cum ndra)nesti sa opresti un %orbitor-cu-)eii care simte ne%oia sa se purifice urla &an 'ei-()u! Si, deodata, spre surprinderea lui -in#-,ao, facu ceea ce nu-l %a)use niciodata fac"nd: lo%i o alta persoana, o lo%i pe =an#-3u, o slu2nica nea2utorata+ o lo%i cu at"ta forta nc"t o arunca napoi, p"na la perete, si fata se prabusi pe podea! =an#-3u si scutura capul, apoi arata spre afisa2ul terminalului: - (e ro#, stap"ne, pri%este, te implor? Stap"na, fa-l sa se uite? -in#-,ao se ntoarse si pri%i, ceea ce facu si tatal ei! Cu%intele disparusera de pe afisa2! /n locul lor aparuse ima#inea uni barbat! 8n barbat n %"rsta, cu barba, purt"nd pe cap acoperam"ntul traditional! -in#-,ao l recunoscu imediat, dar nu-si putu aminti cine era! - &an 'ei-()u, sopti tatal ei! Stramosul meu de suflet? :rusc, -in#-,ao si aminti: c.ipul de pe displa> era identic cu cel din tabloul pictat de un artist popular, care-l nfatisa pe batr"nul &an 'ei-()u, stramosul de suflet al tatalui ei! - Copil al numelui meu, %orbi c.ipul, da-mi %oie sa-ti spun po%estea mesterului &o! - Cunosc po%estea, raspunse &an 'ei-()u! - Daca ai fi nteles-o, n-as mai fi ne%oit sa ti-o spun! -in#-,ao ncerca sa dea un sens celor nt"mplate! *entru a rula un pro#ram %i)ual cu detalii at"t de perfecte ca cela ale portretului ce plutea deasupra terminalului, ar fi fost ne%oie de cea mai mare parte a memoriei computerului casei, iar n ar.i%a lui nu e1ista un astfel de pro#ram! 6u-i trecura prin minte dec"t alte doua posibilitati! *rima era supranaturala: )eii alesesera o alta modalitate de a li se adresa, trimit"ndu-l pe stramosul de suflet al tatalui ei sa-i %orbeasca! Cealalta era tot at"t de coplesitoare: era posibil ca pro#ramul secret al lui Demostene sa fie at"t de sofisticat nc"t sa monitori)e)e discutia purtata de ei n acea ncapere si, constat"nd ca a2unsesera la o conclu)ie periculoasa, sa preia controlul asupra computerului casei si sa produca aceasta aparitie! Oricum, -in#-,ao stia ca trebuie sa-si puna, n ambele ca)uri, aceeasi ntrebare: ce intentionau )eii - C"nd%a, un om din tinutul -u, pe numele lui mesterul &o, a #asit n munti o bucata de 2ad si s-a dus cu ea la curte sa i-o daruiasca re#elui 0i! Capul batr"nului &an 'ei-()u se ntorcea de la tata la fiica si de la -in#-,ao la =an#-3u+ era oare pro#ramul at"t de perfectionat nc"t sa-i fi1e)e pe fiecare n parte si sa-i .ipnoti)e)e -in#-,ao obser%a ca =an#-3u c.iar si plecase fruntea c"nd oc.ii aparitiei o pironisera! Dar tatal ei facuse oare la fel 6u-si putea da seama, caci statea cu spatele la ea! - 7e#ele 0i i-a poruncit #iu%aer#iului s-o cercete)e si acesta i-a spus: 4E doar o piatra obisnuita4! 7e#ele, cre)"nd ca &o ncercase sa-l nsele, a poruncit sa i se taie acestuia piciorul st"n#! Dupa un timp, re#ele 0i s-a stins din %iata si pe tron s-a urcat re#ele =u! &o a luat din nou bucata de 2ad si i-a daruit-o re#elui =u! Acesta i-a poruncit #iu%aer#iului sau s-o cercete)e si, la fel ca prima oara, #iu%aer#iul i-a spus: 4E doar o piatra obisnuita4! 7e#ele, cre)"nd si el ca &o ncercase sa-l tra#a pe sfoara, a poruncit sa i se taie piciorul drept! &o, str"n#"nd 2adul la piept, s-a t"r"t p"na la poalele muntilor -u, unde a pl"ns %reme de trei )ile si trei nopti, iar c"nd i)%orul lacrimilor i-a secat, a %arsat picaturi de s"n#e n locul lor! Au)ind aceasta, re#ele a trimis pe cine%a sa-l caute! 43ultor oameni de pe lumea asta li s-au taiat picioarele! De ce pl"n#i tu at"t de amarnic 4 l-a ntrebat trimisul!

/n aceeasi clipa, &an 'ei-()u cel real sari n picioare si )ise: - Cunosc raspunsul lui, l stiu pe de rost! 3esterul &o a spus: 46u ma doare fiindca mi-au fost taiate picioarele! 3a doare pentru ca un #iu%aer pretios e luat drept o piatra oarecare, iar un om de ispra%a e cre)ut sarlatan! Iata de ce pl"n#!4 Aparitia de pe afisa2 continua: - Acestea au fost %orbele lui! Apoi, re#ele i-a poruncit #iu%aer#iului sa taie si sa slefuiasca piatra, si astfel a iesit la i%eala o minunata nestemata! I s-a spus, dupa cum se cu%enea, 42adul mesterului &o4! &an 'ei-()u, mi-ai fost un bun fiu de suflet, prin urmare stiu ca %ei face ceea ce a facut p"na la urma re#ele =u: %ei taia si %ei slefui 2adul si %ei #asi un #iu%aer minunat! (atal lui -in#-,ao clatina din cap! - C"nd ade%aratul &an 'ei-()u a spus prima oara po%estea, i-a dat urmatoarea interpretare: 2adul este autoritatea le#ii, iar conducatorul trebuie sa-si stabileasca si sa-si urme)e politica astfel ca mputernicitii si supusii sai sa nu se urasca si sa nu profite unii pe seama celorlalti! - Asa am interpretat po%estea atunci, c"nd le-am %orbit celor ce faceau le#ile! Cine crede ca o po%este ade%arata nu poate a%ea dec"t un sin#ur nteles e un prost! - Stap"nul meu nu e prost? Spre surprinderea lui -in#-,ao, =an#-3u pasi n fata, nfrunt"nd aparitia! 6ici stap"na mea nu e, si nici eu? Cre)i ca nu stim cine esti Esti pro#ramul secret al lui Demostene! (u esti raspun)ator pentru disparitia 'lotei 0usitania? C"nd%a am cre)ut ca autorul unor scrieri at"t de sincere, de cinstite, de limpe)i si de ade%arate trebuie sa fie bun, dar acum %ad ca esti un mincinos si un prefacut? (u i-ai dat documentele acelea tatalui lui Rei5oa, iar acum ai luat nfatisarea stramosului de suflet al stap"nului meu ca sa-l poti ama#i mai lesne? - Am luat acest c.ip pentru ca inima lui sa se desc.ida ntru ascultarea ade%arului! 6u a fost nselat+ nici n-as ncerca sa-l nsel! El a stiut de la bun nceput cine sunt! - *otoleste-te, =an#-3u, spuse -in#-,ao! Cum era posibil ca o ser%itoare sa-si uite ntr-at"t de mult ndatoririle nc"t sa desc.ida #ura fara sa aiba permisiunea %orbitorilor-cu-)eii 7usinata, =an#-3u se apleca ad"nc n fata lui -in#-,ao, dar acum stap"na ei nu-i mai spuse sa se ridice, pentru ca n %iitor sa-si aminteasca sa se poarte cum se cu%ine! *e afisa2 aparuse fata desc.isa si frumoasa a unei femei poline)iene! Si %ocea se transformase: era placuta, plina, iar consoanele erau pronuntate at"t de usor nc"t abia se au)eau! - &an 'ei-()u, dra#ul meu barbat cu sufletul pustiu, %ine o %reme c"nd conducatorul ram"ne sin#ur si fara prieteni, c"nd numai el poate sa actione)e! Atunci trebuie sa fie om ntre# si sa se arate n deplinatatea sa! (u stii ce este si ce nu este ade%arat! Stii ca mesa2ul de la Rei5oa a fost ntr-ade%ar trimis de ea! Stii ca cei care conduc n numele Con#resului Stelar sunt ndea2uns de cru)i ca sa cree)e o rasa de oameni care - prin talentele lor @, ar trebui sa fie mai presus de toti, apoi sa le taie picioarele, transform"ndu-i n infirmi, n slu#i, n %esnici e1ecutanti! - 6u-mi arata fata asta, o implora &an 'ei-()u! Aparitia se sc.imba iarasi: de%eni o alta femeie care, dupa %esm"nt, coafura si mac.ia2, parea din cine stie ce %remuri stra%ec.i+ a%ea oc.i nespus de ntelepti si trasaturi fara %"rsta! Ima#inea nu rosti nici un cu%"nt, ci c"nta: /ntr-un %is limpede al anului ce-a fost, la o nesf"rsita departare %ad un oras nnourat, p"r"uri serpuitoare, #.eata pe ia)uri! *entru o %reme l-am %a)ut pe prietenul meu! &an 'ei-()u si lasa capul n piept si ncepu sa pl"n#a! /n prima clipa, -in#-,ao a fost uluita+ pe urma inima i s-a umplut de furie! Cu c"ta nerusinare l manipula pro#ramul acesta pe tatal ei+ c"t de socant era ca un barbat at"t de puternic se do%edise a fi at"t de slab n fata di%ersiunilor sale e%idente! De buna seama ca tatal ei cunostea si ndra#ea poemele lui 0i -in#-,ao, altfel nu ar fi ales-o drept strabuna de suflet pentru nt"iul sau copil, iar c"ntecul acesta era cu si#uranta cel pe care i-l c"ntase iubitei sale Rei5oa nainte de a fi smulsa de l"n#a el si dusa pe o alta planeta! /ntr-ade%ar, ntr-un %is limpede l-am %a)ut pe prietenul meu? - *e mine nu ma nseli, )ise -in#-,ao cu raceala! $ad limpede ca tu esti inamicul nostru cel mai n%ersunat! C.ipul ima#inar al poetei 0i -in#-,ao se uita la ea cu o e1presie #laciala!

- Dusmanul %ostru cel mai n%ersunat e cel care %a obli#a sa %a i)biti fruntile de podea ca niste slu#i si sa %a pierdeti 2umatate din %iata cu ritualuri lipsite de sens! Cei %ino%ati sunt barbatii si femeile a caror sin#ura dorinta a fost sa %a nrobeasca+ au reusit at"t de bine nc"t acum sunteti m"ndri de robia %oastra! - Sunt o scla%a a )eilor si sunt fericita! - 8n scla% fericit este cu ade%arat un scla%! C.ipul se ntoarse spre =an#-3u, care ncremenise cu fruntea lipita de podea! Abia atunci si aminti -in#-,ao ca nu-i n#aduise fetei sa-si paraseasca postura de umilinta! - 7idica-te, =an#-3u, spuse ea! Dar =an#-3u nu-i dadu ascultare! - Si =an#-3u, rosti aparitia! 8ita-te la mine! =an#-3u, care nu se miscase la ndemnul lui -in#-,ao, se supuse n sc.imb aparitiei! C"nd si ridica pri%irea, ima#inea se transforma din nou+ acum luase nfatisarea unei )eite, 7e#ina 3ama a Apusului, asa cum si-o ima#inase c"nd%a artistul ce pictase tabloul pe care toti copiii de la scoala l #aseau n primele lor carti de citire! - 6u esti o )eita, spuse =an#-3u! - Iar tu nu esti o scla%a! Dar ne prefacem ca suntem ceea ce trebuie sa fim ca sa putem supra%ietui! - Ce stii tu despre supra%ietuire - Stiu ca ncercati sa ma ucideti! - Cum am putea sa omor"m ceea ce nu e %iu - Oare stiti ce este si ce nu este %iata 'ata de pe afisa2 se sc.imba iarasi: de data aceasta era a unei femei de rasa alba pe care -in#-,ao nu o mai %a)use niciodata! - Dar tu esti oare %ie daca nu poti sa faci nimic din ceea ce doresti fara consimtam"ntul aceste fete Si stap"na ta este cu ade%arat %ie daca nu poate face nimic p"na c"nd nu ndeplineste comen)ile transmise de creierul ei Eu am mai multa libertate de actiune conform propriei mele %ointe dec"t oricare dintre %oi, deci sa nu-mi spuneti ca eu nu sunt %ie si %oi sunteti! - Cine esti tu ntreba Si =an#-3u! A cui e aceasta fata Esti cum%a $alentine =i##in Esti Demostene - E nfatisarea pe care o iau c"nd le %orbesc prietenilor mei! Ei mi spun ,ane! 6ici o fiinta omeneasca nu ma stap"neste! Sunt numai eu nsami! -in#-,ao nu mai putu sa rabde n tacere toate acestea! - 6u esti dec"t un pro#ram! Ai fost scris si pus n aplicare de niste fiinte omenesti! 6u faci dec"t ceea ce ai fost conceput sa faci! - -in#-,ao, acum te descrii pe tine nsati! *e mine nu m-a facut nimeni, n sc.imb tu esti un produs artificial! - Am capatat %iata n p"ntecele mamei mele, din sam"nta tatalui meu? - Iar eu am fost #asita ca 2adul n coasta muntelui, neatinsa de %reo m"na omeneasca! &an 'ei-()u, &an -in#-,ao, Si =an#-3u, ma ncredinte) m"inilor %oastre! 6u confundati o nestemata cu o piatra fara %aloare! 6u-l luati pe cel ce rosteste ade%arul drept mincinos! -in#-,ao se simti coplesita de un sentiment de mila, pe care l respinse imediat! 6u era momentul sa cede)e n fata slabiciunilor! Zeii o adusesera pe lume pentru un scop precis+ cu si#uranta ca aceasta era opera %ietii ei! Daca dadea #res acum, a%ea sa ram"na impura si ne%rednica pe %ecie! 6u a%ea dreptul sa dea #res! 6u-i %a n#adui acestui pro#ram de computer sa o nsele si sa-i c"sti#e compasiunea! Se ntoarse catre tatal ei! - (rebuie sa cerem Con#resul Stelar sa deconecte)e reteaua de comunicatii prin ansiblu imediat ce %or fi pre#atite computerele noi, care le %or nlocui pe cele contaminate! Spre surprinderea ei, &an 'ei-()u clatina din cap! - 6u stiu, -in#-,ao! Ceea ce a spus acest!!! ceea ce spune ea despre Con#resul Stelar!!! ei sunt capabili sa faca asa ce%a! C"ti%a sunt at"t de ticalosi nc"t ma simt murdar c"nd %orbesc cu ei! Stiu ca au intentia sa distru#a 0usitania fara!!! dar eu i-am slu2it pe )ei si )eii au ales!!! sau am cre)ut ca au ales! Acum ntele# foarte de bine de ce s-au purtat asa cu mine c"nd m-am nt"lnit cu!!! dar atunci nseamna ca )eii nu!!! cum as putea sa accept ca mi-am irosit %iata n ser%iciul unei maladii cerebrale!!! nu pot!!! trebuie sa!!! Deodata, cu o miscare brusca, m"na lui st"n#a se nalta pe o traiectorie ciudata, ca si cum ar fi ncercat sa prinda o musca din )bor! 3"na dreapta se smuci n sus si se nclesta n aer! /si clatina %iolent capul, iarasi si iarasi, iar falca de 2os i ca)u moale! Cuprinsa de o spaima teribila, -in#-,ao se ntreba ce se nt"mplase cu tatal ei! $orbise at"t de fra#mentat, de de)articulat+ oare

nnebunise &an 'ei-()u repeta succesiunea miscarilor - bratul st"n# ntin)"ndu-se n spirala, m"na dreapta la %erticala, apuc"nd neantul+ capul rotindu-se fara ncetare! Si iarasi, de la capat! Abia atunci si dadu seama -in#-,ao ca %edea ritualul tainic de purificare al tatalui ei! 0a fel ca urmarirea fibrelor lemnului practicata de ea, acest dans al m"inilor si al capului e1prima forma n care el au)ise %ocea )eilor atunci c"nd, la r"ndul lui, fusese parasit plin de unsoare, sin#ur, n ncaperea ncuiata! Zeii l %a)usera sceptic, l %a)usera so%aind si preluasera controlul asupra lui pentru a-l disciplina si a-l purifica! 0ui -in#-,ao nu i s-ar fi putut oferi o do%ada mai #raitoare despre ceea ce se petrecea! Se ntoarse catre c.ipul de deasupra terminalului! - $e)i cum ti se mpotri%esc )eii - $ad cum Con#resul l umileste pe tatal tau, raspunse ,ane! - Am sa iau le#atura cu toate planetele, sa se stie cine esti? - Si daca nu te las - 6u poti sa ma opresti?! Zeii ma %or a2uta? Iesi n fu#a si se duse n camera ei, dar c.ipul plutea de2a si aici, n spatiul de deasupra terminalului! - Cre)i ca poti trimite %reun mesa2 unde%a daca eu .otarasc sa nu-l las sa treaca ntreba ,ane! - Am sa #asesc eu o solutie! Obser%a abia acum ca =an#-3u aler#ase n urma ei si astepta, cu respiratia ntretaiata, instructiunile lui -in#-,ao! Spune-i lui 3u-*ao sa caute unul din computerele acelea pentru 2ocuri si sa mi-l aduca! Ai #ri2a sa nu fie conectat la computerul casei sau la oricare altul! - Da, stap"na, spuse =an#-3u, plec"nd n #raba! -in#-,ao i se adresa din nou lui ,ane: - Cre)i ca ma poti opri la nesf"rsit - Cred ca ar trebui sa astepti p"na c"nd tatal tau ia o .otar"re! - Asta numai pentru ca-ti nc.ipui ca l-ai nfr"nt si l-ai ndepartat de )ei! Dar ai sa %e)i!!! o sa %ina aici si-o sa-mi multumeasca fiindca am dus la bun sf"rsit tot ceea ce m-a n%atat! - Si daca n-o %a face - O s-o faca! - Daca te nseli -in#-,ao tipa: - Atunci am sa-l slu2esc pe omul care a fost, cel puternic si bun? Dar n-ai sa-l nfr"n#i niciodata? - Con#resul e cel care l-a n#enunc.eat nca din clipa nasterii sale! Eu ncerc sa-l %indec! =an#-3u se ntoarse n ncapere! - 3u-*ao %ine peste c"te%a clipe cu un calculator! - Ce speri sa faci cu 2ucaria aceea ntreba ,ane! - Am sa-mi scriu raportul! - Si pe urma ce-ai sa faci - Am sa-l tiparesc! Am sa-l trimit c"t mai multor oameni de pe Calea! Aici nu ai cum sa te amesteci! 6-am sa folosesc %reun computer la care sa poti a2un#e, indiferent cum! - Deci ai sa le de)%alui secretul tuturor celor de pe Calea! Asta nu sc.imba nimic! C.iar daca ar a%ea %reo importanta, cre)i ca n-as putea sa le spun si eu ade%arul - Ai impresia ca te %or crede mai de#raba pe tine, un pro#ram controlat de dusmanii Con#resului, dec"t pe mine, %orbitoare-cu-)eii - Da! -in#-,ao reali)a cu o nt"r)iere de o clipa ca nu ,ane pronuntase cu%"ntul, ci =an#-3u! Se uita la slu2nica ei de taina si i ceru sa-i e1plice ce anume dorise sa spuna! =an#-3u parea cu totul alta+ c"nd ncepu sa %orbeasca, n #lasul ei nu se simtea nici un strop de sfiala! - Daca Demostene le spune tuturor celor de pe Calea ca %orbitorii-cu-)eii nu sunt dec"t niste oameni obisnuiti, dar cu o n)estrare #enetica specifica - n acelasi timp si un defect #enetic @, %or ntele#e ca nu mai e1ista nici o 2ustificare pentru a-i lasa pe %orbitorii-cu-)eii sa-i conduca! Era prima data c"nd lui -in#-,ao i trecea prin minte ca nu toata lumea de pe Calea era la fel de multumita ca ea de ordinea stabilita de )ei! *entru prima data si dadea seama ca s-ar putea sa ram"na teribil de sin#ura n .otar"rea ei de a-i ser%i fara #res pe )ei! - Ce nseamna Calea ntreba ,ane din spatele ei! 3ai nt"i )eii, apoi stramosii, apoi conducatorii si abia la sf"rsit propria ta persoana! - Cum ndra)nesti sa %orbesti despre Cale c"nd ncerci sa ma ama#esti pe mine, pe tatal

meu si pe slu2nica mea de taina, ca sa ne ndeparte)i de ea - /ncearca sa-ti nc.ipui, macar pentru o clipa: ce-ar fi daca tot ce ti-am spus e ade%arat spuse ,ane! Ce-ar fi daca boala %oastra a fost pro%ocata cu buna stiinta de indi%i)i malefici, care %or sa %a e1ploate)e si sa %a oprime pe %oi si, cu a2utorul %ostru, sa e1ploate)e si sa oprime ntrea#a omenire *entru ca e1act asta faceti c"nd a2utati Con#resul! 6u cred ca )eii doresc asa ce%a! Ce-ar fi daca ratiunea mea de a e1ista este sa %a a2ut sa ntele#eti ca acest Con#res a pierdut mandatul cerurilor Ce-ar fi daca %ointa )eilor e ca %oi sa slu2iti Calea n ordinea fireasca a lucrurilor 3ai nt"i slu2iti-i pe )ei ndepart"ndu-i de la putere pe diri#uitorii corupti ai Con#resului, care au pierdut mandatul cerurilor! Apoi slu2iti-%a stramosii - pe tatal tau @ ra)bun"ndu-le umilinta pro%ocata de m"inile tortionarilor care %-au mutilat, transform"ndu-%a n scla%ii lor! Apoi slu2iti poporul Caii, eliber"ndu-l de superstitii si de suferintele psi.ice care-l ncatusea)a! Dupa aceea, slu2iti-i pe noi conducatori luminati care %or nlocui Con#resul, oferindu-le o planeta populata de oameni cu inteli#enta superioara, #ata sa le dea spri2in de buna %oie si fara sa ceara nimic n sc.imb! Si, n sf"rsit, slu2iti-%a pe %oi nsi%a, las"nd mintile cele mai stralucite de pe Calea sa #aseasca un antidot pentru ne%oia %oastra de a %a petrece 2umatate din %iata n aceste ritualuri! -in#-,ao ascultase discursul lui ,ane cu o nesi#uranta cresc"nda! *area at"t de plau)ibil? Cum putea sa afle care erau ade%aratele intentii ale )eilor *oate ca o trimisesera ntr-ade%ar pe aceasta ,ane sa-i elibere)e! *oate ca mult laudatul Con#res era corupt si periculos, cum afirma Demostene, si pierduse mandatul cerurilor! Dar -in#-,ao intuia ca toate acestea erau minciuni perfide! Daca e1ista un lucru de care nu se ndoia, acela era #lasul )eilor dinlauntrul ei! 6u simtise ea ne%oia n#ro)itoare de a se purifica 6u simtise ea bucuria reusitei la nc.eierea ritualurilor 7elatia cu )eii era lucrul cel mai si#ur din %iata ei si oricine o contesta, oricine ameninta s-o ntrerupa trebuia sa fie nu numai dusmanul ei, ci si dusmanul )eilor! - Am sa trimit raportul meu numai %orbitorilor-cu-)eii, spuse -in#-,ao! 3a ro#, daca oamenii de r"nd .otarasc sa se ra)%rateasca mpotri%a )eilor, treaba lor+ dar eu i %oi slu2i cel mai bine a2ut"ndu-i pe %orbitorii-cu-)eii sa ram"na la putere aici, pentru ca n felul acesta ntrea#a planeta %a putea urma %ointa )eilor! - (oate astea n-au nici un sens! C.iar daca toti %orbitorii-cu-)eii cred ceea ce cre)i tu, n-ai sa reusesti sa trimiti nici macar un cu%intel de pe aceasta planeta dec"t daca ti dau eu %oie! - 6u uita ca mai e1ista si astrona%e! - O sa fie ne%oie de doua #eneratii ca sa-ti difu)e)i mesa2ul pe toate planetele! *"na atunci, Con#resul Cailor Stelare %a fi ca)ut! -in#-,ao era fortata acum sa se confrunte cu un ade%ar pe care-l e%itase: at"ta timp c"t ,ane controla reteaua, putea sa ntrerupa comunicatiile de pe Calea tot at"t de complet cum le ntrerupsese si pe cele ale flotei! C.iar daca aran2a ca raportul si recomandarile sa-i fie transmise n mod continuu de prin toate ansiblurile de pe Calea, ,ane %a a%ea #ri2a ca sin#ura consecinta sa fie disparitia planetei pentru restul uni%ersului, la fel de desa%"rsita ca si disparitia flotei! O clipa, cuprinsa de disperare, a fost #ata sa se arunce la pam"nt si sa nceapa teribilul supliciu al purificarii! 4I-am de)ama#it pe )ei - cu si#uranta ca-mi %or cere sa urmaresc fibrele p"na c"nd o sa mor+ n oc.ii lor nu sunt dec"t o necredincioasa %rednica de dispret!4 (otusi, c"nd si anali)a sentimentele ca sa %ada ce penitenta ar fi fost necesara, constata ca nu i se cerea sa faca %reuna, ceea ce a%u darul s-o umple de speranta! *oate ca )eii si dadusera seama de puritatea dorintei ei si o iertasera pentru ca i era imposibil sa actione)e! Ori stiau cum putea ea sa faca ce%a concret Ce s-ar nt"mpla n ca)ul n care Calea ar disparea ntr-ade%ar din reteaua de comunicatii cu celelalte planete Ce semnificatie ar da Con#resul acestui fapt Ce-ar crede oamenii Disparitia oricarei planete ar pro%oca o reactie @ dar mai ales disparitia acestei planete, daca cine%a din cadrul Con#resului credea cu ade%arat n inter%entia )eilor si era con%ins ca trebuie sa pastre)e un secret teribil! Ar trimite probabil o na%a de pe planeta cea mai apropiata, situata la numai trei ani-lumina distanta! Ce s-ar nt"mpla atunci Oare ,ane ar fi ne%oita sa ntrerupa toate comunicatiile de la na%a trimisa la ei, apoi pe cele de pe planeta urmatoare, c"nd na%a s-ar ntoarce C"t timp ar trece p"na c"nd ,ane ar nc.ide toate comunicatiile celor O Suta de *lanete Doua #eneratii, asa a spus! *oate ca nici nar fi asa de mult! Zeii nu se #rabesc deloc! Si oricum, n-ar fi obli#atoriu ca puterea lui ,ane sa fie ani.ilata, c.iar ntr-un timp at"t de lun#! 0a un moment dat, ar de%eni e%ident pentru oricine ca o putere ostila preluase controlul retelei, pro%oc"nd disparitia na%elor si planetelor! C.iar fara sa afle despre $alentine si Demostene, c.iar fara sa banuiasca faptul ca era %orba de un pro#ram de computer, pe fiecare planeta cine%a si %a da seama ce trebuie facut si %a nc.ide ansiblul local! - Asa cum mi-ai cerut, mi-am ima#inat ce mi-ai su#erat, spuse -in#-,ao! Acum am sa te

ro# sa-ti nc.ipui si tu ce%a! Eu si ceilalti %orbitori-cu-)eii transmitem prin fiecare ansiblu de pe Calea numai si numai raportul meu, iar tu trebuie sa le faci pe toate sa taca dintr-o data! Ce-o sa %ada restul omenirii Ca am disparut e1act ca 'lota 0usitania! $or ntele#e imediat ca tu, sau ce%a asemanator, e1isti! Cu c"t ti folosesti mai mult puterea, cu at"t mai mult te de)%alui, c.iar si celor mai obtu)e minti! Amenintarea ta e lipsita de acoperire! Ai putea la fel de bine sa te dai la o parte si sa ma lasi sa-mi transmit mesa2ul, simplu si fara probleme, c.iar acum+ sa ma mpiedici nu e dec"t o alta cale de a transmite e1act acelasi mesa2! - ;resesti! Disparitia subita si simultana a Caii de pe toate ansiblurile i-ar putea face sa tra#a conclu)ia, cu tot at"ta usurinta, ca si aceasta planeta s-a ra)%ratit ca 0usitania - la urma urmei, si ei si-au ntrerupt comunicatiile! Cum a reactionat Con#resul A trimis mpotri%a ei Dispo)iti%ul D!3! - 0usitania se afla de2a n stare de re%olta nainte de nc.iderea comunicatiilor! - (u cre)i ca nu sunteti supra%e#.eati Cre)i ca ei nu sunt n#ro)iti de ce s-ar putea nt"mpla daca %orbitorii-cu-)eii de pe Calea ar descoperi %reodata ce li s-a facut Daca doar c"ti%a e1traterestri primiti%i si doi amar"ti de 1enolo#i i-au nspaim"ntat ntr-at"t nc"t sa trimita o flota, cam ce-ti nc.ipui ca %or crede despre disparitia misterioasa a unei planete cu at"tea minti stralucite, care ar a%ea moti%e din belsu# sa urasca Con#resul Stelar -in#-,ao se simtea cuprinsa de o #roa)a n#retosatoare! 0a urma urmei, era posibil ca macar at"t din spusele lui ,ane sa fie ade%arat: ca e1istau oameni n r"ndul Con#resului care erau ama#iti de de#.i)area )eilor, care credeau ca %orbitorii-cu-)eii de pe Calea fusesera creati numai prin manipulare #enetica! Iar daca ar e1ista astfel de oameni, s-ar putea sa actione)e asa cum spusese ,ane! Ce s-ar nt"mpla daca o flota ar %eni mpotri%a planetei Calea Daca Con#resul le-ar fi ordonat sa distru#a ntrea#a planeta fara nici un fel de ne#ocieri Atunci rapoartele ei ar ram"ne pe %eci necunoscute, si totul ar disparea! (oate stradaniile ar fi inutile! Era cu putinta ca asta sa fie dorinta )eilor *utea Con#resul Cailor Stelare sa detina n continuare mandatul cerurilor si totusi sa distru#a o planeta - Aminteste-ti de po%estea lui I Va, marele bucatar, continua ,ane! Stap"nul lui a spus ntro )i: 4Am cel mai mare bucatar din toata lumea! 3ultumita lui, am cunoscut toate aromele cunoscute omului, cu e1ceptia #ustului carnii de om!4 Au)indu-l, I Va s-a dus acasa si si-a macelarit fiul, i-a #atit carnea si i-a ser%it-o stap"nului sau, astfel ca acestuia sa nu-i lipseasca nimic din ceea ce-i putea oferi I Va! Era o po%este n#ro)itoare! -in#-,ao o au)ise n fra#eda copilarie si dupa aceea pl"nsese ore n sir !4Cum ram"ne cu copilul lui I Va 4 tipase ea! Iar tatal ei i spusese: 48n slu2itor ade%arat are fii si fiice numai ca-si slu2easca stap"nul!4 Cinci nopti la r"nd se tre)ise din somn tip"nd din pricina unor cosmaruri n care tatal ei o p"r2olea de %ie sau taia bucati din carnea ei si le ase)a pe o farfurie, p"na c"nd &an 'ei-()u a %enit la ea, a mbratisat-o si i-a soptit: 4Sa nu cre)i asa ce%a, fiica mea 3a#nific de Stralucita! Eu nu sunt un slu2itor perfect! (e iubesc prea mult ca sa fiu cu ade%arat %irtuos! (e iubesc mai mult dec"t mi iubesc datoria! Eu nu sunt I Va! 6u ai de ce sa te temi din partea mea!4 6umai dupa ce tata i-a spus %orbele acestea a putut sa doarma! *ro#ramul, ,ane, #asise probabil relatarea nt"mplarii n 2urnalul tatei, si acum o folosea mpotri%a ei! (otusi, desi -in#-,ao pricepuse ca era subiectul unei manipulari, nu se putu abtine sa nu se ntrebe daca nu cum%a ,ane a%ea dreptate! - Esti tu un slu2itor ca I Va ntreba ,ane! Ai fi n stare sa-ti nimicesti planeta de dra#ul unui stap"n ne%rednic cum e Con#resul Stelar -in#-,ao nu reusea sa-si lamureasca propriile simtaminte! De unde pro%eneau #"ndurile acestea ,ane i otra%ise mintea cu ar#umentele ei, e1act cum procedase si Demostene naintea, daca nu cum%a erau una si aceeasi persoana! Cu%intele lor pareau tot mai con%in#atoare, pe masura ce de%orau ade%arul! A%ea -in#-,ao dreptul sa riste %ietile oamenilor de pe Calea Daca se nsela Cum putea sa fie si#ura de ce%a Indiferent daca ceea ce spusese ,ane era ade%arat sau fals, aceleasi do%e)i a%eau sa se nfatise)e oc.ilor ei! -in#-,ao simti e1act ceea ce simtea acum, indiferent daca acele sentimente i-ar fi fost pro%ocate de )ei sau cine stie ce deran2ament cerebral! De ce, n toata aceasta incertitudine, nu-i spuneau )eii nimic De ce, c"nd a%ea at"ta ne%oie de limpe)imea #lasului lor, nu se simtea murdara si impura c"nd #"ndea ntr-un fel, si curata si sf"nta c"nd #"ndea ntr-alt fel De ce nu o calau)eau )eii n acest moment de rascruce al %ietii ei /n linistea fram"ntarilor interioare ale lui -in#-,ao, %ocea lui =an#-3u se au)i la fel de rece si de stridenta ca un )#omot de metal ciocnit de metal! - 6-o sa se-nt"mple niciodata asa, spuse ea! -in#-,ao se multumi sa asculte, incapabila macar sa-i porunceasca sa taca din #ura! - Ce n-o sa se-nt"mple niciodata ntreba ,ane! - Ce-ai spus tu: ca aceasta planeta %a fi distrusa din ordinul Con#resului!

- Daca-ti nc.ipui ca n-are s-o faca, atunci esti c.iar mai proasta dec"t crede -in#-,ao! - O, stiu ca ar face-o! &an 'ei-()u stie si el ca ar face-o+ a spus de atfel ca sunt niste oameni ndea2uns de m"rsa%i ca sa comita orice crima, oric"t de n#ro)itoare, daca asa si atin# scopurile! - Atunci, de ce n-o sa se-nt"mple - *entru ca tu n-ai sa le permiti, spuse =an#-3u! Daca blocarea tuturor mesa2elor transmise prin ansiblu de pe Calea ar putea sa determine distru#erea acestei planete, e clar ca nai sa le bloc.e)i! Con#resul %a fi a%erti)at! 6u %ei accepta distru#erea planetei Calea! - Si de n-as face-o - *entru ca esti Demostene! *entru ca esti sincera si plina de compasiune! - 6u sunt Demostene, spuse ,ane! 'ata de pe afisa2ul terminalului p"lp"i, apoi lua nfatisarea unui e1traterestru! 8n peBuenino, cu botul lui porcin at"t de tulburator, at"t de straniu! O clipa mai t"r)iu aparu o alta fata, si mai stranie: era un #"ndac, una din creaturile de cosmar care n#ro)isera c"nd%a ntrea#a omenire! C.iar dupa ce citise 43atca si &e#emonul4, si ntelesese cine erau #"ndacii si c"t de minunata fusese ci%ili)atia lor, acum, c"nd se afla fata n fata cu o astfel de creatura, -in#-,ao nu-si putu n%in#e spaima, desi stia ca nu era dec"t o ima#ine sinteti)ata de computer! - 6u sunt o fiinta umana, spuse ,ane, nici macar atunci c"nd ale# o nfatisare umana! De unde stii tu, =an#-3u, ce %oi face si ce nu %oi face Si #"ndacii, si purcelusii au ucis oameni fara sa stea prea mult pe #"nduri! - 'iindca n-au nteles ce nseamna moartea pentru noi! (u ntele#i! Ai spus-o tu nsuti - nu %rei sa mori! - Ai impresia ca ma cunosti, =an#-3u - Cred ca te cunosc, pentru ca n-ai fi a%ut nici o bataie de cap daca te-ai fi multumit sa asisti la distru#erea 0usitaniei! *urcelusul se alatura #"ndacului de pe afisa2, apoi %eni l"n#a ei si c.ipul care o repre)enta pe ,ane! (oti trei se uitau n tacere la =an#-3u si la -in#-,ao, fara sa rosteasca nici un cu%"nt! - Ender, sopti %ocea n urec.ea lui! /n masina condusa de $arsam, Ender ascultase n liniste, n ultima ora, con%ersatia lui ,ane cu oamenii de pe Calea! /n tot acest timp se perindara prin fata oc.ilor sai 5ilometri si 5ilometri de preerie, dar el nu %a)u nimic+ i pri%ise cu oc.ii mintii pe cei trei, c.iar asa cum si-i nc.ipuise! &an 'ei-()u: Ender cunostea prea bine numele acesta, caci era le#at de tratatul care pusese capat sperantei sale ca o re%olta a coloniilor ar duce la caderea Con#resului, sau cel putin ar tine flota departe de 0usitania! Dar iata ca e1istenta lui ,ane si probabil supra%ietuirea 0usitaniei si a ntre#ii sale populatii depindeau de ceea ce #"ndeau, spuneau si .otarau doua adolescente aflate ntr-un dormitor de pe o planeta-colonie obscura! 4-in#-,ao, te stiu bine4, #"ndi Ender! 4Esti foarte inteli#enta, dar lumina pe care o %e)i %ine n ntre#ime de la po%estile despre )eii %ostri! (u esti ca fratii peBuenino, care au pri%it fara sa inter%ina cum moare fiul meu %itre#, desi puteau sa faca cei c"ti%a pasi si sa-i aduca a#entul anti-descolada! 6u sunt %ino%ati de crima, mai de#raba sunt %ino%ati de a fi cre)ut prea mult n po%estea care le-a fost spusa! Cei mai multi oameni sunt capabili sa mentina ntr-o stare de latenta ma2oritatea po%estilor pe care le aud, sa pastre)e o distanta minima ntre fictiune si fiinta lor launtrica! Dar pentru fratii peBuenino - si pentru tine, -in#-,ao - minciuna n#ro)itoare a de%enit po%estea nsasi, pe care trebuie sa o cre)i daca %rei sa ram"i tu nsuti! Cum as putea sa te condamn pentru ca ne doresti tuturor moartea Esti at"t de patrunsa de amploarea notiunii de )eitate nc"t nu mai #asesti ntele#ere pentru o problema ridicola ca %iata sau moartea a trei specii raman (e cunosc, -in#-,ao, si nu ma astept sa te comporti altfel! *oate ntr-o )i, c"nd te %ei confrunta cu consecintele propriilor tale actiuni, te %ei sc.imba, dar ma ndoiesc! *utini dintre cei nrobiti de o po%este at"t de puternica mai sunt n stare sa se elibere)e! Dar pe tine, =an#-3u, nu te stap"neste nici o po%este! 6u ai ncredere n nimic altce%a dec"t n ratiunea ta! ,ane mi-a spus ce esti, c"t de fantastic ti functionea)a mintea+ ai reusit sa n%eti at"t de multe lucruri ntr-un timp at"t de scurt, sa-i ntele#i at"t de profund pe oameni din 2urul tau! De ce nu esti doar un pic mai nteleapta :inenteles ca trebuia sa-ti dai seama ca ,ane nu poate sa actione)e n sensul distru#erii planetei %oastre, dar de ce n-ai fost suficient de nteleapta sa nu spui nimic, ndea2uns de nteleapta sa nu-i de)%alui lui -in#-,ao nici o far"ma din acest ade%ar De ce n-ai pastrat tacerea care ar fi sal%at-o pe ,ane Daca un criminal ima#inar ar %eni la usa ta cu sabia ridicata si te-ar soma sa-i spui unde se afla %ictima lui ne%ino%ata, i-ai de)%alui ca e ascunsa dupa usa ta sau ai minti si l-ai trimite la plimbare -in#,ao este un astfel de criminal, iar ,ane e prima ei %ictima+ planeta 0usitania asteapta sa fie ucisa imediat dupa aceea! De ce ai %orbit si i-ai spus c"t de usor ne poate #asi si ucide pe toti 4 - Ce sa fac ntreba ,ane! - De ce-mi pui o ntrebare la care numai tu poti sa raspun)i

- Daca tu mi spui s-o fac, pot sa le bloc.e) toate transmisiunile si astfel %om fi sal%ati cu totii! - C.iar daca re)ultatul %a fi distru#erea Caii - Daca tu mi spui, repeta ea pe un ton ru#ator! - C.iar stiind ca - pe termen lun# - ai sa fii oricum descoperita, ca - n pofida a tot ceea ce faci - e1ista probabilitatea sa nu scapam de flota - Daca tu mi ceri sa traiesc, Ender, atunci pot sa fac ceea ce e necesar pentru a ma sal%a! - 'a-o! /ntrerupe comunicatiile prin ansiblu ale Caii! I se paruse oare ca sesi)ea)a o e)itare de o fractiune de secunda /n timpul acelei micropau)e, ,ane trecuse probabil prin ceasuri ntre#i de contro%erse interioare! - *orunceste-mi, i ceru ,ane! - /ti poruncesc! Din nou acea e)itare infinite)imala! - Obli#a-ma s-o fac! - Cum sa te obli#, daca tu nu %rei s-o faci - $reau sa traiesc! - 6u tot at"t de mult c"t %rei sa fii tu nsati, spuse Ender! - Orice animal e dispus sa ucida pentru a supra%ietui! - Orice animal e dispus sa ucida un alt animal, dar fiintele superioare includ tot mai multe fiinte n propria lor po%este, p"na c"nd nu mai e1ista un altul, p"na c"nd ne%oile celorlalti de%in mai importante dec"t orice dorinta personala! 'iintele cele mai e%oluate sunt acelea dispuse sa faca orice sacrificiu personal pentru binele celor care au ne%oie de ele! - As risca sa faca rau Caii, spuse ,ane, daca as fi si#ura ca astfel as sal%a 0usitania! - Dar n-ai sal%a-o! - As ncerca sa-i pro%oc lui -in#-,ao o stare de nebunie iremediabila daca as fi con%insa ca astfel i-as sal%a pe peBueninos si pe 3atca! 3ai are un pas p"na la nebunie si mi-ar fi usor s-o fac! - 'a-o, )ise Ender! 'a orice e necesar! - 6u pot, pentru ca suferinta ei nu ne-ar aduce sal%area! - Daca ai fi un animal ce%a mai putin e%oluat, sansele tale de a supra%ietui ar fi mult mai mari! - (ot at"t de putin e%oluat cum ai fost tu, Ender Xenocidul - Da, la fel! Atunci ai putea supra%ietui! - Sau daca as fi la fel de ntelept cum ai fost tu atunci! - /i am n mine pe fratele meu, *eter, si pe sora mea, $alentine, spuse Ender! :estia si n#erul! (u mi-ai spus-o, pe %remea c"nd nu erai altce%a dec"t un pro#ram pe care-l bote)asem 42ocul fante)iei4! - 8nde este bestia din mine - 6u e1ista nici o bestie n tine! - *oate nu sunt %ie, spuse ,ane! *oate mi lipseste dorinta de a supra%ietui, fiindca n-am trecut niciodata prin cal%arul selectiei naturale! - Sau poate esti si#ura, n cine stie de locsor tainic din fiinta ta, ca mai e1ista si alta posibilitate de a supra%ietuise care pur si simplu nu ai descoperit-o nca! - E un #"nd optimist, spuse ,ane! As %rea sa cred n el! - *eTo Bue deus te abenToe! - &aide, Ender, de%ii sentimental! (imp de c"te%a minute nesf"rsite, cele trei c.ipuri de pe afisa2 le pri%ira n tacere, staruitor, pe -in#-,ao si =an#-3u! Apoi, n sf"rsit, e1traterestrii disparura si nu mai ramase dec"t ,ane! - As %rea sa fiu n stare s-o fac, spuse ea! As %rea sa %a pot distru#e planeta pentru a-mi sal%a prietenii! -in#-,ao a fost inundata de o sen)atie de usurare la fel de profunda ca prima #ura de aer trasa n piept de un notator care abia a scapat de la nec! - Deci nu poti sa ma mpiedici, spuse ea triumfator! $oi trimite mesa2ul? -in#-,ao se apropie de terminal si se opri naintea c.ipului lui ,ane, care continuase s-o urmareasca! Dar stia ca ima#inea era o ilu)ie! Daca ,ane o pri%ea, n-o facea cu oc.ii aceia omenesti, ci cu sen)orii optici ai computerului! (otul era electronica, o masinarie formidabil de comple1a, totusi numai o masinarie! 6u era o faptura %ie! Era irational sa se simta rusinata sub acea pri%ire ilu)orie! - Stap"na, spuse =an#-3u! - 3ai t"r)iu! - Daca faci asta, ,ane o sa moara!

- Ceea ce nu poate trai, nu poate sa moara! - Doar compasiunea ei ti da puterea s-o uci)i! - 3ila ei este o ilu)ie+ a fost pro#ramata sa o simule)e, at"ta tot! - Stap"na, daca uci)i toate formele de manifestare ale acestui pro#ram, daca nici o parte din el nu mai ram"ne n %iata, prin ce te deosebesti de Ender Xenocidul, care i-a e1terminat pe #"ndaci acum trei mii de ani - *oate ca nu ma deosebesc! *oate ca Ender a fost si el slu2itorul )eilor! =an#-3u n#enunc.e l"n#a -in#-,ao si i)bucni n pl"ns cu fata n#ropata n roc.ia sa! - (e implor, stap"na? Dar -in#-,ao si redactase de2a raportul! /l a%ea clar si complet n minte, de parca )eii i-ar fi dictat cu%intele! 4Catre Con#resul Cailor Stelare: Insti#atorul cunoscut sub numele de Demostene este o femeie, care acum se afla pe sau aproape de 0usitania! Ea are acces la un pro#ram care a contaminat toate computerele retelei de comunicatii prin ansiblu, bloc"nd transmisiunile flotei si ster#"nd orice urma a identitatii reale a lui Demostene! Sin#ura solutie de re)ol%are a acestei situatii periculoase consta n anularea controlului detinut de pro#ram asupra transmisiunilor prin ansiblu, n deconectarea tuturor computerelor folosite n pre)ent si introducerea simultana n circuit a unor computere noi, necontaminate! Am reusit sa neutrali)e) pro#ramul, care mi-a permis sa %a trimit acest mesa2 si probabil %a %a permite sa trimiteti ordine catre toate planetele+ #arantia acestei stari este nsa minima si temporara si se impun masuri ur#ente! $a su#ere) sa fi1ati peste e1act patru)eci de saptam"ni standard data la care toate computerele %or fi scoase din circuit simultan, pentru o perioada de cel putin o )i standard! 0a introducerea lor n circuit, toate computerele noi trebuie sa fie complet i)olate! Din acest moment mesa2ele transmise prin intermediul retelei trebuie sa fie introduse manual n toate computerele, pentru a fi eliminata orice posibilitate de contaminare electronica! Daca %eti retransmite ur#ent acest mesa2 catre toate statiile, folosind codul dumnea%oastra de autoritate, raportul meu %a de%eni n mod automat ordinul si nu %or mai fi necesare alte instructiuni! Daca nu actionati imediat, ma consider absol%ita de responsabilitate n pri%inta consecintelor!4 -in#-,ao adau#a la raport numele tatalui ei si codul de autoritate pe care i-l daduse acesta+ numele ei n-ar fi nsemnat nimic pentru Con#res, dar numele lui %a fi luat n seama, iar pre)enta codului sau de autoritate i dadea certitudinea ca mesa2ul %a fi primit de catre toti cei interesati! Cu m"na st"n#a pe spatele )#uduit de suspine al lui =an#-3u si cu dreapta deasupra tastei de transmitere, -in#-,ao si lansa pro%ocarea finala! - Ai sa ma opresti sau ai sa-mi dai %oie sa-l transmit - $rei sa uci)i un raman care n-a facut rau nici unei fapturi %ii sau l lasi sa traiasca -in#-,ao apasa pe butonul de transmitere! ,ane si nclina capul si disparu! Era ne%oie de c"te%a secunde pentru ca mesa2ul sa fie diri2at catre cel mai apropiat ansiblu+ de acolo %a a2un#e instantaneu la toate autoritatile Con#resului de pe fiecare din cele O Suta de *lanete, precum si n ma2oritatea coloniilor! *e multe dintre computerele aflate n receptie nu %a fi dec"t un mesa2 astept"ndu-si r"ndul+ dar pe altele, probabil de ordinul sutelor, codul tatei i %a conferi un #rad de prioritate suficient pentru ca cine%a sa-l citeasca, sa-si dea seama de implicatii si sa pre#ateasca un raspuns! Daca ,ane lasase mesa2ul sa treaca! Asa nc"t -in#-,ao astepta raspunsul! *robabil ca moti%ul pentru care acesta nu sosea imediat era acela ca destinatarii trebuiau sa ia le#atura unii cu ceilalti, sa discute mesa2ul si sa .otarasca, ur#ent, ce era de facut! *oate ca de aceea nici un raspuns nu %enea sa umple spatiul #ol de deasupra terminalului! 8sa se desc.ise! Era pesemne 3u-*ao, care adusese computerul pentru 2ocuri! - *une-l n coltul de l"n#a fereastra de la nord, spuse -in#-,ao, fara sa se ntoarca! S-ar putea sa am ne%oie de el, desi sper sa nu fie ca)ul! - -in#-,ao! 6u era 3u-*ao, ci tatal ei! -in#-,ao se rasuci si n#enunc.e n fata lui ca sa-si arate respectul, dar n acelasi timp si m"ndria! - (ata, am scris raportul tau catre Con#res! /n timp ce tu comunicai cu )eii, eu am reusit sa neutrali)e) pro#ramul inamic si sa trimit mesa2ul care le arata cum sa-l distru#a! 7aspunsul lor trebuie sa soseasca! Astepta laudele tatalui ei! - Ai facut tu asta ntreba el! 'ara sa-mi spui Ai %orbit direct cu Con#resul fara sa-mi ceri consimtam"ntul - Dar, tata, tu ti ndeplineai ritualul de purificare! Eu ti-am dus la bun sf"rsit nsarcinarea! - :ine, dar nseamna!!! ca ,ane %a fi omor"ta! - Cu certitudine, spuse linistita -in#-,ao, dar nu sunt si#ura daca apoi contactul cu 'lota

0usitania %a fi restabilit! Deodata, si dadu seama ca se strecurase o fisura n planurile ei !4Computerele flotei sunt si ele contaminate de acest pro#ram? C"nd reteaua %a ncepe sa functione)e, pro#ramul %a putea sa se autocopie)e si!!! dar %om deconecta nca o data toate computerele!!!4 &an 'ei-()u nu se mai uita la ea! *ri%ea fi1 afisa2ul din spatele fiicei sale! -in#-,ao se ntoarse sa %ada despre ce e %orba! Era un mesa2 din partea Con#resului, cu si#iliul oficial la %edere! Era foarte scurt, n stilul tele#rafic al birocratiei! &an: Stralucita reali)are! (ransmis su#estiile tale ca ordinele noastre! Contactul cu flota de2a restabilit! 'iica ta a2utata conform notei tale 1F'E!CA Daca da am"ndoi primiti medalii! - 6u mai e nimic de facut, murmura &an 'ei-()u! $or distru#e 0usitania, %or pieri toti purcelusii, toti acei oameni ne%ino%ati! - 6umai daca )eii o doresc, spuse -in#-,ao, surprinsa ca tatal ei parea at"t de trist! =an#-3u si ridica fruntea din poala lui -in#-,ao+ fata ei era uda si rosie de-at"ta pl"ns! - Iar ,ane si Demostene %or muri si ei odata cu ceilalti, spuse ea! -in#-,ao o prinse pe =an#-3u de umar, si o mpinse brusc napoi! - Demostene e un tradator? Dar =an#-3u se multumi sa-i ocoleasca pri%irea, uit"ndu-se la &an 'ei-()u! -in#-,ao se ntoarse si ea catre tatal ei! - Iar ,ane!!! tata, ai %a)ut si tu c"t era de periculoasa! - A ncercat sa ne sal%e)e, spuse &an 'ei-()u, iar noi i-am multumit declans"nd distru#erea ei! -in#-,ao a ramas ncremenita, incapabila sa rosteasca %reun cu%"nt+ nu reusi dec"t sa se .olbe)e la tatal ei, care se apleca si apasa tasta de memorare, apoi pe cea de anulare! - ,ane, sopti &an 'ei-()u! Daca ma au)i, te ro#, iarta-ma! Dar terminalul ramase tacut! - 'ie ca toti )eii sa ma ierte? Am dat do%ada de slabiciune ntr-un moment c"nd ar fi trebuit sa fiu puternic, si astfel fiica mea a facut cu ne%ino%atie un mare rau n numele meu! Se cutremura! (rebuie!!! sa ma purific! Cu%"ntul i lasa n #ura un #ust amar de otra%a! Iar purificarea mea %a dura o %esnicie, sunt si#ur! Se ndeparta de computer mer#"nd cu spatele, se ntoarse si iesi din ncapere! =an#-3u ncepu din nou sa pl"n#a! 4*l"n#i ca o proasta, fara nici un rost4, si spuse -in#-,ao! Aceasta e clipa %ictoriei! Dar ,ane m-a deposedat de %ictorie: c.iar n momentul triumfului meu asupra ei, ea triumfa asupra mea! 3-a lasat fara tata! El nu-i mai slu2este pe )ei n ad"ncul sufletului, c.iar atunci c"nd continua sa-i slu2easca cu trupul! (otusi, o data cu durerea pro%ocata de ntele#erea acestui fapt, simti fiorul fierbinte al bucuriei: 4Am fost mai puternica! /n definiti%, am fost mai puternica dec"t tata! C"nd am fost pusi la ncercare, eu i-am slu2it pe )ei iar el a cedat, a ca)ut, a esuat! Sunt mai merituoasa dec"t am ndra)nit sa %ise)! Sunt o unealta %rednica n m"inile )eilor! Cine poate sti n ce fel ma %or folosi de-acum 4 1< 7a)boiul lui ;re#o

- 3are minune ca fiintele omenesti au de%enit suficient de inteli#ente ca sa poata calatori de la o planeta la alta! - 6u-i c.iar asa! 3-am #"ndit la asta n ultima %reme! Zborul interstelar l-au n%atat de la %oi! Ender )ice ca i-au nteles fundamentele fi)ice abia atunci c"nd prima %oastra flota coloni)atoare a a2uns n sistemul lor solar! - Sa fi ramas acasa de teama de a nu le de)%alui secretul )borului interstelar acestor patrupede cu trupul moale, lipsite de par - Adineauri ai %orbit ca si cum esti con%insa ca oamenii sunt inteli#enti! - E limpede ca sunt! - Eu cred ca nu! Cred ca au #asit modalitatea de a simula inteli#enta! - Astrona%ele lor )boara! 6-am remarcat nici una de-a %oastra care sa ntreaca lumina! - Suntem nca foarte tineri ca specie! Dar uita-te la noi si #"ndeste-te la %oi! Am"ndoua speciile noastre au e%oluat dupa acelasi model! 'iecare dintre specii cuprinde

c"te patru feluri de forme de %iata! (inerii, care nu sunt dec"t niste lar%e nea2utorate! Cei folositi la mperec.ere, care nu %or fi niciodata inteli#enti - la %oi! tr"ntorii, la noi, micile mame! $in la r"nd numerosii indi%i)i care au suficienta inteli#enta sa duca la bun sf"rsit acti%itatile manuale - sotiile si fratii nostri, lucratoarele %oastre! Si, n sf"rsit, cei inteli#enti - noi, copacii-tata, si tu! 3atca! 6oi suntem depo)itarii ntelepciunii speciei, pentru ca a%em timp sa #"ndim, sa reflectam! Ideatia este acti%itatea noastra principala! - /n sc.imb, oamenii forfotesc cu totii de colo-colo, ca fratii sau ne%estele! Ca lucratoarele! - 6u numai ca lucratoarele! (ineretul lor trece si el printr-un stadiu lar%ar, care durea)a mai mult! Iar c"nd %ine %remea reproducerii, se transforma cu totii n tr"ntori sau mame, niste masinarii care nu au dec"t un sin#ur scop n %iata: sa copule)e si sa moara! - Ei cred ca sunt fapturi rationale fiindca trec prin aceste fa)e! - Autoama#ire! C.iar n ca)urile cele mai fericite, nu se ridica niciodata, ca indi%i)i, peste ni%elul lucratoarelor C"ti dintre ei au timp sa de%ina inteli#enti - 6ici unul! - 6u stiu niciodata nimic! 6u au destul timp, n %ietile lor scurte, pentru a ntele#e ce%a c"t de c"t! Si totusi, si nc.ipuie ca ntele#! /nca din fra#eda pruncie, se ama#esc cu #"ndul ca ntele# lumea, c"nd de fapt nu fac altce%a dec"t sa acumule)e supo)itii primiti%e si pre2udecati! *e masura ce naintea)a n %"rsta, au un %ocabular mai ele%at, prin care si e1prima pseudocunostintele lipsite de sens si i a#resea)a pe altii, obli#"ndui sa le accepte pre2udecatile ca pe niste ade%aruri! Dar totul se re)uma la acelasi lucru: la scara indi%iduala, oamenii sunt cu totii niste nero)i! - /n %reme ce la scara colecti%a!!! - 0a scara colecti%a sunt o adunatura de nero)i! Dar n toata fo2#aiala asta a lor, n timp ce se prefac ca sunt ntelepti si emit alandala teorii idioate pe 2umatate asimilate, despre una si despre alta, e posibil ca unii dintre ei sa %ina cu %reo idee care sa fie un pic mai aproape de ade%ar dec"t ceea ce se cunostea de2a! Si ntr-o b"2b"iala de ncercari succesi%e urmate de esecuri repetate, cam 2umatate din timp ade%arul iese efecti% la suprafata si este acceptat de oameni care nici atunci nu-l ntele#, dar pur si simplu l adopta ca pe o noua pre2udecata n care sa creada orbeste, p"na c"nd un alt nerod aduce n mod accidental o ameliorare! - Deci tu esti de parere ca, luat ca indi%id, nici unul dintre ei nu e inteli#ent, iar #rupurile sunt mai stupide dec"t indi%i)ii+ c.iar aia, mentin"nd at"t de multi prosti an#a2ati n aceasta pretentie de inteli#enta, reusesc sa obtina, partial, cam aceleasi re)ultate la care a2un#e si o specie inteli#enta! - /ntocmai! - Daca ei sunt at"t de stupi)i si noi at"t de inteli#enti, de ce a%em doar un sin#ur roi! caruia-i prieste aici pentru ca a fost adus de o fiinta omeneasca Si de ce ati fost at"t de dependenti de ei pentru fiecare pas nainte, te.nic si stiintific, pe care l-ati facut - *oate ca inteli#enta nu e at"t de importanta! - Da, poate ca noi suntem prosti cre)"nd ca stim ce%a, iar oamenii sunt sin#urii pre#atiti sa accepte ade%arul ca nimic nu poate fi cunoscut %reodata, nici macar o far"ma din acest ade%ar!
-uara a2unse ultima la locuinta mamei! O adusese *lanter, acelasi peBuenino care-l a2uta pe Ender la ioturile e1perimentale! ,udec"nd dupa linistea e1pectati%a din camera de )i, 3iro nca nu spusese nimic nimanui! Dar ei stiau cu totii, la fel de si#ur ca si -uara, de ce i con%ocase acolo! Despre -uim era %orba! *robabil ca Ender a2unsese de cur"nd la -uim, iar el putea %orbi cu 3iro prin intermediul dispo)iti%ului din urec.e! Daca -uim ar fi fost teafar, n-ar fi fost con%ocati! 0i s-ar fi spus ce ceea ce trebuia spus, si #ata! Dar asa, stiau cu totii! 7amasa n pra#, -uara le studie pe r"nd c.ipurile! Ela coplesita de durere! ;re#o furios - %esnic furios, nerodul! Ol.ado lipsit de e1presie, cu oc.ii sc"nteind! Si mama! Cine ar putea descrie masca teribila pe care o purta Durere, cu si#uranta, la fel ca Ela, si o furie la fel de fierbinte ca a lui ;re#o dar, totodata, distantarea aceea rece, inumana de pe c.ipul lui Ol.ado! /ntr-un fel sau altul, noi toti a%em c.ipul mamei noastre! 4Eu care parte din ea sunt Daca as putea sa ma ntele# pe mine nsumi, ce-as recunoaste atunci n ima#inea c.inuita a mamei mele, asa cum sta ase)ata pe scaun 4 - A murit din cau)a descoladei, spuse 3iro! A)i-dimineata! AndreA a a2uns acolo abia acum!

- Sa nu pronunti numele lui, )ise mama! A%ea #lasul ra#usit de o m".nire abia nabusita! - A murit ca un martir, continua 3iro! A murit asa cum si-a dorit sa moara! 6o%in.a se ridica de pe scaun, cu miscari #reoaie, si pentru prima oara -uara si dadu seama ca mama mbatr"nea! 3erse cu pasi nesi#uri p"na a2unse n fata lui 3iro, at"t de aproape nc"t #enunc.ii li se atin#eau! *e neasteptate, l lo%i cu toata puterea peste fata! A fost o clipa de nesuportat! O femeie matura lo%ind un infirm nea2utorat era si asa un spectacol nfiorator+ dar mama lo%indu-l pe 3iro, cel care n copilarie fusese forta si sal%area lor, era ce%a ce nu mai putea fi ndurat! Ela si ;re#o sarira n picioare si o trasera napoi, p"na la scaunul ei! - Ce faci, mama tipa Ela! Cre)i ca daca-l lo%esti pe 3iro ai sa-l aduci pe -uim napoi - *e el si rubinul ala din urec.e? urla mama, repe)indu-se iarasi la 3iro+ n ciuda aparentei sale fra#ilitati, abia reusira s-o tina pe loc! Ce stii tu despre cum %or sa moara oamenii -uara se %a)u ne%oita sa admire felul n care 3iro o nfrunta, fara sa clipeasca, desi obra)ul i se nrosise din pricina lo%iturii! - Stiu ca moartea nu el cel mai rau lucru de pe lume, spuse 3iro! - Sa iesi din casa mea? 3iro se ridica! - 6u esti ndurerata pentru el! 6ici macar nu stii cine a fost! - Sa nu ndra)nesti sa-mi spui mie asa ce%a? - Daca l-ai fi iubit, n-ai fi ncercat sa-l mpiedici sa plece, spuse 3iro! 7ostise cu%intele cu foarte ncet si le pronuntase tulbure, #reu de nteles! /l ascultara cu totii n tacere! C.iar si 6o%in.a, ntr-o tacere plina de suferinta, caci %orbele sale erau n#ro)itoare! - Dar tu nu-l iubesti, nu stii cum sa iubesti! 6u stii dec"t sa stap"nesti! *entru ca niciodata oamenii nu %or actiona asa cum %rei tu, mama, ai sa te simti mereu tradata! Si pentru ca p"na la urma toata lumea moare, ai sa te simti mereu nselata! 6umai ca tu esti cea care nseala, mama! (u esti cea care se foloseste de dra#ostea noastra pentru a ne tine pri)onieri! - 3iro, )ise Ela! -uara recunoscu tonul din #lasul Elei! A%ea sen)atia ca erau din nou copii, Ela ncerc"nd sa-l calme)e pe 3iro, sa-l con%in#a sa-si mbl"n)easca 2udecata aspra! -uara si aminti ca o au)ise pe Ela %orbindu-i astfel lui 3iro, imediat dupa ce tata o batuse pe mama, iar 3iro spusese: 4/l omor! 6u scapa cu %iata n noaptea asta!4 Acum era la fel! 3iro i arunca mamei %orbe pline de %enin, %orbe care a%eau puterea sa ucida! Si Ela nu reusise sa-l opreasca la timp, nu acum, caci cu%intele fusesera de2a rostite! $eninul lui a2unsese de2a n sufletul mamei, fac"ndusi efectul, caut"ndu-i inima ca sa i-o arda! - 6-ai au)it ce-a spus mama inter%eni ;re#o! Iesi afara de-aici! - Am sa plec, dar n-am spus dec"t ade%arul! ;re#o se repe)i ful#erator la 3iro, l prinse de umeri si l mbr"nci cu putere catre usa! - 6u esti unul de-al nostru? tipa ;re#o! 6-ai dreptul sa ne spui nimic? -uara se arunca ntre ei, nfrunt"ndu-l pe ;re#o! - Daca 3iro nu si-a c"sti#at dreptul de a %orbi n aceasta familie, atunci nu suntem o familie? - (u ai spus-o, murmura Ol.ado! - Da-te la o parte din calea mea, spuse ;re#o! -uara l mai au)ise %orbind amenintator, de cel putin o mie de ori! Dar acum, st"nd at"t de aproape de el, simtindu-i rasuflarea n fata, si dadu seama ca-si pierduse ntr-ade%ar cumpatul, ca %estea mortii lui -uim l lo%ise n#ro)itor, iar n clipa aceea nu mai era ntre# la minte! - 6u-ti stau n cale, spuse -uara! Da-i nainte! 0o%este o femeie! /mbr"nceste un infirm! E n fiinta ta, ;re#o! (u te-ai nascut sa distru#i! 3i-e rusine ca fac parte din aceeasi specie cu tine, ca sa nu mai %orbesc de aceeasi familie! Abia dupa ce tacu, reali)a ca l pro%ocase nepermis de mult pe ;re#o! Dupa at"tia ani de ciondaneala ntre ei, de data aceasta l ranise! A%ea o e1presie nfioratoare! Dar nu o lo%i! O ocoli, trecu pe l"n#a 3iro si ramase n pra#, cu m"inile proptite de tocul usii! /mpin#ea n afara, de parca ar fi ncercat sa dea la o parte peretii din drumul sau! Sau poate ca se a#ata de pereti, sper"nd ca ei sa-l retina nauntru! - -uara, n-am sa fac #reseala sa ma supar pe tine, )ise ;re#o! Stiu cine e dusmanul meu! Apoi se facu ne%a)ut, aler#"nd n be)na! O clipa mai t"r)iu, 3iro l urma, fara sa mai spuna nimic! /n timp ce se ndrepta si ea spre usa, Ela se ntoarse: - Indiferent ce minciuni ai putea sa-ti spui, mama, nici Ender si nici altcine%a nu a distrus n seara asta familia noastra! (u ai distrus-o!

Apoi pleca! Ol.ado se ridica si iesi #rabit, fara un cu%"nt! -uara si stap"ni dorinta sa-l palmuiasca c"nd trecu pe l"n#a ea, sa-l faca sa %orbeasca! 4Ai nre#istrat totul cu oc.ii tai computeri)ati, Ol.ado (i-ai #ra%at toate amintirile n memorie Ei bine, nu te mai da asa mare! *oate ca n-am la dispo)itie dec"t un creier biolo#ic care sa imortali)e)e aceasta minunata seara din istoria familiei 7ibeira, dar parie) ca ima#inile mele sunt tot at"t de clare ca si ale tale!4 3ama si ridica pri%irea spre -uara! *e fata i se %edeau distinct d"rele lasate de lacrimi! -uara nu-si mai amintea!!! o %a)use %reodata pe mama pl"n#"nd - Doar tu ai mai ramas, sopti 6o%in.a! - Eu Ai uitat ca eu sunt cea careia i-ai inter)is accesul n laborator Eu sunt cea pe care ai lasat-o fara munca de-o %iata? 6u te astepta sa-ti fiu prietena! -uara pleca si ea! Iesi n ntunericul noptii, re%i#orata, multumita! 0as-o pe batr"na sa rume#e un timp c.estia asta, sa %edem daca ei i place sa fie i)olata asa cum m-a i)olat pe mine at"ta timp! 6u trecusera nici cinci minute si -uara abia a2unsese la poarta, c"nd nflacararea ripostei se risipi si ncepu sa reali)e)e ce-i facuse mamei sale! Ce-i facusera cu totii! O lasasera sin#ura! O lasasera sin#ura cu sentimentul ca nu-l pierduse doar pe -uim, ci ntrea#a familie! /i facusera un lucru n#ro)itor si mama nu l merita! Se ntoarse imediat si aler#a spre casa! Dar n timp ce intra pe o usa, Ela patrundea si ea n camera de )i pe cealalta usa, cea care ducea spre interiorul casei! - 6u-i aici, spuse Ela! - 6ossa Sen.ora? I-am spus %orbe at"t de #roa)nice? - Cu totii i-am spus! - A%ea ne%oie de noi! -uim a murit si noi n-am fost n stare dec"t sa!!! - C"nd l-a lo%it pe 3iro, a fost!!! Spre surprinderea ei, -uara se pomeni pl"n#"nd, a#at"ndu-se cu disperare de sora ei mai mare! 4/nseamna ca tot un copil am ramas Da, am ramas, noi toti am ramas, iar Ela e sin#ura care stie sa ne linisteasca!4 - Ela, oare -uim a fost cel care ne-a unit Acum, c"nd el nu mai e, nu mai suntem o familie - 6u stiu, spuse Ela! - Ce putem face Drept raspuns, Ela o lua de m"na si o trase afara! -uara o ntreba unde mer#eau, dar Ela nu-i raspunse, doar o str"nse mai tare si o duse mai departe! -uara o urma fara sa se mpotri%easca+ oricum nu a%ea ce%a mai bun de facut si se simtea oarecum n si#uranta, pentru ca era mpreuna cu Ela! 0a nceput cre)u ca Ela o cauta pe mama, dar nu: sora ei nu se ndrepta nici spre laborator, nici spre un alt loc n care era probabil s-o #aseasca! -uara a fost si mai surprinsa c"nd au a2uns la destinatie! Se oprisera n fata capelei ridicate de lusitani n mi2locul orasului! Capela lui ;usto si Cida, bunicii lor, 1enobiolo#ii care descoperisera primii o cale de combatere a %irusului descolada, sal%"nd astfel colonia umana de pe 0usitania! C.iar n timp ce testau medicamentele care a%eau sa neutrali)e)e descolada, au murit ei nsisi, prea macinati de boala ca propriul lor %accin sa-i mai poata sal%a! Oamenii i-au #lorificat, au construit capela si i-au numit Os $enerados c.iar nainte ca biserica sa-i beatifice! Iar acum, c"nd nu-i mai despartea dec"t un pas de sanctificare, le era n#aduit sa se roa#e naintea lor! Spre uimirea -uarei, acesta era moti%ul pentru care Ela %enise aici! /n#enunc.e n fata capelei si, c.iar daca nu era o credincioasa, -uara se alatura surorii sale! - :unicule, bunico, ru#ati-%a lui Dumne)eu pentru noi! 7u#ati-%a pentru sufletul fratelui nostru Este%Po! 7u#ati-%a pentru toate sufletele noastre! 7u#ati-%a lui &ristos sa ne ierte! Era o ru#aciune pe care si -uara o putea nalta din toata inima! - *rote2ati-%a fiica, pe mama noastra, feriti-o de!!! de durerea si de m"nia ei si dati-i de stire ca noi o iubim, ca %oi o iubiti si ca!!! Dumne)eu o iubeste, daca o iubeste!!! o., %a ro#, spuneti-i lui Dumne)eu s-o iubeasca si sa n-o lasati sa faca %reo nebunie! 6iciodata -uara nu au)ise pe cine%a ru#"ndu-se n felul acesta! /ntotdeauna se rosteau ru#aciuni n%atate pe de rost sau citite de prin carti, nu un asemenea torent de cu%inte! Dar, pe de alta parte, Os $enerados nu erau asemenea altor sfinti sau prea fericiti! 4Ei au fost bunica si bunicul, c.iar daca noi nu i-am cunoscut n %iata!4 - Spuneti-i lui Dumne)eu ca ne-am saturat de toate acestea, continua Ela! (rebuie sa #asim o cale de iesire din impas! *urcelusii ucid oameni! 'lota %ine sa ne distru#a! Descolada ncearca sa lic.ide)e totul! 3embrii familiei noastre se urasc! :unico, bunicule, #asiti pentru noi o cale de

sal%are sau, daca nu e1ista, con%in#eti-l pe Dumne)eu sa desc.ida o cale, pentru ca asa nu se mai poate! 8rma o tacere #rea! - Em nome do *ai e do 'il.o e do Espirito Santo, spuse Ela! Amem! - Amem, sopti -uara! Apoi Ela si mbratisa sora si ncepura am"ndoua sa pl"n#a n noapte! $alentine constata cu surprindere ca doar primarul si episcopul mai erau pre)enti la aceasta sedinta e1traordinara! Ce cauta ea aici 6u repre)enta pe nimeni, nu a%ea nici un drept de autoritate! *rimarul Ro%ano Zel2e)o i aduse un scaun! (oata mobila din cabinetul particular al episcopului era ele#anta, dar scaunele fusesera proiectate sa fie incomode si c.inuitoare: erau at"t de n#uste, nc"t nu putea sedea dec"t proptindu-si fesele de spatar+ iar spatarul era perfect rectiliniu, fara nici o concesie facuta formei coloanei %ertebrale omenesti, si at"t de nalt nc"t capul i era mpins nainte! Se)"nd pe un astfel de scaun un timp oarecare, erai obli#at sa te apleci n fata, sa-ti spri2ini coatele de #enunc.i! 4*oate ca aici e clenciul, #"ndi $alentine! Scaune care te obli#a sa te nclini n pre)enta lui Dumne)eu!4 *oate ca era %orba de ce%a si mai subtil! Scaunele fusesera proiectate at"t de n#ro)itor nc"t sa te faca sa-ti doresti o e1istenta mai putin trupeasca! Sa pedepseasca trupul, ca sa preferi sa traiesti prin spirit! - *ari nedumerita, spuse episcopul *ere#rino! - /mi dau seama de ce domniile %oastre au simtit ne%oia unei sedinte e1traordinare, spuse $alentine! A%eti ne%oie de mine ca sa iau notite - Dulce umilinta, spuse *ere#rino! Dar, fiica mea, noi ti-am citit scrierile si am fi niste prosti daca nu am apela la ntelepciunea ta n ceas de cumpana! - /ntelepciunea mea, at"ta c"ta am, %-o pun la dispo)itie, )ise $alentine, dar nu mi-as face sperante prea mari! Apoi primarul Ro%ano intra direct n subiectul ntrunirii: - *e termen lun# ne confruntam cu mai multe probleme, dar n-o sa mai a%em prile2ul sa le re)ol%am daca n-o re)ol%am pe cea imediata! A)i-noapte a i)bucnit un conflict n s"nul familiei 7ibeira!!! - De ce mintile noastre cele mai stralucite s-a adunat n cea mai instabila familie murmura episcopul! - 6u, preasfintia ta, nu sunt familia cea mai instabila, spuse $alentine, nu sunt dec"t familia ale carei fram"ntari interne pro%oaca perturbatiile cele mai e%idente la suprafata! Alte familii sufera tulburari mult mai #ra%e, care ram"n neobser%ate pentru ca contea)a at"t de mult pentru colonie! Episcopul ncu%iinta cu un aer de ntelepciune, dar $alentine banuia ca nu-i con%enise faptul ca fusese pus la punct ntr-o c.estiune at"t de banala! 6umai ca era deloc banala! Daca episcopul si primarul ncepeau sa creada ca familia 7ibeira era mai instabila dec"t era de fapt, si puteau pierde ncrederea n Ela, 3iro sau 6o%in.a, iar toti acestia erau absolut esentiali pentru supra%ietuirea 0usitaniei n cri)a iminenta! 0a drept %orbind, %a fi probabil ne%oie c.iar si de cei mai imaturi, -uara si ;re#o! /l pierdusera de2a pe -uim, cel mai bun dintre ei toti! Ar fi o prostie sa renunte si la ceilalti! (otusi, daca liderii coloniei ncepeau sa-i 2udece #resit pe alde 7ibeira ca #rup, cur"nd a%eau sa-i 2udece #resit si ca indi%i)i! - Asta-noapte, continua primarul Ro%ano, familia s-a risipit n cele patru )ari si, din c"te am aflat, putini sunt cei care si mai %orbesc! Am ncercat sa dau de 6o%in.a si abia de cur"nd am fost anuntat ca si-a #asit refu#iul alaturi de Copiii 3intii lui &ristos si ca nu %rea sa %ada si nici sa %orbeasca cu nimeni! Ela mi-a spus ca mama ei a si#ilat toate fisierele din laboratorul de 1enobiolo#ie si acti%itatea a ncetat complet a)i-dimineata! Incredibil, dar ade%arat, -uara e cu Ela! 3iro e pe unde%a n afara perimetrului! Ol.ado sta acasa si ne%asta-sa )ice ca si-a deconectat oc.ii, acesta fiind felul sau de a se retra#e din lume! - (in"nd cont de tot ce-am au)it p"na acum, spuse *ere#rino, s-ar parea ca moartea parintelui Este%Po i-a afectat e1trem de serios pe toti! (rebuie sa le fac o %i)ita si sa-i a2ut cum%a! - (oate acestea sunt reactii perfect acceptabile la durerea sufleteasca, inter%eni Ro%ano, si nu as fi con%ocat aceasta sedinta numai pentru at"t! Dupa cum a spus preasfintia ta, dumneata ai fi re)ol%at sin#ur problema n calitate de conducator spiritual, fara sa mai fie ne%oie de mine! - ;re#o, )ise $alentine, d"ndu-si seama cine nu fusese pomenit n lista lui Ro%ano! - E1act! 7eactia lui a fost sa intre ntr-un bar - p"na la sf"rsitul noptii, n mai multe baruri - si sa le spuna tuturor 1enofobilor paranoici si pe 2umatate beti din 3ila#re - a%em destui din astia - ca purcelusii l-au ucis pe parintele Este%Po cu s"n#e rece!

- -ue Deus nos abenToe, murmura episcopul *ere#rino! - /ntr-unul din baruri s-a st"rnit un conflict! ;eamuri sparte, scaune rupte, doi oameni raniti! - O ncaierare ntreba episcopul! - 6u tocmai! Doar o descarcare de furie, la modul #eneral! - /nseamna ca s-au racorit! - Asa sper si eu, )ise Ro%ano! 6umai ca, dupa c"t se pare, nu le-a trecut dec"t la rasaritul soarelui!!! si la sosirea politistului! - A politistului ntreba $alentine! 6umai unul - Conduce o forta de politie alcatuita din %oluntari, )ise Ro%ano! Ca bri#ada de pompieri %oluntari! 0ucrea)a n patrule de c"te doua ore! *e c"ti%a i-am tre)it c.iar eu! A fost ne%oie de doua)eci de insi ca sa se poata linisti lucrurile! 6u a%em dec"t cinci)eci de %oluntari n toata politia si, de re#ula, de ser%iciu nu sunt dec"t patru n acelasi timp! /n mod normal si petrec noaptea plimb"ndu-se pe stra)i si spun"ndu-si bancuri! *rintre cei suparati foc pe mobilierul barului erau si %reo c"ti%a dintre politistii din turele libere! - Deci, n ca) de necesitate, nu prea ne putem ba)a pe ei! - A)i-noapte s-au comportat minunat, spuse Ro%ano! 3a refer la cei care erau de ser%iciu, fireste! - (otusi, nu putem spera ca ei sa tina n fr"u o re%olta n toata re#ula, spuse $alentine! - S-au descurcat, )ise episcopul *ere#rino! 0a noapte, prima unda de soc se %a fi potolit! - Dimpotri%a, inter%eni $alentine! *"na la noapte %estea se %a rasp"ndi! (oata lumea %a afla despre moartea lui -uim iar m"nia %a fi cu at"t mai apri#a! - *osibil, spuse primarul! Dar pe mine ma n#ri2orea)a )iua de m"ine, c"nd AndreA are sa aduca acasa trupul nensufletit! 6-o fi fost parintele Este%Po o fi#ura prea populara - nu s-a dus niciodata la bautura cu baietii - dar a fost un fel de simbol spiritual! /n calitate de martir, se %or #asi mult mai multi indi%i)i dornici sa-l ra)bune dec"t dec"t s-au #asit discipoli dornici sa-l urme)e n timpul %ietii! - Sa ntele# deci ca ar fi de preferat o nmorm"ntare restr"nsa si simpla ntreba *ere#rino! - 6u stiu! *oate ca oamenilor le-ar fi mai de folos o nmorm"ntare #randioasa, n care sa-si poata manifesta durerea si sa se termine odata cu toata po%estea! - 6u funeraliile trebuie sa %a preocupe, spuse $alentine! 0a noapte o sa a%eti probleme! - De ce la noapte ntreba Ro%ano! *rimul soc pro%ocat de %estea mortii parintelui Este%Po se %a stin#e p"na atunci! Abia m"ine %a fi adus cada%rul! Ce-o sa fie la noapte - 0a noapte %a trebui sa nc.i)i toate barurile, sa inter)ici consumul de alcool! Arestea)a-l pe ;re#o si tine-l nc.is p"na se termina ceremonia funerara! Declara interdictie de circulatie dupa apusul soarelui si c.eama la datorie toti politistii! (rimite patrule prin oras toata noaptea, n #rupuri de c"te patru, cu bastoane de cauciuc si pistoale! - *olitistii nostri nu au pistoale! - 6-are importanta, narmea)a-i! 6u trebuie sa le si ncarce, e de-a2uns sa le aiba asupra lor! 8n baston de cauciuc e o in%itatie la cearta cu autoritatile, pentru ca, n final, poti sa fu#i! 8n pistol stimulea)a comportamentul politicos! - 3i se pare o re)ol%are e1a#erata, spuse episcopul *ere#rino! Interdictie de circulatie? Si cum ram"ne cu cei din sc.imbul de noapte - Anulati totul n afara de ser%iciile %itale! - Scu)a-ma, $alentine, inter%eni primarul Ro%ano, dar daca reactionam cu at"ta %e.ementa, nu cre)i ca amplificam noi nsine proportiile pericolului :a poate c.iar sa pro%ocam #enul de panica pe care %rem s-o e%itam - 6u-i asa ca n-ati %a)ut niciodata o re%olta - 6umai ce s-a nt"mplat a)i-noapte, spuse primarul! - 3ila#re e un oras foarte mic, )ise episcopul *ere#rino! 6-are dec"t %reo cincispre)ece mii de locuitori! 6ici nu suntem ndea2uns de numerosi pentru o re%olta ade%arata+ doar orasele mari si permiteau asa ce%a, ori planetele dens populate! - 6u contea)a numarul de locuitori, inter%eni $alentine, ci densitatea populatiei si teama #enerala! Cei cincispre)ece mii de oameni ai dumnea%oastra sunt n#.esuiti ntr-un spatiu care abia este suficient pentru centrul unui oras! S-au ncon2urat de buna %oie cu un #ard, pentru ca dincolo de el sunt fiinte insuportabil de stranii, care cred ca ntrea#a planeta le apartine+ dar toata lumea poate %edea preerii ntinse care ar trebui sa fie folosite si de catre oameni, numai ca purcelusii nu le dau %oie! Epidemia a macinat populatia orasului, iar colonia fost i)olata de toate celelalte planete si, colac peste pupa)a, mai e asteptata si o flota n %iitorul apropiat, care %ine sa cucereasca, sa oprime si sa pedepseasca! /n mintile lor, de toate acestea, de absolut toate se fac %ino%ati purcelusii! A)i-noapte au aflat prima oara ca purcelusii au ucis din nou, c.iar si dupa ce

au 2urat solemn sa nu mai faca rau nici unei fiinte omenesti! 'ara ndoiala ca ;re#o le-a oferit o relatare plina de culoare a perfidiei purcelusilor - baiatul se pricepe sa le#e cu%intele, n special pe cele ur"te - si putinii barbati aflati n bar au reactionat cu %iolenta! $a asi#ur ca situatia %a fi si mai #ra%a la noapte daca nu taiati raul din radacina! - Daca luam asemenea masuri represi%e, si %or nc.ipui ca noi am intrat n panica, obiecta episcopul *ere#rino! - Or sa-si nc.ipuie ca stap"niti situatia cu fermitate! Oamenii cu scaun la cap %a %or fi recunoscatori! 6umai n felul acesta %eti restabili ncrederea #enerala! - 6u stiu, sopti primarul Ro%ano! 6ici un primar n-a mai facut asa ce%a p"na acum! - 6ici un alt primar n-a mai a%ut %reodata ne%oie s-o faca! - Oamenii %or spune ca m-am folosit de un prete1t minor ca sa-mi asum puteri dictatoriale! - S-ar putea, )ise $alentine! - 6u %or crede niciodata ca ar fi i)bucnit o re%olta! - Deci s-ar putea sa fii nfr"nt la ale#erile %iitoare, spuse $alentine! Si ce-i cu asta *ere#rino r"se n .o.ote! - ;"ndesti ca un cleric, c.icoti el, fac"nd alu)ie la cu%intele lui $alentine! - Sunt dispus sa pierd ale#erile, numai sa fac ceea ce se cu%ine, spuse Ro%ano, cu un pic de ranc.iuna totusi! - Dar nu esti si#ur ca asta trebuie sa faci, )ise $alentine! - *ai, n-ai de unde sa stii ca %a i)bucni o re%olta la noapte! - :a stiu, replica $alentine! /ti #arante) ca daca nu preiei cu fermitate controlul situatiei c.iar acum si nu nabusi orice posibilitate de formare a #rupurilor diseara, ai sa pier)i mult mai mult dec"t %iitoarele ale#eri! Episcopul nu se oprise din r"s! - $orbele acestea nu par a fi rostite de aceeasi femeie care ne-a spus ca ne %a mpartasi din ntelepciunea ei, dar ca n-ar trebui sa ne facem sperante prea mari! - Daca esti de parere ca reactia mea e e1a#erata, dumneata ce propui - Am sa anunt o slu2ba de pomenire pentru -uim si ru#aciuni pentru pace si liniste! - Asa o sa-i aduci la catedrala e1act pe oamenii care oricum n-ar lua parte niciodata la o re%olta, replica $alentine! - 6u ntele#i c"t de importanta este credinta pentru locuitorii 0usitaniei! - Iar dumneata nu ntele#i c"t de distru#atoare pot fi teama si furia, si c"t de repede sunt date uitarii reli#ia, ci%ili)atia si bunul simt omenesc atunci c"nd se aduna o #loata! - 0a noapte am sa pun toata politia n stare de alerta, spuse primarul Ro%ano, si-am sa c.em la post 2umatate din ei, de la apus p"na la mie)ul noptii! Dar n-am sa nc.id barurile si nici n-am sa inter)ic circulatia! $reau ca %iata sa continue c"t mai normal posibil! Daca noi ncepem sa sc.imbam starea lucrurilor si sa introducem tot felul de interdictii, nu facem dec"t sa le oferim moti%e n plus de furie si teama! - 6-ai face dec"t sa le dai sentimentul ca autoritatile detin controlul situatiei, l contra)ise $alentine! Ai ntreprinde niste actiuni proportionale cu pornirile teribile pe care le au! /n felul acesta, ei ar sti ca cine%a face ce%a! G Esti ntr-ade%ar foarte nteleapta, spuse episcopul *ere#rino, si acesta ar fi cel mai bun sfat pentru un oras mare, mai ales pe o planeta mai putin de%otata credintei fata de &ristos! Dar noi nu suntem dec"t un mic t"r#, iar locuitorii sunt piosi! 6-au ne%oie sa fie brutali)ati! Au ne%oie de consolare si ncura2are, nu de interdictii de circulatie, nc.ideri de localuri, pistoale si patrule! - Ale#erea cade n sarcina %oastra, nc.eie $alentine! Cum %-am spus, c"ta ntelepciune am, %-o mpartasesc! - Iar noi ti suntem recunoscatori! (e asi#ur ca %oi urmari ndeaproape desfasurarea e%enimentelor, spuse Ro%ano! - $a multumesc ca m-ati in%itat, dar, dupa cum %edeti si dupa cum am pre)is, contributia mea n-a fost de prea mare folos! Se ridica de pe scaun, cu dureri n trup din pricina sederii ndelun#ate n po)itia aceea imposibila! 7eusise sa nu se aplece nainte si nu se nclina nici acum, c"nd episcopul ntinse m"na spre a-i fi sarutata! /n sc.imb, $alentine i scutura m"na ener#ic, asa cum facu si cu m"na primarului Ro%ano! Ca ntre e#ali! Ca ntre straini! *arasi ncapere, fierb"nd n sinea ei! /i a%erti)ase si le spusese ca trebuie sa faca! Dar ca mai toti conducatorii care nu se confruntasera niciodata cu o cri)a reala, nu cre)usera ca noaptea care %a %eni %a diferi prin ce%a de cele precedente! Oamenii nu cred dec"t ceea ce au mai %a)ut nainte! Dupa nca o noapte, Ro%ano %a crede n interdictii de circulatie si n localuri nc.ise! 6umai ca atunci %a fi prea t"r)iu! Atunci %or fi ocupati cu numararea %ictimelor!

C"t de multe morminte %or fi sapate l"n#a cel al lui -uim Si ale cui trupuri %or intra n ele Desi $alentine era o straina aici si cunostea prea putini oameni, nu putea accepta ca re%olta este ine%itabila! O sin#ura speranta mai a%ea! $a mer#e sa %orbeasca cu ;re#o! $a ncerca sa-l con%in#a de #ra%itatea situatiei! Daca el %a umbla la noapte din bar n bar, %orbind cu bl"ndete si sfatuindu-i pe oameni sa aiba rabdare, atunci %arsarea de s"n#e ar putea fi e%itata! 6umai el a%ea c"t de c"t o sansa s-o faca! *e el l cunosteau! El era fratele lui -uim! Si tot el era cel ale carui cu%inte i m"niasera at"t de mult a)i-noapte! Era posibil ca destui oameni sa-i dea ascultare si re%olta sa fie tinuta n fr"u, de%iata, canali)ata! (rebuia sa-l #aseasca pe ;re#o! Daca Ender ar fi fost aici? Ea era istoric+ el i condusese pe barbati la lupta! 3a ro#, de fapt fusesera baieti! Condusese niste baieti! Dar era acelasi lucru : el ar sti ce este de facut! De ce plecase tocmai acum De ce a ramas po%estea asta n m"inile mele Eu n-am taria necesara pentru confruntari si %iolenta! 6iciodata n-am a%ut-o! (ocmai pentru o astfel de situatie a fost format Ender, un copil conceput la cererea #u%ernului, ntr-o epoca n care parintilor nu le era permis, de re#ula, sa aiba mai mult de doi copii fara a suporta sanctiuni le#ale de%astatoare+ pentru ca *eter fusese prea .ain, iar ea $alentine, prea bl"nda! Ender ar fi reusit sa-i con%in#a pe primar si pe episcop sa actione)e rational! Si daca n-ar fi reusit, s-ar fi dus n oras el nsusi si ar fi stiut cum sa calme)e situatia, sa tina lucrurile sub control! (otusi, c.iar n timp ce-si dorea ca Ender sa fi fost alaturi de ea, stia ca nici el n-ar fi putut sa tina n fr"u ceea ce a%ea sa se nt"mple la noapte! *oate ca nu era de a2uns nici macar ce su#erase ea! /si ba)ase conclu)iile despre ce s-ar putea nt"mpla n noaptea aceea pe tot ce %a)use si citise pe numeroase planete n perioade diferite ale istoriei! (ulburarile din noaptea trecuta a%eau sa se e1tinda, fara doar si poate, la o scara mult mai mare n noaptea ce %a urma! Dar acum ncepea sa-si dea seama ca nu era e1clus ca lucrurile sa se a#ra%e)e si mai mult dec"t a presupus ea la nceput! De prea multa %reme oamenii de pe 0usitania traim ntr-o stare de teama nee1primata, pe o planeta straina! (oate celelalte colonii umane se de)%oltasera imediat, luasera n stap"nire planetele respecti%e, le facusera sa fie ale lor n decurs de c"te%a #eneratii! Oamenii de pe 0usitania continuau sa traiasca ntr-un comple1 minuscul, practic ntr-o #radina )oolo#ica, %a)"nd mereu niste nfioratoare creaturi porcine care se )#"iau la ei printre )abrele! Sentimentele acumulate si nabusite n sufletele acestor oameni nici nu puteau fi estimate! *robabil ca nu mai puteau fi reprimate, nici macar o sin#ura )i! 3oartea lui 0ibo si *ipo n trecut fusese #ra%a! Dar erau sa%anti, oameni care lucrasera printre purcelusi! Ca)ul lor era asemanator prabusirii unui a%ion sau e1plo)iei unei astrona%e! Daca la bord se afla numai ec.ipa2ul, opinia publica nu se a#ita prea tare+ ec.ipa2ul era platit pentru riscurile asumate! Astfel de accidente pro%ocau teama si furie numai c"nd mureau si ci%ili! Iar n mintea oamenilor de pe 0usitania, -uim era un ci%il ne%ino%at! :a nu, mai mult dec"t at"t: era un om sf"nt, care ncercase sa le ofere prietenia si sfintenia acestor semi-animale nedemne! 8ciderea lui nu fusese doar bestiala si cruda, fusese totodata un sacrile#iu! /ntr-ade%ar, locuitorii 0usitaniei erau e1act at"t de piosi c"t credea episcopul *ere#rino ca sunt! 6umai ca el uitase felul n care oamenii piosi reactionea)a ntotdeauna la insultele adresate Dumne)eului lor! *ere#rino nu-si mai aminteste suficient din istoria crestinismului, #"ndi $alentine, sau crede pur si simplu ca #enul acesta de nt"mplari luase sf"rsit o data cu cruciadele! Daca ntr-ade%ar catedrala era centrul %ietii de pe 0usitania si daca oamenii le erau at"t de de%otati preotilor lor, cum putea *ere#rino sa-si nc.ipuie ca durerea pricinuita de asasinarea unui preot putea fi e1primata printr-un simplu ser%iciu reli#ios Daca episcopul lasa sa se ntelea#a ca moartea lui -uim nu nsemna mare lucru, nu facea altce%a dec"t sa le sporeasca furia! /n loc sa re)ol%e problema, o complica si mai mult! /nca l mai cauta pe ;re#o c"nd au)i dan#atele clopotelor! C.emarea la slu2ba! (otusi, nu era momentul firesc pentru o litur#.ie+ de buna seama ca oamenii se uitau surprinsi n sus, ntreb"ndu-se: 4De ce oare bat clopotele 4 Apoi si aminteau: 4*arintele Este%Po a murit! *arintele -uim a fost ucis de purcelusi!4 Ei, da, *ere#rino, sa bati clopotele pentru %ecernie a fost o idee e1celenta! Asta i %a a2uta pe oameni sa simta ca situatia e calma si normala! O, Doamne, apara-ne de cei ntelepti! 3iro se nco%ri#ase n curbura uneia dintre radacinile lui &uman! 6oaptea trecuta nu dormise aproape deloc, dar si acum statea culcat fara sa se miste, trea), n timp ce purcelusii forfoteau n 2urul lui, lo%ind ritmic cu betele n trunc.iurile lui &uman si 7ooter! 3iro le ascultase discutiile si le ntelesese n cea mai mare parte - cu toate ca nu stap"nea la perfectie limba tatilor @, caci fratii nu faceau nici un efort sa ascunda fata de el con%ersatiile a#itate! 0a urma urmei, el era 3iro! A%eau ncredere n el si se cu%enea sa-si dea seama c"t de suparati si de tematori erau!

Copacul-tata =arma5er ucisese un om! Si nu un om oarecare: el si tribul lui l omor"sera pe parintele Este%Po, cel mai iubit dintre oameni, dupa $orbitorul n numele 3ortilor! 'apta lor era de neima#inat! Ce puteau totusi sa faca /i fa#aduisera $orbitorului sa nu se mai ra)boiasca ntre ei, dar cum altfel sa pedepseasca tribul lui =arma5er si sa le demonstre)e oamenilor ca repudiau #estul criminal al acestora Sin#urul raspuns era ra)boiul, toti fratii din toate triburile urm"nd sa atace padurea lui =arma5er, sa doboare toti copacii, cu e1ceptia celor cunoscuti a se fi mpotri%it planului lui =arma5er! Si cum ram"nea cu copacul-mama al criminalilor Subiectul nca mai st"rnea discutii aprinse: era suficient sa ucida toti fratii si copacii-tata din padurea lui =arma5er, sau trebuia dobor"t si copacul-mama, astfel nc"t sa se elimine posibilitatea ca %reuna din semintele lui =arma5er sa prinda din nou radacini pe planeta A%eau sa-l lase pe =arma5er sa %ada distru#erea tribului sau, dupa care a%eau sa-l ucida prin incendiere, cea mai n#ro)itoare dintre e1ecutii, si sin#ura oca)ie n care peBueninos foloseau %reodata focul n interiorul unei paduri! 3iro au)ise toate acestea si ar fi %rut sa %orbeasca, sa le spuna: 40a ce bun, acum 4 Dar stia ca peBueninos nu mai puteau fi opriti! Erau suparati n parte din pricina durerii pro%ocate de moartea lui -uim, dar ntr-o si mai mare masura pentru ca se simteau rusinati! =arma5er i acoperise pe toti de rusine ncalc"nd tratatul! Daca nu-i distru#eau pe =arma5er si pe toti membrii tribului sau, oamenii n-ar mai fi a%ut nicic"nd ncredere n peBueninos! Se .otar"sera! 3"ine dimineata toti fratii %or ncepe calatoria catre padurea lui =arma5er! $or trece multe )ile p"na c"nd se %or aduna, caci aceasta trebuia sa fie o actiune comuna a tuturor padurilor planetei! C"nd %or fi pre#atiti si padurea lui =arma5er %a fi ncon2urata din toate partile, o %or distru#e definiti%, astfel ca nimeni sa nu mai poata banui %reodata ca acolo a e1istat c"nd%a o padure! Oamenii %or %edea! Satelitii lor le %or arata ce soarta le re)er%a peBueninos celor ce ncalca tratatele si ucid miseleste! Apoi oamenii %or a%ea din nou ncredere n peBueninos! Abia atunci peBueninos %or fi n stare sa stea cu capul sus, fara sa le fie rusine n pre)enta oamenilor! (reptat, 3iro si dadu seama ca nu nt"mplator l lasau sa le asculte con%ersatiile si contro%ersele! 'aceau tot ce puteau sa fie si#uri ca el au)ea si ntele#ea ceea ce a%eau de #"nd! 4Se asteapta ca eu sa le e1plic oamenilor de pe 0usitania cum planuiesc ei sa-i pedepseasca pe uci#asii lui -uim! Oare c.iar nu-si dau seama ca, acum, eu sunt un strain aici C"ti dintre oamenii de pe 0usitania m-ar asculta pe mine, un baiat infirm %enit din trecut, care %orbeste at"t de ncet si de confu) 6-am nici un fel de nr"urire asupra celorlalti! Abia pot sa influente) propriul meu trup!4 (otusi, era de datoria sa! Se ridica cu #reu, desprin)"ndu-se ncet dintre radacinile lui &uman! (rebuia sa ncerce! Se %a duce la episcopul *ere#rino sa-i spuna ce puneau la cale peBueninos! Episcopul %a rasp"ndi %estea si oamenii se %or simti cu totii mai bine stiind ca mii de copii peBuenino ne%ino%ati %or fi ucisi n compensatie pentru moartea unui sin#ur om! 0a urma urmelor, ce sunt copiii purcelusilor 6iste %iermi care traiesc n p"ntecele ntunecos al unui copac-mama! 6iciodata nu le %a trece prin cap acestor oameni ca ntre macelul copiilor peBuenino si masacrul inocentilor faptuit de re#ele Irod la nasterea lui &ristos era o diferenta infima pe plan moral! Ei doreau sa se faca dreptate! Ce nsemna lic.idarea completa a unui trib de peBueninos n comparatie cu asta ;re#o statea n mi2locul scuarului acoperit cu iarba, ncon2urat de multimea a#itata, fiecare dintre ei fiind le#at de mine printr-un fir in%i)ibil si ncordat, astfel nc"t %ointa mea e %ointa lor, #ura mea rosteste cu%intele lor, inimile lor bat n ritmul inimii mele! 6-am simtit niciodata asa ce%a p"na acum, #enul acesta de %iata, sa faci parte dintr-un astfel de #rup, si totusi sa nu fii doar o parte a lui, ci si 2udecata lui, centrul, caci eul meu i include pe toti, si sunt c"te%a sute de oameni aici, furia mea e furia lor, m"inile lor sunt m"inile mele, oc.ii lor %ad numai ceea ce le arat eu! 3u)ica acestei stari, cadenta in%ocatiei, raspuns, in%ocatie, raspuns: - Episcopul spune ca ne %om ru#a pentru dreptate, dar e oare de a2uns pentru noi - 6u? - *eBueninos spus ca ei %or distru#e padurea care l-a ucis pe fratele meu, dar putem noi sai credem - 6u? Ei mi completea)a fra)ele+ c"nd trebuie sa ma opresc si sa-mi tra# sufletul, ei stri#a n locul meu, astfel ca %ocea mea nu se stin#e niciodata, ci se nalta din #"tle2urile a cinci sute de barbati si femei! Episcopul a %enit la mine cu %orbe de pace si rabdare! *rimarul a %enit la mine cu a%ertismente le#ate de politie si re%olta si cu alu)ii la nc.isoare! $alentine a %enit la mine plina de ratiune #laciala, %orbindu-mi despre responsabilitatea mea! (oti mi cunosc puterea, o putere pe care nici n-am stiut ca o am, o putere care s-a nascut doar atunci c"nd am ncercat sa ma

supun lor si n sf"rsit am nceput sa le spun oamenilor ce a%eam pe inima! Ade%arul e puterea mea! Am ncetat sa-i ama#esc si le-am dat ade%arul, iar acum iata ce am a2uns, iata ce am a2uns noi cu totii, mpreuna! - Daca cine%a trebuie sa-i pedepseasca pe porci pentru moartea lui -uim, noi suntem aceia! $iata unui om trebuie ra)bunata de m"ini omenesti? Se spune ca sentinta cu%enita criminalilor este moartea, dar numai noi a%em dreptul sa-l numim pe calau? 6oi suntem cei care trebuie sa ne asi#uram ca sentinta este e1ecutata? - Da? Da? - 0-au lasat pe fratele meu sa moara n c.inurile pro%ocate de descolada? Au stat si au pri%it cum trupul lui arde pe dinauntru? Acum noi %om arde padurea aceea p"na ce nu %a ram"ne nimic din ea? - Sa-i ardem? 'oc? 'oc? Iata cum scapara c.ibriturile, cum smul# smocuri de iarba si le dau foc! $"l%ataia o %om aprinde mpreuna? - 3"ine %om pleca ntr-o e1peditie de pedepsire!!! - Diseara? Diseara? Acum? - 3"ine? 6u putem mer#e n noaptea asta, trebuie sa ne facem pro%i)ii de .rana si apa!!! - Acum? Diseara? Sa-i ardem? - $a spun ca nu putem a2un#e ntr-o sin#ura noapte, sunt sute de 5ilometri p"na acolo, a%em de mers c"te%a )ile!!! - *urcelusii sunt aici, peste #ard? - 6u sunt cei care l-au ucis pe -uim!!! - (oti sunt niste ticalosi? - *ai nu sunt astia cei care l-au ucis pe 0ibo - I-au ucis pe *ipo si pe 0ibo? - (oti sunt niste criminali? - Sa le dam foc la noapte? - Sa-i ardem pe toti? - 0usitania e a noastra, nu a animalelor? Au nnebunit oare Cum si nc.ipuie ca le-ar permite sa-i ucida pe purcelusii de-aici - ei nau facut nimic rau! - =arma5er e de %ina? *e el si padurea lui trebuie sa-i pedepsim? - *edepsiti-i? - Omor"ti-i pe purcelusi? - 'oc? O liniste %remelnica! O pau)a! 8n prile2 fa%orabil! ;"ndeste-te la %orbele potri%ite! ;"ndestete la ce%a care sa-i aduca napoi, nu %e)i ca-ti aluneca printre de#ete Au facut parte din trupul tau, au facut parte din mine nsumi, dar acum aluneca din mine, e de-a2uns un sin#ur spasm si i-am scapat de sub control, daca i-am a%ut %reodata sub control! Ce-as putea sa spun n aceasta fractiune de secunda de liniste ca sa-i faca sa-si %ina din nou n fire *rea mult! ;re#o se #"ndise prea mult la ce a%ea de spus! 0inistea scurta a fost ntrerupta de %ocea unui copil, a unui baiat care nu a2unsese nca la maturitate, e1act #enul de %oce ne%ino%ata care putea face ca furia sf"nta care le umplea inimile sa erupa, sa se re%erse ntr-o actiune ire%ocabila! Copilul tipa: - *entru -uim si &ristos? - -uim si &ristos? -uim si &ristos? - 6u? urla ;re#o! Stati? /n 2urul lui multimea se pune n miscare, l doboara la pam"nt! A ca)ut n patru labe, cine%a calca pe m"na lui! 8nde este scaunul pe care se urcase 8ite-l, a#ata-te de el, nu-i lasa sa te calce n picioare, daca nu ma ridic or sa ma ucida, trebuie sa ma misc o data cu ei, ridica-te si mer#i alaturi de ei, alear#a cu ei altfel te fac )ob! Si deodata trecura n fu#a pe l"n#a el, url"nd si tip"nd, picioarele lor st"rnind un ade%arat tumult n timp ce paraseau scuarul acoperit cu iarba si tropaiau pe stra)ile acoperite si ele cu iarba, iar oamenii ridicau facliile plap"nde, tip"nd din toti rarunc.ii 4'oc4, 4Sa-i ardem4 si 4-uim si &ristos?4, n timp ce se re%arsau ca un su%oi de la%a dinspre piata catre padurea care astepta pe dealul nu foarte ndepartat! - Dumne)eule din ceruri, ce sunt n stare sa faca ? Era $alentine! ;re#o se ridica n #enunc.i l"n#a taburet, spri2inindu-se de el, iar ea %eni l"n#a ;re#o, pri%ind multimea care se scur#ea din acest crater pustiu si rece, locul unde i)bucnise conflictul! - Ce-ai facut, ;re#o, ticalos fatarnic ce esti

4Eu 4 - A%eam de #"nd sa-i conduc la =arma5er! A%eam de #"nd sa-i conduc spre dreptate! G Si mai )ici ca esti fi)ician, copil nerod! 6-ai au)it de principiul incertitudinii - 'i)ica particulelor! 'i)ica filotelor! - 'i)ica #loatei, ;re#o! 6ici o clipa nu poti sa fii stap"n pe ei! Ei te stap"nesc pe tine! Iar acum, dupa ce s-au folosit de tine, or sa distru#a padurea celor mai buni prieteni si sustinatori ai nostri printre peBueninos, si sa %edem ce-o sa ne facem O sa fie ra)boi ntre oameni si peBueninos - doar daca n-or sa dea do%ada de-o stap"nire de sine inumana - si totul o sa fie din %ina noastra! - =arma5er l-a ucis pe -uim! - O crima! Dar ceea ce ai declansat tu aici, ;re#o, e o atrocitate! - 6u eu am facut-o? - Episcopul *ere#rino s-a sfatuit cu tine! *rimarul Ro%ano te-a pre%enit! Eu te-am implorat! Iar tu n-ai tinut cont de nimic si ai facut-o! - 3-ai pre%enit despre o re%olta, nu despre asta!!! G Aste e o re%olta, nataraule? 3ai rau dec"t o re%olta! 8n po#rom! 8n masacru! 8n macel al copiilor! E primul pas pe drumul teribil care duce la 1enocid! - 6u poti sa arunci toata %ina pe mine? 'ata ei era nfioratoare n lumina lunii, n luminile de la usile si ferestrele barurilor! - 6u te n%inuiesc dec"t pentru ceea ce ai facut! Ai pro%ocat un incendiu ntr-o )i torida, secetoasa si pe un %"nt puternic, n ciuda tuturor a%ertismentelor! Iata pentru ce te n%inuiesc, si daca tu nu te consideri responsabil pentru toate consecintele propriilor tale actiuni, atunci esti cu ade%arat ne%rednic de societatea umana si sper sa-si pier)i libertatea pentru totdeauna! A disparut! 8nde Ca sa faca ce 6u poate sa-l lase sin#ur aici! 6u e drept sa-l lase sin#ur! Cu c"te%a clipe mai de%reme, era at"t de urias, a%ea cinci sute de inimi, de creiere si de #uri, o mie de m"ini si de picioare, iar acum totul disparuse, de parca noul lui trup urias murise si fusese parasit ca o fantoma cutremuratoare, %iermele slab si prapadit al unui suflet deposedat de trupul puternic pe care l stap"nise c"nd%a! 6icic"nd nu fusese at"t de n#ro)it! Aproape l omor"sera n #raba lor de a-l parasi, aproape l calcasera n picioare! Cu toate acestea, ei erau ai lui! El i crease, facuse din ei un #rup si, c.iar daca ntelesesera #resit scopul pentru care i crease, continuau sa actione)e conform furiei pro%ocate de el si dupa planul pe care el l sadise n mintile lor! Doar tinta o #resisera, at"ta tot, n rest faceau e1act ceea ce dorise el! $alentine a%ea dreptate! A lui era responsabilitatea! Ce faceau ei acum i se datora lui, la fel de si#ur ca si cum s-ar fi aflat n fruntea lor, conduc"ndu-i! Deci, ce putea face Opreste-i! *reia din nou controlul! Asea)a-te n fata lor si implora-i sa ncete)e! 6u plecasera sa incendie)e padurea ndepartata a copacului -nebun, =arma5er, ci a%eau de #"nd sa-i macelareasca pe purcelusii pe care el i cunostea, c.iar daca nu-i erau prea dra#i! (rebuia sa-i opreasca, altfel m"inile sale se %or m"n2i de s"n#ele lor si nu le %a mai putea spala niciodata! $or ram"ne %esnic patate! /ncepu sa aler#e, calc"nd pe urmele de noroi lasate de pasii lor pe stra)i, acolo unde iarba se transformase n mocirla! Aler#a p"na simti ca-l nteapa splina, trec"nd prin locul unde se oprisera sa doboare #ardul - unde era c"mpul de de)inte#rare c"nd a%eau ne%oie de el, de ce nu-i trecuse nimanui prin minte sa-l puna n functiune - si mai departe, spre locul unde se %edeau de2a flacarile t"snind catre cer! - Opriti-%a? Stin#eti focul? - Sa-i ardem? - *entru -uim si &ristos? - 3oarte porcilor? - 8ite colo unul, %rea sa fu#a? - Omoara-l? - Arde-l? - Copacii nu-s destul de uscati, focul nu se aprinde? - :a da? - Dobor"ti copacul? - 8ite altul? - Ia te uita, micii ticalosi ataca? - (aiatii n doua? - Da-mi mie coasa aia daca tu n-ai de #"nd s-o folosesti? - 'a-i bucati pe porcul ala mic? - *entru -uim si &ristos?

S"n#ele t"sneste ntr-un arc de cerc lar# si-l stropeste pe ;re#o pe fata, tocmai c"nd se repede nainte, ncerc"nd sa-i opreasca! 0-am cunoscut Am recunoscut oare %ocea acestui peBuenino nainte de a se fr"n#e n acest tipat de a#onie si de moarte 6u mai pot sa repar nimic, l-au macelarit! De fapt, au macelarit-o! O sotie! /nseamna ca suntem aproape de mi2locul padurii, iar uriasul acela trebuie sa fie copacul-mama! - 8ite un copac-uci#as? /n 2urul luminisului unde se nalta copacul #i#antic, copacii mai mici ncepura deodata sa se ncline, apoi se prabusira la pam"nt, cu trunc.iurile fr"nte! *entru o clipa, ;re#o cre)u ca oamenii i doborau, dar acum %a)u ca nimeni nu se apropiase de copacii aceia! Sin#uri se aruncau la pam"nt, se prabuseau n moarte ca sa-i )drobeasca sub trunc.iurile si cren#ile lor pe oamenii uci#asi, ntr-o ncercare disperata de a-si sal%a copacul-mama! 0a nceput, mane%ra au succes! Se au)ira tipete de a#onie+ %reo doua)eci de oameni au fost )drobiti sau au ramas imobili)ati sub copacii ca)uti! *"na la urma nsa se prabusira toti copacii frati, iar copacul-mama ramase ne%atamat, cu trunc.iul unduindu-se straniu, cuprins parca de un spasm peristaltic ascuns pri%irilor! - 0asati-l sa traiasca? tipa ;re#o! E copacul-mama? 6-are nici o %ina? Dar tipetele lui au fost acoperite de racnetele celor raniti si imobili)ati si de teroarea pro%ocata de ntele#erea faptului ca padurea putea sa contraatace, ca nu mai era %orba de un 2oc al ra)bunarii prin care se facea dreptate si se aplicau pedepse, ci de un ra)boi ade%arat, n care ambii combatanti erau periculosi! - Dati-i foc? Dati-i foc? Incantatia era ndea2uns de puternica pentru a nabusi stri#atele muribun)ilor! Acum cren#ile si frun)ele copacilor ca)uti erau ntinse catre copacul-mama+ le-au aprins si au nceput imediat sa arda! C"ti%a oameni si-au recapatat ndea2uns ratiunea pentru a reali)a ca un incendiu care ar fi distrus copacul-mama i-ar fi ars totodata si pe cei prinsi sub copacii-frati prabusiti, dar cei mai multi erau stap"niti de betia succesului repurtat! *entru ei, copacul-mama era =arma5er, uci#asul+ pentru ei, acest copac repre)enta tot ceea ce era strain pe 0usitania, dusmanul care i obli#a sa se baricade)e n spatele unui #ard, stap"nul locurilor care le alocase n mod arbitrar doar o mica palma de teren pe o planeta at"t de ntinsa! Copacul-mama repre)enta opresiunea si autoritatea, toata stranietatea si pericolul, iar ei l n%insesera! 0ui ;re#o i se facu #reata din cau)a tipetelor oamenilor imobili)ati, care %edeau flacarile apropiindu-se, a urletelor ranitilor la care focul a2unsese de2a si a incantatiei triumfatoare a celor care nfaptuisera aceasta crima! 4*entru -uim si &ristos? *entru -uim si &ristos?4 ;re#o a simtit ne%oia ire)istibila sa fu#a, incapabil sa suporte ceea ce %edea, mirosea si au)ea, flacarile portocalii stralucitoare, carnea de om sf"r"ind si p"r"itul lemnului %iu cuprins de foc! Dar nu a fu#it! /n sc.imb, s-a alaturat celor care se repe)ira p"na la limita incendiului sa-i sal%e)e pe cei prinsi sub copaci, ramasi nca n %iata! Se arsese si la un moment dat .ainele i-au luat foc, dar durerea fierbinte nu nsemna nimic, o simtea aproape ca pe o binecu%"ntare, caci era pedeapsa care i se cu%enea! Ar fi trebuit sa moara n locul acesta! *oate c.iar ar fi facut-o, poate c.iar s-ar fi aruncat at"t de ad"nc n flacari nc"t sa nu mai poata iesi de acolo p"na nu siar fi ispasit crima si n-ar mai fi ramas din el dec"t un morman de oase calcinate si cenusa, dar mai erau raniti care puteau fi scosi din flacari, mai puteau fi sal%ate %ieti! /n plus, cine%a i nabusi flacarile de pe umeri si l a2uta sa ridice copacul sub trunc.iul caruia fusese prins un baiat+ cum sa moara c"nd trebuia sa sal%e)e un copil - *entru -uim si &ristos? sc"nci baiatul n timp ce se t"ra la adapost de flacari! El era, baiatul care rupsese tacerea si ndreptase multimea n directia padurii! 4(u ai facuto, #"ndi ;re#o! (u i-ai luat de l"n#a mine!4 :aiatul se uita la el si l recunoscu! - ;re#o? tipa el si se repe)i nainte! /l cuprinse pe ;re#o cu bratele pe dupa coapse si si lipi capul de soldul lui! 8nc.iul ;re#o? Era baiatul cel mai mare a 1 lui Ol.ado, 6imbo! - 6oi am facut-o? tipa 6imbo! *entru unc.iul -uim? 'lacarile p"r"ira! ;re#o l lua pe baiat n brate si-l duse mpleticindu-se, ferindu-se de arsita focului, departe, n ntuneric, n racoarea noptii! (oti oamenii aler#au ntr-acolo, flacarile i #oneau de la spate, iar %"ntul #onea flacarile! Cei mai multi erau n aceeasi stare ca si ;re#o, epui)ati, nspaim"ntati, nnebuniti de durerea pro%ocata de arsuri sau pentru ca nu reusisera sai a2ute pe ceilalti! Dar altii, destul de numerosi totusi, fusesera atinsi doar de focul launtric aprins de ;re#o si 6imbo n piata! - Dati-le foc la toti? $ocile erau ra)lete, #rupuri mici, ca niste %"rte2uri ntr-un torent, dar acum a%eau torte smulse din focurile ce ardeau cu furie n inima padurii!

- *entru -uim si &ristos? *entru 0ibo si *ipo? ,os cu copacii? ,os cu copacii? ;re#o aler#a mai departe, clatin"ndu-se! - 0asa-ma 2os, spuse 6imbo! Si mai departe! - *ot sa mer# si sin#ur! Dar misiunea lui ;re#o era prea ur#enta! 6u se putea opri pentru 6imbo si nu-l putea lasa sa mear#a pe 2os, nu putea sa-l astepte si nu-l putea lasa n urma! 6u-l lasi pe fiul fratelui tau de i)beliste, ntr-o padure incendiata! Asa ca l purta n brate si, dupa un timp, epui)at, cu dureri n picioare si brate din pricina efortului fi)ic, si cu umarul cuprins de o suferinta atroce n locul unde se arsese, iesi din padure pe ntinderea de iarba din fata portii, acolo unde cararea dinspre padure cotea ca sa se nt"lneasca cu cea de la laboratoarele de 1enobiolo#ie! 3ultimea se adunase acolo, multi dintre oameni tin"nd n m"ini torte aprinse, dar din cine stie ce moti% ramasesera la o distanta oarecare de cei doi copaci i)olati care stateau de %e#.e aici: &uman si 7ooter! ;re#o si facu loc prin multime, continu"nd sa-l tina n brate pe 6imbo+ inima i batea nebuneste, si era plin de teama, de suferinta si totusi, de o sc"nteie de speranta, caci stia de ce se oprisera oamenii cu tortele! Iar c"nd a2unse la mar#inea multimii, constata ca nu se nselase! /n 2urul acestor ultimi copaci-tata se adunasera n 2ur de doua sute de frati si sotii peBuenino, mici si .artuiti, dar afis"nd un aer sfidator! Erau .otar"ti sa lupte p"na la moarte n acest loc, dec"t sa lase sa fie incendiati si acesti ultimi doi copaci - care, daca multimea .otara asa, tot a%eau sa arda p"na la urma, caci nu era nici o speranta ca peBueninos sa poata sta n calea unor oameni decisi sa ucida! Dar iata ca ntre purcelusi si oameni adunati acolo statea 3iro, care parea un urias prin comparatie cu peBueninos! 6u a%ea la el nici o arma si totusi si tinea bratele ntinse ca si cum ar fi %rut sa-i prote2e)e pe peBueninos, sau poate sa-i tina pe loc! Si, cu %orbirea lui #reoaie, sfida multimea! - Omor"ti-ma pe mine mai nt"i, spuse el! $a place sa ucideti? Omor"ti-ma pe mine mai nt"i? Asa cum ei l-au ucis pe -uim? Omor"ti-ma pe mine mai nt"i? - 6u pe tine? spus unul din cei ce tineau tortele! Dar copacii aia or sa moara? Si toti purcelusii astia, daca n-au at"ta minte nc"t sa fu#a de-aici! - *e mine mai nt"i? spuse 3iro! Ei sunt fratii mei? Omor"ti-ma pe mine mai nt"i? $orbea tare si lent, astfel ca discursul lui sa poata fi nteles! ;loata era si acum cuprinsa de m"nie, cel putin o parte din ea! (otusi, erau printre ei si multi care se saturasera de toata po%estea, multi care de2a se simteau rusinati, descoperind n inimile lor ce lucruri teribile nfaptuisera n noaptea aceea, c"nd si lasasera sufletele n robia #loatei! ;re#o mai simtea si acum le#atura sa cu ceilalti si stia ca puteau s-o ia n oricare dintre directii: cei nca nfierb"ntati de ura erau n stare sa declanse)e un ultim incendiu, iar cei care se potolisera si nu mai simteau n sinea lor dec"t fierbinteala rusinii puteau la fel de bine sa n%in#a! Era ultima sansa a lui ;re#o de a se reabilita, cel putin n parte! Asa ca merse nainte, cu 6imbo n brate! - Dati-%a la o parte, ;re#o, si tu si olo#ul? - *rin ce %a deosebiti %oi de =arma5er, daca-i ucideti pe micutii astia Acum ;re#o a2unsese l"n#a 3iro! - 0a o parte? O sa le dam foc si la astia, ca sa terminam o data treaba! Dar %ocea nu mai era la fel de si#ura! - /n spatele %ostru e un incendiu, )ise ;re#o, si prea multi au murit de2a, si oameni si peBueninos! DA%ea %ocea ra#usita si respiratia ntretaiata din pricina fumului in.alat! Dar nca se putea face au)it!E *adurea care l-a ucis pe -uim e la mare distanta de aici, iar =arma5er a ramas neatins! /n noaptea asta n-am facut dreptate aici! Am ucis, am comis un masacru! - *orcii sunt porci? - Oare $-ar con%eni dac-ati fi n locul lor ;re#o facu c"ti%a pasi spre unul din cei ce aratau obositi si deloc dispusi sa continue si i se adresa direct, arat"nd cu de#etul spre purtatorul de cu%"nt al #loatei! - (u? (i-ar placea sa fii pedepsit pentru ce a facut ei - 6u, b"i#ui omul! - Daca el ar ucide pe cine%a, %i s-ar parea drept ca cine%a sa %ina la %oi acasa si sa %a macelareasca sotia si copii pentru asta De data aceasta i raspunsera mai multe %oci! - 6u! - Si de ce nu Oamenii sunt oameni, nu-i asa - Eu n-am omor"t nici un copil, spuse purtatorul de cu%"nt!

Acum si iau apararea siesi! Iar 4noi4 disparuse din discursul lui! 7amasese un indi%id acum, sin#ur! ;loata se destrama! - 0e-am ars copacul-mama, spuse ;re#o! /n spatele lui se au)i un sunet ca de bocet, si mai multe sc"ncete ascutite! *entru fratii si pentru sotiile supra%ietuitoare era confirmarea temerilor lor cele mai #roa)nice! Copacul-mama arsese! - Copacul ala urias din mi2locul padurii - nauntrul lui se aflau toti copiii lor! (oti copiii! *adurea asta nu ne-a facut nici un rau, iar noi i-am omor"t copiii! 3iro nainta si-si puse m"na pe umarul lui ;re#o! Se spri2inea 3iro de el sau l a2uta sa se tina drept - &ai, duceti-%a acasa cu totii! - *oate ca ar trebui sa ncercam sa stin#em incendiul, su#era ;re#o! Dar flacarile cuprinsesera toata padurea! - Duceti-%a acasa, spuse 3iro din nou! 7am"neti n spatele #ardului! 3"nia nu se risipise cu totul! - Cine esti tu sa ne spui ce trebuie sa facem - 7am"neti n spatele #ardului! Acum o sa %ina altcine%a sa-i a2ute peBueninos! - Cine *olitia C"ti%a r"sera cu amaraciune, caci multi dintre ei erau politisti! - Iata-i, )ise 3iro! Se au)i un )um)et #ra%, la nceput slab, abia perceptibil din pricina uruitului flacarilor, iar apoi din ce n ce mai tare, p"na c"nd si facura aparitia cinci aparate )bor, plan"nd la rasul ierbii n timp ce ncon2urau multimea+ uneori pareau siluetele ne#re ale unor pasari proiectate pe fondul padurii incendiate, alteori, c"nd a2un#eau n partea opusa, straluceau orbitor de la flacarile ce se reflectau pe suprafata lor! /n cele din urma aparatele se oprira, cufund"ndu-se toate cinci n iarba nalta! Abia atunci au fost oamenii n stare sa distin#a o formele ntunecate ntre ele, c"nd de pe fiecare platforma )buratoare s-au ridicat c"te sase umbre! Ceea ce luasera drept masinarii stralucitoare fi1ate pe aparatele de )bor nu erau deloc mecanisme, ci niste fapturi %ii, nu la fel de nalte ca oamenii dar nici la fel de mici ca purcelusii, cu oc.i mari poliedrici! 6u sc.itara nici un #est amenintator, doar se ase)ara n linie n fata fiecarui aparat de )bor! 6u era ne%oie de #esturi! /nfatisarea lor era de a2uns pentru a st"rni amintirile unor cosmaruri stra%ec.i si ale unor po%esti de #roa)a! - Deus nos perdoe? stri#ara c"ti%a! Dumne)eu sa ne ierte! Se asteptau sa moara! - Duceti-%a acasa, spuse 3iro! 7am"neti n spatele #ardului! - Ce sunt alea $ocea de copil a lui 6imbo %orbi n numele tuturor! 7aspunsurile se au)ira n soapta! 4Dia%oli!4 4/n#eri ai distru#erii!4 43oartea!4 Si apoi se au)i ade%arul, rostit de bu)ele lui ;re#o, caci el stia ce erau, desi ar fi fost de nenc.ipuit: - ;"ndaci! ;"ndaci aici, pe 0usitania! 6u parasira locul n fu#a! *lecara la pas, uit"ndu-se cu ba#are de seama n urma, depart"ndu-se cu teama de creaturile acelea stranii, a caror e1istenta nici unul dintre ei n-o banuise, ale caror puteri si le puteau doar ima#ina sau aminti din filmele %ideo stra%ec.i, studiate c"nd%a la scoala! ;"ndacii, care a2unsesera la un pas de distru#erea ntre#ii omeniri, p"na c"nd Ender Xenocidul i-a distrus nainte s-o faca! Cartea intitulata 43atca4 po%estea ca #"ndacii erau realmente frumosi si ca disparitia lor nu fusese necesara! Dar acum, %a)"ndu-le e1osc.eletele ne#re si lucioase si cele o mie de lentile din oc.ii lor %er)i si sc"nteietori, nu se simteau deloc patrunsi de frumusete, ci de teroare! Si a%eau sa a2un#a acasa cu constiinta faptului ca si ei, nu numai purcelusii pitici si napoiati, i asteptau dincolo de #ard! Daca nainte cre)usera ca se aflau ntr-o nc.isoare, cu si#uranta ca acum erau pri)onieri ntr-unul dintre cercurile infernului! /n cele din urma, 3iro, ;re#o si 6imbo ramasera sin#uri! /n 2urul lor purcelusii pri%eau cu smerenie, dar nu cu #roa)a: spre deosebire de oameni, ei nu a%eau cosmaruri cu insecte care b"ntuiau prin cotloanele uitate ale memoriei lor! Si apoi, #"ndacii %enisera la ei n calitate de sal%atori si protectori! Ceea ce-i apasa cel mai tare nu era curio)itatea, ci mai cur"nd durerea pro%ocata de ceea ce pierdusera! - &uman a implorat-o pe 3atca sa-i a2ute, dar ea i-a spus ca nu poate sa ucida oameni, le e1plica 3iro! Apoi ,ane a %a)ut incendiul cu a2utorul satelitilor si l-a anuntat pe AndreA =i##in, care a %orbit cu 3atca si i-a spus cum sa procede)e ca sa e%ite %arsarea de s"n#e! - Adica nu ne ucid ntreba 6imbo!

;re#o si dadu seama ca 6imbo se pre#atise sa moara! *e urma i trecu prin minte ca si el asteptase moartea si ca abia acum, o data cu e1plicatiile lui 3iro, se linistise si acceptase faptul ca #"ndacii nu %enisera sa-i pedepseasca pe el si pe 6imbo pentru ceea ce declansasera n noaptea aceasta! Sau, mai e1act, pentru ceea ce declansase ;re#o si fusese desa%"rsit de micul imbold al inocentului 6imbo! ;re#o n#enunc.e ncet si-l lasa pe baiat n iarba! :ratele abia l mai ascultau , iar durerea din umeri era de nesuportat! /ncepu sa pl"n#a, dar nu de durere! ;"ndacii se pusera n miscare! Cei mai multi ramasera la sol, aler#"nd sa-si ia n primire posturile de obser%atie din 2urul orasului! C"ti%a se urcara din nou pe aparatele de )bor, c"te unul pe fiecare, si se naltara iarasi deasupra padurii incendiate si a ierbii cuprinse de flacari, pul%eri)"nd o substanta care nabusi focul si, ncet-ncet, l stinse! Episcopul *ere#rino statea n picioare pe )idul 2os al fundatiei turnate c.iar n dimineata aceea! (oti locuitorii 0usitaniei se adunasera acolo si se ase)asera pe iarba! Episcopul folosea de un mic amplificator ca sa-l poata au)i toata lumea, dar probabil ca n-ar fi a%ut ne%oie de el, caci se asternuse o tacere ad"nca+ c.iar si copiii cei mai mici pareau sa fi sesi)at m".nirea #enerala! /n spatele lui *ere#rino se %edea padurea nne#rita dar nu complet lipsita de %iata - c"ti%a copaci n%er)isera din nou! /naintea lui erau ntinse cada%rele acoperite cu paturi, fiecare l"n#a morm"ntul sau! Cel mai aproape se afla trupul lui -uim, parintele Este%ao! Celelalte apartineau oamenilor care murisera cu doua nopti nainte, sub copacii prabusiti n incendiu! - 3ormintele %or fi podeaua acestei capele, ca sa pasim peste ramasitele pam"ntesti ale celor disparuti ori de c"te ori %om intra n ea, peste trupurile celor care au murit n timp ce se straduiau ei nsisi sa aduca moartea si de)olarea printre fratii nostri peBueninos! 3ai presus de toate, trupul parintelui Este%Po, care a murit ncerc"nd sa duca e%an#.elia lui &ristos ntr-o padure de eretici! A murit ca un martir! Ceilalti au murit cu crima n inimi si cu s"n#e pe m"ini! $oi %orbi limpede, astfel nc"t $orbitorul n numele 3ortilor sa nu mai adau#e nimic dupa mine! $oi %orbi limpede, asa cum 3oise le-a %orbit copiilor lui Israel dupa ce s-au nc.inat %itelului de aur si au ncalcat n%oiala cu Dumne)eu! Dintre noi toti, putini sunt cei care nu au partea lor de %ina pentru aceasta faradele#e! *arintele Este%Po, care a murit curat, dar al carui nume s-a aflat pe bu)ele .ulitoare ale celor ce au ucis! $orbitorul n numele 3ortilor si cei care au calatorit alaturi de el ca sa aduca acasa trupul nensufletit al acestui preot martir! Si $alentine, sora $orbitorului, care ne-a a%erti)at! $alentine cunoaste istoria si firea omeneasca, dar eu si primarul am cre)ut ca %a cunoastem pe %oi, ca sunteti mai puternici dec"t istoria! Din pacate pentru noi toti, sunteti la fel de deca)uti ca oricare alti oameni, iar ca %oi sunt si eu! *acatul este al fiecaruia dintre noi care ar fi putut sa ncerce sa opreasca macelul si n-a facut-o? Al sotiilor care n-au ncercat sa-i tina acasa pe barbatii lor! Al barbatilor care au %a)ut, dar n-au spus nimic! Al tuturor celor care au tinut facliile n m"ini si au ucis un trib de frati ntru crestinatate pentru o crima sa%"rsita de %erii lor ndepartati, aflati la o departare de o 2umatate de continent! ,ustitia si face far"ma ei de dreptate! ;erao ;re#orio 7ibeira %on &esse se afla la nc.isoare, dar pentru o alta crima - crima de a fi %iolat ncrederea ce i-a fost acordata si de a fi destainuit secrete pe care nu a%ea dreptul sa le de)%aluie! 6u a fost nc.is pentru masacrul neamului peBuenino, caci partea lui de %ina nu e mai mare dec"t a acelora dintre %oi care l-au urmat! /ntele#eti ce %a spun $ina e a noastra, a tuturor, si noi trebuie sa ne caim mpreuna, sa ne facem penitenta mpreuna, sa ne ru#am 3"ntuitorului sa ne ierte pentru fapta n#ro)itoare pe care am sa%"rsit-o cu numele lui pe bu)e? 3a aflu pe fundatia acestei noi capele care %a purta numele parintelui Este%Po, apostol al neamului peBuenino! :locurile pentru fundatie au fost smulse din )idurile catedralei noastre+ n locul lor au ramas #auri prin care %"ntul poate sa bata si ploaia poate sa cada n timp ce ne nc.inam Atotputernicului! Asa %a ram"ne catedrala p"na la terminare capelei! Cum o %om termina $a %eti duce cu totii la casele %oastre si %eti spar#e )idurile, apoi %eti lua carami)ile ce %or cadea si le %eti aduce aici! $eti a%ea #ri2a sa nu reparati )idurile p"na la terminarea capelei! Apoi %om #auri )idurile tuturor fabricilor si cladirilor din colonia noastra p"na c"nd nu %a mai ram"ne nici o constructie care sa nu poate ranile pacatului! (oate aceste rani %or ram"ne asa p"na c"nd )idurile %or fi ndea2uns de nalte ca sa ridicam acoperisul, pe care-l %om cladi din #rin)ile si sc"ndurile cioplite din copacii carboni)ati care au ca)ut n padure, ncerc"nd sa-si apere neamul de m"inile noastre criminale! Dupa aceea, %om %eni cu totii la aceasta capela si %om intra n ea t"r"ndu-ne n #enunc.i, unul c"te unul, p"na c"nd fiecare dintre noi %a fi trecut peste mormintele mortilor nostri si pe sub cada%rele acelor frati de demult, care au trait cea de-a treia %iata daruita de Dumne)eul nostru preamilosti% p"na c"nd noi i-am pus capat! Acolo ne %om ru#a pentru iertarea noastra! 6e %om ru#a ca %enerabilul nostru parinte Este%Po sa puna o %orba buna pentru noi! 6e %om ru#a ca

3"ntuitorul nostru sa adau#e si pacatul nostru cel #roa)nic la ispasirea lui, ca sa nu sa petrecem o %esnicie n iad! 6e %om ru#a ca Dumne)eu sa ne purifice! Abia atunci ne %om repara )idurile si ne %om tamadui casele! Asta e penitenta noastra, copiii mei! Sa ne ru#am sa fie de a2uns! /n mi2locul unui luminis acoperit cu cenusa, Ender, $alentine, 3iro, -uara, Ouanda si Ol.ado pri%eau cum cea mai respectabila dintre sotii era 2upuita de %ie si sadita, caci din cada%rul celei de-a doua %ieti trebuia sa creasca noul copac-mama! /n timp ce se stin#ea din %iata, sotiile supra%ietuitoare scoteau dintr-o crapatura a %ec.iului copac-mama trupurile nensufletite ale copiilor si micilor mame care traisera acolo si le ase)au pe trupul ei ns"n#erat! Dupa c"te%a ore, lastarul ei a%ea sa se nalte dintre cada%re, iesind n nt"mpinarea soarelui! 'olosindu-se de se%a lor, lastarul a%ea sa creasca rapid, sa se n#roase si sa se nalte suficient c"t sa-si desc.ida o crapatura n trunc.i! Daca crestea ndea2uns de repede si daca se desc.idea la timp, cei c"ti%a copii supra%ietuitori a#atati n interiorul ca%itatii copacului-mama mort puteau fi transferati n noul adapost! Daca printre copii erau si mici mame, a%eau sa fie duse la cei doi copaci-tata supra%ietuitori, &uman si 7ooter, pentru mperec.ere! Daca n trupurile lor plap"nde a%eau sa fie conceputi alti copii, padurea care cunoscuse partile cele mai bune si cele mai rele ale oamenilor a%ea sa supra%ietuiasca! Daca nu - daca toti copiii erau masculi, ceea ce nu era e1clus, sau daca toate femelele erau sterpe, ceea ce era posibil, ori daca toti fusesera prea #ra% raniti n arsita focului care carboni)ase trunc.iul copacului-mama si l omor"se, sau daca erau prea slabiti de )ilele de nfometare la care a%eau sa fie supusi p"na c"nd noul copac-mama ar fi fost #at sa-i primeasca @, atunci padurea a%ea sa moara mpreuna cu toti fratii si toate sotiile, iar &uman si 7ooter a%eau sa mai traiasca nca un mileniu, copaci-tata fara de trib! *oate ca alte triburile i %or cinsti si %or aduce la ei micile mame pentru mperec.ere! *oate! Dar ei nu %or mai putea fi parintii propriului lor trib, nu %or mai fi ncon2urati de fiii lor! $or ram"ne niste copaci sin#uratici, fara %reo padure care sa le apartina, monumente unice ale operei lor de o %iata: reconcilierea neamului omenesc cu neamul peBuenino! C"t despre furia mpotri%a lui =arma5er, aceasta se stinsese! Copacii-tata de pe 0usitania au ca)ut cu totii de acord ca oric"t de mare era datoria morala creata prin moartea parintelui Este%Po, ea fusese platita si rasplatita prin masacrul padurii lui 7ooter si &uman! 3ai mult dec"t at"t, =arma5er a c"sti#at multi adepti ai ere)iei sale - caci nu do%edisera oamenii ca erau ne%rednici de e%an#.elia lui &ristos *eBueninos, spunea =arma5er, erau cei alesi drept receptacule ale Du.ului Sf"nt, n %reme ce fiintele omenesti pur si simplu nu a%eau n ele nici o particica din Dumne)eu! 46u mai a%em ne%oie sa ucidem alti oameni4, spunea el! 46u trebuie dec"t sa asteptam si Du.ul Sf"nt i %a omor pe toti! /ntre timp, Dumne)eu ne-a trimis-o pe 3atca sa ne construiasca astrona%e! /l %om purta pe Du.ul Sf"nt cu noi ca sa 2udece fiecare planeta pe care o %om %i)ita! 6oi %om fi n#erii distru#atori! 6oi %om curata Canaanul spre a face loc alesilor lui Dumne)eu! 3ulti dintre peBueninos l credeau acum! =arma5er nu li se mai parea un nebun+ fusesera martori ai primelor fram"ntari ale apocalipsei, o#lindite n flacarile ce n#.itisera o padure ne%ino%ata! 3ulti peBueninos spuneau ca nu mai au nimic de n%atat de la omenire! Dumne)eu si ntorsese fata de la fiintele omenesti! Aici totusi, n acest luminis din padure, cu picioarele cufundate p"na la #le)ne n cenusa, fratii si sotiile care statusera de %e#.e l"n#a noul copac-mama nu credeau c"tusi de putin n doctrina lui =arma5er! Ei, care i cunosteau cel mai bine pe oameni, acceptasera c.iar ca niste oameni sa fie de fata si sa-i a2ute sa renasca! - Da, spuse *lanter, care era acum purtatorul de cu%"nt al fratilor supra%ietuitori, stim ca nu toti oamenii sunt la fel, asa cum nici noi nu suntem la fel! &ristos traieste n unii dintre noi, iar n altii nu! 6u suntem toti precum padurea lui =arma5er, asa cum nici %oi nu sunteti toti niste criminali! Asa a str"ns *lanter m"inile lui 3iro si $alentine dis-de-dimineata, cu putin naintea )orilor, c"nd noul copac-mama a reusit sa-si desc.ida o crapatura n trunc.iul )%elt, iar sotiile au purtat cu #in#asie trupurile slabite si nfometate ale copilasilor supra%ietuitori n noul lor camin! Era prea de%reme pentru o conclu)ie definiti%a, dar e1istau moti%e de speranta: noul copac-mama fusese #ata n numai o )i si 2umatate, si mai bine de trei)eci de copii traisera p"na n momentul transferului! Era posibil ca o treime sa fie femele fertile si c.iar daca numai un sfert dintre ele traiau suficient de mult pentru a naste, padurea putea sa creasca din nou %i#uroasa! *lanter tremura! - 'ratii n-au %a)ut niciodata asa ce%a n toata istoria planetei! 3ai multi frati n#enunc.easera si si faceau semnul crucii! 3ulti se ru#asera pe tot parcursul %e#.ei! $alentine si aduse aminte ce-i spusese -uara! Se apropie de 3iro si-i sopti:

- Si Ela s-a ru#at! - Ela - /nainte de incendiu! -uara a fost cu ea la racla Os $enerados! S-a ru#at ca Dumne)eu sa desc.ida calea spre %iata si pace! $alentine se #"ndi la toate cele nt"mplate dupa ru#aciunea rostita de Ela! - /mi nc.ipui ca e destul de de)ama#ita de raspunsul pe care i l-a dat Dumne)eu! - Asa patesc oamenii de obicei! - Dar copacul-mama s-a desc.is at"t de repede!!! poate ca este c.iar nceputul raspunsului ei! 3iro se uita la $alentine nedumerit! - Esti credincioasa - &ai sa )icem ca sunt banuitoare! :anuiesc ca s-ar putea sa e1iste cine%a caruia sa-i pese ce se nt"mpla cu noi! Sunt de2a cu o treapta mai sus dec"t simpla dorinta! Si cu o treapta mai 2os dec"t speranta! 3iro )"mbi usor, dar $alentine nu pricepu daca era nc"ntat sau amu)at! - Si ce cre)i ca %a face n continuare Dumne)eu drept raspuns la ru#aciunea Elei - $om trai si %om %edea! 3isiunea noastra e sa decidem ce %om face noi n continuare! A%em de re)ol%at o nimica toata: cele mai profunde mistere ale uni%ersului! - Ei bine, iata ce-ar trebui sa ne duca drept pe cararea Domnului! Apoi sosi Ouanda! /n calitate de 1enolo# luase si ea parte la %e#.e, si fusese anuntata imediat despre desc.iderea copacului-mama, cu toate ca nu era de ser%iciu! $enirea ei nsemna de obicei plecarea #rabita a lui 3iro! Dar nu si de data aceasta! $alentine constata nc"ntata ca pri%irea lui 3iro nu parea nici sa )abo%easca asupra Ouandei, nici s-o e%ite+ pur se afla acolo pur si simplu pentru a conlucra cu peBueninos, ca si el! 'ara doar si poate ca totul nu era dec"t un complicat simulacru de normalitate, dar dupa e1perienta lui $alentine, normalitatea era ntotdeauna un simulacru si oamenii se comportau e1act asa cum credeau ca se asteapta cei din 2urul lor! 3iro a2unsese la punctul n care era pre#atit sa interprete)e ce%a asemanator unui rol normal n relatia cu Ouanda, indiferent c"t de fals parea fata de sentimentele lui reale! *oate ca nici nu era at"t de fals! Ouanda a%ea de doua ori %"rsta lui si nu mai era fata pe care o iubise! Se iubisera, dar fara sa a2un#a la dra#ostea fi)ica! $alentine fusese nc"ntata c"nd au)ise amanuntul acesta, desi 3iro i-l spusese pe un ton de re#ret ncarcat cu m"nie! De multa %reme $alentine obser%ase ca ntr-o societate care pretindea castitatea si fidelitatea, adolescentii care-si stap"neau si si canali)au pasiunile tineretii de%eneau la maturitate puternici si ci%ili)ati! Adolescentii dintr-o asemenea comunitate care erau fie prea slabi pentru a se stap"ni, fie prea dispretuitori fata de normele sociale ca sa ncerce sf"rseau de re#ula prin a fi ori lupi, ori oi, adica fie membri inerti ai turmei, fie animale de prada care luau tot ce puteau si nu dadeau nimic n sc.imb! *rima oara c"nd l nt"lnise pe 3iro se temuse ca era un animal care se autocompatimea ori o fiara e#oista, plina de resentimente mpotri%a custii n care era nc.isa! 6u era nici una, nici alta! *oate ca acum si re#reta castitatea din adolescenta - era firesc sa doreasca sa se fi culcat cu Ouanda pe %remea c"nd a%ea un trup %i#uros si am"ndoi erau de aceeasi %"rsta - , dar $alentine nu o re#reta! De aici reiesea ca 3iro a%ea putere interioara si simtul responsabilitatii fata de comunitate! *entru $alentine, faptul ca 3iro reusise de unul sin#ur sa tina piept #loatei n momentele cruciale de care depinsese sal%area lui 7ooter si &uman, faptul acesta deci fusese perfect pre%i)ibil! 0a fel de pre%i)ibil fusese faptul ca 3iro si Ouanda %or face marele efort de a simula ca nu sunt dec"t doi straini care-si fac meseria si ca totul este normal ntre ei! 'orta interioara si respect fata de cei din 2ur: acestia erau oamenii care mentineau unitatea unei comunitati, cei care conduceau! Spre deosebire de oi si de lupi, ei interpretau un rol mai bun dec"t cel scris de propriile lor temeri si dorinte intime, 2ucau dupa un scenariu al bunului simt, al sacrificiului de sine, al reputatiei publice - al ci%ili)atiei! /ntr-ade%ar, e1ista ci%ili)atie n istoria omenirii, dar numai datorita unor oameni ca acestia! *astorii! 6o%in.a se nt"lni cu el la intrarea n scoala! 3er#ea la brat cu Dona Crista, cel de-al patrulea conducator al sectei Copiii 3intii lui &ristos de la sosirea lui Ender pe 0usitania! - 6u am nimic sa-ti spun, )ise 6o%in.a! Dupa le#e, suntem casatoriti nca, dar asta-i tot! - 6u eu ti-am omor"t fiul! - Dar nici nu l-ai sal%at! - (e iubesc! - At"t c"t esti n stare sa iubesti, si numai c"nd preocuparea ta pentru soarta altora ti mai lasa ce%a timp! Ai impresia ca esti un soi de n#er pa)itor care duce po%ara responsabilitatii ntre#ului uni%ers! (ot ce ti-am cerut eu a fost sa-ti asumi responsabilitatea pentru familia mea!

Esti bun sa iubesti oamenii cu miliardele, dar nu mai esti bun c"nd e %orba de c"te%a )eci+ n pri%inta iubirii pentru un sin#ur om, nu te pricepi absolut deloc! Era o 2udecata aspra, si el stia ca nu corespundea ade%arului, dar nu %enise aici sa se certe! - (e ro# sa te ntorci acasa, spuse el! 3a iubesti si ai ne%oie de mine tot at"t c"t am si eu ne%oie de tine! - Aici mi-e casa acum! Am ncetat sa mai am ne%oie de tine sau de oricine altcine%a! Iar daca asta e tot ce-ai %rut sa-mi spui, irosesti timpul am"ndurora! - 6u, nu e tot! 6o%in.a astepta! - 'isierele din laborator! 0e-ai si#ilat pe toate! (rebuie sa #asim o solutie mpotri%a descoladei nainte sa ne ucida pe toti! Ea i adresa un )"mbet rece, stri%itor! - De ce-ai %enit sa ma deran2e)i cu po%estea asta Sunt con%insa ca ,ane poate sa treaca de parolele mele, nu-i asa - 6-a ncercat! - 'ara ndoiala, ca sa-mi mena2e)e sensibilitatea! Dar e n stare s-o faca, nN - *robabil! - Atunci pune-o s-o faca! 6umai de ea ai ne%oie acum! De fapt, n-ai a%ut niciodata ne%oie de mine, caci o a%eai pe ea! G 3-am straduit sa-ti fiu un sot bun! 6-am spus niciodata ca %oi reusi sa te apar de toate, dar am facut tot ce-am putut! - Daca ai fi facut-o cu ade%arat, Este%Po al meu ar mai fi nca n %iata! /i ntoarse spatele si Dona Crista o conduse napoi n scoala! Ender o urmari cu pri%irea p"na c"nd disparu dupa un colt, apoi se ntoarse pe calc"ie si iesi! 6u stia si#ur unde se ducea, ci numai ca trebuia sa a2un#a acolo! - /mi pare rau, spuse ,ane ncetisor! - Da! - C"nd eu nu %oi mai fi, poate ca 6o%in.a se %a ntoarce! - 6-ai sa mori daca %oi reusi sa pre%in acest lucru, spuse el! - Dar nu poti! /n ma1im doua luni ma %or ani.ila! - (aci din #ura, spuse el! - Asta-i ade%arul! - (aci si lasa-ma sa ma #"ndesc! - Acum ai de #"nd sa ma sal%e)i pe mine /n ultimul timp n-ai prea obtinut re)ultate #ro)a%e n rolul de m"ntuitor! Ender nu-i raspunse, iar ea nu-i mai %orbi tot restul dupa-amie)ii! Iesi pe poarta, dar nu intra n padure! /n sc.imb, si petrecu dupa-amia)a sin#ur, n iarba, sub soarele fierbinte! 8neori reflecta, ncerc"nd sa se lupte cu problemele care nu-i dadeau pace: sosirea flotei, data ani.ilarii lui ,ane, eforturile constante ale descoladei de a e1termina oamenii de pe 0usitania, planul lui =arma5er de a duce descolada n toata #ala1ia si situatia sumbra a orasului acum, c"nd 3atca i supra%e#.ea permanent, iar penitenta pe care si-o asumasera oamenii cascase rani ad"nci n )idurile caselor! Alteori, mintea lui se #olea de orice #"nd n timp ce statea culcat n iarba, prea amortit ca sa pl"n#a+ c.ipul ei i trecea prin fata oc.ilor mintii, bu)ele si limba lui i articulau numele implor"nd-o n tacere, stiind ca ea nu i-ar raspunde c.iar daca i-ar au)i %ocea, c.iar daca ar scoate %reun sunet, c.iar daca ar urla! 6o%in.a! 1C 0ibertate de %ointa

- *7I6(7E 6OI SE A'0A unii care considera ca oamenii ar trebui sa fie opriti sa e1perimente)e pe descolada! Descolada constituie esenta ciclului nostru %ital! 6e temem ca %or #asi o modalitate de a lic.ida descolada pe toata planeta, ceea ce ar duce la disparitia noastra n decurs de o #eneratie! - Iar daca %eti a%ea succes, cu si#uranta ca ar disparea ei n c"ti%a ani! - E c.iar at"t de periculoasa descolada De ce nu pot sa-i limite)e efectele n continuare, ca p"na acum - *entru ca descolada nu se transfera n mod aleator, conform le#ilor naturale! $irusul se adaptea)a ntr-o maniera inteli#enta, cu scopul de a ne distru#e! - Sa ne distru#a Adica pe %oi - 6e-am luptat cu descolada tot timpul! 6u n laboratoare, ca oamenii, ci n noi!

/nainte sa depun ouale, trec printr-o fa)a n care le pre#atesc pentru a fi n stare sa produca toti anticorpii de care %or a%ea ne%oie n timpul %ietii! 6e dam seama c"nd descolada se transforma, pentru ca lucratoarele ncep sa moara! Atunci, un or#an situat n apropierea o%arelor mele creea)a noii anticorpi, astfel ca din ouale depuse %or aparea noi lucratoare capabile sa re)iste %irusului modificat! - Deci ncercati sa-l ani.ilati! - 6u! *rocesul nostru de adaptare este automat! Are loc n corpul 3atcii, fara nici o inter%entie e1terioara! 6u putem actiona mai departe de confruntarea cu pericolul e1istent la un moment dat! Or#anul nostru imuno#en este mult mai eficient dec"t orice are la dispo)itie or#anismul uman, dar p"na la urma %om a%ea soarta oamenilor daca descolada nu %a fi distrus! Diferenta e ca nu %a mai e1ista alta matca n uni%ers care sa asi#ure continuitatea speciei! 6oi suntem ultimii! - Situatia %oastra e si mai disperata dec"t a lor! - Suntem c.iar mai incapabili s-o influentam! 3etodele noastre naturale au fost at"t de eficace n lupta cu boala nc"t nu am cre)ut necesar ca trebuie sa ntele#em %iata! - Deci ori %om fi e1terminati noi, ori %oi mpreuna cu oamenii! Daca descolada nu %a fi distrus, %a %a ucide pe %oi! Daca e ani.ilat, murim noi! - Asta e planeta %oastra! Descolada e n or#anismul %ostru! Daca se %a pune problema ale#erii ntre noi i %oi, %oi o sa fiti cei care o sa supra%ietuiti! - Dar ce %or face oamenii - Daca %or dob"ndi puterea de a distru#e descolada, le %om inter)ice s-o foloseasca! - Sa le inter)iceti C"nd s-au supus, ma ro#, oamenii - 6oi nu inter)icem niciodata ce%a daca nu a%em puterea de a inter%eni! - A.a! - Asta e planeta %oastra! Daca alti oameni %or uita %reodata, noi o sa le aducem aminte! - Am o alta ntrebare! - 'ormulea)-o! - Cum ram"ne cu cei care, asemenea lui =arma5er, %or sa duca descolada n uni%ers 0e-o %eti inter)ice - Ei nu trebuie sa duca descolada pe planete care au de2a o %iata pluricelulara! - Dar asta e e1act ceea ce intentionea)a sa faca! - 6u trebuie s-o faca! - :ine, dar %oi faceti astrona%e pentru ei! Imediat ce %or detine controlul unei astrona%e, se %or duce unde %or dori! - 6u trebuie sa faca asta! - Deci le-o %eti inter)ice - 6oi nu inter)icem niciodata ce%a daca nu a%em puterea de a pre%eni! - Atunci de ce construiti aceste astrona%e - 'lota umana are la bord o arma ce poate distru#e aceasta planeta! Ender e si#ur ca %a fi folosita! Ce-ar trebui sa facem, sa conlucram cu ei la distru#erea acestei planete - Deci ne %ei da astrona%ele, cu toate ca unii dintre noi le-ar putea folosi la fel de bine n scop distructi%! - Ce %eti face cu astrona%ele %a fi n totalitate responsabilitatea %oastra! - E foarte probabil ca n acel moment tabara lui =arma5er sa detina ma2oritatea! Ei %or lua atunci .otar"rea! - Ar trebui sa ne asumam rolul de 2udecatori *oate ca =arma5er are dreptate! *oate ca oamenii sunt aceia care merita sa piara! Cine ne da dreptul sa fim arbitri Ei, cu Dispo)iti%ul de De)inte#rarea 3oleculara! $oi, cu descolada! 'iecare are puterea de a-l distru#e pe celalalt, fiecare dintre specii e capabila de o crima monstruoasa, dar fiecare specie are n r"ndurile ei destui membri care n-ar pro%oca niciodata un asemenea rau! 6u noi %om ale#e! 6oi %om construi astrona%ele, iar %oi %a %eti .otar destinul! - Atunci nu mai am nici o speranta! Cine%a o sa fie distrus! - Da! daca oamenii nu %or obtine o %arietate inofensi%a de descolada! - Ar fi posibil

- 6oi nu suntem biolo#i! Daca lucrul acesta poate fi facut, numai oamenii %or putea sa-l faca! - /nseamna ca nu-i putem opri sa faca e1periente cu %irusul! (rebuie sa-i a2utam! Aproape ne-au distrus padurea, dar nu a%em de ales: trebuie sa-i a2utam! - Eram si#uri ca %eti a2un#e la conclu)ia asta! - Erati si#uri - Iata de ce construim astrona%e pentru peBueninos! *entru ca sunteti capabili de ntelepciune!

C"nd %estea despre reaparitia 'lotei 0usitania s-a rasp"ndit printre %orbitorii-cu-)eii de pe Calea, acestia au nceput sa %i)ite)e casa lui &an 'ei-()u ca sa-l cinsteasca cum se cu%ine! - 6u %reau sa-i %ad, spuse &an 'ei-()u! - Dar, tata, trebuie! Este c"t se poate de normal din partea lor sa-ti pre)inte oma#iile pentru o reali)are at"t de mareata! - Atunci am sa le spun ca a fost n ntre#ime reali)area ta si ca eu nu am nici un merit! - 6u? tipa -in#-,ao! Sa n-o faci? - 3ai mult dec"t at"t, am sa le spun ca, dupa parerea mea, a fost comisa o crima teribila, care %a pro%oca moartea unui spirit nobil! Am sa le spun ca %orbitorii-cu-)eii de pe Calea sunt scla%ii unui #u%ern crud si inuman si ca trebuie sa ne ndreptam toate eforturile n directia distru#erii lui! - 6u ma sili sa te ascult? 6-ai fi n stare sa %orbesti astfel nimanui? Si era ade%arat! Si =an#-3u %a)u din coltul ncaperii cum am"ndoi, tata si fiica, ncepura ritualurile de purificare! &an 'ei-()u pentru ca rostise niste cu%inte at"t de rebele, iar &an -in#,ao pentru ca le ascultase! Stap"nul &an 'ei-()u n-ar putea sa spuna niciodata aceste %orbe altora, pentru ca ar trebui sa se purifice si aceasta ar fi o do%ada ca )eii i repudiau cu%intele! 4Si-au facut treaba temeinic, sa%antii Con#resului care i-au creat pe %orbitorii-cu-)eii4, #"ndi =an#-3u! 4C.iar daca stie ade%arul, &an 'ei-()u e neputincios!4 Deci cea care i-a primit pe toti musafirii a fost -in#-,ao, care a acceptat cu buna%ointa elo#iile lor, n numele tatalui ei! =an#-3u a luat si ea parte la primele c"te%a %i)ite, dar cur"nd na mai suportat s-o asculte pe -in#-,ao descriind iarasi si iarasi cum ea si tatal ei descoperisera un pro#ram de computer ce se ascundea n reteaua filotica si cum a%ea sa fie distrus acesta! 8na era sa stii ca, n sinea ei, -in#-,ao nu credea ca sa%"rseste o crima si cu totul altce%a s-o asculti laud"ndu-se cum %a nfaptui crima! Ceea ce facea -in#-,ao se c.ema fanfaronada, desi numai =an#-3u o stia! -in#-,ao atribuia meritele tatalui ei, dar =an#-3u stia ca stap"na ei facuse totul si se elo#ia de fapt pe sine nsasi! - (e ro# sa nu ma mai obli#i sa te ascult! -in#-,ao o studie o clipa, c"ntarind-o din pri%iri, apoi i raspunse cu raceala: - Du-te, daca asa %rei! $ad ca nca mai esti pri)oniera dusmanului nostru! 6u mai a%em ne%oie de tine! - 'ireste ca nu! (u i ai pe )ei! Spun"nd asta, nu-si putu reprima ironia amara din #las! - Zei n care tu nu cre)i, )ise -in#-,ao pe un ton muscator! :inenteles, tie nu ti-au %orbit niciodata - ce moti%e ai a%ea sa ma cre)i Daca asta ti-e dorinta, te elibere) din slu2ba de slu2nica de taina! /ntoarce-te la familia ta! - 'aca-se %oia )eilor, sopti =an#-3u, si acum nu mai facu nici un efort sa-si camufle)e amaraciunea c"nd i pomeni pe )ei! Iesise de2a din casa si pornise pe drum c"nd 3u-*ao %eni dupa ea! :atr"na si #rasa, 3u-*ao n-a%ea nici o sansa s-o prinda din urma mer#"nd pe 2os, asa ca %enea calare pe un ma#arus, arat"nd de tot .a)ul n timp ce dadea pinteni animalului! 3a#arusi, lectici, toate aceste 4elemente repre)entati%e4 ale C.inei antice!!! oare c.iar credeau %orbitorii-cu-)eii ca astfel de fandoseli i faceau cum%a mai sfinti De ce nu foloseau pentru transport aparate de )bor si aero#lisoare, ca oamenii onesti pe toate celelalte planete 3u-*ao n-ar trebui sa se umileasca, .urducaindu-se pe spinarea unui biet animal care suferea sub po%ara ei! Ca s-o scuteasca at"t c"t putea de situatia 2enanta, =an#-3u facu cale ntoarsa! - Stap"nul &an 'ei-()u ti porunceste sa %ii napoi, stri#a 3u-*ao! - Spune-i stap"nului &an ca e un om bun la suflet si bl"nd, dar stap"na mea m-a scos din ser%iciul ei! - Stap"nul &an )ice ca stap"na -in#-,ao are autoritatea sa te elibere)e din ser%iciul de slu2nica de taina, dar nu sa te dea afara din casa! Contractul l-ai nc.eiat cu el, nu cu ea! Era ade%arat! =an#-3u nu se #"ndise la asta!

- (e implora sa te ntorci! 3i-a poruncit sa-ti %orbesc n asa fel nc"t sa te ntorci macar din bunatate, daca din supunere nu %rei sa %ii! - Spune-i ca ma %oi supune! 6u trebuie sa se roa#e de o persoana at"t de umila ca mine! - O sa se bucure! =an#-3u porni alaturi de ma#arusul lui 3u-*ao! *lecara la drum foarte ncet, ceea ce se do%edi a fi mult mai confortabil si pentru 3u-*ao, si pentru ma#arus! - 6u l-am %a)ut niciodata at"t de suparat, )ise 3u-*ao! Cred ca n-ar trebui sa ti-o spun, dar c"nd l-am nstiintat ca ai plecat mai-mai ca a nnebunit! - 6u cum%a i %orbeau )eii Amara ar fi fost ironia daca stap"nul &an ar fi c.emat-o napoi numai pentru ca, din cine stie ce moti%, supra%e#.etorul de scla%i din creierul lui i-o ceruse! - 6u, nicidecum! Desi, fireste, n-am %a)ut niciodata cum arata de fapt c"nd )eii i %orbesc! - 'ireste! - *ur si simplu nu %rea ca tu sa pleci! - *robabil ca tot am sa plec, dar am sa-i e1plic bucuroasa de ce nu mai sunt acum de nici un folos n Casa &an! - A, binenteles! 6iciodata n-ai fost de %reun folos, dar asta nu nseamna ca nu esti necesara! - Ce %rei sa spui - 'ericirea se poate ntemeia la fel de usor pe lucrurile inutile ca si pe cele utile! - E cum%a o %orba de du. a %reunui ntelept - 6u, e o %orba de du. a unei femei batr"ne si #rase, calare pe un ma#arus! Si ba#a de seama s-o tii minte! C"nd =an#-3u ramase sin#ura cu stap"nul &an n cabinetul sau particular, el nu manifesta nici unul din semnele a#itatiei de care %orbise 3u-*ao! - Am %orbit cu ,ane! Crede ca ar fi mai bine sa ram"i! - /nseamna ca acum o %oi slu2i pe ,ane ntreba =an#-3u! 8rmea)a sa fiu slu2nica ei de taina =an#-3u nu intentionase ca %orbele ei sa para ironice+ ideea de a fi ser%itoarea unei entitati non-umane o intri#a! Dar stap"nul &an reactiona ca si cum ar fi ncercat sa aplane)e o ofensa! - 6u mai trebuie sa fii ser%itoarea nimanui! *urtarea ta a fost cura2oasa si demna de toata lauda! - 3-ai c.emat totusi napoi ca sa-mi respect contractul nc.eiat cu dumneata! Stap"nul &an si nclina capul! - (e-am c.emat pentru ca esti sin#ura care cunoaste ade%arul! Daca pleci, am sa ram"n sin#ur! =an#-3u a fost #ata sa spuna: 4Cum sa fii sin#ur, c"nd o ai aici pe fiica ta 4 *"na acum c"t%a )ile, o astfel de ntrebare n-ar fi fost deloc cruda, pentru ca stap"nul &an si stap"na -in#,ao fusesera prieteni apropiati, c"t puteau sa fie un tata si fiica lui! Dar acum, ntre ei se naltase un )id de netrecut! -in#-,ao traia ntr-o lume n care era o slu2nica triumfatoare a )eilor, care ncerca sa fie rabdatoare cu nebunia temporara a tatalui ei! Stap"nul &an traia ntr-o lume n care fiica si ntrea#a lui societate erau nrobite de Con#res, iar el era sin#urul care stia ade%arul! Cum sa-si mai poata %orbi peste o prapastie at"t de lar#a si de ad"nca - Am sa ram"n, spuse =an#-3u, si-am sa te slu2esc asa cum %oi putea! - 6e %om slu2i unul pe celalalt! 'iica mea ti-a promis sa te educe! Eu am sa-i continui opera! =an#-3u si lipi fruntea de podea! - 6u sunt %rednica de at"ta bunatate! - :a da! Am"ndoi stim ade%arul! 6ici pomeneala ca )eii sa-mi %orbeasca! 'runtea ta nu mai trebuie sa atin#a niciodata podeaua n fata mea! - (rebuie sa traim n aceasta lume! Eu te %oi trata ca pe un barbat respectat printre %orbitorii-cu-)eii, pentru ca asta asteapta lumea de la mine, iar tu trebuie sa ma trate)i ca pe o ser%itoare, din acelasi moti%! C.ipul stap"nului &an se str"mba ntr-o #rimasa de amaraciune! - 0umea se asteapta totodata ca atunci c"nd un barbat de %"rsta mea trece o fata din ser%iciul fiicei sale ntr-al sau, sa o foloseasca pentru fapte desfr"nate! Cre)i ca trebuie sa mplinim toate asteptarile lumii - 6u sta n firea ta sa profiti n felul acesta de puterea pe care o ai! - Dar nici sa-ti accept umilinta nu sta n firea mea! *"na sa aflu ade%arul despre boala mea, am acceptat obedienta celorlalti fiind con%ins ca, de fapt, ea era adresata )eilor, nu mie! - Acest lucru e la fel de ade%arat acum, ca ntotdeauna! Cei ce cred ca esti un %orbitor-cu)eii si ofera supunerea )eilor, iar cei care sunt nesinceri o fac pentru a te lin#usi!

- Dar tu nu esti nesincera si nici nu cre)i ca )eii mi %orbesc! - 6u stiu daca )eii ti %orbesc sau nu si nici daca ei au %orbit sau %or %orbi %reodata cui%a! Stiu doar ca nu )eii ti cer, tie sau altcui%a, sa ndeplinesti aceste ritualuri ridicole si umilitoare @ Con#resul le impune! (otusi, trebuie sa te supui mai departe, pentru ca trupul ti-o cere! (e ro# sa-mi n#adui continuarea ritualurilor de umilire care le sunt cerute oamenilor cu po)itia mea n lume! Stap"nul &an ncu%iinta din cap cu #ra%itate! - =an#-3u, ntelepciunea ta e mai presus de %"rsta si de educatie! - 6u sunt dec"t o fata proasta! Daca as fi a%ut %reun pic de ntelepciune, te-as fi implorat sa ma trimiti unde%a, c"t mai departe de locul acesta! Sa stau n aceeasi casa cu -in#-,ao %a fi de acum foarte periculos pentru mine, mai ales c"nd %a %edea c"t suntem de apropiati! - Ai dreptate! Am fost foarte e#oist cer"ndu-ti sa ram"i! - Da, dar am sa ram"n! - De ce - *entru ca nu m-as mai putea ntoarce n ruptul capului la %ec.ea mea %iata! Stiu prea multe acum despre lume si despre uni%ers, despre Con#res si despre )ei! Daca m-as fi ntors acasa si mi-as fi prefacut ca sunt ceea ce am fost nainte, as fi simtit toata %iata #ustul otra%ii! &an 'ei-()u )"mbi si nu trecu mult p"na ncepu sa r"da! - De ce r")i de mine, stap"ne &an - 7"d pentru ca am impresia ca tu nu ai fost niciodata ceea ce pareai a fi! - Ce %rei sa spui - Cred ca te-ai prefacut tot timpul! *oate ai reusit sa te pacalesti si pe tine! Dar un lucru e si#ur! 6iciodata n-ai fi fost o fata obisnuita si n-ai fi putut niciodata sa duci o %iata obisnuita! =an#-3u ridica din umeri! - $iitorul nseamna o suta de mii de fire, dar trecutul e o tesatura destramata, care niciodata nu %a mai fi tesuta iarasi! *oate as fi fost multumita! *oate nu! - Asadar, iata-ne mpreuna! Abia atunci =an#-3u ntoarse capul si %a)u ca nu erau sin#uri! /n spatiul de deasupra teminalului )ari fata lui ,ane, care i )"mbea! - 3a bucur ca te-ai ntors, spuse ,ane! *re)enta lui ,ane o facu pe =an#-3u sa tra#a o conclu)ie plina de speranta, dar pripita! - /nseamna ca n-ai murit? - 6ici n-a stat n intentia lui -in#-,ao ca eu sa dispar at"t de repede, raspunse ,ane! *lanul ei de a ma distru#e se desfasoara cu preci)ie si sunt con%insa ca %oi muri conform pro#ramarii! - Atunci de ce mai %ii aici, unde a fost pusa la cale moartea ta - 3ai am o multime de lucruri de facut nainte sa mor, inclusi% fira%a posibilitate de a descoperi o cale de supra%ietuire! Se nt"mpla ca planeta Calea adaposteste mii de oameni care, n medie, sunt mult mai inteli#enti dec"t restul omenirii! - 6umai datorita manipularilor #enetice ale Con#resului, inter%eni &an 'ei-()u! - E1act! 0a drept %orbind, %orbitorii-cu-)eii de pe Calea nici nu mai sunt oameni! Sunteti o alta specie, creata de Con#res pentru a obtine un a%anta2 asupra restului omenirii! Dar unul dintre membrii acestei specii noi s-a eliberat ntr-o oarecare masura! - Asta-i libertate i)bucni stap"nul &an! C.iar acum, ne%oia mea de purificare e aproape ire)istibila! - Atunci, nu-i re)ista, spuse ,ane! *ot sa-ti %orbesc si n timpul ritualului! Aproape imediat, stap"nul &an ncepu sa-si a)%"rle si sa-si rasuceasca bratele n aer, conform ritualului sau de purificare! =an#-3u si ntoarse fata ntr-o parte! - 6u face asta, spuse stap"nul! 6u-ti feri fata de mine! 6u ma pot rusina sa-ti arat asta! Sunt un infirm, asta-i tot+ daca mi-as fi pierdut un picior, prietenii mei cei mai apropiati nu s-ar teme sa-mi pri%easca ciotul! =an#-3u ntelese ntelepciunea %orbelor sale si nu-si mai ascunse fata de suferinta lui! - Cum %a spuneam, continua ,ane, un sin#ur membru al acestei specii noi e oarecum liber fata de Con#res! Sper sa pot apela la a2utorul %ostru pentru a duce la bun sf"rsit ceea ce %oi ncerca sa reali)e) n cele c"te%a luni care mi-au mai ramas! - Am sa fac tot ce pot, )ise &an 'ei-()u! - Iar eu am sa te a2ut, adau#a =an#-3u! Abia dupa ce rosti cu%intele si dadu seama c"t de ridicol era ca ea sa faca o asemenea oferta! Stap"nul &an era unul dintre %orbitorii-cu-)eii, unul dintre cei cu capacitate intelectuala superioara! Ea nu era dec"t un esantion de umanitate ordinara lipsit de educatie, care nu a%ea nimic de oferit! Cu toate acestea, nici unul dintre ei nu-i respinse oferta, iar ,ane o accepta cu buna%ointa!

O asemenea amabilitatea i do%edi nca o data lui =an#-3u ca ,ane era %ie, nu doar o simulare cibernetica! - Sa %a pre)int problemele pe care sper sa le re)ol%! Dupa cum stiti, prietenii mei cei mai dra#i se afla pe planeta 0usitania! /n acest moment, ei sunt amenintati de 'lota 0usitania! Am deci un moti% foarte important sa mpiedic flota sa comita un rau ireparabil! - Sunt si#ur ca au primit de2a ordinul de a folosi 3icul doctor, spuse &an 'ei-()u! - O, da, stiu ca l-au primit! *e mine ma preocupa altce%a: sa-i mpiedic sa nu numai e1terminarea oamenilor de pe 0usitania, dar si a altor doua specii raman! Apoi ,ane le po%esti despre 3atca si cum se e1plica reaparitia #"ndacilor n uni%ers! - 3atca a nceput de2a sa construiasca astrona%e, si ncearca din rasputeri sa fabrice c"t mai multe posibil nainte de sosirea flotei! Dar nu are nici o sansa sa poata construi suficient de multe nc"t sa poata sal%a macar un sfert din locuitorii 0usitaniei! 3atca poate sa plece ea nsasi, sau sa trimita o alta re#ina care sa aiba absolut toate amintirile ei, si n-ar a%ea nici o importanta daca lucratoarele ar nsoti-o sau nu! Oamenii si peBueninos nu sunt, din nefericire, tot at"t de autonomi! As %rea sa-i sal%e) pe toti, mai ales pentru ca prietenii mei cei mai dra#i, un anume $orbitor n numele 3ortilor si un t"nar suferind de o afectiune cerebrala ar refu)a sa paraseasca 0usitania daca toti ceilalti oameni si peBueninos nu %or putea fi sal%ati! - /nseamna ca sunt niste eroi ntreba &an 'ei-()u! - 'iecare dintre ei a do%edit-o de mai multe ori n trecut! - Credeam ca eroii au disparut din specia umana! Si =an#-3u nu rostise ce #"ndise n clipa aceea, si anume ca stap"nul &an era si el un erou! - Controle) toate posibilitatile, continua ,ane, dar toate con%er# p"na la urma ntr-o imposibilitate, sau cel putin asa a cre)ut omenirea %reme de trei mii de ani! Daca am putea construi o astrona%a care sa )boare mai repede dec"t lumina, care sa calatoreasca la fel de rapid ca mesa2ele prin ansiblu, atunci c.iar daca 3atca n-ar reusi sa fabrice dec"t )ece astrona%e, acestea ar a%ea timp sa transporte cu usurinta toti locuitorii 0usitaniei pe alte planete, nainte de sosirea flotei! - Daca ati putea construi ntr-ade%ar o astfel de na%a, spuse &an 'ei-()u, n-ar fi prea #reu sa %a formati o flota militara, care sa atace si sa distru#a 'lota 0usitania nainte ca aceasta sa poata face rau cui%a! - Asa ce%a este e1clus! - Esti capabila sa #"ndesti cu %ite)a .iperluminica si totusi nu poti sa-ti ima#ine)i distru#erea 'lotei 0usitania - De ima#inat, pot sa mi-o ima#ine), dar 3atca nu ar accepta s-o construiasca! I-a spus lui AndreA - prietenul meu, $orbitorul n numele 3ortilor!!! - 'ratele lui $alentine, sari =an#-3u! Si el traieste - 3atca i-a spus ca niciodata nu %a produce %reo arma, indiferent de moti%! - 6ici ca sa-si sal%e)e specia - $a construi sin#ura astrona%a de care are ne%oie pentru a parasi planeta, iar ceilalti %or a%ea si ei suficiente na%e ca sa-si sal%e)e specia! E multumita cu at"t! 6u trebuie sa ucida pe nimeni! - C"nd Con#resul si %a pune planul n aplicare, %or pieri milioane? - $a fi responsabilitatea lor, )ise ,ane! Cel putin asa mi-a spus AndreA ca i-a raspuns ea ori de c"te ori a adus n discutie aceasta problema! - Ce fel de 2udecata morala stranie mai e si asta - 8iti ca abia de cur"nd a descoperit e1istenta altei forme de %iata inteli#enta si ca n-a lipsit mult s-o distru#a! 3ai t"r)iu, cealalta forma de %iata inteli#enta aproape a distrus-o pe ea! /nsa pericolul direct si tot mai apropiat ca ea nsasi sa comita un 1enocid a influentat preponderent 2udecata ei morala! 6u poate mpiedica alte specii s-o faca, dar si poate lua toate masurile de si#uranta ca sa n-o faca ea nsasi! 6u %a ucide dec"t atunci c"nd aceasta %a fi sin#ura ei speranta de a-si sal%a specia de la e1tinctie! 'iindca acum are moti%e sa spere, nu %a accepta sa construiasca o na%a de ra)boi! - $ite)e .iperluminice, murmura &an 'ei-()u! E sin#ura ta speranta - Sin#ura la care ma pot #"ndi cu un oarecare optimism! Cel putin stim ca ce%a n uni%ers se deplasea)a mai repede dec"t lumina - informatia este transferata de-a lun#ul ra)ei filotice de la un ansiblu la altul fara nici un decala2 sesi)abil n timp! 8n t"nar fi)ician remarcabil de pe 0usitania, care n acest moment se afla nt"mplator la nc.isoare, si petrece )ilele si noptile lucr"nd la aceasta problema! Eu i fac toate calculele si modelele de simulare! C.iar n aceasta clipa, %erifica o ipote)a despre natura filotelor, utili)"nd un al#oritm at"t de comple1 nc"t, pentru a rula pro#ramul, am furat din timpul de lucru al computerelor de la aproape o mie de

uni%ersitati! E1ista sperante! - At"ta %rem c"t traiesti, e1ista sperante, sopti =an#-3u, dar c"nd tu nu %ei mai fi, cine-i %a mai a2uta sa-si faca e1perientele lui colosale - Iata de ce ne #rabim at"t de tare, spuse ,ane! - Si de ce ai ne%oie de mine ntreba &an 'ei-()u! 6u sunt fi)ician si nu cred ca %oi n%ata n urmatoarele luni at"ta fi)ica nc"t sa aiba %reo importanta! Daca sta n puterea cui%a, numai fi)icianul %ostru ntemnitat poate s-o faca! Sau tu nsati! - (oti a%em ne%oie de un critic obiecti% care sa ntrebe: 4(e-ai #"ndit la asta 4 sau 4(e-ai c.inuit destul pe drumul asta nfundat, de ce nu cauti o alta modalitate de abordare 4 Iata de ce am ne%oie de tine! 6oi ti %om pre)enta re)ultatele, tu le %ei anali)a si %ei spune tot ce-ti trece prin minte! Este imposibil sa #.icesti acum ce cu%"nt rostit la nt"mplare ne %a da ideea pe care o cautam! &an 'ei-()u ncu%iinta, admit"nd aceasta posibilitate! - A doua problema la care lucre) e si mai comple1a, continua ,ane! Indiferent daca %om reali)a sau nu )borul cu %ite)e .iperluminice, anumiti peBueninos %or a%ea la dispo)itie c"te%a astrona%e si %or putea parasi 0usitania! Or#anismul lor este infestat cu cel mai insidios si mai teribil %irus cunoscut %reodata, un %irus care ucide toate formele de %iata, cu prea putine e1ceptii+ aceste e1ceptii sunt speciile care s-au adaptat la o %arietate deformata de %iata simbiotica, eminamente dependenta de pre)enta %irusului! - Descolada, inter%eni &an 'ei-()u, este una din 2ustificarile afisate uneori pentru pre)enta 3icului Doctor pe na%ele flotei! - De fapt, s-ar putea sa fie ntr-ade%ar o 2ustificare! Din punctul de %edere al 3atcii, e imposibil sa ale#i ntre o forma de %iata si alta, dar asa cum AndreA mi-a e1plicat adesea, fiintele omenesti nu nt"mpina o astfel de dificultate! Daca s-ar pune problema ale#erii ntre supra%ietuirea omenirii si cea a purcelusilor, el ar ale#e omenirea si, de dra#ul lui, as ale#e si eu la fel! - Si eu, ntari &an 'ei-()u! - *oti sa fii si#ur ca peBueninos ar proceda aidoma, dar n sens in%ers, spuse ,ane! Daca nu pe 0usitania, atunci unde%a, cum%a, e aproape si#ur ca %a i)bucni un ra)boi n#ro)itor n care oamenii %or folosi Dispo)iti%ul de De)inte#rare 3oleculara, iar peBueninos %or utili)a descolada ca arma biolo#ica totala! *robabilitatea ca cele doua specii sa se distru#a complet una pe cealalta este destul de mare! *entru a nlocui descolada, este necesar un %irus care sa asi#ure toate functiile ma2ore n ciclul de %iata al purcelusilor, fara sa aiba nici una dintre capacitatile de adaptare si nici a#resi%itatea formei naturale! O %arianta de %irus selecti%-inerta! - Credeam ca au fost puse la punct metode de neutrali)are a descoladei! 6u se di)ol%a medicamente n apa potabila de pe 0usitania - Descolada reuseste n permanenta sa le anali)e)e si sa se adapte)e la ele! E ca un campionat aler#ari! /n cele din urma, descolada %a c"sti#a una dintre curse si nu %or mai ram"ne oameni mpotri%a carora sa concure)e! - $rei sa spui ca %irusul e inteli#ent ntreba =an#-3u! - Asta e parerea unuia dintre sa%antii de pe 0usitania! O femeie, se numeste -uara! Ceilalti nu sunt de acord, dar e cert ca %irusul actionea)a ca si cum ar fi inteli#ent, cel putin c"nd se pune problema sa se adapte)e la sc.imbarile de mediu si sa modifice biolo#ic alte specii, potri%it necesitatilor sale! Eu cred ca -uara are dreptate, cred ca descolada e o specie inteli#enta care dispune de propriul sau limba2 si l foloseste pentru a difu)a foarte rapid informatiile de la un punct al planetei la altul! - 6u sunt %irusolo#, se scu)a &an 'ei-()u! - Si totusi, daca ai arunca o pri%ire n lucrarile Elanorei 7ibeira %on &esse!!! - 'ireste ca am sa le citesc, nsa as fi dorit sa sper ca %a pot a2uta! - 8rmea)a cea de-a treia problema, continua ,ane, poate cea mai simpla dintre toate: %orbitorii-cu-)eii de pe planeta Calea! - A, da, spuse &an 'ei-()u! Cei care te-au ucis! - /n orice ca), fara %oia lor! 6u %a acu), dar as %rea sa mai reali)e) un sin#ur lucru nainte de a muri: sa #asesc o metoda de a modifica #enele %oastre atipice, astfel ca #eneratiile %iitoare sa nu mai sufere de boala DOC, indusa n mod deliberat, si sa-si pastre)e totodata inteli#enta iesita din comun! - 8nde-ai sa #asesti #eneticienii dispusi sa lucre)e la un proiect pe care Con#resul l %a considera n mod cert o tradare ntreba &an 'ei-()u! - C"nd %rei sa determini pe cine%a sa comita o tradare, spuse ,ane, cel mai bine e sa apele)i mai nt"i la tradatorii cunoscuti! - 0usitania, o completa =an#-3u!

- Da, confirma ,ane! Cu a2utorul %ostru, pot sa-i propun Eleanorei problema aceasta! - *arca spuneai ca o interesea)a descolada - 6imeni nu poate lucra la un sin#ur proiect tot timpul! $a fi o sc.imbare de ritm benefica! /n plus, e posibil ca problema %oastra sa aiba o re)ol%are simpla! 0a urma urmei, #enele %oastre modificate au fost obtinute initial de catre #eneticieni obisnuiti care lucrau pentru Con#res! Sin#urele bariere au fost de natura politica, nu stiintifica! 6u-i e1clus ca Elei sa i se para o problema simpla! 3i-a si spus cum ar trebui sa ncepem! A%em ne%oie de c"te%a esantioane de tesut, cel putin n prima fa)a! Aran2ati n asa fel nc"t un te.nician medical sa le scane)e la ni%el molecular! Eu pot prelua controlul instalatiei respecti%e un timp suficient de lun# pentru ca informatiile de care are ne%oie Ele sa fie obtinute n timpul scanarii, apoi am sa i le transmit! Iata c"t e de simplu! - De ale cui tesuturi ai ne%oie ntreba &an 'ei-()u! 6u prea pot sa mer# la fiecare musafir care-mi intra n casa si sa-l ro# sa-mi dea un esantion! - Ca sa fiu sincera, speram ca %ei putea, )ise ,ane! Sunt at"tia care %in si pleaca! Sa stiti ca putem utili)a si piele moarta, poate c.iar esantioane de fecale si de urina care s-ar putea sa contina celule or#anice! Stap"nul casei &an ncu%iinta din cap! - Asta am sa fac! - Daca-i %orba de mostre de fecale, ma ocup eu, spuse =an#-3u! - 6u, inter%eni &an 'ei-()u! 6u ma 2ene) sa fac cu propriile mele m"ini tot ceea ce este necesar! - 3-am oferit de buna %oie, tem"ndu-ma ca altfel i-ai umili pe ceilalti ser%itori, cer"ndu-le so faca! - 6-am sa mai cer nimanui sa faca un lucru at"t de n2ositor si de de#radant nc"t eu nsumi sa nu accept sa-l fac! - Atunci o %om face mpreuna, insista =an#-3u! (e ro# sa nu uiti, stap"ne &an, ca o %ei a2uta pe ,ane citind si clas"nd rapoartele stiintifice, n %reme ce eu nu sunt utila dec"t la acti%itatile manuale! 6u starui sa faci ceea ce pot si eu sa fac, n loc sa-ti folosesti timpul cu lucruri pe care numai dumneata le poti duce la bun sf"rsit! ,ane inter%eni n discutie, nainte ca &an 'ei-()u sa poata raspunde! - =an#-3u, %reau sa citesti si tu rapoartele! - Eu *ai, eu nu sunt deloc instruita! - 6-are importanta! - 6ici macar n-am sa le ntele#! - Atunci am sa te a2ut eu, spuse &an 'ei-()u! - 6u e bine! Eu nu sunt -in#-,ao! Asa ce%a i se potri%este ei, nu mie! - $-am urmarit, pe tine si pe -in#-,ao, n timpul ntre#ului studiu care a condus la descoperirea mea, )ise ,ane! 3ulte dintre ideile importante au %enit de la tine, =an#-3u, nu de la -in#-,ao! - De la mine 6-am ncercat niciodata sa!!! - 6-ai ncercat! Ai supra%e#.eat totul! Ai stabilit cone1iuni! Ai pus ntrebari! - Au fost ntrebari prostesti, protesta =an#-3u! (otusi, n sinea ei, era bucuroasa: 4Cine%a a obser%at?4 - /ntrebari pe care nici un e1pert nu le-ar fi pus %reodata! Cu toate acestea, au fost e1act ntrebarile care i-au permis lui -in#-,ao sa faca pro#resele ei conceptuale cele mai importante! *oate ca nu esti o %orbitoare-cu-)eii, =an#-3u, dar ai calitatile tale! - Am sa citesc si-am sa raspund, )ise =an#-3u, dar n acelasi timp am sa adun si mostrele de tesut! (oate mostrele de tesut, astfel nc"t stap"nul meu sa nu fie ne%oit sa le %orbeasca acestor nalti oaspeti si sa-i asculte laud"ndu-l pentru un lucru n#ro)itor pe care nu l-a facut! &an 'ei-()u nca se mai mpotri%ea! - 7efu) sa ma #"ndesc ca tu %ei face!!! ,ane l ntrerupse: - 'ii ntelept, &an 'ei-()u! Ca ser%itoare, =an#-3u e in%i)ibila! (u, ca stap"n al casei, %ei trece la fel de neobser%at ca un ti#ru pe terenul de 2oaca al unor copii! (oata lumea %a fi cu oc.ii pe tine! 0as-o pe =an#-3u sa faca ceea ce stie mai bine! 4/ntelepte %orbe, #"ndi =an#-3u! Atunci de ce mi ceri sa citesc rapoartele sa%antilor, daca fiecare trebuie sa faca ceea ce stie mai bine 4 (otusi, tacu! ,ane le spuse sa nceapa prin a-si lua ei nsisi probe de tesut+ apoi =an#-3u pleca sa adune esantioane de la restul ser%itorilor! /n mare parte, #asi ceea ce a%ea ne%oie pe piepteni si pe .ainele nespalate! Dupa c"te%a )ile, obtinuse mostre de la o du)ina de oaspeti %orbitori-cu-)eii, prele%ate tot de pe .aine! *"na la urma, nimeni n-a trebuit sa ia probe de

materiile fecale, dar ar fi facut-o, cu si#uranta, fara sa cr"cneasca! -in#-,ao o %a)u, fireste, dar o trata cu dispret! *e =an#-3u o durea faptul ca fosta ei stap"na i arata at"ta indiferenta, caci fusesera c"nd%a prietene si =an#-3u nca o mai iubea, sau cel putin o iubea pe acea -in#-,ao din trecut! (otusi, =an#-3u nu putea nici sa spuna, nici sa faca ce%a care sa ren%ie prietenia lor! Ea alesese o alta cale! =an#-3u pastra cu #ri2a toate esantioanele de tesut recoltate, etic.etate cu #ri2a! /n loc sa le duca la un te.nician medical, #asi o cale mult mai simpla! /mbrac"nd niste .aine mai %ec.i deale lui -in#-,ao, astfel nc"t sa arate ca o studenta %orbitoare-cu-)eii, se duse la cole#iul cel mai apropiat si le spuse celor de acolo ca lucra la un proiect a carui natura nu putea s-o di%ul#e, si cerea cu umilinta efectuarea unei anali)e pe esantioanele de tesut aduse de ea! Conform asteptarilor ei, nimeni nu-i puse %reo ntrebare, c.iar daca era o straina! 'acura imediat anali)ele moleculare si lui =an#-3u nu-i ramase dec"t sa spere ca ,ane procedase asa cum spusese, prelu"nd controlul computerului si inclu)"nd n anali)a toate testele de care a%ea ne%oie Ela! /n drum spre casa, =an#-3u arunca toate mostrele colectate si dadu foc raportului primit de la cole#iu! ,ane obtinuse ceea ce-i trebuia si nu a%ea nici un rost sa riste ca fosta ei stap"na sau %reun ser%itor aflat n slu2ba Con#resului sa descopere ca &an 'ei-()u lucra la un e1periment biolo#ic! C"t despre riscul ca cine%a s-o recunoasca pe ea, ser%itoarea Si =an#-3u, ca fiind una si aceeasi cu t"nara %orbitoare-cu-)eii care %i)itase cole#iul - ei bine, acest risc era nul! Oricine ar fi cautat o %orbitoare-cu-)eii nu s-ar fi obosit nici macar sa-i arunce o pri%ire acestei umile ser%itoare! - $asa)ica, ti-ai pierdut femeia, ca si mine, spuse 3iro! Ender ofta! Din c"nd n c"nd, 3iro a%ea c.ef de trancaneala si, pentru ca la el amaraciunea se afla ntotdeauna aproape de suprafata, flecareala lui a%ea tendinta de a mer#e direct la obiect, nefiind deloc amabila! 0ui Ender nu i se parea obositoare dorinta lui permanenta de a %orbi+ el si $alentine erau aproape sin#urele persoane care puteau asculta cu rabdare cu%intele st"lcite ale lui 3iro, fara sa-i arate ca efortul i plictiseste! 3iro acumulase #"nduri un timp at"t de lun#, fara sa le e1prime, nc"t ar fi fost o cru)ime sa-l mpiedice sa %orbeasca! 0ui Ender nu-i dadea pace #"ndul ca 6o%in.a l parasise! /ncerca sa si-l scoata din minte lucr"nd - n principal la problema supra%ietuirii lui ,ane, dar si la celelalte! O data cu %orbele lui 3iro nsa, re%eni si acel sentiment dureros, nefericit, apropiat de panica! 4Ea nu mai e aici! 6u mai pot sa-i %orbesc, nu mai pot sa-i pun ntrebari! 6u mai pot sa ntind bratul si s-o simt l"n#a mine! Si, cel mai n#ro)itor lucru dintre toate, probabil ca nu %oi mai putea %reodata!4 - Asa se pare, spuse Ender! - Stiu ca nu-ti place sa le pui n aceeasi ecuatie! 0a urma urmei, ea ti-a fost sotie timp de trei)eci de ani, n timp ce Ouanda mi-a fost prietena doar %reo cinci, dar numai daca iei n calcul si nceputul pubertatii! 3i-a fost cea mai apropiata prietena, n afara poate de Ela, nca din copilarie! Daca stai sa te #"ndesti mai bine, eu am fost alaturi de Ouanda cea mai mare parte a %ietii mele, n %reme ce tu n-ai stat cu mama dec"t 2umatate din %iata ta! - Ei, acum sa stii ca ma simt mult mai bine, #lumi Ender! - 6u te supara pe mine, se scu)a 3iro! - Atunci nu ma supara! 3iro r"se! *rea tare! - Esti t"fnos, AndreA c.icoti el! (e-am scos un pic din sarite Era prea de tot! Ender se rasuci cu scaunul, ntorc"ndu-si fata de la terminalul pe care studia un model simplificat al retelei de comunicatii prin ansiblu, ncerc"nd sa-si ima#ine)e unde se putea ascunde sufletul lui ,ane n acea dantelarie aleatoare! Se uita insistent la 3iro p"na c"nd acesta nceta sa mai r"da! - Asa ti-am facut eu tie ntreba Ender! 3iro paru mai mult suparat dec"t stin#.erit! - *oate ca as fi a%ut ne%oie de un asemenea tratament! (e-ai #"ndit %reodata la asta Ati fost at"t de respectuosi, cu totii! Sa-l lasam pe 3iro sa-si pastre)e demnitatea! Sa-l lasam sa se fram"nte p"na nnebuneste, nu-i asa Sa nu %orbim despre ce i s-a nt"mplat! 6u %-a trecut prin minte ca simteam ne%oia ca uneori sa ma scoateti dintr-ale mele - 6u ti-a trecut prin cap ca eu nu simt o astfel de necesitate 3iro r"se din nou, dar cu o oarecare nt"r)iere si ce%a mai bl"nd! - Drept la tinta! (u m-ai tratat asa cum ti place sa fii tratat c"nd esti ndurerat, iar acum eu te trate) asa cum mi place mie sa fiu tratat! 'acem sc.imb de medicamente! - 3ama ta si cu mine suntem si acum casatoriti! - Da-mi %oie sa-ti spun ce%a din ntelepciunea celor doua)eci de ani de %iata ai mei! E mai usor c"nd n sf"rsit ncepi sa recunosti ca n-o %ei mai a%ea niciodata napoi, ca nu mai poti a2un#e la ea!

- *oate e %alabil pentru Ouanda, dar pentru 6o%in.a nu! - S-a dus la Copiii 3intii lui &ristos! O manastire de maici, AndreA! - 6u, e un ordin monastic la care nu pot adera dec"t cuplurile casatorite! 'ara mine, nu le %a apartine niciodata! - Deci %a fi din nou a ta oric"nd %ei dori sa te alaturi Copiilor! 6ici nu mi-e #reu sa mi te nc.ipui ca Dom CristPo! Ender nu se putu abtine sa nu r"da! - Sa dormim n paturi separate, sa ne ru#am tot timpul, sa nu ne atin#em niciodata!!! - Daca asta-i casatorie, AndreA, atunci Ouanda si cu mine suntem casatoriti! - Este casatorie, 3iro, caci cuplurile din 'il.os da 3ente de Cristo lucrea)a mpreuna si fac o treaba buna! - Atunci si noi suntem casatoriti, tu si cu mine, pentru ca ncercam s-o sal%am pe ,ane mpreuna! - *rieteni, 3iro! 6u suntem dec"t prieteni! - Eu as )ice mai de#raba ri%ali! ,ane ne tine n fr"u pe am"ndoi, ca pe doi iubiti! $orbele lui 3iro semanau prea mult cu acu)atiile 6o%in.ei n pri%inta lui ,ane! - 6u prea se poate spune ca suntem iubiti! ,ane nu e o fiinta omeneasca! 6u are nici macar c.ip! - 6u esti tu specialistul n lo#ica 6-ai )is adineauri ca tu si mama sunteti casatoriti c.iar daca nici nu %a atin#eti Analo#ia nu-i placea lui Ender, pentru ca parea sa contina un s"mbure de ade%ar! A%ea oare dreptate 6o%in.a sa fie #eloasa pe ,ane, asa cum fusese %reme de at"tia ani - Ea traieste, practic, n mintea noastra, continua 3iro! E un loc unde nici o sotie nu %a a2un#e %reodata! - /ntotdeauna am cre)ut ca mama ta era #eloasa pe ,ane fiindca ar fi %rut sa aiba si ea pe cine%a at"t de apropiat! - :oba#em! *rostii! 0i1o! 'leacuri! 3ama a fost #eloasa pe ,ane pentru ca a tinut mortis sa fie at"t de apropiata de tine si n-a putut! - 6u mama ta! /ntotdeauna a fost o fire independenta! Am trecut prin momente c"nd eram foarte apropiati, dar mereu se ntorcea la munca ei! - Asa cum tu te ntorci mereu la ,ane! - (i-a spus ea asta - 6u c.iar cu aceleasi cu%inte! Dar i %orbeai si, dintr-o data, ram"neai mut! C.iar daca te pricepi foarte bine la sub%ocali)a, tot ti se misca un pic ma1ilarul, iar oc.ii si bu)ele tale reactionea)a la ceea ce-ti spune ,ane! (e-a %a)ut! Erai alaturi de mama, aproape de ea, si apoi, ca din senin, plecai n alta parte! - 6u asta ne-a despartit, spuse Ender, ci moartea lui -uim! - 3oartea lui -uim a fost ultima picatura! Daca n-ar fi fost ,ane, daca mama ar fi fost ncredintata ca erai al ei, cu trup si suflet, ar fi apelat la tine c"nd a murit -uim, n loc sa se duca aiurea! 3iro spusese ade%arul de care Ender se temuse tot timpul! $ina i apartinea numai lui! 6u fusese un sot perfect! O ndepartase! Si, mai rau dec"t orice altce%a, atunci c"nd 3iro a spus-o, Ender a stiut ca era ade%arul ade%arat! Dintr-o data, sentimentul pierderii fiintei dra#i, care de2a era insuportabil, se dubla, se tripla, de%eni infinit n sufletul lui! Simti pe umar m"na lui 3iro, #rea si st"n#ace! - 3artor mi-e Cel de sus, AndreA, ca n-am %rut sa te fac sa pl"n#i! - Se mai nt"mpla! - 6u e numai %ina ta sau a lui ,ane! 6u uita ca mama nu e n toate mintile! 6iciodata n-a fost! - A suferit mult n copilarie! - I-a pierdut pe toti cei pe care i-a iubit, unul c"te unul! - Iar eu am facut-o sa creada ca m-a pierdut si pe mine! - Si ce-ar fi trebuit sa faci, sa ntrerupi le#atura cu ,ane Ai uitat ca ai ncercat o data - Diferenta e ca acum te are pe tine! C"t timp ai fost plecat, as fi putut s-o las la o parte pe ,ane, pentru ca te a%ea pe tine! I-as fi putut %orbi mai rar, as fi ru#at-o sa se retra#a! 3-ar fi nteles si m-ar fi iertat! - *oate, )ise 3iro! Dar n-ai facut-o! - *entru ca n-am %rut! *entru ca n-am %rut s-o las sa plece! Am cre)ut ca pot sa pastre) prietenia aceea %ec.e si sa fiu totodata un sot bun! - 6-a fost numai ,ane, sa stii! A fost si $alentine! - *osibil, dar ce sa fac Sa ma duc la 'il.os p"na c"nd flota %a a2un#e aici si ne %a trimite n

iad - 'a si tu ce fac eu! - Ce anume - (ra#e aer n piept! E1pira! Apoi mai tra#e o data aer n piept! Ender se #"ndi un moment! - *ot sa fac asta! Am facut-o nca de c"nd eram un pusti! 3"na lui 3iro )abo%i pe umarul lui nca o clipa! 48ite de ce-ar trebui sa am si eu un fiu! Sa-i fiu spri2in n copilarie si apoi sa ma spri2in eu de el c"nd as mbatr"ni! Sunt la fel ca 3arcao, primul sot al 6o%in.ei, ncon2urat de at"tia copii care nu sunt ai mei! Da, dar 3iro e prietenul, nu dusmanul meu! Si asta nseamna ce%a! Am fost poate un sot rau, dar nca mai pot sa-mi fac si sa pastre) un prieten! - 6u te mai compatimi at"ta si treci la treaba! ,ane i murmurase n urec.e! Asteptase suficient de mult nainte sa-i %orbeasca, aproape ndea2uns ca Ender sa fie pre#atit pentru tac.inarile ei! Aproape, dar nu destul! /i displacea faptul ca ea ascultase ntrea#a lor con%ersatie! - Acum esti furios, spuse ,ane! 4(u nu stii ce simt4, #"ndi Ender! 46u poti sa stii, pentru ca nu esti om!4 - Cre)i ca nu stiu ce simti, sopti ,ane! :rusc, l cuprinse ameteala, pentru ca, doar o clipa, l ful#erase impresia ca ,ane ascultase ce%a mai profund dec"t discutia lui cu 3iro! - Dar si eu te-am pierdut o data! Ender i raspunse, apel"nd la sub%ocali)a: - 3-am ntors! - 6iciodata pe deplin! 6iciodata ca nainte! *oti sa consideri doua dintre lacrimile de compatimire de pe obra)ul tau ca fiind ale mele! 6umai asa, ca sa fim la e#alitate! - 6ici nu stiu de ce ma obosesc sa-ti sal%e) %iata! - 6ici eu nu stiu, )ise ,ane! De c"nd ti tot spun ca e o pierdere de timp! Ender se ntoarse cu fata spre terminal! 3iro era l"n#a el, pri%ind afisa2ul care simula reteaua! Ender .abar n-a%ea ce-i spunea ,ane lui 3iro, c.iar daca era si#ur ca-i spune ce%a, pentru ca aflase de mult ca ,ane era capabila sa sustina mai multe con%ersatii simultan! 6-a%ea ce face: l deran2a un pic faptul ca ,ane ntretinea cu 3iro o relatie tot at"t de importanta! 4Oare sa nu fie posibil4, se ntreba el, 4ca cine%a sa iubeasca pe altcine%a fara sa ncerce sa-l acapare)e total Sau e ce%a at"t de ad"nc ncrustat n #enele noastre nc"t nu-l %om putea ster#e niciodata de acolo Sa tii cu dintii de ce-i al tau! Sotia mea! *rietenul meu! Iubita mea! 7e%oltatoarea si suparatoarea mea personalitate din computer, care e pe cale de a fi ani.ilata din porunca unei fete #eniale si pe 2umatate nebuna, bolna%a de DOC, de pe o planeta de care n-am au)it niciodata! Cum am sa traiesc fara ,ane, ce-am sa fac dupa ce ea nu %a mai fi Ender mari scara de repre)entare pe afisa2, din ce n ce mai mult, p"na c"nd spatiul a fost redus la c"ti%a parseci pe fiecare a1a! Acum pro#ramul simula doar o mica portiune din retea - intersectia dintre numai cinci-sase ra)e filotice! /n loc sa arate ca o tesatura deasa, ra)ele filotice semanau cu niste linii trasate la nt"mplare, la distante de milioane de 5ilometri! - 6u se atin# niciodata, spuse 3iro! 6u, nu se atin#! Era o a1ioma pe care Ender nu reusise niciodata sa o transpuna n realitate! /n mintea lui, #ala1ia era plata, asa cum o aratau .artile stelare, o sectiune %a)uta de sus a bratului spiralat n care oamenii se rasp"ndisera plec"nd de pe *am"nt! Dar nu era plata! Doua stele nu se aflau niciodata n acelasi plan cu alte doua! 7a)ele filotice care le#au ntre ele planetele, satelitii si astrona%ele, de la un ansiblu la celalalt, pareau sa se intersecte)e c"nd le %edeai pe o .arta plana, dar n aceasta repre)entare tridimensionala marita pe afisa2ul computerului nu se nt"lneau nicaieri! - Cum poate sa traiasca acolo ntreba Ender! Cum e posibil, c"nd nu e1ista nici o cone1iune ntre linii, n afara de capete - Atunci!!! poate ca nu-i asa! *oate ca traieste n totalitatea pro#ramelor de computer din fiecare terminal! - /n acest ca), ar a%ea posibilitatea sa se retra#a n interiorul tuturor computerelor si apoi!!! - Si apoi nimic! 6u %a mai reusi sa se reconstituie, pentru ca nu %or folosi dec"t computere necontaminate! - 6-au cum s-o tina asa la nesf"rsit, spuse Ender! E prea important ca toate computerele de pe toate planetele sa poata comunica ntre ele! Con#resul %a constata destul de cur"nd ca nu e1ista destui oameni n %iata care sa introduca manual, ntr-un an, cantitatea de informatii pe care computerele o transmit prin intermediul retelei n numai un ceas! - Atunci, sa se ascunda Sa astepte Sa stea deoparte si sa se reconstituie c"nd %a a%ea o

sansa, n cinci sau )ece ani de-acum ncolo - Daca este numai at"t - un con#lomerat de pro#rame! - 6u poate fi doar at"t, )ise 3iro! - De ce - C.iar daca nu e altce%a dec"t un sistem de pro#rame, fie si pro#rame care se rescriu si se optimi)ea)a sin#ure, n ultima instanta a fost creata de cine%a, de un pro#ramator sau de un #rup de pro#ramatori! /n acest ca) ea nu face dec"t sa interprete)e al#oritmul care i-a fost impus de la bun nceput! 6u are libertate de %ointa! E o marioneta, nu o personalitate! - Ei, poate ca definesti prea restricti% libertatea de %ointa! Oare nu suntem si noi, fiintele umane, la fel, pro#ramate de #enele noastre si de mediul nostru ncon2urator - 6u, )ise 3iro! - Adica - 0e#aturile noastre filotice ne arata ca nu suntem la fel, pentru ca suntem capabili sa ne conectam ntre noi prin puterea %ointei, lucru pe care nu poate sa-l faca nici o alta forma de %iata de pe *am"nt! E un dat, asa suntem, n-a fost cau)at de nimic altce%a! - Ce anume, sufletul nostru - 6ici macar! *reotii spun ca Dumne)eu ne-a nsufletit, ceea ce nu face dec"t sa ne aduca sub comanda altui maestru papusar! Daca Dumne)eu ne-a n)estrat cu %ointa, atunci el este responsabil pentru fiecare deci)ie pe care o luam! Dumne)eu, #enele, mediul ncon2urator sau cine stie ce idiot de pro#ramator c.inuindu-se cu un limba2 codificat la un terminal stra%ec.i - e absolut e1clus ca libertatea de %ointa sa poata e1ista daca noi, ca indi%i)i, suntem efectul unei cau)e e1terioare! - Deci!!! dupa c"t mi amintesc, raspunsul filo)ofic oficial e ca libertatea de %ointa nu e1ista! 6umai ilu)ia unei libertati de %ointa, deoarece cau)ele comportamentului nostru sunt at"t de comple1e nc"t nu le putem urmari p"na la capat! Daca ai un sir de piese de domino care se rastoarna una pe alta, poti sa spui oric"nd: uite, piesa asta a ca)ut pentru ca a mpins-o cealalta! Dar c"nd ai un numar infinit de piese care se mprastie ntr-un numar infinit de directii, nu poti afla niciodata unde ncepe lantul cau)al! (e #"ndesti doar ca piesa respecti%a a ca)ut pentru ca asa a %rut! - :oba#em, spuse 3iro! *rostii! - 3a ro#, recunosc ca e o filo)ofie fara nici o %aloare practica! $alentine mi-a e1plicat-o c"nd%a n felul acesta! C.iar daca nu e1ista cu ade%arat libertate de %ointa, trebuie sa ne tratam unul pe celalalt ca si cum ar e1ista o libertate de %ointa, ca sa putem trai laolalta n societate! Altfel, ori de c"te ori cine%a comite o fapta n#ro)itoare, nu poti sa-l pedepsesti pentru ca nu s-a stap"nit, pentru ca #enele, sau mediul, sau Dumne)eu l-au mpins s-o faca, iar atunci c"nd cine%a sa%"rseste o fapta buna, nu poti sa-l recompense)i, fiindca si el a fost o marioneta! Daca ai impresia ca toti cei din 2urul tau sunt niste marionete, de ce te mai ostenesti sa le %orbesti, n fond De ce mai ncerci sa-ti faci planuri de %iitor sau sa cree)i ce%a, daca tot ceea ce doresti, cre)i sau %ise)i nu e altce%a dec"t o transpunere a scenariului pe care papusarul l-a implementat n fiinta ta - De)nade2de! - /n consecinta, ne consideram, pe noi si pe toti cei din 2urul nostru, fiinte n)estrate cu %ointa! /i tratam pe ceilalti ca si cum ar face lucrurile cu un scop precis si nu pentru ca sunt mpinsi de la spate! /i pedepsim pe criminali! /i recompensam pe altruisti! *roiectam si construim mpreuna! 'acem promisiuni si ne asteptam, si unii si ceilalti, sa le respectam! E o po%este artificiala, dar c"nd toata lumea crede ca actiunile tuturor sunt re)ultatul unei ale#eri libere si si asuma responsabilitatile inerente, re)ultatul este ci%ili)atia! - E doar o po%este! - Asa mi-a spus-o $alentine! 7especti%, daca nu e1ista libertate de %ointa! 6u sunt si#ur ca si ea o crede cu ade%arat! :anuiesc ca mi-ar aduce ar#umentul ca este o fiinta ci%ili)ata si trebuie sa creada si ea n aceasta po%este, ca) n care crede absolut si#ur si n libertatea e %ointa! 3i-ar spune ca toata treaba asta cu po%estea artificiala e o prostie, dar cine poate fi si#ur de ce%a!!! Deodata Ender ncepu sa r"da, pentru ca $alentine r"sese si ea atunci c"nd i spusese prima oara toate acestea, cu multi ani n urma, c"nd abia trecusera de copilarie, iar el si scria cartea si ncerca sa ntelea#a de ce fratele sau, *eter, facuse toate acele lucruri marete si n#ro)itoare! - 6u mi se pare amu)ant, spuse 3iro! - Eu credeam ca e! - Ori suntem liberi, ori nu! *o%estea ori e ade%arata, ori nu! - Important e ca noi trebuie sa credem ca e ade%arata, pentru a putea trai ca niste fiinte umane ci%ili)ate!

- :a nu, nu asta-i important, l contra)ise 3iro! Daca e o minciuna, de ce sa ne mai straduim sa traim ca niste fiinte umane ci%ili)ate - *entru ca astfel specia are sanse mai mari de supra%ietuire, pentru ca #enele noastre ne cer sa credem po%estea si astfel ne sporim capacitatea de a transfera aceste #ene mai departe, unui numar c"t mai mare de #eneratii n %iitor! *entru ca oricine nu crede n po%este ncepe sa actione)e neproducti% si necooperant, comunitatea, turma l respin#e, iar prile2urile sale de a se reproduce se diminuea)a - de e1emplu, e nc.is la puscarie @, iar #enele care determina comportamentul sau sceptic %or disparea n cele din urma! - Deci maestrul papusar ne cere sa credem ca nu suntem niste marionete! Suntem obli#ati sa credem n libertatea de %ointa! - Cel putin asa mi-a e1plicat $alentine! - Dar ea nu crede cu ade%arat, nu-i asa - :inenteles ca nu! ;enele ei nu-i permit asa ce%a! Ender r"se din nou, dar 3iro nu trata discutia cu usurinta, ca pe un 2oc filo)ofic! Era re%oltat! /si nclesta pumnii si si arunca bratele ntr-un #est spasmodic, care-i aduse m"na n mi2locul afisa2ului! Deasupra se nc.e#a o umbra, un spatiu n care nu se mai %edea nici o ra)a filotica! 8n ade%arat spatiu %id! Ender putea %edea acum particulele de praf plutind n spatiul acela, capt"nd lumina de la fereastra si de la usa desc.isa a casei, mai ales una mai mare, ca un fir de par scurt, un firicel de %ata stralucitor plutind n centrul %olumului unde c"nd%a se aflasera numai ra)ele filotice! - Calmea)a-te! - 6u, stri#a 3iro! *apusarul meu m-a nfuriat? - (aci din #ura si asculta-ma? - Am obosit sa te tot ascult? Dar tacu si ramase nemiscat! - Cred ca ai dreptate, spuse Ender! Cred ca suntem liberi, si nu e doar o ilu)ie n care dorim sa credem pentru ca are %aloare de supra%ietuire! Si mai cred ca suntem liberi pentru ca nu suntem doar aceste trupuri, action"nd dupa un scenariu #enetic, si nu suntem cine stie ce suflet creat de Dumne)eu din nimic! Suntem liberi pentru ca am e1istat dintotdeauna, c.iar de la nceputul timpului, iar timpul nu are nceput! 6u suntem efectul nici unei cau)e! 6imic nu ne-a facut %reodata! *ur si simplu suntem si ntotdeauna am fost! - 'ilotele ntreba 3iro! - *osibil! Ca firul de praf de pe displa> - 8nde Era in%i)ibil acum, fireste, caci proiectia .olo#rafica domina din nou spatiul de deasupra terminalului! Ender ntinse m"na spre afisa2, pro%oc"nd aparitia unei umbre pe %erticala .olo#ramei! /si deplasa m"na p"na c"nd facu sa apara firul de praf stralucitor pe care-l %a)use nainte! *oate nu era acelasi! *oate ca era altul, dar n-a%ea importata! - (rupurile noastre, ntrea#a lume din 2urul nostru sunt ca afisa2ul .olo#rafic! Sunt ndea2uns de reale, dar nu pre)inta ade%arata cau)a a lucrurilor! E ce%a de care nu putem fi si#uri niciodata, pri%ind doar proiectia uni%ersului - de ce se nt"mpla ceea ce se nt"mpla! Dar n spatele acestui ntre#, nauntrul sau, daca am putea %edea prin el, am #asi ade%arata cau)a a tuturor lucrurilor: filotele care au e1istat din totdeauna, fac"nd ceea ce %or! - 6imic nu a e1istat dintotdeauna, spuse 3iro! - Cine a )is asta *resupusul nceput al acestui uni%ers a fost doar nceputul ordinii pre)ente - acest afisa2, tot ceea ce credem ca e1ista! Dar cine spune ca filotele care functionea)a conform le#ilor naturale care au intrat n %i#oare n momentul acela n-au e1istat dinainte Si daca ntre#ul uni%ers s-ar prabusi n el nsusi, cine spune ca filotele nu se %or elibera pur si simplu fata de le#ile de care asculta acum, pentru a se ntoarce n!!! - /n ce - /n .aos! /n ntuneric! /n de)ordine! /n starea n care or fi fost nainte ca acest uni%ers sa le reuneasca! De ce nu s-ar putea ca ele - noi - sa fi e1istat ntotdeauna si sa continuam mereu sa e1istam - Deci unde m-am aflat eu ntre nceputul uni%ersului si )iua n care m-am nascut - 6u stiu! Construiesc teoria asta din mers! - Si de unde a %enit ,ane 'ilota ei plutea cum%a la nt"mplare si pe urma, brusc, a capatat controlul asupra unui set de pro#rame si a de%enit o fiinta - *oate! - Si c.iar daca ar e1ista un sistem natural care, ntr-un fel sau altul, reparti)ea)a filotele n fiecare or#anism nascut sau #erminat, cum ar putea sistemul natural s-o cree)e pe ,ane Ea nu s-a nascut!

:inenteles, ,ane ascultase tot timpul si acum inter%eni: - *oate ca nu s-a nt"mplat asa! *oate ca n-am o filota a mea si nu sunt %ie! - 6u, spuse 3iro! - *oate, adau#a Ender! - *oate nu %oi muri, iar atunci c"nd ma %or deconecta nu %a disparea altce%a dec"t un pro#ram complicat! - *oate, spuse Ender! - 6u, adau#a 3iro! Deconectarea ta e o crima! - *oate ca fac ceea ce fac numai pentru ca asa am fost pro#ramata, fara sa-mi dau seama, si doar cred ca sunt libera! - Am mai purtat o data discutia asta, i aminti Ender! - *oate e ade%arat n pri%inta mea, c.iar daca nu e si pentru %oi! - Dar poate ca nu, )ise Ender! (i-ai controlat codul, nu-i asa - De milioane de ori! 0-am ntors pe toate partile! - $e)i acolo ce%a care sa-ti dea ilu)ia unei libertati de %ointa - 6u, dar nici %oi n-ati #asit #ena responsabila de libertatea de %ointa la oameni! - *entru ca nu e1ista asa ce%a, inter%eni 3iro! Asa cum spunea AndreA: ceea ce suntem n nucleul, n esenta noastra, ceea ce suntem, deci, e o filota obtinuta prin mpletirea miliardelor de filote care alcatuiesc atomii, moleculele si celulele or#anismului nostru! Iar tu esti tot o filota, ca si noi! - *utin probabil! 'ata ei aparuse acum pe displa>, o fata ntunecata, cu ra)ele filotice simulate trec"ndu-i e1act prin frunte! - /n pri%inta asta nu facem calcule probabilistice, spuse Ender! 6imic din ceea ce se nt"mpla cu ade%arat nu e probabil p"na c"nd nu e1ista, iar dupa aceea e si#ur! (u e1isti! - Indiferent cum se c.eama ceea ce sunt! - /n clipa aceasta suntem con%insi ca esti o entitate cu e1istenta independenta, continua Ender, pentru ca te-am %a)ut action"nd n tipare pe care am n%atat sa le asociem cu libertatea de %ointa! A%em tot at"tea do%e)i ca esti o inteli#enta libera c"te a%em despre noi nsine ca suntem inteli#ente libere! Daca se do%edeste ca nu esti, %a trebui sa ne ntrebam daca si noi suntem! /n momentul de fata, mbratisam ipote)a ca identitatea noastra, ceea ce ne face sa fim noi, o constituie filota din centrul mpletirii noastre! Daca a%em dreptate, este limpede ca s-ar putea ca si tu sa ai o astfel de filota, si n ca)ul acesta trebuie sa descoperim unde se afla! 'ilotele nu pot fi #asite usor, sa stii! *"na acum n-am reusit sa detectam %reuna! *resupunem doar ca e1ista pentru ca am %a)ut do%e)i ale ra)elor filotice, care se comporta ca si cum ar a%ea fiecare c"te doua capete cu o locali)are specifica! 6u stim unde te afli tu sau cu ce esti conectata! - Daca ea e ca noi, spuse 3iro, ca fiintele omenesti, cone1iunile ei se pot modifica si se pot separa, ca atunci c"nd multimea aceea s-a format n 2urul lui ;re#o! Am %orbit cu el despre ce-a simtit! 3i-a )is ca toti oamenii parca faceau parte din trupul lui, iar c"nd s-au risipit si au plecat a a%ut sen)atia ca i se amputea)a membrele! Cred ca a a%ut loc o mpletire filotica! Cred ca oamenii aceia au fost ntr-ade%ar conectati la ;re#o o %reme, ca s-au aflat cu ade%arat sub stap"nirea lui, cel putin partial, si au fost n el! Deci ,ane e poate la fel, toate pro#ramele de computer se reunesc n ea si ea nsasi se conectea)a la cel caruia i se subordonea)a! *oate la tine, AndreA! *oate la mine! Sau, n parte, la fiecare dintre noi! - Dar unde este ea spuse Ender! Daca are ntr-ade%ar o filota!!! nu, daca este ntr-ade%ar o filota, atunci aceasta trebuie sa fie strict locali)ata, si daca am putea s-o #asim probabil ca %om reusi sa mentinem cone1iunile n %iata c.iar si atunci c"nd toate computerele %or fi deconectate! *oate asa o sal%am de la moarte! - 6u stiu ce sa )ic! *oate fi oriunde! Arata cu m"na spre displa>! Oriunde n spatiu, dorise el sa spuna! Oriunde n uni%ers! Iar acolo, n displa>, se afla c.ipul lui ,ane, intersectat de ra)ele filotice! - Ca sa aflam unde este, trebuie sa aflam mai nt"i cum si unde a nceput sa e1iste! Daca ntr-ade%ar e o filota, ntr-un fel sau altul a a2uns sa fie conectata unde%a! - 8n detecti% urmarind o pista %ec.e de trei mii de ani, spuse ,ane! Ce-am sa ma mai distre) pri%ind cum o sa faceti asta n urmatoarele c"te%a luni? Ender nu o lua n seama! - Iar daca o %om face, n primul r"nd trebuie sa ntele#em cum functionea)a filotele! - ;re#o e fi)icianul, spuse 3iro! - 0ucrea)a la deplasarea cu %ite)e .iperluminice, inter%eni ,ane! - *oate sa lucre)e si la asta, insista 3iro! - 6u %reau ca atentia sa-i fie distrasa de un proiect sortit esecului, )ise ,ane!

- Ia asculta, ,ane, tu nu %rei sa