Sunteți pe pagina 1din 20

Comunicare terapeutica Conf.Dr.

Odette Dumitriu Comunicare terapeutica

Curs 1 17.10.2006

Bibliografie Empatia in psihoterapie Tehnici psihoterapeutice Alte carti si autori: Manualul OXFORD de Psihiatrie Holdevici, Dafinoiu, Daniel David Asociatia de Hipnoterapie si Psihoterapie cognitiv comportamentala ! organi"ea"a cursuri de formare personala #olegiul Psihologilor din Romania ! $$$%copsi%ro Factori ce stau la ba a relatiei dintre psi!oterapeut si client empatia caldura umana nonposesiva autenticitatea congruenta &Rogers', consta in acordul intre ver(al si nonver(al concentrare a terpeutului pe nucleul interactionist &aici si acum' " #

metapo itie a psi!oterapeutului

Caracteristici% elemente ale clientului ce ne pot a)uta in depistarea timpurie a tipului de client* (un+ rau% recunoasterea e,istentei unor pro(leme de natura psihologica initiativa proprie de a gasi tratament pentru propria pro(lema daca este pregatit pentru sacrificii, timp, (ani acceptarea rolului de pacient &e,* medicii accepta foarte greu rolul de pacientpacientii dominanti care sunt o(isnuiti sa detina controlul' e,ista un anumit grad de forta a Ego ului, un Ego fragil duce lo o comunicare deficitara e,pectatii realiste cu privire la terpie si psihoterapie (eneficii secundare participare activa a clientului in activitatea terapeutica, implicare in sarcini curio"itate, nevoie de a se intelege pe sine atractie interpersonala e,periente timpurii legate de psihoterapie toleranta la frustrare varia(ile demografice &pro,imitatea ca(inetului'

Comunicare terapeutica 1

Curs 2

Conf.Dr. Odette Dumitriu Comunicare terapeutica 'elatia de comunicare dintre client si terapeut

2&.10.2006

a. Comunicarea de tip empatic Din punct de vedere al terapiei rogersiene, a fi empatic inseamna a percepe cadrul intern de referinta al celuilalt cu preci"ie, cu toate componentele sale emotionale si cu semnificatiile care i apartin, ca si cum ar fi cealalta persoana &identificare totala sau partiala'% Predictivitatea empatica se refera la anticiparea de catre psihoterapeut a re"ultatelor (enefice cele mai pro(a(ile alte tratamentului% Din punctul de vedere a lui Rogers, intelegerea empatica repre"inta un tip particular de intelegere profunda si nonevaluativa, diferita de cea care provine dintr un cadru e,tern de referinta% Din aceasta perspectiva devin necesare trei conditii* cu cat terapeutul va fi mai congruent in relatiile sale, cu atat modificarea personalitatii clientului sau va avea sanse sa se producacu cat terapeutul manifesta o consideratie po"itiva neconditionata fata de client, cu atat terpia are sanse mai mari de reusita- terapeutul aprecia"a clientul in totalitate, are sentimente po"itive fata de el, sentimente pe care le e,teriori"ea"a fara re"erve si fara a emite )udecati de valoaredaca terapeutul .ghiceste/ sentimentele si reactiile personale incercate de client in fiecare clipa, daca percepe clientul sau, daca poate sa comunice aceasta intelegere, atunci si cea de a treia conditie va fi indeplinita% E,ista mai multe tipuri de psihoterapeuti in functie de empatie* empatizatorul marginal care patrunde si intelege doar o parte din e,perienta clientului sauempatizatorul evanghelic, este atat de preocupat de schim(area pacientului sau incat esuea"a in sta(ilirea unei comunicari empatice cu clientulempatizatorul demonstrativ, se supraidentifica cu clientul intr o maniera sim(iotica si neproductivaempatizatorul compulsiv, se poate identifica cu una din starile Ego ului clientului, dar nu poate parasi aceasta identificareempatizatorul rational, nu poate sa si a(andone"e masca profesionala% R% D0mond a reali"at un instrument de cercetare a predictivitatii empatice* sunt date mai multe sarcini e,perimentale ce cuprind mai multe iposta"e* a% psihoterapeutului respectiv clientului i se cere sa se autoaprecie"e pe o scala in 1 trepte de a lungul a 2 trasaturi (ipolare &eu despre mine'i% simpatic ! antipatic ii% altruist ! egoist iii% cooperant ! distant (% psihoterapeutului respectiv clientului i se cere sa evalue"e partenerul pe (a"a trasaturilor mentionate &imaginea mea despre partener'c% se cere psihoterapeutului respectiv clientului sa se autoaprecie"e asa cum crede ca l ar aprecia partenerul sau prin criteriile mentionate &cum cred eu ca ma vede partenerul'd% se cere psihoterapeutului respectiv clientului sa evalue"e partenerul asa cum crede ca acesta se va evalua pastrand aceleasi criterii &cum cred eu ca se vede partenerul pe sine'% #aracteristici relevante ale psihoterapeutului* simpatic ! antipatic calm &rela,at' ! nervos &stresat, tensionat' 2

fle,i(il ! rigid optimist ! pesimist moral ! imoral &3' implicat ! detasat activ !pasiv cu simtul umorului ! fara simtul umorului tolerant ! intolerant Pentru a calcula empatia psihoterapeutului* raspunsul terapeutului de la iposta"a d se compara cu raspunsul clientului la iposta"a araspunsul terapeutului de la iposta"a c se compara cu raspunsul clientului de la iposta"a (se scorea"a in functie de predictiile incorecte sau in functie de predictiile corecte% Aprecierile sunt reali"ate pe o scala de la 1 ! 4, &acord ! de"acord'% 1 5 4 1 1 8 5 5 8 6 7 4 5 7 7 6 6 8 9 5

Comunicare terapeutica Conf.Dr. Odette Dumitriu Comunicare terapeutica

Curs ( (1.10.2006

(continuare) :corul 8 2 9 su(iectul este (un empatic :corul ; < 9 su(iectul este mediu ! (un empatic :corul 48 41 9 su(iectul este mediu empatic :corul 42 4= 9 su(iectul este mediu ! sla( empatic :corul 4< 75 9 su(iectul este sla( empatic Mai multi specialisti au su(liniat importanta interactiunii si comunicarii in etiologia si in tratamentul unor tul(urari psihice% Oamenii au tendinta sa forme"e propriul stil interactional care devine mai clar atunci cand este mai putin variat si consistent% E,ista o serie de pro(leme legate de motivatia pentru psihoterapie a pacientului in conte,tul caracteristicilor propriei lor personalitati, pro(leme ce sunt cau"ate de pattern interactional infle,i(il% Stiluri interpersonale ale clientului in functie de motivatie si strategii terapeutice a% pacientul dominator persoana incre"atoare in sine, dominanta, competitiva, autoritar despotica acest tip de pacient contine trasaturi ale tipului de personalitate narcisica si o(sesiv compulsiva manifesta o ina(ilitate empatica, mod autoincre"ator si coercitiv in interactiunea cu ceilalti energic, independent, persoana atragatoare in vederea motivarii acestui tip de pacient, psihoterapeutul ar tre(ui sa l trate"e intr o maniera curtenitoare, plina de respect, deoarece are dificultati in asumarea rolului de pacient 3

terapeutul tre(uie sa l respecte foarte mult, sa l incura)e"e, sa l laude propunerile+ sfaturile pentru schim(are vor fi pre"entate intr o maniera astfel incat sa li se ofere intotdeauna posi(ilitatea sa faca o alegere relatia terapeut pacient se reali"ea"a intr o po"itie de egalitate, moderna, civili"ata este foarte importanta pastrarea legaturii cu pacientul &telefoane'% (% pacientul paranoid neserios, critic, re"ervat si defensiv pre"inta trasaturi ale personalitatii paranoide si antisociale sta(ilite de D:M pentru acest pacient lumea pare amenintatoare si ostila sunt suspiciosi, pun la indoiala fidelitatea, loialitatea celorlalti manifesta o dorinta e,cesiva de a fi independenti mergand pana la culmea egocentrismului, a importantei de sine e,agerata terapeutul care nu dovedeste autocontrol poate su(mina increderea clientului in procesul psihoterapeutic terapeutul tre(uie sa fie curtenitor, atent in alegerea cuvintelor, clar in oferirea informatiilor, dar in acelasi timp sa fie tolerant fara a a(orda un comportament su(misiv sau un aer de prea mare autoritate+ prestigiu e,punerea punctelor de vederea ale terapeutului tre(uie evitate utili"area sugestiilor indirecte precum si acceptarea lumii paranoide repre"inta un mi)loc eficient de implicare a acestora in procesul terapeutic% c% pacientul o(structionist sunt etichetati ca ostili si neimplicati, re(eli+ neincre"atori contin trasaturi ale tul(urarilor de personalitate de tip* pasiv agresiv, antisocial, schi"otipal acestia au dificultati in a se conforma la normele sociale, in indeplinirea sarcinilor profesionale sunt e,plo"ivi si imprevi"i(ili crea"a o distanta fata de ceilalti, simt o lipsa de apreciere din partea celorlalti au o stima de sine redusa au o atitudine cinica, manifesta o opo"itie fie deschisa, fie prin uitari si amanari ale sarcinilor terapeutice au nevoie de o a(ordare toleranta si plina de ra(dare daca terapeutul este criticat de pacient, e de preferat ca terapeutul sa a(orde"e o atitudine de regret si sa e,prime acest lucru a(ordarea acestui pacient nu tre(uie sa fie coercitiva ci tre(uie lasat ca pacientul sa si forme"e propriile opinii este de prefera(il ca terapeutul sa ofere sugestii indirecte de continuare a terapiei d% pacientul evitant inhi(at, nesigur, su(misiv pre"inta trasaturi ale tul(urarii de personalitate evitante si o(sesiv compulsive sunt rigi"i, pasivi, egoisti considera ca are pro(leme adanci, serioase ce nu pot fi re"olvate de nimeni nu sunt dispusi sa intre in relatii decat daca li se ofera garantia ferma ca sunt acceptati fara critica de ceilalti de"volta un comportament social stangaci, nesigur, nonasertiv, iar luarea deci"iilor este amanata, tergiversata din cau"a unei frici de a gresi au mare nevoie de a fi asertivi, dar inhi(itiile si indoielile lor ii impiedica sunt perfectionisti si au tendinte de culpa(ili"are un terapeut poate deveni descura)at de pesimismul si comportamentul rigid al acestui tip de pacient tre(uie a(ordat cu ra(dare, intelegere, cu interes fata de pro(lematica lor, fara a fi,a insa o(iective inalte 4

se recomanda o etichetare po"itiva a simptomului, iar terapia sa se desfasoare in pasi mici si concreti terapeutul tre(uie sa ramana empatic, intelegator, sa nu insufle prea multa speranta si sa nu afise"e un comportament prea directiv in relatia cu pacientul terapeutul poate a(orda un stil mai pasiv decat pacientul sau si sa i sugere"e intr o maniera indirecta modul in care schim(area terapeutica este posi(ila chiar daca clientul nu este suficient de pregatit pentru schim(are e% pacientul dependent este in cautare de suport afectiv sunt su(misivi si pasivi cuprinde trasaturi de personalitate de tip dependent manifesta dependenta e,cesiva fata de ceilalti supraaprecia"a calitatile celorlalti si adopta o atitudine critica+ re)ectanta fata de ceilalti au teama de a nu fi a(andonati prin comportamentul lor stimulea"a hiperprotectia, dominarea din partea celorlalti sunt usor de le"at prin critica au dificultati in luarea deci"iilor sunt an,iosi terapeutul tre(uie sa ofere un mediu suportiv si sa i intareasca increderea in sine prin feed (ac> uri po"itive terapeutul va evidentia aspectele po"itive ale demersului terapeutic, dar si circumstantele ce au stat la (a"a esecurilor din viata pacientului pacientul tre(uie invatat sa reinterprete"e situatiile Aceste strategii au sursa in propriul stil interpersonal al pacientului, terapeutul va tre(ui sa aleaga si sa puna in aplicare aceste strategii inca de la inceputul terapiei atunci cand se leaga alianta terapeutica% Drop out ! apare atunci cand procesul terapeutic nu s a finali"at, atunci cand scopurile tratamentului nu au fost atinse, cand terapeutul considera ca mai este nevoie de sedinte in plus pentru atingerea o(iectivelor%

Comunicare terapeutica Conf.Dr. Odette Dimitriu Comunicare terapeutica

Curs & 07.11.2006

Date despre e)amen: e,amen scris, doua su(iecte* un su(iect de teorie un su(iect practic, pre"entarea a 7 6 sedinte de terapie, respectiv strategii de inchegare a relatiei &aliantei' terapeutice cu accent pe empatie% Alte carti: Tehnici psihoterapeutice, Odette Dimitriu Dificultati in practica terapeutica* drop out reactanta non complianta comportament re"istent 5

Drop-out apare dupa prima sedinta din cau"a e,pectantelor nerealiste ale clientului dupa prima luna sau intre a 7 a si a 2 a luna termenul a primit o varietate de defintii si ridica dificultati de ordin metodologic este definit, in general, in termeni de durata a tratamentului ilustrand situatiile in care clientul nu a urmat un numar de sedinte presta(ilit la inceputul terapiei criteriile sunt alese in mod ar(itrar (a"andu se pe un numar de sedinte se crea"a o serie de confu"ii deoarece ma)oritatea studiilor utili"ea"a un numar diferit de sedinte care sa marche"e aparitia acestui fenomen fenomenul de drop out apare atunci cand procesul terapeutic nu s a finali"at sau atunci cand scopurile tratamentului asupra carora cei doi, terapeutul si clientul, au ca"ut de comun acord nu au fost atinse si cand se constata ca mai este nevoie de cateva sedinte momentul ideal de incheiere al terapiei depinde de metoda de tratament si de cadrul teoretic din care provine terapeutul in ceea ce priveste fenomenul de drop out si alianta terapeutica, unii autori mentionea"a ca pacientii care provin dintr o clasa sociala mai sca"uta renunta mult mai usor la tratament &din motive financiare, etc%' persoanele i"olate din punct de vedere social tind sa intrerupa tratamentul din cau"a ina(ilitatii de a se atasa de persoane, respectiv de psihoterapeut alti factori* o insta(ilitate sociala o tendinte de agresivitate o comportament antisocial o tendinte an,ioase ridicate o o atitudine de autocritica accentuata o inchistare in propriile ganduri irationale, pre)udecati o o insuficienta motivatie pentru psihoterapie fenomenul de drop out este pus in corelatie cu o serie de varia(ile* varia(ile ce tin de pacient, varia(ile ce tin de psihoterapeut si varia(ile ce tin de mediu% varia(ile ce tin de pacient* demografice clinice de personalitate varia(ile ce tin de psihoterapeut* de personalitate atitudine fata de pacient stil terapeutic varia(ile ce tin de mediu* costul tratamentului atitudinea de respingere a familiei pacientului fata de terapie transportul, pro,imitatea intr un studiu au fost intervievati 18 de pacienti in legatura cu motivatiile de renuntare, apro,imativ 18? au indicat o insatisfactie in ceea ce priveste a)utorul primit, 71? au indicat insatisfactie in ceea ce priveste terapeutul, iar restul au invocat varia(ile ce tin de mediu- de fapt invocarea acestor varia(ile de mediu a fost o modalitate a pacientilor de a critica tratamentul primit relatia psihoterapeutica poate fi folosita drept vehicul atat de im(unatatire si intarire a motivatiei clientului pentru terapie cat si de reducere a fenomenului de u"ura a relatiei terapeutice sta(ilirea unei (une comunicari inca din primele momente poate duce la evitarea a(andonului Modalitati de manifestare clinica a rezistentelor 6

mentinerea unei conversatii de suprafata, superficiala pacientul declara ca nu are dispo"itie sa vor(easca apar contradictii in relatari sau propo"itii, fra"e neterminate pacientul nu participa emotional la propriul sau discurs utili"area unui lim(a) neclar sau o atitudine afectata atunci cand pacientul adopta o anumita rigiditate posturala insistenta asupra unor evenimente din trecut pe care pacientul nu le poate depasi o adoptarea unui lim(a) eva"iv, cu intreruperi, e"itari sau aparitia unor noi simptome in general complianta se refera la modul in care clientul urmea"a sfaturile terapeutului sansele non compliantei sunt crescute atunci cand terapeutul este fie intotdeauna in de"acord cu opiniile e,primate de client, fie este prea formal, autoritar, isi re)ectea"a clientul, fie asteptarile clientului nu sunt indeplinte de terapeut in psihoterapie, termenul de non complianta repre"inta o re"istenta, o neacomodare a clientului la regimul terapeutic acest comportament se poate manifesta fie in interiorul situatiei terapeutice prin refu"ul de a discuta despre sarcinile terapeutice sau evitarea contactului privirii, fie prin refu"ul de a plati sedinta, intar"ierile sau atunci cand ofera cadouri sau cere favoruri o situatie frecvent intalnita este aceea cand pacientul refu"a sau indeplineste doar partial sarcinile terapeutice acest comportament este un predictor negativ pentru mersul terapiei unele studii sustin faptul ca un comportament negativ aparut la )umatatea tratamentului poate fi asociat cu re"ultate po"itive in terapie cheia succesului terapeutic o constituie respectul fata de client, acesta nu tre(uie fortat de terapeut sa reali"e"e anumite sarcini pe care clientul le considera de nereali"at in acel moment, in schim( terapeutul ar tre(ui sa i genere"e clientului in mod continuu e,pectatii po"itive in legatura cu psihoterapia luand drept e,emplu o consultatie o(isnuita in care pacientul vine la terapeut pentru a i cere parerea in legatura cu pro(lemele sale, :chneider prefigurea"a urmatorul model al relatiei terapeu pacient* fa"a apelului uman, pacientul spune*.am nevoie de dvs%/ fa"a indepartarii sau o(iectivarii, terapeutul spune+ ar tre(ui sa spuna* .este un ca", nu o persoana oarecare/ fa"a de personali"are, pacientul afirma* .el ma intelege si ma va a)uta/, terapeutul* .este pacientul meu si pot sa l a)ut/- deprinderile de tip empatic ale terapeutului vor fi activate, iar clientul va simit un mediu suportiv% pacientul se apropie suficient de mult de terapeut pantru a se simti a)utat, iar terapeutul isi va folosi cunostintele pentru a solutiona pro(lema si pentru a si satisface orgoliul stiintific situatia in care pacientul este el insusi terapeut, terapeutul poate adopta doua atitudini* pasiva, de a(andonare a propriului rol respectand statutul clientului autoritar activa, cand terapeutul invita pacientul sa adopte rolul de pacient acest tip de pacienti pre"inta un scepticism in ceea ce priveste terapia, scepticism ce va diminua efectele (enefice specifice relatiei terapeutice si ale tehnicilor terapeutice utili"ate o o o o o o o

in psihoterapia pentru copii, relatia terapeutului cu pacientul nu mai repre"inta o convor(ire privata intre doua persoane deoarece intre terapeut si copil se interpune familia copilul nu vine singur la terapie si de (una voie, ulterior terapeutul este pus fata in fata cu copilul si se vor(este de relatia terapeut copil ca fiind una de .dominare/ .supunere/, terapeutul mai mare ca varsta purtatorul unei .puteri magice/ repre"inta .dominarea/, iar daca aceasta atitudine se manifesta intr o maniera (rutala, copilul nu va pastra mult timp aceasta .supunere/ si va manifesta ulterior re"istenta pentru ca psihoterapeutul sa sta(ileasca o relatie de comunicare autentica cu un astfel de pacient, este nevoie de timp, ra(dare, sa foloseasca )ocul, povestirile metaforice menite sa antrene"e micul pacient in terapie in psihoterapia cognitiv comportamentala, succesul terapiei implica o cola(orare intre pacient si terapeut, iar acest tip de relatie spre deose(ire de relatia psihanalist pacient, este o relatie constienta, rationala, nonregresiva in care se face apel la Ego ul de adult al pacientului &partener stiintific' alianta psihoterapeutica este (a"ata pe acordul implicit sau e,plicit al celor doi parteneri de a lucra in aceasta situatie terapeutica% Comunicare terapeutica Conf.Dr. Odette Dimitriu Comunicare terapeutica A. +)plicitarea conceptului de congruenta B. ,cala de empatie acurata A. +)plicitarea conceptului de congruenta @n ceea ce priveste congruenta, Rogers propune un model de comunicare eficienta intre psihoterapeut si client, respectiv acordul dintre constiinta, e,perienta si comunicare% #ongruenta consta in potrivirea dintre trairea interioara si e,presia e,terna, acord intre ver(al si nonver(al% Modelul propus de Rogers este un model in mai multi pasi, astfel* Nivelul 1 comunicarea terapeutului in relatia cu clientul sau este marcata de gradul de congruenta care se manifesta la psihoterapeut% Nivelul 2 cu cat gradul de congruenta al psihoterapeutului este mai mare cu atat este mai posi(il ca mesa)ele acestuia sa fie mai lipsite de semnificatii o(scure, am(igue, sa fie mai (ine intelese de client% Nivelul 3 cu cat comunicarea terapeutului este mai clara cu atat partenerul sau de relatie ii va raspunde cu mai multa claritate, chiar daca clientul nu este intrutotul congruent cu tema a(ordata, in e,perienta sa% totusi, raspunsul sau va fi mult mai clar decat daca ar fi primit din partea terapeutului mesa)e am(igue% Nivelul 4 cu cat terapeutul va fi mai congruent si va e,prima intr o maniera autentica ceea ce simte, relatia sa, cu atat el va fi mai dispus si mai li(er sa si asculte clientul, va fi mai receptiv% 8 Curs * 1&.11.2006

prin urmare, cu cat va fi mai putin defensiv cu ata va putea sa asculte intr o maniera adecvata ceea ce comunica clientul% Nivelul 5 in acest nivel clientul se simte inteles empatic, el simte ca in masura in care se e,prima mai (ine pe el insusi terapeutul va intelege mai (ine modul sau de a percepe pro(lema% psihoterapeutul va putea vedea lumea prin ochii clientului% Nivelul pentru client faptul de a se simti inteles inseamna ca psihoterapeutul are o consideratie po"itiva fata de el% Nivelul ! in masura in care clientul* a% il percepe pe terapeutul sau ca fiind congruent, integrat in aceasta relatie (% simte ca terapeutul manifesta o consideratie po"itiva fata de el c% simte ca terapeutul il intelege empatic se sta(iliesc conditiile unei relatii terapeutice% Nivelul " in masura in care clientul e,perimentea"a aceasta relatie psihoterapeutica cu toate elementele caracteristice &a, (, c', comunicarea sa se va eli(era de toate o(stacolele, treptat mecanismele sale defensive se vor atenua, iar el va comunica cu o congruenta mai mare Nivelul # comunicand mai li(er, clientul va fi mai capa(il sa si asculte terapeutul, sa fie atent la mesa)ele terapeutului &repetarea nivelului 5 din punctul de vedere al clientului'% Nivelul 1$ in masura in care clientul este mai capa(il sa si asculte terapeutul, terapeutul simte ca este inteles empatic &repetarea nivelului 1' si simte ca manifesta o consideratie po"itiva fata de el &repetarea nivelului 2'% aceasta situatie semnifica faptul ca procesele terapiei si efectele ei se produc intr o anumita masura la am(ii protagonisti ai relatiei% B. ,cala de empatie acurata -"rua) si Car.!uff/ evidentia"a nivelul de empatie pe care se situea"a terapeutul in relatia cu clientul sau% Rogers considera ca empatia, caldura si autenticitatea sunt suficiente si necesare pentru schim(are Nivelul 1 pe acest nivel terapeutul nu percepe nimic e,act, aratandu se chiar de"interesat de ceea ce i comunica clientul sau, sau atunci cand ofera e,cesiv de multe sfaturi dovedeste un nivel sca"ut de empatie% Nivelul 2 terapeutul da dovada de un oarecare nivel de acuratete in raspunsuri, referitoare insa doar la sentimentele de suprafata nu si la cele de profun"ime prin raspunsurile sale terapeutul poate (loca sau canali"a gresit discutia nivelul 7 se distinge de urmatorul prin faptul ca terapeutul mai degra(a ignora sentimentele clientului decat sa dovedeasca o anumita ina(ilitate de a le intelege% Nivelul 3 terapeutul raspunde cu acuratete de cele mai multe ori sentimentelor evidente ale clientului sau constata e,istenta unor sentimente mai profunde, dar nu descifrea"a natura si semnificatia pe care clientul le o confera% Nivelul 4 9

terapeutul intelege uneori sentimentele mai profunde ale clientului% Nivelul 5 lipsa de intelegere a terapeutului fata de client este imediat comunicata clientului fara a se deteriora relatia terapeutica repre"inta nivelul de mi)loc al scalei Pe treptele superioare terapeutul incura)ea"a o e,plorare tot mai adanca a sentimentelor clientului si se va situa dincolo de ceea ce constienti"ea"a clientul sau% Terapeutul indica ceea ce clientul intentionea"a sa gaseasca in propriile sale e,plorari% %oncretetea consta in lim(a)ul pe care il utili"ea"a terapeutul in lucrarea 0Dialogul medic1bolna234 5irgil +nac!escu pre"inta o serie de modele de comunicare -carte recomandata/ e,ista o serie de manifestari a unui nivel sca"ut de empatie* lim(a)ul hiperspeciali"at, lim(a)ul e,cesiv de vulgari"at lim(a)ul terapeutului tre(uie sa fie adecvat in functie de nivelul de pregatire al clientului% &utodezvaluirea consta in pre"entarea propriei sale e,periente &a psihoterapeutului' clientului, dar tre(uie sa se faca intr o forma plina de elemente po"itive si cu un anumit grad de transparenta% %aldura nonposesiva este o caracteristica pe care tre(uie sa o manifeste terapeutul, respectiv o consideratie po"itiva fata de client &utenticitatea inseamna a fi real, a fi tu insuti Comunicare terapeutica Conf.Dr. Odette Dimitriu Comunicare terapeutica Ore de"voltare personala* 418 h pentru psihoterapie 18 h pentru consiliere psihologica pretul 6 euro+ h @n general, empatia, caldura, congruenta, atutenticitatea sunt conditii necesare si suficiente pentru schim(are &Rogers'% #si!oterapia multimodala a lui 6a arus Aa"arus este promotorul eclectismului, a com(inarii mai multor tehnici din diferite tipuri de psihoterapie &cognitiva, comportamentala, psihodrama, gestaltista, etc'% El sta(ilieste un profil al modalitatilor interactive in ; trepte* BA,7C 7D B 9 comportament A 9 afect , 9 sen"atii 7 9 imagerie C 9 cognitie 7 9 relatii interpersonale 10 Curs 6 21.11.2006

D 9 consum de alcool, droguri, medicamente Psihoterapeutul reali"ea"a o lista cu acest profil si o inmanea"a clientului pentru completare% B ! in general, se refera la comportamentele direct o(serva(ile si masura(ile, o(iceiuri, o(isnuinte, reactii ale clientului% Reali"ati o lista a lor in care specificati acele comportamente pe care doriti sa le intariti si cele pe care doriti sa le schim(ati% #u ce tip de comportament ati dori sa incepeti3 #e tipuri de ractii comportamentale adoptati atunci cand va simtiti intr un anume mod3 A ! se refera la emotii, sentimente, dispo"itii de (a"a% #e tipuri de emotii traiti cel mai frecvent3 Botati emotiile nedorite &stari de an,ietate, depresie, etc%'% , ! reali"ati o lista a sen"atiilor negative &tensiune, ameteala, durere, transpiratie, inrosire, sen"atii de greu in stomac, etc%'% Daca una dintre aceste sen"atii va determina sa actionati sau sa va simtiti intr un anumit fel, completati le la caplitolele C sau A% 7 ! notati orice vis suparator sau amintiri care va vin in memorie% Reali"ati o lista a repre"entarilor din trecut, pre"enta sau viitor care va tul(ura% Daca unele din aceste imagini determina anumite comportamente, sentimente neplacute, sen"atii neplacute, adaugati le la capitolele C, A sau :% C ! ce tip de idei, opinii, valori, atitudini stau in calea fericirii dumneavoastra3 Reali"ati o lista a gandurilor negative irationale pe care le aveti in legatura cu propria persoana &sunt un ratat, fara valoare, etc%'% Botati modul in aceste idei, ganduri va influentea"a propriul comportament, sentimentele, sen"atiile, imagini si completati aceste elemente la capitolele C, A, : sau @% 7 ! notati orice interactiune negativa cu persoanele semnificative din viata dumneavoastra &prieteni, rude, etc%'% Botati, de asemenea, orice preocupare in legatura cu modul cum va tratea"a celelalte persoane si incercati sa surprindeti modul in care influentea"a si sunt influentate toate aceste modalitati C, A, :, @, # de relatiile dumneavoastra interpersonale% D ! reali"ati o lista a medicamentelor pe care le luati cu sau fara recomandarea medicului% @ncludeti in aceasta lista si pro(lemele de sanatate pe care le ati avut sau le aveti si in momentul de fata% "e!nici terapeutice utli"ate pentru fiecare palier B ! desensi(ili"area sistematica, stergerea comportamentelor A ! acceptarea sentimentelor , ! reducerea tensiunilor, e,perimentarea placerii 7 ! e,ercitii de imagerie diri)ata, clientul face fata situatiilor stresante si se vor reali"a modificari cu privire la imaginea de sine a clientului C ! sporirea constienti"arii, restructurare cognitiva 7 ! tehnici de acceptare nonevaluativa a celorlalti, tehnici de modelare, training asertiv D ! e,ercitii fi"ice :tilul terapeutic al lui Aa"arus se defineste prin directivitate, directivitate considerata eficienta% :e departa)ea"a de stilul socratic de punere a intre(arilor constatand ca multi clienti sunt refractari la intructiuni didactice &relatia formala profesor elev'% Aa"arus gaseste potrivita integrarea strategiilor cognitive si comportamentale in metoda sa de terapie, de e,emplu atunci cand invatam un client sa si dispute o convingere irationala si cand iese la iveala un grad ridicat de an,ietate se poate face o trecere simpla si naturala spre e,ercitii de rela,are, desensi(ili"are% Din aceasta perspectiva, dificultatea cea mai mare consta in aceea ca psihoterapeutul ar tre(ui sa stie cand anume sa utili"e"e o anumita procedura, cum sa o .vanda/ pacientului si cum sa fie implementata in programul de terapie% 11

Aa"arus considera ca terapia lui devine eficienta atunci cand se produce o modificare in comportamentele de"adaptative, sentimente si sen"atii de"agrea(ile, a congnitiilor negative, a relatiilor interpersonale, respectiv o corectare a celor ; paliere% Aa"arus evidentia"a o serie de specificitati ale interviului initial, scopul interviului este acela de a identifica pro(lemelor clientului si cuprinde 47 intre(ari precise% daca pacientul manifesta semne de psiho"a &tul(urari de gandire, comportamente (i"are+ inadecvate, incongruenta afectiva, halucinatii, etc%' caca sunt semne de patologie organica, de pertur(are motorie &postura rigida, manierisme, ticuri, etc%' evidentierea depresiei, a gandurilor suicidare evidentierea plangerilor actuale ale clientului si o monitori"are clara a evenimentului ce a dus la aceste nemultumiri factorii antecedenti importanti- ce factori mentin pro(lema pacientului &de natura interna sau de natura e,terna' ce si doreste pacientul sa o(tina in urma psihoterapiei care sunt indicatiile si contraindicatiile in adoptarea unui anumit stil terapeutic &maniera directiva, nondirectiva' cum poate fi a(ordat pacientul pentru a i se sustine cel mai (ine interesele &ca o persoana individuala sau ca parte dintr o diada, triada, familie, grup' daca pacientul poate sa sta(ilieasca o relatie mutuala satisfacatoare cu psihoterapeutul sau ori ar tre(ui sa mearga la alt psihoterapeut care sunt motivele ce l au determinat pe client sa caute spri)in in acel moment care sunt aspectele po"itive, punctele tari ale pacientului #rescrierea sarcinilor pentru acasa esenta oricarei psihoterapii eficiente consta in capacitatea psihoterapeutului de al determina pe pacient sa se anga)e"e in sarcini noi si diferite, indeose(i in afara cadrului terapeutic masura in ca re pacientul se anga)ea"a in aceasta activitate sta(ileste gradul de succes sau esec in terapie fara sarcini specifice pentru acasa este putin pro(a(il sa se produca modificari in comportamentul clientului, mai ales in tratamentul tul(urarilor fo(ice, o(sesiv compulsive, disfunctiilor se,uale terapeutul tre(uie sa fie e,plicit in ceea ce priveste sarcinile pentru acasa terapeutul tre(uie sa reali"e"e teme pentru acasa individuali"ate pentru fiecare client in parte tre(uie sa specifice clar frecventa e,acta, timpul desfasurarii sarcinii, durata fiecarei sarcini sarcina pentru acasa sa nu fie consumatoare de timp pentru a nu fi perceputa de client ca fiind amenintatoare se incepe cu sarcini ce sunt usor de indeplinit pentru ca pacientul sa o(tina satisfactie si sa prinda incredere in demersul terapeutic sarcinile pentru acasa tre(uie pre"entate su( forma unor sugestii nu su( forma unor imperative "e!nica conectarii sedintele de terapie multimodala incep cu intre(ari de tipul* .ce sa intamplat in saptamana care a trecut3/, daca s au trasat sarcini pentru acasa, se incepe cu punctarea acelor sarcini &e,* .ti ai calculat caloriile3 Ae ai notat in agenda3/, .ai deschis discutia cu sotul tau3/%

Comunicare terapeutica 12

Curs 7

Conf.Dr. Odette Dimitriu &continuare curs 2'

28.11.2006

,trategii cogniti2e utili ate in psi!oterapia multimodala Aa"arus spune .clinicienii care se limitea"a doar la procedurile comportamentale si care evita a(ordarile proceselor cognitive, vor afla curand ca oamenii pot su(mina cele mai (une planuri de intarire, modelare a propriului comportament datorita propriei lor gandiri/ &imperative categorice'% 9tili area strategiilor noncogniti2e si strategiilor noncomportamentale. Aa"arus pleaca de la ideea ca aceste strategii ofera adesea inofrmatii pretioase% Tehnica .scaunului li(er/ este considerata utila in e,ersarea comportamentului asertiv% Reflectarea rogersiana se utili"ea"a atunci cand se are in vedere e,primarea conflictelor si a sentimentelor am(ivalente ale clientului, dar spre deose(ire de rogersieni, Aa"arus nu considera ca empatia, caldura, autenticitatea, acceptarea po"itiva neconditionata manifestate de terapeut fata de client sunt conditii necesare si suficiente pentru a se produce modificari in comportamentul clientului% Atunci cand clientul este a)utat de terapeut sa si clarifice unele confu"ii si incertitudini prin intermediul relfectarii empatice si acceptarii, este timpul sa se treaca la actiune, in sensul da a folosi strategii eficiente% Din perspectiva psihoterapiei multimodale nu tre(uie sa su(scrii la teoriile diferitelor scoli terapeutice% :e considera o eroarea ca terapeutii sa ignore acele tehnici care nu decurg din modelul lot teoretic% Ma)oritatea psihologilor sunt de acord ca nu e,ista o singura perspectiva in psihologie care sa fie capa(ila sa e,plice orice se o(serva in comportamentul uman% #si!oterapia rational emoti2a -+llis/ Modelul propus de Ellis este un model de optimi"are a relatiilor interpersonale* ABC A 9 evenimentul activator+ precipitator &esec, despartiri, etc%' B 9 sistemul de credinte, valori, ganduri irationale, tul(urari emotionale &Ellis considera ca emotia si cognitia sunt doua fete ale aceleiasi monede' C 9 consecintele emotionale si comportamentale pe care le are C despre A D 9 disputarea acestor credinte pe care clientul le traieste + 9 inlocuirea gandurilor irationale, a sistemului de credinte cu o noua filosofie de viata, mai eficienta, mai sanatoasa : 9 noi scopuri, idealuri pe care le fi,ea"a clientul in urma acestei terapii% ABC1ul relatiilor interpersonale -relatiile de cuplu/ #onsecintele emotionale si comportamentale # influentea"a in mare parte evenimentul activator A% De e,emplu, daca un (ar(at isi critica sotia A, ea poate sa gandeasca* .nu ar tre(ui sa fie asa de e,igent cu mine/ si poate rectiona cu furie si ostilitate la nivelul #% @n schim(, sotul ar putea privi ostilitatea sotiei sale drept un element activator negativ A si poate reactiona prin depresie tot la nivelul #% :otia poate interpreta depresia sotului ca un eveniment activator negativ ! A si reactionea"a la nivelul # prin sentimente de culpa(ilitate% @nteractiunea este reciproca intre A si C% criticile permanente ale sotului la anumite actiuni ale sotiei sale o pot face pe aceasta sa creada* .ma uraste/, iar comentariul ei* .ma urasti/ il poate incura)a pe sot sa o critice mai des sau chiar sa o loveasca, astfel incat sotia poate gandi* .sunt sigura ca ma uraste%%/ ! C .%%si vreau sa intente" divort/ ! #% Din punctul de vedere al lui Ellis e,ista trei tipuri de cognitii* cognitie rece ! repre"inta o constare fara sentimente &.sotia mea este furioasa/' cognitii calde ! repre"inta evaluari ale cognitiilor reci ce presupun sentimente de la sla( conturate pana la sentimente clare &.nu mi place ostilitatea ei, as vrea sa nu se mai comporte asa/ 13

cognitii fier'inti ! repre"inta sentimente distincte de la puternice la foarte puternice &.detest atacurile ei, nu este indreptatita sa reactione"e astfel%%/, .o urasc/'% Comunicare terapeutica Conf.Dr. Odette Dimitriu #si!oterapia constructi2ist1strategica Acest tip de terapie deriva din psihoterapiile cognitiv comportamentale si isi propune drept o(iectiv modificarea perceptiilor si repre"entarilor pe care clientul le are despre sine, despre persoanele apropiate, despre lume% Propune un ansam(lu de tehnici prin care terapeutul produce o modificare relationala cognitiva si emotionala care stau la (a"a tul(urarilor an,ioase &fo(ice, o(sesivo complusive, etc%' Pre"umtia de (a"a este aceea ca, convingerile noastre neconstienti"ate cu privire la lumea e,terioara determina modul nostru de a actiona in lume si, la randul sau, modul nostru de a simti si actiona influentea"a conceptiile noastre despre viata, filosofia noastra de viata% Aceasta terapie urmareste sa produca modificari pentru modalitatile in care indivi"ii si au construit aceste realitati disfunctionale% :e acorda o mare importanta structurilor cognitive, schemelor personale% Aceste structuri cognitive spri)ina si influentea"a construirea e,perientei noastre curente si duce la organi"area unor noi seturi de informatii% :chemele personale sunt niste entitati specific organi"ate care cuprind cunostintele unui individ despre sine si despre ceilalti% @n vederea o(tinerii unor modificari in realitatile disfunctionale construite de pacienti, se impune din partea terapeutului un efort empatic diri)at pentru a reali"a re"onante psihoafective cu pacientul% Tratand un pacient fo(ic, terapeutul adauga un anumit element in continutul comunicarii pentru a gasi in mod rapid si eficient solutia terapeutica, un element care si pierde semnificatia odata cu disparitia simptomului% Acest demers consta, de fapt, in adaptarea creativa la impre)urari (a"andu se pe un demers (ine structurat de re"olvare de pro(leme in vederea spargerii cercului vicios in care se afla clientul% #riteriul de validare este disparitia simptomului &45 41 sedinte (isaptamanale'% Din aceasta perspectiva, se inlocuieste intre(area .din ce cau"a a aparut o anumita pro(lema3/ cu intre(area .#um functionea"a procesele psihice pentru a mentine aceasta pro(lema3/ &se prefera inlocuirea termenului de simptom cu cel de pro(lema'% Dupa Diorgio Bardone, tul(urarile fo(ice si o(sesiv compulsive nu se datorea"a unor traume din copilarie, nu au o cau"a (iologica, ci ele se instalea"a treptat prin intermediul acumularii unei tensiuni emotionale indusa prin autosugestie care duce in final la primul atac de panica al pacientului% :tudiile clinice au demonstrat ca tul(urarile fo(ice severe au aparut si s au complicat treptat avand ca punct de pornire gandurile pacientului, indoielile, ruminatiile in legatura cu teama de im(olnavire% #and aceasta teama apare spontan, gandurile clientului vor fi de tipul .daca vreodata ma voi simti rau, cine ma va a)uta3/% Treptat aceste ganduri se vor transforma in adevarate fi,atii agorafo(ice, su(iectii incep sa declanse"e comportamente de evitare in raport cu toti stimulii care ar putea le declanse"e astfel de ganduri% Temerile lor sunt legate de reactiile fi"iologice, palpitatii, ameteli, transpiratii, etc% 14 Curs 8 0*.12.2006

#and e,ista o teama )ustificata de im(olnavire, su(iectul adopta un comportament de evitare a respectivei situatii sau incearca sa si controle"e voluntar diversele reactii emotionale% #eea ce fi,ea"a o simptomatologie cu caracter fo(ic nu este situatia initiala, ci ceea ce intreprinde pacientul in vederea evitarii acestei stari an,ioase% Punerea in actiunea a modului de solutionare a pro(lemei nu face decat sa mentina pro(lema% @nterventiile terapeutice tre(uie sa conduca la depasirea re"istentelor legate de schim(are si sa produca modificari concrete in perceptia si reactia su(iectului in ceea ce priveste stimulul an,iogen% +tapele unui plan terapeutic in terapia constructi2ist1strategica. A. Prima etapa cuprinde prima sedinta% ('iective* 4% ne concentram pe definirea pro(lemei clientului si castigam increderea lui 7% se reali"ea"a un acord cu clientul in legatura cu o(iectivele terapeutice, se reali"ea"a construirea relatiei terapeutice, intarirea increderii si castigarea cola(orarii pacientului 6% e,plorarea sistemului perceptiv relational 5% construirea unui prime ipote"e si ela(orarea primelor actiuni cu caracter terapeutic Strategii* reetichetarea pro(lemei reetichetarea sistemului de perceptie reactie precum si a solutiilor incercate de client tehnici (a"ate pe confu"ie, comunicare metaforica, instructiuni indirecte lim(a)ul tre(uie sa fie hipnotic &utili"area hipno"ei in afara transei, ascultare activa, sugestii nonver(ale si influenta personala a terapeutului' B. A doua etapa cuprinde sedintele 7 1% ('iective) 4% distrugerea sistemului rigid de perceptie reactie 7% stimularea altor schim(ari progresive 6% modificarea modului in care clientul percepe realitatea Strategii) reetichetarea parado,ala, provocativa si activarea indoielilor pacientului prescrieri, instructiuni in sfera comportamentala &directe, indirecte' utili"area comunicarii metaforice &anecdote, aforisme' utilli"area lim(a)ului hipnotic influentarea ma,imala personala a terapeutului% C. Etapa a treia decurge de la sedinta a 2 a ('iective) 4% constatarea faptului ca pacientul este capa(il sa depaseasca respectiva pro(lema 7% reali"area progresiva de noi modificari pana cand sunt atinse o(iectivele terapeutice asupra carora s a convenit 6% redefinirea modului in care su(iectul percepe relatia cu sine si cu ceilalti, cu lumea e,terioara 5% consolidarea achi"itiilor pacientului Strategii) prescriptii in sfera comportamentala &directe, indirecte' reetichetarea, prevenirea parado,ala a recaderilor lim(a)ul este din ce in ce mai putin hipnotic se recurge la o influentare din ce in ce mai mica a terapeutului pentru sporirea autonomiei clientului 15

D. Etapa patru este etapa finala ('iective) achi"itionarea completa de catre pacient a autonomiei si fle,i(ili"area sistemului perceptie reactie Strategii) e,plicarea in detaliu a demersului terapeutic utili"at clarificarea procesului de schim(are responsa(ilitatea schim(arii este atri(uita resurselor clientului comunicarea este nonhipnotica, dar descriptiva si cu un caracter mai familiar% "ema pentru acasa: Reali"area unui plan terapeutic in ca"ul unui agorafo(ic% Comunicare terapeutica Conf.Dr. Odette Dimitriu "erapia lui :iorgio <ardone #arametrii conceptuali ai lumii relatiilor @nteractiunile umane, comunicarea si descifrarea mesa)elor clientilor nostri% Relatia terapeutica propriu "isa ! RT 4% alianta de lucru &terapeutica' contractul terapeutic intre psihoterapeut si pacient legatura emotionala intre terapeut si pacient o(iectivele comune sarcini specifice &scala #alifornia' 7% relatie .nereala/ ! relatia transfer contratransfer 6% relatia reala &propriu "isa' se (a"ea"a pe empatie, caldura, autenticitate, autode"valuire, este o relatie matura (a"ata pe Ego ul de adult al celor doi% @n relatia copil parinte, tatal se confrunta cu pro(leme legate de serviciu, sotia incearca sa l a)ute si se interesea"a de pro(lema sotului% @n mod ine,plica(il, apar dureri de cap la (aiatul cel mare% Tatal se desprinde de pro(lema sa si se orientea"a asupra copilului% Fiinta umana este definita in relatie prin relatie% Terapeutul anali"ea"a nivelurile comunicarii% En terapeut cognitiv comportamentalist se va indrepta spre cele doua comunicari, pentru el comunicarea este un lim(a) si o atitudine care pot intra in contradictie% #omunicarea parado,ala consta in mesa)e ce se anulea"a unul pe celalalt intr un mod conflictual ! o persoana spune ca se (ucura ca se intalneste cu X, dar totusi da un pas inapoi% Comunicare si metacomunicare E,ista o serie de in)onctiuni, conflicte* de comunicare si de validare% @n tul(urarile de identitate apar interactiuni de validare% @nteractiunile pot fi* complementare si simetrice% E,ista o inductie reciproca a rolurilor cand un individ autoritar A care interactionea"a cu un individ C, il face pe acesta sa reactione"e printr un comportament su(misiv% Acesta favori"e"a rolul dominant al lui A% Este o inductie reciproca elementara, iar invers este o inductie simetrica% Faclavich* interactiune de tangentiali"are 16 Curs ; 12.12.2006

interactiune de descalificare interactiune mistificare @nteractiunea de tangentiali"are ! nu acopera in intregime doua intre(ari, raspunsul speculea"a asupra diverselor elemente ale intre(arii pentru a a)unge sa l privilegie"e doar pe unul dintre acestea% @nteractiunea de descalificare ! raspunsul dat unei intre(ari care este transformata de respondent prin privilegierea propriilor dorinte% @nteractiunea de mistificare ! raspuns care il face sa creada pe cel care propune ceva ca a spuns un lucru pe care nu l a spus% #roprietatile sistemelor de interactiuni *regnanta sistemului de interactiuni ! ceea ce marchea"a individul, sunt relatii si nu o(iecte, conte,tul interactional este cel care imprima forme in psihismul nostru &Cern'% Aceste forme vor marca individul, adultul incercand sa le refoloseasca% &nalogiile formale ale sistemului de interactiune% sa ne straduim sa gasim .formele sistemului de interactiuni/ ar tre(ui sa le gasim la toate nivelurile% Moreno propune o noua conceptie asupra personalitatii- personalitatea repre"inta un ansam(lu de roluri favorite, sisteme privilegiate, interactiuni cu lumea &un scriitor care relatea"a cum s a casatorit'% +dentificarea comunicarii metaforice pornind de la analogiile sistemului de interactiune En simptom comportamental prin care actorii inlocuiesc o adevarata pro(lema ce tre(uie re"olvata de catre acestia, dar pe care ei nu o pot re"olva, deci comunicarea metaforica poate fi identificata depistand schim(urile intre actori care se fac in acest ca"% E,emplu* :otii A si C ! este este dominant, ea de"volta un simptom, ceea ce i confera o anumita putere fata de sot% El cauta sa o diri)e"e pe sotie, sotie care se plange ca el ii cere lucruri nepotrivite- ea isi e,prima dorinta de a nu mai fi dominata%

Comunicare terapeutica Conf.Dr. Odette Dimitriu

Curs 10 1;.12.2006

=etafora si ritual in psi!oterapie Metafora vine din grecescul metaphora care inseamna a deplasa, a muta ceva dincolo de% Folosirea metaforelor facilitea"a, in general, activitatea unui psihoterapeut speciali"at in terapii de scurta durata% Folosirea metaforelor nu este asa de simpla cum pare% Terapeutul, cu a)utorul metaforelor, poate sa puna in functiune potentialul psihic al su(iectului% Folosirea metaforelor necesita cunoasterea multor factori ce influentea"a functionarea psihicului nostru% Este nevoie de a(ilitate din partea terapeutului pentru a crea o imagine metafora, cat mai apropiata fiecarui su(iect in parte% @n conte,tul terapeutic, metaforele sunt utili"ate ca instrumente de transformare si de facilitare a aparitiei unor noi pattern uri de ganduri, sentimente, comportamente% Daca ele vor fi construite adecvat, vor avea mare succes pentru ca, spun specialistii, 17

vor comunica direct cu inconstientul &.ocolesc/ constientul/'% ,-emplul cu pacienta o'eza si usile care o su'tiau cand trecea prin ele. Functiile metaforelor Metafora ofera un mecanism de schim(are, de transformare a modului nostru de a vedea lumea% Metaforele, povestile metaforice cau"ea"a, declansea"a .ceva/ pentru a fi tinut minte sau demonstrea"a, ilustrea"a un anumit aspect din istoria pacientului% Metaforele terapeutice pot sa cree"e realitati alternative si pot sugera solutii in vederea insanatosirii% Ofera noi strategii de coping% Accelerea"a, facilitea"a comunicarea in relatia terapeut client, recadrea"a sau redefineste o anumita pro(lema sau situatie% Reduc re"istentele pacientului la psihoterapie si pot intari dorinta de insanatosire, motivatia% Duc la intarirea ego ului% @i permit su(iectului sa gaseasca o solutie, sa faca o alegere, sa .functione"e la nivel su(constient si sa gaseasca cea mai (una solutie/ &M% Eric>son', redirectionea"a situatia, ameliorea"a starea sufleteasca a pacientului% ,-emplul dat de /. ,ric0son cu pro'lemele se-uale ale unui cuplu si paralela facuta cu comportamentul alimentar. O poveste metaforica plasata intr un conte,t terapeutic consta din elemente care repre"inta sim(olic pro(lema clientului si ii ofera, indirect, o solutie% Esential, metafora este o fante"ie, un )oc al inchipuirii, plasand realitatea ascultatorului la alt nivel% :emnificatia unei povesti metaforice nu o gasim in structura de suprafata &evenimentele povestite', ci in structura adanca, in su(linierea pattern urilor continute de aceasta poveste metaforica% ,-emplul cu e-primarea metaforica din partea clientului) nu mai vad nici o iesire si utilizarea acesteia in transa hipnotica1 cu gasirea unei usi pe pipaite1 urmata de traversarea unui tunel la capatul caruia vede o lumina. :unt foarte importante, ca si in alte forme de comunicare, metamesa)ele nonver(ale care insotesc metafora% Ele se folosesc in sensul su(linierii semnificatiilor metaforice &infle,iunile vocii, modificarile de ritm, voce, ton, mimica, gestica'% Elementele metaforei :im(olismul* aspectele structurale ale metaforei, care inlocuiesc un inde, referential cu altul% Metafora este o figura de stil in care ceva e spus ca si cum ar fi altceva% @n ca"ul metaforei terapeutice, clientul si circumstantele sale de viata sunt pre"entate ca si cum ar fi persona)ele din poveste% @"omorfismul* componentele relationale% @mplica sta(ilirea unor similaritati intre comportamente, relatii si situatii% ,-emplu de poveste metaforica cu fata de imparat si ru-acul plin cu pietre. Metaforele pot fi utili"ate fie in hipno"a, fie in stare de veghe% Orice scop terapeutic ilustrat printr o metafora, va fi interpretat diferit de fiecare client, care o va .filtra/ prin prin perceptiile sale si e,perientele sale unice de viata% M% Eric>son utili"ea"a socul, surpri"a, confu"ia, diverse )ocuri de cuvinte, umorul, sadind sugestiile indirect si po"itiv, in metaforele terapeutice utili"ate% 18

Tehnici utili"ate 4% Tehnica afirmatiilor metaforice utili"ate de terapeut% Aceste afirmatii au menirea sa produca clarificari, constienti"ari, interpretari si, in cele din urma, modificarea modului metaforic de gandire al clientului% 7% Etili"area afirmatiilor facute de pacient% E,* .ceilalti ma privesc de sus/, .sunt prins intr o capcana/ ! sunt denumite .metafore de nucleu/, ele e,primand lucruri fundamentale pentru client% #and nu sunt constienti"ate, devin .metafore inghetate/% #onstienti"area sensului lor le aduce la viata si devin puncte de plecare in proiectarea demersului terapeutic% #and survine schim(area clientului, se vor produce modificari si in sensul acestor afirmatii metaforice% E,* .nu mai suport aceasta murdarie/ e inlocuita de .ma simt curat pe dinauntru/%

Comunicare terapeutica Conf.Dr. Odette Dimitriu

Curs 11 0;.01.2007

Criteriile unei terapii eficiente &Aan>ton' criteriile unei terapii eficiente in functie de relatia teraputica, practica terapeutica &e,perienta personala' terapia tre(uie sa cre"e un tratament unic pentru fiecare client terapia tre(uie sa intre in universul interior al clientului sa ai incredere in tine insuti si in celalalt sa cunosti lumea fiecarui client in parte- pe parcurs, sugeram, ela(oram si ghidam clientul pornind din propria noastra lume spre o realitate pe care o poate simula ca re"ultat al cunoasterii e,perientelor clientului% Aceasta lume noua este folositoare pentru a ghida clientii spre noi atitudini, noi modele comportamentale eficiente, spre o noua perceptie de sine, iar la sfarsitul terapiei clientul va a)unge intr o lume noua, (enefica lui% sa manifestam simpatie fata de client- simpatia este o cale de relatie, in timp ce empatia este o cale de cunoastere- daca nu simpati"e"i clientul, acest lucru se va impotrivi muncii tale% @n mod defensiv, clientul se va ingropa tot mai mult in pro(lemele sale% Daca terapeutul simte ca pacientul nu manifesta acceptare fata de el, atunci este directionat spre o alta persoana, alt terapeut% modificarea o(iectivelor ilu"orii sau imaginare, nerealiste si a cailor ineficiente ale clientului% Factori 2itali in derularea unei terapii eficiente> identificarea clara a pro(lemelor clientului- aflarea in amanunt a pro(lemelor si la ce se refera e,act clientul cand vor(este despre pro(lemele sale% #lientul foloseste termeni vagi, iar terapeutul tre(ui sa fie mai riguros in ghidarea clientului pentru a formula cat mai e,act pro(lemele% intelegerea semnificatiei contractului terapeutic- dupa ce am identificat pro(lema, nu tre(uie sa presupunem imediat ca pacientul vrea sa o schim(e% nu tre(uie sa facem presupuneri, ci tre(uie sa o(tinem informatii cat mai precise despre pro(lema clientului% #hiar si cea mai mica sarcina terapeutica poate amplifica re"ultatele sedintei urmatoare% un client (ine motivat devine un client activ, iar un client activ il a)uta pe terapeut sa reali"e"e o terapie activa% provocarea clientilor in vederea o(tinerii unor informatii suplimentare% Terapia care incepe atunci cand terapeutului nu @ este clara pro(lema clientului nu se numeste terapie% @n astfel de situatii, terapeutul nu tre(uie sa se multumeasca 19

doar cu solicitarea initiala ci tre(uie sa provoace clientul sa furni"e"e cat mai multe informatii% sa fim sensi(ili la descifrarea comportamentului nonver(al al clientului% De multe ori, terapeutul plasea"a clientul intr un cadru patologic pentru a si intelege mai (ine clientul% Terapeutul se afla in po"itia in care crede ca stie care este cau"a pro(lemei si l .converteste/ pe client sa adere la eticheta in care l a incadrat% strangerea de informatii in mod su(til va preveni o astfel de manevra, tre(uie sa fim atenti la mesa)ele nonver(ale ale clientului% fi,area unor o(iective specifice la sfarsitul fiecarei sedinte- fi,area unor o(iective specifice la fiecare sedinta terapeutica poate facilita si eficienti"a terapia% Fi,area de o(ictivelor repre"inta singura cale de invatare a unui nou comportament% O terapie eficenta din punctul de 2edere al clientului terapeutul sa fie incantator, fermecator, sa l stimule"e pe plan psihologic sa induca o anumita am(iguitate, mister sa foloseasca )ocuri de cuvinte sa l a)ute sa se confrunte cu realitatea sa pre"enta si chiar viitoare sa poata termina terapia atunci cand isi doreste el

20

S-ar putea să vă placă și