Bunica si chibriturile

Marin Sorescu Pastra bunica niste riduri Intro cutie de chibrituri Si numai ce si le punea De cate ori se enerva. Nepotul neastamparatA dat de riduri, le-a furat, Le-a pus pe frunte, le-a lipit, Si gata-a imbatranit! Acum bunica-i o copila, Iar pustiului ii plangi de mila Dintii si-a scos cu clestele Si nu-i mai plac povestile!

Foaie verde
Marin Sorescu "odrule, D#-mi o frun$# de sus, Pentru lumin# %i pentru tinere&e, 'i pentru via&a care nu moare. "odrule, D#-mi o frun$# de (os, Pentru )ntuneric %i pentru b#tr*ne&e, 'i pentru moartea care nu )nvie. Noi ne-am scris sufletul Pe frun$e... "odrule, D#-mi toate frun$ele tale S# c*nt cu ele. Sau mai bine c*nt# tu 'i cu sufletul meu.

Unde fugim de acasa?

Lumea - format mic D#-ne, soare, $ilnic papucul t#u cald s# putem ie%i pe asfalt. "# atunci c*nd nu trec ma%ini noi desen#m pe el g#ini. +#ini m#iestre, ale c#ror ou# nu se %terg c*nd plou#. ,a, din contr#, din ele, clocite bine, ies copaci, veveri&e %i albine )n fiecare $i, pe un -ilometru de trotuar stric#m un -ilogram de var. .ncepem cu portrete de m*&e %i alte animale p*n# a(ungem la triunghiuri %i linii goale. /acem fel de fel de cercuri %i p#tr#&ele %i nu mai l#s#m nici o figur# s# intre in ele. Le p#$im o $i-ntreag# ca nimeni s# nu le-n&eleag#. .n noi )n fiecare sfor#ie netre$it un pictor foarte mare. 0nul, nedescoperit p*n# acum niciodat#, ca o ciuperc# ner#s#rit# %i nem*ncat#. 'i de-aia toat# $iua, )n genunchi, pe asfalt, lucr#m, pentru c# vrem s#-l lans#m. Dar de-o fi pictor sau ba, noi om desena %i a%a. "hiar dac# ursul nostru n-are dec*t o lab#, se vede c# e un urs de treab#. De%i suntem copii, operele noastre sunt pline de economii. Iat#, pentru at*&ia oameni desena&i aici cu creta, vede acela%i ochi de soare, care face naveta. A$i la mine, m*ine la tine. Ast#$i se uit# cu el iepurele care must#ce%te fericit %i d# din urechi, m*ine aceste frun$e de ste(ar, perechi. Noi ne c#$nim numai ca totul s# fie frumos, pe sus %i pe (os. Dac# $boar# pe cer doi porumbei %i-un cocor, punem m*na pe umbra lor. A%a )i avem mereu l*ng# noi, cocorul %i porumbeii am*ndoi. Apoi, din c*nd )n c*nd, mai lu#m animale, p#s#ri, %i din g*nd. "*nd $g*riem o figur# nou#, nemaiv#$ut#, cine %tie ce ciudat nag*& sau nag*&#, parc# sugem din cea mai dulce &*&#. Parc# mu%c#m din visul de a$i-noapte, cu din&ii no%tri de lapte. "e, parc# n-am v#$ut cu ochii goi c# desena&i ditamai oameni mari %i voi1 /ace&i toat# $iua pe drum tot felul de g*nduri din fum o cas#, un vapor care plute%te pe un nor. "hiar m# )ntrebam eu c*te-odat# unde s-or fi duc*nd toate aceste desene, nene1 A% vrea s# pun m*na eu, unul, pe tot ce-a desenat cu fum omenirea, de c*nd s-a inventat tutunul. A%adar, ne )ntrecem %i pe aceast# cale voi picta&i cerul, noi p#m*ntul de la aer mai la vale. Noi ne (uc#m foarte gravi, g*ndindu-ne c# p#m*ntul e f#cut pentru $ugravi. Iat#, un munte de var ne-a a(uns pentru to&i c*mpii. Au mai r#mas f#r# p#s#ri, cai %i stele gardurile %i, pe alocuri, st*lpii. 2*ine diminea&# la ora %ase trecem %i la case.

Scamatorii, scamatorii, scamatorii A&i v#$ut voi, copii, un om care m#n*nc# s#bii de trei ori pe $i1 'i care scoate un porumbel, soarele %i tot cerul dintr-o batist#1 N-a&i v#$ut, pune&i-l pe list#. Dar ursul care a )nv#&at carte %i spune la toat# lumea c# vrea s# urme$e mai departe1 'ti&i cum se face s# dispar# )n cea&# un borcan cu dulcea&#1 3ii! Dar multe nu %ti&i voi, copii! 4epede la circul cel mai )nall s# v# )mbog#&i&i cuno%tin&ele )n asalt. Aici e ca la teatru, )n&elegi totul dac# e%ti cu ochii )n patru. "*nt# mu$ica, spectatorii au )nlemnit programul e nemaipomenit. 0n om pescuie%te, arunc*nd undi&a )n sal#, ca )n ia$ul de la moar#. Din coafura unei doamne frumoase a scos dou# broa%te &estoase, iar din sufletul unui vecin a pescuit un rechin. S# nu crede&i c# toate

acestea sunt minciuni sau c#, doamne fere%te, la circ se )nt*mpl# minuni. Acroba&ii ace%tia, care se dau peste cap )n aer, pot s#ri a%a fiindc# sorb mult# cafea. 5u 6 las7 c#-s %i mai u%or 6 dac# beau dou# cafele, $bor! 2# &ine atmosfera ca pe aeroplan %i scriu poe$ii pe tavan. Aten&ie, urmea$# un num#r interesant dansea$# un elefant. Dansea$# singur, maimu&ele l-au refu$at8 mi se pare c# le-a c#lcat pe picioare. 'i acum, aoleu, un om bag# capul )n gura unui leu. Doar 5mil $*mbe%te iar# 9:m, e leu doar pe dinafar#. "-am mai v#$ut eu un urs alpin %i-n el era unchiul 2arin9. S# %ti&i c# la circ animalele nu sunt de p*sl# sau de plut#, ci sunt auten;tice, sut# la sut#. Leul l-ar m*nca pe omul acela )ntr-o clipit#, dar e dresorul lui %i nu poate s#-l )nghit#. 'i apoi l-au )nv#&at p#rin&ii dac# m#n*nc# prea mul&i oameni i se strepe$esc din&ii. ,um! ,um! A ap#rut fachirul dintr-un nor de fum. /achirul e un om e<traordinar 6 dac# vrea ne bag# toat# fericirea )n bu$unar. 5l e spaima aricilor, fiindc# )i place s# doarm# numai pe ace. =, dar am r#mas singuri. 3oat# lumea a plecat, c# programul s-a terminat. 'i n-o s# se mai dea o dat# numai fiindc# am r#mas noi, cu gura c#scat#. A%a c# merge&i acas#, )nchide&i bine u%ile %i, dac# vre&i, face&i %i voi circ cu p#pu%ile. Scufi&a 4o%ie %i )nc# vreo c*teva domni%oare sunt bune dansatoare. Iepura%ul de catifea va face salturi mortale )n gura celorlalte animale. Pisica se va )mprie;teni la cataram# cu 6 s#raca 6 r*ndunica. Dac# o s# vi se par# prea mic# trupa, privi&i-o numai cu lupa. A%a o s# pute&i vedea cele mai gro$ave animale din p#durile ecuatoriale.

La +r#dina >oologic# ...+r#dina $oologic# e un fel de maga$in de (uc#rii, unde tigrii, girafele %i leopar$ii sunt vii. 4ogi lupul s# te ia pu&in )n c*rc# %i c*nd colo te m#n*nc#. :ei, ca pe Scufi&a 4o%ie tear m*nca, cu%ca dac# l-ar l#sa. Dar, vede&i, aceste cu%ti de fier, sau colivii, sunt ca ni%te bunicu&e ale lor au gri(# s# nu fac# prostii. "opii! l#sa&i un pic g#l#gia. /ace&i acum cuno%tin&# cu $oologia. Iat# aici repre;$entan&ii m*ndrei faune, care %tiu s# urle, s# rag#, s# $biere %i s# schiaune. ?Dar, mira&i-v# mai )ncet, dragii mei, c# asur$i&i ace%ti lei.@ =riunde )ntorci capul ve$i un %arpe sau un leopard, care sare peste un gard. Iat# tigrul adus din ,engal cu cheltuial#. 3oat# blana de pe el e natural#. 2irela, acela nu se strig# 9cu&u-cu&u9, c# e stru&ul. ,alaurul care se pr#(e%te pe nisip e crocodilul, iar ba$inul de l*ng# el e Nilul. 5lefantul care v# prive%te ursu$ e )n;trebuin&at )n loc de troleibu$. .ncaleci pe el diminea&a %i pleci la %coal#, merg*nd o mie de sta&ii prin p#durea ecuatorial#. Sahara e o regiune %i mai dificil#. Pe acolo circul# numai aceast# c#mil#. =ri%iunde ar pleca, )%i ia )ntotdeauna ap# cu ea, a%a cam la vreo dou#-trei butoia%e8 cred c# )n cele dou# cocoa%e! ?/iindc#-i lim;pede ca bun# seara nu po&i %ti c*nd curge apa )n Sahara!@ "angurul, uite, are blana ro%#. "a s# nu-%i piard# puii, )i poart# cu el )ntr-o saco%# ?c# i-a mai pierdut odat#, i-a c#utat Australia toat#@. Lupul tr#ie%te )n haite %i pe la noi. 2#n*nc# diminea&a oi, la pr*n$ oi, %i seara tot oi. Din cau$a acestui meniu fi<, umbl# oamenii dup# el prin p#duri, cu pu%ti %i cu topoare, s#-l cam omoare. 0rsul polar poart#, ca un mo%, co(oc %i fular. .i e ciud# c# aici nu-i a%a ger %i-ar intra )ntr-un frigider. "e s# v# mai ar#t1 4inocerul1 Dromaderul1 +r#dina $oologic# e foarte frumoas#, dar eu $ic s# mai mer;gem %i-acas#. 5 t*r$iu a sunat %arpele cu clopo&ei de ora trei. 'i animalelor nu le

place s# mai )nt*r$iem pe-aici dup# orele lor de servici. '-apoi, cei ur*&i or fi venit de la lucru acas# %i acum ne a%teapt# la mas#. 'i e musai p*n# m*ine )n $ori, s# le povestim totul, m#car de-o sut# de ori. "um a fost, cum a decurs toat# treaba... Altfel, )nseamn# cam v#$ut at*tea (ivine degeaba.

"uno%tin&e peste cuno%tin&e 0ite, animalele nu mai stau )n cu%ti, deoarece sunt domes;tice. Adic# toate sunt animale civili$ate. A%a c# e bine s# nu v# str*mba&i la cai sau s# scoate&i limba la oi, c# r*d de voi. 5ste un animal foarte folositor vaca, %i ce suflet bun are, s#raca. S# v# mai spun c# %i purcelu%ii folosesc foarte mult s#pun1 5i %tiu cu to&ii mai bine dec*t unii dintre voi c# nu te po&i sp#la cu noroi. 3oate oile pe care le vede&i dincoace formea$# o turm# ?2irela, iar ai r#;mas )n urm#!@. 'i oile lucrea$# lapte, br*n$# %i sm*nt*n#. Dar datoria lor de c#petenie e s# ne dea flanele de l*n#. De altfel, s# v# spun drept, lor nici nu le place s# poarte vara co(oace. Singure merg, o dat# pe an, s# se tund# la cioban, cum merge&i voi cei mai mici la 9"iufulici9. Numai c# oile nu au preten&ia, c*nd le taie la&ele nenea Stan, s# le pun# c#lare pe un lup sau pe un aeroplan. =ile %tiu mun&ii no%tri pe dinafar#, c# ar putea s# vorbeasc# despre ei la %coal#. Au$i&i vuietul #sta ca de gr#dini&# de scandalagii1 Ne-apropiem de p#s#ri. 3ii! 3ii! 4#&u%tele iar se ceart# pentru (uc#rii! Dar pe voi v# rog s# fi&i cumin&i. Puii pe care-i vede&i aici )nc# nu sunt frip&i. 0ita&i-v# bine cu c*t# poft# ciugulesc ei vitamine. +#ina care se plimb# printre ei, cu at*ta fal#, e o clo%c#, adic# o incuba;toare natural#. 5a a tot dat ocol cuibarului %i are bun#tatea s# cloceasc# singur# ou#le, c*nd se )ntrerupe electricitatea. N#$dr#vanul #sta ro%u, l-a&i ghicit, este coco%ul. +#inile )l urm#resc pas cu pas, pentru c# e singura pas#re cu ceas. Dar ceasul lui nu se vede, )ntruc*t )l poart# undeva )n gu%# ori )n g*t. De fapt, e un de%tept#tor mai mare pe care-l pune s# sune c*nd soarele r#sare. A%a. Am a(uns %i la lac, unde fac ra&ele cele b#tr*ne 9mac-mac9 %i unde g*%tele se scald# %i fac %i ele toate boroboa&ele. Aede&i g*%tele %i ra&ele1 Ar$#-le-ar focul s# le ar$#! Stau pe ap# ca pe var$#! 'i toat# $iua ?ve$i c# le sperii!@ beau doar ap#, ca %oferii. 'i pentru c# a venit vorba unde-o fi ma%ina aia1 "# nu ne-o fi luat-o gaia1 Dar nou# tot nu ne pas#. Avem cu ce merge acas#, s# nu-nt*r$iem de la pr*n$ )nc#lec#m pe c*te-un m*n$.

/ug# cu mingea = curte mare, c*t cuprin$i cu privirea, unde bat mingea oamenii )n toat# firea. De%i, )n general, ei nu sparg geamuri, sau mai %tiu eu, vreun cristal, se str*ng )n (ur tot felul de vecini %i &ip# la ei a scandal. Dar s# fim aten&i la (uc#tori, care sunt formidabili ?uneori@. Boac# at*t de frumos, )nc*t cre%te iarba sub pa%ii lor, (os. Atunci pe tot stadionul trec fiorii, ca toamna printre nori cocorii. Dau at*t de tare )n minge, )nc*t fiecare lovitur# )nseamn# gol, sau ceva ase;m#n#tor. "hiar %i luna provine de la un %ut. 5ste o minge care n-a mai c#$ut. 0nele

mingi aruncate a%a, se prind pe cer, naiba s# le ia! =, sta&i pu&in, c# mi-am adus aminte! Nu-i adev#rat ce v-am spus mai )nainte. Nimeni aici nu &ip# %i nu pl*nge, $gomotele astea vin tot din minge. "# ea e plin#, m#i b#iete, cu tot felul de vaiete. 'i c*nd o atinge cu piciorul nenea Ion, vaietele se vars# pe stadion. 0ita&i-v# acum )n (ur8 oamenii ace%tia sunt mu&i, v-o (ur. Pe ei niciodat# n-o s#-i au$i&i strig*nd, iar dac# se-ntorc acas# r#gu%i&i, s# %ti&i c-au r#gu%it )n g*nd. 'i acum o fa$# pentru care toat# s#pt#m*na r*ndunica se va nesuferi cu pisica. 0n (uc#tor plimb# mingea cu capul %i pe picior, ca un (ongleur. "a fulgerul a )naintat, dar )n fa&a por&ii s-a-mpiedicat. Suntem )n minutul CD, c#tre el $boar# lin un stol de sticle de bere %i lapte. Se poate spune, din acest punct de vedere, c# pe stadion curge lapte %i bere. Dup# cum vede&i, %i oamenilor mari le cam place s# se (oace. /otbalul #sta, cu toat# $arva, e un fel 9de-a baba oarba77. Adic# (uc#torii no%tri parc# 6 aoleu! 6 dau )n minge lega&i c-o basma la bombeu ?)n loc de ochi@. Nu le fie de deochi! .n alte p#r&i, oamenii se lupt# cu taurii cei &epeni )n copite %i cu coarnele pe gresia lunii ascu&ite. "um voi v# (uca&i 9de-a v-a&i ascunselea97, (ocul #la s-ar putea numi 9de-a v-a&i )mpunselea9. Iar mai demult, )n loc de minge, se aduceau tigri ori fioro%i lei %i tu trebuia s# dai cu piciorul )n ei. Atunci venea la stadion prea mult# lume, de-aia din c*nd )n c*nd se d#dea drumul la lei direct )n tribune. Numai a%a oamenii se hot#reau s# mai p#r#seasc# (ocurile, lu*nd drumul casei %i al cet#&ii, ca s# fac# istoria antichit#&ii. Dar ce v# tot vorbesc mereu, c*nd nu m# aud nici eu1 .n urechea mea cea st*ng# cineva a )nceput s# pl*ng#. 'i-n urechea mea cea dreapt# o talang# se de%teapt#.

2area, o ap# folositoare 2area este %i pentru cei mici, nu numai pentru p#rin&i %i bunici. 'i la urma urmei, ei nici nu %tiu s# se (oace ca voi pe pla(#, )n nisip, )n fel %i chip, f#c*nd palate )n care, pe furi%, intr# scoicile prin acoperi%. P#rin&ii toat# $iua ar vrea s# v# culce. S# v# spun un secret ei au venit la mare numai ca s# v# )ncurce. Asa le merge gura 9"e faci19 90nde te duci19 9Stai aici!9 2ai r#u ca la bunicii care s-au f#cut mici. Dar acum a&i venit cu mine %i eu, %ti&i, nu fac scandal. = s# v# e<plic marea, val cu val. 2area este o ap# folositoare. 5a se )ntinde de aici %i p*n# )n $are. Se )ntinde %i mai departe, fire%te, dar marea aia nu se vede %i nu ne prive%te. Aapoarele alunec# pe ap# f*%, f*%, ca la un fel de s#niu%. Dar mai bine dac# prive%ti, ve$i c# alunec# pe pe%ti. Pe%tii sunt aici mul&i ca iarba. 'i cresc singuri, cum )mi cre%te mie barba. 0nii dansea$#, al&ii au pene de papagal %i c*nt# pe l*ng# Insula de "oral. Prin alte ape, rechinii umbl# la ei cu fer#straie %i, dac# te prind, te taie. 0nde este apa mai ad*nc# )noat# ni%te pe%ti ur*&i, at*t de ur*&i, c# nici ei )ntre ei nu se m#n*nc#. Porcul de mare r*m# algele pe l*ng# maluri, de se fac deasupra valuri. /oca este aproape c*t luna. N-am o undi&# la-ndem*n#, c# acum a% prinde una. Dar mai bine hai s# ne urc#m )n barca asta pe care o leag#n# valul %i s# privim 2alul. 'ti&i din pove%ti c# m#rile toate au pe fundul lor numai palate. =amenii au scos cu ni%te fr*nghii palatele din mare, s# mai stea %i pe p#m*nt )n soare. Privi&i aceste castele, cum curge sarea pe ele... 'i )nc# nu a&i v#$ut totul. "el mai frumos e portul. .n port marea scap# printre pesc#ru%i, ca printr-o plas#. Aici sunt fel de fel de vapoare, cum avem %i noi pe-acas#. Se suie oamenii )n ele, )%i aprind &igarea %i se (oac# de-a dep#rtarea.

/arul acesta 6 ce )nalt#-i e talia! 6 se vede )n toat# lumea, p*n# la 2angalia. "*nd marea are vreun neca$ )n familie, fulger# %i tun#. Asta se cheam# 9se$on de furtun#9. Atunci pe pla(# nu mai stai, sug*nd dintr-o ra$# ultraviolet#, ca dintr-un pai. /urtuna trece repede, apare soarele %i noi alerg#m c#tre pla(# de ne sf*r*ie picioarele. Ie%im de prin case %i de sub p#l#rii, ca melcii din cochilii. Dar s# %ti&i, copii ce e prea mult stric# )n via&#, cum scrie %i pe borcanul de dul;cea&#. Deci s# nu-mi sta&i toat# $iua )n soare, c# n-ave&i %apte piei pe spinare. "i s# v# uita&i cum fac pla(# valurile, care alearg# iute %i se )ntorc pe partea cealalt# dup# dou# minute.

2untele cel hodoronc-tronc 2-am f#cut luntre %i punte %i v-am adus de la mare la munte. 2# g*ndisem s# v# las la ,ucure%ti %i s# v-aduc mun&ii acolo, )ntr-o traist# de pove%ti. Dar c*nd s#-i fac frumos ghem, mun&ii n-au vrut s# )ncap# )n tren. Au $is c# ei nu se mi%c# din a%e$area lor str#veche, numai fiindc# sunte&i voi ni%te lene%i f#r# pereche. Acum uita&i-v# to&i sunt f#cu&i din piatr# ?care e un fel de prefabricat#@. Nu %tiu c*nd au crescut ace%ti %trengari, c# ome;nirea c*nd a venit i-a g#sit mari. Se opriser# ca ni%te elefan&i )n $are, cu tot cerul )n spinare. ,ine c# nu le vine )n cap s# plece acum mai departe, c# n-am avea unde s# ne dam la o parte. 2un&ii no%tri sunt boga&i ca soarele. Au aur %i argint )n toate bu;$unarele. "reasta aia, care parc# se clatin#, cred c# e de platin#. 0nde te-ndrep&i dai de nuiele pentru fluiere %i de bu%teni gro%i. Sub pietre sunt c#rbuni, cu ca;re desenea$# locomotivele aburi pufo%i. Au fier, var, sare, dar ce n-au1 "hiar %i lupi care fac 9hauhau9. "a s# nu mai vor;besc de ape minerale %i alte i$;voare cu ele mun&ii se spal# %i pe picioare. Da, da, nu mai sunt al&ii care s# le semene. 0ite, ne fac semn s# intr#m )n ei ca-n cetatea lui "remene. "*&iva mun&i "arpa&i sunt mai )nal&i dec*t ceilal&i. "*nd se uit# )n (os, uneori, le vine ame&eal# %i-atunci )%i pun comprese cu nori. "#ci s# %ti&i mun&ii sunt cei care diri(ea$# ploile, spun*ndu-le norilor 9"e v# )ngr#;m#di&i to&i aici ca oile1 2#, ap# chioar#, nu m# au$i1 Plou# mai la c*mpie, c# m# u$i9. N#$dr#vanilor, sta&i! 2-am luat cu vorba %i am uitat s# v# spun s# respira&i. Pentru c# lu;mea 6 s# nu v# mire 6 vine la munte mai mult s# respire. "ic# aerul de aici con&ine nu %tiu ce vitamine. 'i dac#-l tragi )n piept $i de $i, cuminte, te faci s#n#tos pe %apte ani )nain;te. Aede&i st*nca aia b#tr*n# care seam#n# cu o m*n#1 5ste m*na fermecat# cu care mun;tele a(ut# farmacia %i ne ia nou# astenia. ?3#ticul %tie ce e aia, cum %ti&i voi de-a puia-gaia@. A%a. Acum am a(uns )ntr-o po;ian#. Pute&i c#lca pe iarb# ca pe un covor sau o blan#. Dar nu-mi pleca&i singuri prin p#;duri, aoleu, c# mun&ii au pr#;p#stii mai mari dec*t cele pe care vi le spun eu. .n ele se ascund (ivinele %i )%i )nfig bra;$ii r#d#cinile. ,ra$ii sunt cei mai buni alpini%ti, copii. Se suie p*n# )n v*rful muntelui f#r# fr*nghii. Pentru voi mun&ii au %i ni%te ascun$i%uri, multe ca frun$a %i iarba, parc# ar fi fost f#cu&i pentru baba-oarba. 3e ascun$i colo, dup# un copac, %i c*nd strigi 9sunt gata, "himi&#!9 te g#se%te imediat un urs ori o ve;veri&#. Pentru c# toate anima;lele de care v-am vorbit %i mul;te alte p#s#ri cu pene stau )n mun&i ca )n cartea cu desene. Nu pot, c#ci le-a% ar#ta eu cu degetul de la coad# %i p*n# la cioc sau la bot. 5le se (oac# de-a pitulu%ul pe dup# st*nc# %i c*nd se prind se m#n*nc#. Iar acum au fugit de aici, fiindc# %tiu c# noi suntem

voinici, %i urc#m c#;tre v*rful muntelui, pe poteci, &in*ndu-ne de ciuperci.

De-a Delta Dun#rii Delta, dup# c*te %tiu, seam#n# cu lacul cel "enu%iu, unde peli;canul b#tr*n st# toat# $iua grav, a%tept*nd un fotograf. "a s#-i ias# po$a bine, nici nu se mi%c# din loc. 'i &ine %i-un pe%te-n cioc. Dar, r*dea un gugu%tiuc, cic# pe%tele-i de cauciuc! Aici, )n delt#, vede&i, pe l*ng# foarte mul&i pelicani, mai e<ist# %i li%i&e, nag*&i %i cormorani. =, aici sunt toate p#s#rile de pe p#m*nt ?dac# nu %i ceva )n plus, adic# p#s#rile din Luna de sus@. S-au adunat )n aceste locuri pline de vra(#, ca s# fac# pla(#. 5u mai cred c# ele bat m#rile %i poienele p*n# aici %i ca s#-%i arate penele. Pentru c#, anual, )n Delta Dun#rii se deschide, pentru o lun# %i (um#tate, 5<po$i&ia p#s#rilor ne)mp#iate. Nu vede&i c# toate au spr*ncenele %i penele care mai de care mai frumos colorate1 0nele %i le vopsesc cu verdea&# de alge din fluviul +ange, altele cu untur# de crocodil din Nil, sau mai %tiu eu cu ce boia din Africa. Dup# aceea )%i lustruiesc penele cu un plu% %i )%i fac ciocul cu ru(. ,ine)n&eles, la sf*r%itul se$onului pas#rea cea mai frumoas# prime%te premiu o broasc# &estoas#. Intr#m acum )ntr-o p#dure unde nu cresc mure. "opacilor )nal&i, care au )n v*rf un p#m#tuf, li se spune )n limba deltei 9stuf9. .n fiecare diminea&#, aici e raiul puilor de ra&#, de nag*& %i de b*tlan. 3restiile le &in loc de tobogan. Se suie unul )n capul altuia p*n# c*nd ultimul a(unge )n v*rful trestiei, cea mai )nalt#, %i de-acolo alt pui )i d# br*nci )n balt#. Acolo )ncep s# bea ap# 6 nu ca s# se )nece, ci, a%a, le place, c# e rece. S# %ti&i p#s#rile astea toate %tiu de mici s# )noate. "ineva spunea un lucru nou c# ele ar )nv#&a s# )noate chiar )n ou. "ic# )n fiecare g#oace cartea de citire $ace. "*nd puiul de ra&# )nva&# pe de rost totul, sparge coa(a cu ciocul. 'i c*t e el de pui toat# balta e a lui. "e s# v# mai spui1 Apa asta, pe care plute%te plaurul, e scump# ca aurul. .n primul r*nd, e dulce, de la cercul de la suprafa&# ro;tund, %i p*n# la ierburile de la fund. 'i apa dulce mult aduce. 0nde mai pui aceste p#s#ri %i ace%ti pui, ace%ti pe%ti, de care nu ai loc s# tenv*rte%ti8 %i ace%ti brotaci care scot limba la fluturi %i la g*ndaci! Aede&i stuful c#-%i scutur# p#m#tuful1 5i, afla&i c# eu, cu o %me;cherie, pot scoate din stuf h*rtie. "-am aflat c#-n fiecare trestie ce se leag#n# peste m*l stau coli de h*rtie sul. Dac# e%ti scriitor e%ti fericit cu o trestie de-asta te-ai procopsit. Sco&i tot papirusul din ea seara, %i trestia se umple la loc diminea&a. Pe o trestie de-asta )&i po&i m*$g#li, cum vrei, toat# via&a. 'i acum s# l#s#m lotca s# ne poarte mai departe. P#cat c# ea nu poate trece de-a curme$i%ul prin toate coclaurile %i pe sub tot p#puri%ul. Dar iat# aci un c*rd de b*tlani pescari, cu ciocurile aspre, b#tute de v*nturi mari. Dac# le dau ni%te guvi$i, ei o s# ne fie ghi$i. "*te unul, u%or, trecem din barc# pe spinarea lor. A%a ... 5 mai bine a%a. Doamne, ce ne vom plimba! N-o s# ne r#m*n# nici o in;sul# necunoscut#, nici una, nici o bar$# near#tat# cu m*na. ,a chiar %i stelele din balt# le vom num#ra. 'i-n timpul #sta, lin, lin, pe sub picioare vom sim&i cum se vars# Dun#rea )n mare.

P#m*ntul Noi n-am fost sub p#m*nt 6 dac#-mi aduc bine aminte. Aom da acum o rait#, )n c*teva cuvinte. /#t-/rumos cobora pe t#r*mul cel#lalt pe o funie de coa(# din teiul cel mai )nalt. 5l cobora, cobora, %i teiul se desco(ea, se desco(ea. "*nd i se uscau to&i teii ca unul, )nsemna c#, gata, i s-a sf*r%it %i lui drumul. Noi trebuie s# g#sim )ns# un loc mai pu&in alunecos )n (os. S# c#ut#m locul cel mai bun de duc# ?numai lene%ii dau bu$na )n p#m*nt pe unde apuc#@. Dar pe aici nu v#d f*nt*ni, numai g#urici foarte mici. "um fac furnicile de nu dau )n ele, p#catele mele1 Iat# %i una de %arpe, care cine %tie din ce bea acum lapte. Dar nici ea nu duce dec*t p*n# sub r#d#cinile de ar&ari, iar noi avem g*nduri infinit mai mari. Aulpea d# din cap ca o hoa&# mare ea %tie )ntr-un gard o bort# oarecare. Las#, intr#m mai bine printr-o pe%ter#, descoperit# acum de mine sub o foaie ve%ted#. Sunt aici dou# ferestruici gemene 9Pofti&i )n#untru ca-n &ara lui "remene9. +lobul p#m*ntesc v#$ut din interior )&i d# un alt fior dec*t v#$ut din e<terior. Sun# pietrele pe unde treci, iar de tavan at*rn# lilieci ?ca ni%te l#mpi negre %i chioare care fac be$na s# aib# continuare@. Au r#mas )n urm# iarba %i v*ntul, sub p#m*nt e altfel p#m*ntul. 5 mai )ndesat, mai adev#rat. Parc# cel de afar# e numai fumul %i putregaiul, aici e focul %i (eregaiul. 3oate lucrurile de acolo sunt )ncepute aici, de la elefan&ii circului %i p*n# la nedresatele furnici. Aulturul, care prin v*rful cerului $boar#, are sub p#m*nt m#car o ghear#. 2#car umbra care-l &ine e p#m*nteasc#, ea-l face printre stele s# nu se risipeasc#. S# )ncet#m o clip# g#l#gia din g*nd %i s# ascult#m cum )ncepe lumea din p#m*nt. "um cre%te din el lent, ca o statuie din postament. "iuruit e acest glob ca un ou, dar la mi(loc parc# e nou. St*lpii de ghea&# %i vetrele de foc stau, uite, la un loc. "#rbunele prinde )ncet s# fac# pene, vor ie%i din el cine %tie ce co&ofene. "# dintr-un pietroi s#rac s-a-ncropit abia un rac. Iar dintr-unul %i mai s#rac 6 un ac. Aurul prin firide-l ghice%ti, ca ni%te ochi pentru pe%ti. Doamne, e e<traordinar# aceast# pe%ter#, descoperit# sub foaia cea ve%ted#! "*nd ne vom )ntoarce la lumin#, tot ce aici era abia ur$it, vom g#si acolo de mult ispr#vit. Aa fi frumos, cu cer pe sus %i drum pe (os. Soarele va avea r#s#rit %i soare apune %i veveri&ele vor ron&#i alune. Pe oameni va cre%te barba %i dup# aceea iarba. Iepurii vor fi goni&i tot pe patru picioare 6 m# rog, totul e<act ca-n pove%tile noastre anterioare.

La ce latr# +rivei1 Lua&i-v# de m*n#. +ata. Ast#$i mergem )n Lun#. Noi putem p#r#si planeta chiar dac# nu e gata racheta. /iindc#, la urma urmei, o s# mergem )n Lun# pe (os, c# e drumul frumos. Ne uit#m bine unde se vede o ra$# care arde sub&ire ca un pai, %i ne vom &ine de ea scai. Dincolo de $are, poteca o ia drept spre Soare. Acolo d#m drumul baloanelor colorate, luate pentru orice eventualitate. ,aloanele se-nal&#, se-nal&# %i ne ridic#-n sus ca-ntr-o balan&#. .n (urul nostru vom au$i cum r#sar stelele, cu un f*%*it u%or, parc# se deschid umbrelele. Luna se va face tot mai mare, %i la urm# ne va r#s#ri e<act sub picioare. .mi pare bine c-ave&i )ncredere-n mine %i face&i )ntocmai cum v-am spus, ca s-a(unge&i sus. De altfel, iat#, am %i a(uns. ,#nuiam eu c# sunt vorb# lung# s# v-a(ung#, dar acum 6 asta-i bun#! 6 nici nu %tiu c*nd v-am p#l#vr#git p*n7 la Lun#. Suntem pe steaua aia mare

de stei, la care latr# noaptea +rivei. De ce nu ne-a ie%it nimeni )n )nt*mpinare s# ne dea o floare1 /iindc# aici nu sunt flori, nici animale, nici nori. De asemenea, e-adev#rat, nu este aer de respirat. Luna este un p#m*nt neispr#vit. A-ncercat ea ni%te p#duri %i ni%te ape, dar nu i-au ie%it. Asta-i situa&ia, n-ai ce-i face. Aa trebui s# umplem noi Luna, ce mai )ncolo %i-ncoace. =dat# %i odat#, tot trebuia s# repare cineva (uc#ria asta stricat#. 5u am sus&inut de-at*tea ori noi, copiii, suntem cei mai gro$avi inventatori. Nu e aer )n Lun#1 Nu ne pas#, am adus de-acas#. Iat#, de$umfl#m baloa;nele pe care le-am umplut cu v*nt, pe P#m*nt. S-a luminat cerul Lunii cu aer... A%a, acum mai poate omul respira. 'i se mai poate (uca. .n &ara asta pustie, care str#luce%te ca o agraf# nu-s condi&ii omene%ti de trai dec*t pentru giraf#. "# ea )ntinde g*tul ei lung )n v*nt %i pa%te iarb# pe P#m*nt. Deci, prima etap# de populare a Lunii va fi... care, ghici1 Aducerea unei girafe de la cel mai apropiat circ aici. Am %i adus-o eu, chiar )n clipele acestea, ca s# scurt#m povestea. Acum %ti&i ce e1 0ite, mi-a mai venit o idee. S# rug#m frumos girafa asta s# ne care )n;tr-o s#pt#m*n# cele necesare pentru )nfiin&area vie&ii pe Lun#. Pentru c# %i a%a ea tot seam#n# cu o macara. "e aducem mai )nt*i la noi1 Asta v# roade acum pe voi. 3rebuie s# facem o list# )n pri;vin&a asta, realist#. Dintre animale vom aduce numai strictul nece;sar. De e<emplu, lupul nu-l vom aduce, c# e... m#gar! 'i uite, a$i o floare, m*ine o privighetoare, a$i un c#&el, m*ine un purcel, a$i un ou, m*ine un bou, Luna se va umple de verdea&#, de via&# p*n# poi-m*ine diminea&#.

La Polul Nord A$i, v# rog s# v#-mbr#ca&i )ntr-un timp record am vreo $ece invita&ii pentru Polul Nord. 4uga&i toate m#tu%ile s# v# caute mai repede c#ciulile, fularele %i m#nu%ile. :ai, l#sa&i g#l#gia %i (ocurile, c# pierdem acolo locurile. "# la pol ninge foarte tare %i )n;tr-o clip# $#pada acoper# orice numerotare. 'i s-ar putea )nt*mpla s# ne a%e$#m cu un loc mai (os ori mai sus, s# ne scoale de pe el un urs. Acum, p*n# una-alta, eu o s# studie$ harta. S# v#d pe unde se a(unge la Polul Nord, )ntrun timp record. Am %i g#sit ?din orice )ncurc#tur# tot eu s# v# scap!@ mergem cu tramvaiul p*n# la cap. Acolo c#ut#m o s#niu&#, dac# se poate cu ata%, %i-nh#m#m la ea doispre$ece iepura%i. ?De obicei ei nu trag la ham, dar dup# pu&in# reflec&ie, vor face pentru noi o e<cep&ie.@ Noi vom pocni o dat# din biciu%ca %i iepurii vor porni ca din pu%c#. A, va fi pentru ei un fleac s# str#bat# nou# p#duri, s# sar# peste nou# mun&i %i s# ocoleasc# un lac. Din c*nd )n c*nd vom &ipa )n urechea lor, s# se-aud# ca la difu$or 9:ei, mergem bine, nordul e pe-aici, dup# cum ne )nva&# mu%uroaiele de furnici9. La un moment dat vom face cruce c-un ren ?care )nseamn# )n limba b#%tina%ilor 9tren9@. Le vom mul&umi urechea&ilor %i, cu mare emo&ie, vom schimba mi(locul de loco;mo&ie. 4enul ne va duce o $i %i-o noapte, )nc# o $i %i-o noapte %i, )n sf*r%it, vom a(unge la Polul Nord pe data de %apte. Acolo ne vom ruga de viscolul p#c#tos s# se opreasc# oleac#, s# ne putem da (os. 3rebuie s# v# spun c# aceste meleaguri se caracteri$ea$# prin ger. "lima de la Polul Nord e o clim# de frigider. 0ntul, pe%tele, carnea, aici, la marginea )nghe&at# a m#rii, ating culmea conserv#rii. Po&i s# m#n*nci guvi$i %i bibani proaspe&i de dou# mii de

ani. /ocelor, care sunt foarte cochete, le place aici fiindc# par mult mai mici ?vreau s# spun c# arat# mult mai tinere@. 0r%ii se conserv# )n costum alb, de ginere. Dar noi n-am b#tut at*ta drum s# ne con;serv#m, ci ca s# cercet#m. /iindc# nimeni n-a studiat oceanul )nghe&at cel plin de mistere, din punctul nostru de vedere. S# l#murim o dat# pentru totdeauna unde au disp#rut de aici soarele %i luna1 Nu cumva au c#$ut )n va;luri )ntr-o bun# diminea&# %i s-a prins deasupra ghea&#1 Noi am putea face o copc# %i s# le scoatem )ntr-o lotc#. S# le uscam ra$ele ude, )ntr-o sear#, la Steaua polar#. .n sf*r%it, nu putem prevedea totul de a$i. Aom proceda de la ca$ la ca$. A&i terminat cu fularul %i gheata1 Plec#m, sunte&i gata1 Aoleu, p*n# s# v# preg#ti&i voi, uite c-a venit polul la noi. A a(uns p*n# la mun&ii de piatr# %i fier, l-au v#$ut copacii cu frun$ele mai din;spre cer. L-au v#$ut ciorile %i co&ofenele, care au )nceput a-%i v#rui cu $#pad# penele. Acum, c# tot a&i pus s# umble dup# m#nu%i, haide&i la s#niu%. N-o fi chiar ca la oceanul )nghe&at, dar, ca s# $ic a%a, tot e ceva.

.ntr-o poveste /#r# veste, intra&i %i )ntr-o poveste. A%a, f#r# vorbe prea multe, unul dup# altul, cu mine )n frunte. Lua&i-o pe poarta asta pe care scrie ,,A fost doar odat#, ca niciodat#9, care ne a%teapt# desferecat#. I-am spus portarului c# ave&i treab# pe-aici, fiindc# voi sunte&i cei doispre$ece pitici. De fapt, sunte&i paispre$ece ?dac#-o s# observe, doi dintre voi spune&i 9Suntem re$erve9@. 'i mai spune&i c# sunte&i )n c#utarea >*nei >*nelor, furat# de-un $meu din gre%eal#, cre$*nd c# e cine %tie ce procopseal#. Aten&ie! Aici la fiecare pas te po&i )nt*lni cu prime(dia nas )n nas. 0ite, parc# ne-ar fi au$it, un balaur s-a %i ivit. 0nul, dou#, trei, patru... are capete %apte. Numai ca s# le numeri, pier$i o $i %i-o noapte. "a scamatorul sufl# foc pe n#ri. Dac# a% avea la mine &ig#ri, i-a% ie%i )n )nt*mpinare, sufl*nd %i eu dintr-o &igare. L-a% )nv#lui cu fumul, n-ar mai vedea nimic %i noi ne-am lua drumul. Dar a%a, fuga a r#;mas ultima noastr# salvare. Lua&i-o voi )nainte, c# mie mi-e c# fug prea tare. 5 pe urmele noastre, care de fric# s-au f#cut stele ver$i %i albastre. 2irela, arunc# tu acum o gresie, s# nu-%i fac# balaurul cine %tie ce impresie. S# %tie %i el c# noi l-am citit pe Ispirescu Petre %i %tim c# apar mun&i )nal&i, numai dac# arunci )n urm# cu ni%te pietre. Privi&i-i acum, he, he, he! 2un&ii au r#s#rit %i-n v*rful lor sunt oi care beh#ie. "e mari sunt, bat#-i vina! 5u nu i-a% s#ri nici cu pr#(ina. Dar balaurul 6 cu el te pui1 Ar mai s#ri peste )nc# un munte, dar nu-i. Nu mai r#m*ne dec*t s# a$v*rl eu plu%ul de pan;tofi, nedesp#r&itul meu plu%, s# se fac# )n urm# un mare ghe&u%! Aa aluneca pe el %i va c#dea. :a, ha, ha, dac#-o s#-%i sparg# m#car un cap tot e ceva. 2i s-a p#rut, ori E-a trecut %i n-a c#$ut1 5 l*ng# noi, cum bine vedem. =pri&i-v#, n-are nici un rost s# mai fugim c*nd nu mai putem. ,alaurul s-a oprit %i el, la un pas. De ce-o fi str*mb*nd din nas1 >ice 6 :ei, voi sunte&i din povestea 2erele de aur1 4#sufl#m u%ura&i. 6 ,at#-te s# te bat# de balaur! Povestea 2erelor de aur e pe aleea cealalt#, fr#&ioare. N-ai v#$ut t#bli&a indicatoare1 .n conclu;$ie, bine c-a fost o confu$ie. 'i uite-a%a mergi %i mergi... >i de var#, $#pu%eal#. Nici tu, troleibu$e, care alunec# pe a&e, nici tu, bunici, s# te ia )n bra&e. P*n# c*nd... ce sclipe%te acolo )n dep#rtare1 0n palat la

care nu te po&i uita dec*t cu ochelari de soare. De altfel, )n fa&# se afl# %i trei ste(ari, )n care sunt ag#&a&i tot felul de ochelari. Pune&i-v# pe nas sticlele astea colorate 6 cred c# nui vreuna lips# 6 afumate ca pentru o mare eclips#. 0ite %i-un copac ceva mai m#ricel. A# dau voie s# v# sui&i )n el. "*t mai sus, care mai de care, poate vede&i ce urmea$#-n continuare.

+*%tele )n afar# de pericol 6 0rmea$# s# prindem o veveri&#, strig# 4adu, pornind din v*rful unui copac dup# ea, c#lare pe-o nuia. 6 ,a, palatul, &ip# 2irela, cred c# n-ai uitat de palatul acela pe care ne-ai pus s#-l c#ut#m )n dep#rtare cu ochelari de soare. 5u tocmai a&ipisem, c# era mult somn acolo pe c*mpie, poate unde la fiecare pas )nt*lneai o pern# din puf de p#p#die. =f, c# nici nu po&i s# te mai odihne%ti cu copiii #%tia, care-ar sta toat# $iua-n pove%ti! :ai, pornim spre palat, gata, aici la r#d#cina copacului, adunarea! 'i s# facem mai )nt*i num#r#toarea. "# nu-i mare lucru s# se ascund# vreunul dintre voi ca o buburu$#, sub o frun$#. "u c*t ne apropiem de palat, au$im tot mai tare un $gomot ciudat. Parc# unui copil de $meu, f#r# nici o (uc#rie, )i face bunicul s#u mi$erie. De fapt, sunt u%ile palatului care vorbesc )ntre ele prin sc*r&)ituri, url*nd ca dintr-o mie de guri. D#m bu$na-n#untru %i )nc# de la intrare )ncepem s# c#ut#m $meul c-o lum*nare. S-au )mpu&inat $meii, dragii mei, )n pove%tile vechi te-mpiedicai la fie;care pas de ei. 5ra u%or s# fii atunci /#t-/rumos, nici nu m# mir, cu a%a chilipir! 5u $ic s# ie%im, s# fugim repede de aici, p*n# nu asur$im. Nu poate fi nimeni, )ntr-un palat ca #sta nu re$ist# nici m#car m#tu%ile, fiindc# sc*r&*ie )ngro$itor u%ile. A%a, iat#-ne din nou la soare, s# sufl#m )n lum*nare. /iind o lum*nare focul #sta mai marele, s#-l c#ut#m pe $meu cu soarele. Pe la mi(locul pove%tii 6 cred %i eu 6 obose%ti %i-nainte$i tot mai greu. /aci un pas %i trebuie s#-l faci tot tu %i pe cel#lalt. Noroc c# mergem acum pe ciuperci, care sunt at*t de dese, )nc*t par asfalt. Sim&i&i, m#i copii, %i voi cum cre%te drumul sub noi1 Asta se vede dup# pietre %i dup# furnici, care r#m*n tot mai mici. La )nceput pe mine aproape c# macoperea iarba, acum, uite, ating norii cu barba. Am a(uns l*ng# un lac, ad*nc ca o scorbur# de copac. Pe mal stau g*%tele, unele numai )n piciorul st*ng, %i pl*ng. 6 De ce pl*nge&i, )ntreb#m un g*nsac, singurul, dintre to&i, care are %i mo&. 6 "um s# nu ne (elim, c*nd uite ce p#&im1 Aecinele noastre, &a&ele ra&ele, ne-au l#sat pe drumuri au min&it )ntr-una p*n# ne-au )nghe&at apa, de-au f#cut-o cuburi. Sunt dou# $ile de c*nd st#m aici pe mal %i nu putem s# ne sc#ld#m. "# )n ghea&# nu po&i nici m#;car s# te u$i, darmite s# te scufun$i. Ne-am da m#car de-a s#niu%ul, dar, una, nu ne sade, dou#, ce ne facem de labe1 "# dac# pe ghea&# le tocim, )ntr-o s#pt#m*n# le ispr#vim. 'i n-o s# mai avem cu ce cutreiera poienele, doar labele nu ne cresc )n fiecare prim#var# ca pantofii vo%tri sau ca, nou#, penele. Deci, cum s# nu pl*ngem, copii dumneavoastr#, c*nd )nchi%i )n aceast# situa&ie nu putem s#ri pe nici o fereastr#1 A#$*nd noi ce mare (ale, am a(uns la conclu$ia c# g*%tele trebuie a(utate %i nicidecum m*ncate. Dac# apa se face bocn# la o minciun# de ra&#, ea tot c-o minciun# se de$ghea&#. Asta a fost p#rerea lui 4adu, fire%te, care )n privin&a minciunilor %tie el ce vorbe%te. Dar

eu, )n timpul #sta numai ce m# aplec %i monte$ pe o ramur# de salcie un bec. L-am aprins $iua, amia$a-mare, %i lacul a-nceput s# se de$ghe&e, cre$*nd c# e soare. +*%tele, ga, ga, ga! hu%tiuluc, )n ap# )ntr-o clip#. +*nsacul mi-a mul&umit, d*ndu-mi o pan# dintr-o arip#. "*nd n-o s# mai %tii ce s# mai spui 6 $ice 6 c*nd te va a(unge n#pasta, uit#-te o dat# la pana asta.

"alul fermecat, dar nefermecat bine Acum, fiindc# pe >*na >*nelor tot n-am g#sit-o, putem porni mai departe. 5u am %i pornit-o. >meul care-a furat-o din gre%eal#, cre$*nd c# e cine %tie ce procopseal#, v#$*ndu-ne c-am plecat pe urmele lui cu dreptul, s-a retras tot mai )n ad*ncul pove%tii. De%teptul. Dar oriunde s-o ascunde, oriunde-o fi, tot l-om dibui! "#, om fi mici, dar ?oricine poate s# observe@ noi suntem cei doispre$ece pitici ?)n frunte, bine)n&eles, cele dou# re$erve@. "hestiunea care ne pune pu&in )n )ncurc#tur# e c# aici drumul face o cotitur#. 'i se %tie, $meii c*nd fug prind o vite$# at*t de dr#ceasc#, )nc*t le vine foarte greu s# coteasc#. Aom l#sa drumul cel drept, deci, t#ind po;vestea pe una din poteci. Dar nu v# risipi&i ca iepurii care )ncotro, ho! 2erge&i mai str*n%i, a%a, c# din moment )n moment se poate )nt*mpla ceva. Areo )nt*mplare care s# v# lase cu gura c#scat# de mirare. 'i cel care-o s# fie prea la coad#, n-o s-o vad#. "# minunile nu se repet# ca filmul )n culori, s#-l vede&i cu bunica, )n %apte $ile de %apte ori. 2ergem noi, mergem, c*nd, deodat#, )n iarba cea gras#, 2irela d# de un pui de broasc# &estoas#. 5ra sup#rat foc %i, ca orice copil, pl*ngea cu lacrimi de crocodil. >icea c# broasca &estoas# doarme de vreo patru $ile sub &estul ei de-o sut# de chile. 'i degeaba cio;c#ne%te el cu l#bu&ele ude, c# &estul e gros %i broasca nu-l aude. 'i uite, n-are cine s#-l bage-n seam#, n-are cu cine s# mai vorbeasc#, a%a, ca de la pui la mam#. .ncerc#m noi s-o tre$im, dar &i-ai g#sit! Po&i tre$i un pietroi adormit1 Ne-nv*rtim )n (urul ei p*n# c*nd lui Ilie )i d# prin g*nd s#-i pun# o sonerie. "*nd a fost gata, a doua $i )n $ori, i-am spus puiului s# sune de-o sut# de ori. La a nou#$eci %i noua oar#, broasca a scos capul afar#. 2are i-a fost bucuria c*nd %i-a v#$ut odrasla (uc*ndu-se cu soneria. 9Adio somn 6 a $is 6 n-o s# te mai )nt*lnesc! Drume&ilor, v# foarte mul&umesc!9 Am plecat l#s*nd g#l#gie )n (urul ei ca-n (urul %arpelui cu clopo&ei. Dar nu f#cusem nici o sut# de pa%i )n continuare, c*nd un vultur s-a repe$it %i-a luat broasca )n gheare. "u ea, nemaipomenit, uite tocmai )n v*rful cerului s-a suit. De-acolo o s-o arunce, cum arunc# (uc#torii discul, s#-i sparg# plato%a groas# %i-apoi s-o sf*%ie cu pliscul. :ai s# str*ngem flori %i frun$e, s# le risipim pe vale, s# cad# broasca pe moale. A nimerit )ntr-o claie de f*n8 ura! am sc#pat-o de la moarte. Aulturul moroc#nos s-a dus )n alt# parte. De-acum broasca va tr#i sub &estul ei, FGG de ani, ehei! "# a%a tr#iesc ele, mult c*t evul mediu, nu ca unii oameni, c*t un concediu! Aine %i puiul cel mic dintr-o parte, frec*ndu-se la ochi de cele-nt*mplate. 5<plic#-i tu cum a fost, Ilie, %i spune-i s# nu mai fac# abu$ de sonerie. "# asur;$e%te iarba %i m#r#cinii %i, uite, )nt#r*t# vecinii. 'i iar mergi %i iar mergi, numai pe (os sta&ii )ntregi! 3otul ar fi fost e<celent, dac# nu ni se-nt*mpla un accident. 3ot b#t*nd at*&ia c*mpi de c*nd r#sare p*n# apune soarele, nu-i normal s# ne doar# picioarele1 5ram la o cotitur# c*nd 4adu $ice 9+ata, eu am f#cut o b#t#tur#. =f, parc# mi-a intrat un munte-n pantof9. Atunci ne-am oprit %i, pun*nd to&i

degetul la t*mpl#, ne-am g*ndit. Ne-am concen;trat c*t ne-am concentrat, p*n#-am hot#r*t ne trebuie un cal fer;mecat! 0nul c*t tot maga$inul de (uc#rii de mare, un cal care s# $boare. 'i-n loc de copite, s# aib# aripile potcovite. 'ti&i ca s# nu li se toceasc# v*rfurile prea tare %i s# fie numai $im&i, c*nd s-a;ting )n $bor de stelele fierbin&i.

>meule, nenorocitule 5u am un plan, cum s# g#sim calul n#$dr#van. 4upe&i fiecare c*te un smoc de iarb# gras# din aceast# vale r#coroas#. .nv*rti&i-v# cu el )n s*n p*n7 o s# ame&easc# v#$duhul de mireasm# de f*n. Nu vede&i cum iarba a )nceput de miresme s# fumege1 "aii pove%tii, care pasc pe undeva prin apropiere, or s-o adulmece. 'i vor veni, mai tare sau mai )ncet, ca atra%i de-un magnet. Au %i-nceput s# s-arate din c*mpie $ece, o sut#, o herghelie. Privi&i ce m*ndre&e de cai. 6 Alege-&i, 4adule, unul, hai. 6 3rebuie s#-l aleg, $ice 4adu, pe cel mai r#pciugos. A%a face-ntotdeauna %i /#t-/rumos. Ne-am a%e$at atunci pe-o buturug# %i-am a%teptat s# soseasc# %i calul cel plin de r#pciug#. Dup# un ceas s-a au$it un neche$at mic, cam c*t un miorl#it de pisic. .n sf*r%it, a ap#rut un fel de m*n$ b#tr*n, %tirb de tot %i de tot sp*n. Privea tot timpul p#m*ntul %i nu )nainta dec*t c*nd nu b#tea v*ntul. 6 Asta e, $ise 4adu, calul cel slab ca gardu7. 'i )nc#lec*nd, numai ce-l vedem cu m*r&oag# cu tot c#$*nd. L-am ridicat cu to&ii si cu chiu, cu vai am pornit mai departe, )mping*nd calul, ca pe un camion hodorogit, din spate. Speram c# m*r&oaga va merge a%a str*mb numai p*n# dup# primul d*mb. Acolo unde se va scutura odat#, ar#t*ndu-%i fa&a sa cea fermecat#. Dar am trecut %i cel de-al o sutelea d*mb %i calul mergea tot mai str*mb. N-os# mai putem )nainta, dac# n-om m*nca. Dar partea cea proast# e c# deocamdat# n-avem nimic )n traist#. >#u c# n-ar strica acum ni%te g*%te. Dragii mei, mi-am adus aminte de pana g*nsacului, prin asocia&ie de idei. 9Pri;ve%te-o c*nd &i-o fi mai greu9, mi-a spus acel g*nsac. "eea ce %i fac. Nu sim&i&i un miros pl#cut )n n#ri1 4a$ele soarelui au devenit frig#ri, )nv*rtind nu %tiu ce fel de friptur# ce-&i las# o impresie bun# )n gur#. Din cuptorul $#rii iese o tav# m#rea&#. +*%tele ne-au trimis, fript#, o... ra&#. .ntr-un minut n-a mai r#mas nimic )n tav# ?c# ra&a a fost gro;$av#@. 3ocmai atunci s-a au$it un r#get ca de leu. Aoleu! 9Hsta o fi >meu19 )ntreb, nu c# mi-ar fi fric#, dar %ti&i ontrebare nu stric#. Deodat# toate lucrurile au )nceput s# tremure, ca la cutremure. Buca&iv# aici de-a ce vre&i voi. 5u m# duc un minut la r#$boi. 90nde e%ti, $meule1 )i $ic, c# nu %tiu din ce cau$# nu mai v#d nimic.9 9Sunt chiar )n fa&a ta, )ntre ace%ti doi ste(ari9, $ise $meul, arunc*ndu-mi o pereche de ochelari. 9Stai pe loc! s# nu fugi )n alt# parte, vin s# te bat, cum scrie la carte.9 Dar, c*nd s# plec, 4adu )mi face scandal 9"um pleci, nene, la b#t#lie f#r# cal19 Avea dreaptate, dar calul cel le%inat st#tea tot nefermecat. 5i, comedie mare! Neav*nd )ncotro, am luat eu calul )n spinare. >meul era, dimpotriv#, c#lare. A#$*ndu-ne )n felul #sta pe noi, $meul se d#dea tot mai )napoi. "*t era el de tare %i mare )l speria o astfel de ar#tare. 9"are e%ti calul %i care e%ti c#l#re&ul19 a )ntrebat n#t#fle&ul. A c#$ut apoi &eap#n )n iarb# %i-a c#scat de trei ori. 9"e faci, $meule, mori19 92or, a r#spuns el, )ndrept*ndu-%i fa&a spre nord. 2-ai speriat prea tare %i am avut un atac de cord.9 5h, %i acum ar trebui s# urme$e nunta cu >*na >*nelor, care a %i ie%it )n iatac, fericit# c#

i-am venit $meului de hac. ?'i-a mutat palatul aici pe c*mpie, s# asiste la b#t#lie.@ 5 foarte frumoas#, iar o $*n# ca ea, orice a&i $ice, nu-i de colea. A% putea st*rni o nunt# formidabil#, cum st*rne%te vr#(itorul furtuna. A% pofti la ea soarele, mun&ii si luna. Dar %ti&i voi, lucrurile acestea lungesc foarte mult povestea. Acum, c-am sc#pat-o de cel mai teribil dintre $mei, >*na >*nelor se va descurca %i singur#-n via&#, s# n-avem noi gri(a ei. :ai deci s# facem cale-ntoars#, c# mai avem %i alte persoane pe acas#. "are-i drumul pe care-am venit1 Acesta-i, nu vede&i cu t#l;pile c*t l-am tocit1 'i-n plus v*ntul care $g*l&*ie de u%# a pres#rat pe el t#r*&e din lun#, ca dintr-o p#pu%#. "a s#-l %tim, s# nu ne r#;t#cim. 'i ca s# str#luceasc# drumul nostru, sub stele, fantastic, la noapte, c*nd l-or linge vulpile de material plastic.

2#r 'ti&i c# $*nele frumoase, c*nd vor, pot s#-%i ascund# patul, oglinda, tot palatul )ntr-un m#r. Spun dou#-trei cuvinte %i, c*t &i-i castelul lor de mare, d# bu$na )n m#r cu coarnele turnurilor )nainte. 5u am dat de un m#r fermecat, )n care te po&i plimba )n lung %i-n lat. 3oat# lumea a-nc#put aici, colorat# ca pentru pitici. I$voarele %i fluviile pe care le avem se afl#-n ea, f#cute ghem. 3ragi de o a&# mai albastr# %i, c*nd colo, pe ea, ve$i c# scrie 9Dun#rea9. 2un&ii se afl# %i ei la locul lor, spre cer ca un deget ar#t#tor. Pot s# v# spun )n continuare c# ace%ti mun&i s-au format prin evaporare. Demult, de tot, )n locul lor era un fel de ocean, mai ad*nc dec*t cel mai ad*nc lighean. Dar a b#tut v*ntul, a b#tut v*ntul, lu*nd mereu valurile, p*n# a f#cut apa una cu p#m*ntul. A%a au ap#rut ace%ti mun&i de stei, care sunt usca&i dac# pui m*na pe ei. 0nde voiam )ns# s# a(ung pe drumul cel mai lung1 2un&ii )nal&i sunt foarte importan&i. Asta se %i vede, s# se uite mai bine cine nu crede. 0n ur*t st# l*ng# un pisc ame&itor, )n care sun# aurul ca banii )ntr-un ulcior. Altul trage cu un c*rlig dintr-o v#g#un# o blan# de urs foarte bun#. 'i mai departe, totul )%i are rostul lui, ce s# v# mai spui! Pietroaiele astea din (ur arat# cu v*rf %i-ndesat c# noi le-am fa;bricat. /acem din l*na stelelor bidinele, vopsim noaptea casele cu ele. ,atem apa p*n# scoatem din ea lumina, ca din lapte sm*nt*na. Soarele, care e de fier, $ilnic rugine%te, %i rugina lui cade pe noi de ne-nc#l$e%te. Noi o str*ngem )n cear%afuri, umplem cu ele c*mpul %i facem s# creasc# mai repede gr*ul %i porumbul. Privi&i acum la ma%inile care $b*rn*ie mereu %i )n&elege&i ce v# spun eu tehnica asta e foarte complicat#, dar toat# %mecheria st# )ntr-o roat#. 5a e tartorele, po&i face tot ce vrei cu ea, dup# cum se )nv*rte a%a, ori altmintrelea. Iat#, pot s# )ncerc, dac# o-nv*rt cu m*na, e cerc. Po&i s# te (oci pe l*ng# cas# p*n# te strig# la mas#. Dac# )ncaleci pe ea te duce f#r# s# te opre%ti p*n# unde vrei s# cre%ti. = a%e$i culcat# 6 e moar#, macin# f#ina toat#. .i pui deasupra o cas# %i niscai aripi de carton, po&i s# $bori cu ea la aerodrom. De-aia p#rin&ii no%tri, to&i, fumea$# %i fac ro&i. Le leag# de copaci, de calea ferat#, de vapoare, de %osele %i fac toate treburile cu ele.

0nu %i cu celelalte numere

/iecare dintre voi a-nv#&at s# numere p*n# la doi. Aici v-a&i oprit %i, de osteneal#, a&i adormit. 6 Aoleu, ce-i1 Dar )n vis l-a&i v#$ut pe I. 5ra ceva, ca o namil# )nfior#toare, %i 6 culmea 6 mergea %i mai departe cu groa$a avea F picioare. "*nd v-a&i tre$it era ora J8 pe c*mp veneau oile de la servici. "*te oi acum dau cu praf pe drum, parc# )ncondeia$# un ou1 Na, c-a&i adormit din nou. 6 =, chiar de-a&i dormi sub pat, nimeni nu va sc#pa de num#rat. Numerele v# vor urm#ri )n adormirile voastre cele mai ad*nci %i le ve&i visa pe br*nci. Deoarece ele trebuie s# v# intre bine )n cap 6 asta e. D#-le naibii, c# sunt %i importante, ca )n via&# toate celelalte. E este un pic peste nimic. De e<emplu, floarea asta cu care eu mi-am )ncruci%at drumul $ice a mai trecut unul. 'i cu asta a ispr#;vit cu persoana mea %i a%teapt# s# treac# prin dreptul ei altcineva. Noi am fost la munte 6 mi-aduc aminte ca a$i 6 %i-am v#$ut o mie de bra$i. Iepuri o sut# dintr-o dat#, dar asta cred c# era o %meche;rie a unuia, gogonat#. 0nul singur cred c# era, care a%a de repede fugea, )nc*t oriunde te uitai, )l vedeai. Deci, orice ai face 6 hop! un num#r, )&i sare ca un papagal pe um#r. Acas#, s# $icem, c*nd vre&i s# v# (uca&i %i voi, s-aude, %i v# fac moral# un milion de rude. A%a c#, afla&i num#r#m %i suntem num#ra&i. Pe mine, de e<emplu, m# num#r# ceasul de%tept#tor, pe la %apte, spun*ndu-mi s# m# duc la servici, cu limb# de moarte. ?"# dup# aia el adoarme din nou, ori moare p*n# la )nvierea din diminea&a urm#toare.@ 'i soarele m# are )n socoteala lui, bine*n&eles. Deocamdat# sunt un num#r cuminte, care la fiecare adunare )i ies. 5u simt de departe, dar nu m# doare aceast# num#r#toare. Numai b#tr*nii se v#iet# )ngro$itor, c*nd li se adun# c*te-o m*n#, c*te-un picior. 'i atunci roag# pe c*te unul ca voi, vreun pici, s# strige pentru ei 9sunt aici9. De-aia $ic )nv#&a&i num#r#toarea pe degete, pe fra&i, pe clan&ele u%ii, pe din&i, s#-i pute&i a(uta pe bunici, pe p#rin&i. Seara c*nd vi se face patul s# v# g*ndi&i unde am a(uns cu num#ratul1 'i s# adormi&i.

.n clocotul pie&ii Aici vin teatrele de p#pu%i, la anumite ceasuri, s# ia morcovi pentru nasuri. 'i pentru cap, t#rt#cu&e, %i pentru vulpi, t#r*&e. Printre tarabele vechi e at*ta g#l#gie, c#-&i trece peste urechi. Dar nou# nu ne pas# oriunde e g#l#gie ne sim&im ca acas#. Locul #sta cred c# este tot at*t de mare cam c*t o mare. Aici parc# s-a adunat tot ce mi%c# )n ap# sau pe uscat. 2elci codobelci %i raci ur*&i %i goi, c#rora le e totuna dac# merg )nainte sau )napoi. =amenii stropesc cu lacrimi ceapa, s# creasc#, ori m*ng*ie mieii vii %i spun poe$ii. Po&i vorbi c*t vrei, c# ai unde. .n prima (um#tate a pie&ei, toat# lumea )ntreab#, %i )n cealalt# toat# lumea r#spunde. .n pau$e se las# o lini%te ca dup# furtun#, de se aud cum ies ridichile de lun#. Sau ciupercile noi cum ies, )n cap cu c*te un alb fes. "opii, spune&i-mi acum sincer, pe cuv*nt de onoare, a ce miroase mai tare1 6 A vitamine!... Aiorel a r#spuns foarte bine. Da, cele mai multe vitamine de pe p#m*nt, nu la farmacie, pe tarabele astea sunt. Pentru c# ele se cheam# aici m#r %i piersic#. 'i pe-astea le m#n*nci de drag, chiar de-a valma, nu &i le d# mama... cu palma. 0ite, acest curcan $icea c# dac# )nghite singur tot sacul cu nuci o s# crape.

Acum un nene trebuie s# stea l*ng# el, s#-l )ndoape. La fiecare or# )l apuc# %i-i )ndeas# pe g*t c*te-o nuc#. "urcanul se str*mb# tot, ca de agurid#, %i crede c# omul vrea s#-l v*nd# )n loc de clepsidr#. "e s# v# mai spun despre pia&#1 Seam#n# cu o buc#t#rie plin# de abur %i cea&#. +ospodinele gr#bite alearg# din loc )n loc, parc# dup# fiecare vorb# le-ar da-n foc. Dar %i c*nd pun ochii pe c*te-o g#in#, at*t de mult o fi<ea$#, )nc*t o hipnoti$ea$#. .ntr-o iarn# am v#$ut o g#in# de-asta hipnoti$at#, &in*ndu-se, cuminte, pe str#$ile multe, dup# o blan# de vulpe. Acum ca s# nu ne-ntoarcem chiar cu m*na goal#, hai s# lu#m sfecla asta dat# cu vopseal#. = punem acas# la unul din noi, la oricare, )ntr-un ghiveci de floare. 'i sfecla va cre%te )n (os )ncet, )ncet, prin tavan, prin parchet. Iar )n $ilele c*nd n-avem ce face, o s# ne str*ngem gr#mad#, prin$*nd-o de coad#. 'i vom trage to&i de ea c*t vom putea.

Pe fundul tuturor ploilor 5ste ceasul fermecat, c*nd pe%tii )mping scoicile pe uscat. Pe%tii ori racii, nu &in minte, ca s# le-ncarce cu merinde. 4*me, firi;mituri de p*ine, pentru a le trage pline )n mare, m*ine, f#c*nd s# sc*r&*ie nisipul de pe pla(#, )ncet, la ora patru f#r# un sfert. 3rebuie s# profit#m de aceast# t#cere teribil#, c*nd nu se aude nici o che;mare la vil#. La mare am fost anul trecut ?scrie la carte@, acum o s# facem un pas mai departe. 0n pas mare, chiar )n mare. :ai, 2irela, nu fi sup#rat#, )ncal&-o ca pe o gheat#. 0na cam larg#, )n care ar )nc#pea %i casa %i strada cu b#ie&ii %i fetele, %i tot ai putea s#-i legi %ireturile. Lumea vine aici s-o priveasc# doar pe dinafar#. "e atitudine superficial#! Nou#, va s# $ic#, nu ne e de loc fric#. Am b#ut ap# mult# acas#, cam c*te o litr#. De-aia acum nu ne-nec#m, doar ne scufund#m, ne scufund#m. "e ne salvea$# e c# nici unul nu %tim s#-not#m. Asta ne-a(ut#, nici g*nd, %i ne d# cura( s#-a(ungem mai repede la fund. Acolo vom vedea tot felul de alge amare, printre care )noat# topoare. Deocamdat# )nt*lnim numai pe%ti str#lucind prin ap#, parc# ar fi picta&i pe fere%ti. Se mir# ca ni%te copii c# suntem ca ei, vii. Pentru ei, am luat special )n bu$unare, presa&i, pureci de mare, usca&i. =bra$nicii, vin %i mi-i m#n*nc# din palm#, frumos, cu botul, m*ng*indu-mi, cu coada, cotul. 'i se &in dup# noi scai, form*nd un fel de imens alai. Nu, mai bine $is, un evantai. Dac# cineva se va-nc#l$i, )l poate folosi. Desigur, s# nu-l mi%te prea furtunos, c# )mpinge vapoarele-n ad*ncul prime(dios. 0nele au mai fost luate de tala$ si, ve$i, stau r#sturnate si a$i. Aceast# corabie cu p*n$ele numai a&e se roag# s-o lu#m )n bra&e... 'i, tot-a%a, ne l#s#m )ncet, la vale. Apa e un teren alunecos %i foarte moale. Pe%tii cresc u%or prin ea, ca prin p#m*nt iarba. Dup# cum era de a%teptat, fundul m#rii e supraaglomerat. /el de fel de %erpi %i alte lighioane fac bule de aer %i baloane. "aii de mare trop#ie peste tot, gr#mad#, cu covrigi de %erpi )n coad#. Pe%ti%orii se (oac# cu cochilii de boabe de fasole %i caut# prin b#rcile )nver$ite busole. Nu c-ar fi ahtia&i s# afle nordul, sudul sau estul, pe ei )i interesea$# din busol# restul dup# gradul cutiei, de perfec&ionare, %tiu c# afar# e secolul cutare sau cutare. ?Deci tot un fel de orientare@. Ar fi multe de v#$ut )n acest loc sticlos, unde marea se termin#-n (os. De ce viet#&ile toate au gurile c#scate1 Nu e lumin# aici, e un )ntuneric groa$nic, c# soarele e tocmai la dracu )n pra$nic. De aceea, vie&uitoarele &in deschis# gura, lumin*nd fundul m#rii cu dantura. "e-ar fi s# fierbem %i noi o ciorb# pesc#reasc#, )ntr-o scorbur# de &estoas# ?broasc#@1

Lua&i cu lingura, c*t e fierbinte, ciorba asta bun# o s-o &ine&i minte. A%a, acum ne-am pus burta la cale 6 si-n felul #sta ie%im din mare.

S# )mb#tr*nim - de-o prob# :ai s# intr#m )n aceast# cetate, din pur# curio$itate. Adic# pentru o $i fiecare copil mic s#-%i fie lui )nsu%i bunic. S#-%i spun# pove%ti %i singur s#-%i dea plin de gravitate sfaturi, pe care tot el s# le cread# )n tain# fleacuri. Deci ast#$i n-o s# ne mai scapere pe nici un drum picioarele st#m acas# %i $icem c# ne dor %alele. =f, eu simt cre%tetul parc#-mi cresc din el cuie %i mai am alt (unghi tocmai la mama dracului, )n c#lc*ie. Nu %tiu, a&i remarcat oftatul1 ,#tr*ne&ea )ncepe, a%adar, o dat# cu v#itatul. Iat#-ne )ntr-o lume fermecat#, pe l*ng# care orice poveste pare seac# %i adev#rat#. Din copii am devenit dintr-o dat# mo%i %i str#mo%i %i purt#m galo%i. Am v#$ut )n via&# at*t de multe, )nc*t, ca s# nu le uit#m, ne-am f#cut noduri )n ridurile de pe frunte. Aa s# $ic#, soarele acolo apune %i dincolo r#sare, iar apa curge numai de la deal la vale. Am )nv#&at ghinionul nostru pe br*nci, de c*nd eram &*nci. De-aia la toate lucru;rile rele sau bune putem da acum din cap cu )n&elepciune. Ioane, tu m# au$i1 Aorbim cam tare, s# $icem c# suntem sur$i. Ne-a r#mas nasul numai pentru $ile mari %i trebuie s#-i punem %i lui ochelari. Pielea de pe m*ini s-a cam b#tucit %i ne trebuie o pereche de ochelari %i pentru pip#it. 2-am )ntrebat eu toat# via&a cam cum se simte un licurici diminea&a1 3oat# noaptea cu f#ptura lui, de%teapt#, a f#cut lumin# )n st*nga %i-n dreapta. 'i deodat# )l cuprinde uimirea c*nd simte c# i s-a )ntrerupt str#lucirea. >iua n-are mai mult foc pe el dec*t ur$icile. Dau peste el %i-l calc#, pardon, p*n# %i furnicile. 3otul e clar c*nd e%ti b#tr*n trebuie s# mergi cu ma%ina sau cel pu&in )ntr-un car. 5%ti ca )n v*rful unui munte urcat, c#lc*nd piatr# cu piatr# %i acum parc# te duci unde ai treab# cu munte cu tot odat#. /ace pentru greutatea asta m#rea&# s# tr#ie%ti o via&#1 Dar ne-au intrat ni%te lacrimi )n ochi %i ne str*ng, iar bunicii no%tri adev#ra&i, %ti&i %i voi, niciodat# nu pl*ng. 0ite, tocmai r#sare )n fereastr# luna 6 s# le d#m hainele )napoi %i s# le s#rut#m m*na. 'i s# le spunem c#, a%a cum sunt, sunt cei mai gro$avi de pe p#m*nt. "# din barba lor alb# %i mare i$vor#%te numai lini%te %i )mp#care. Dar s# nu le spunem c# am fost %i noi b#tr*ni )ntr-o doar#, dintr-o diminea&# p*n# )ntr-o sear#. Iute )napoi p*n# la copil#rie, s# )ntinerim. 'i s# pl*ngem acolo c*t poftim.

La polul sud Noi am fost la Polul Nord, dar, dup# c*te aud, Polul Nord e mort f#r# Polul Sud. 3rebuie s# le ve$i pe am*ndou# aceste talere de cea&#, dac# vrei s# ai un echilibru )n via&#. "*teodat# sim&i&i %i voi,copii, nu e a%a, c# v# lipse%te ceva1 Polul Sud )l sim&i c# nu-l ai ca $a;h#rul din ceai. Prin urmare, fi&i gata de plecare. Aoleu, dar )n port, pentru c#l#torie, nu ne-a r#mas dec*t aceast# corabie de h*rtie. 5u $ic, cu pu&in# ini&iativ#, s# facem alta, de sugativ#. S-o construim repede, c# vremea trece %i pe drum v# e<plic eu de ce. +ata, catar;gele %i c*rmele1 3rage&i acum de toate sforile %i s*rmele! Da&i-mi o pip#, s# fac %i

eu pu&in fum, cam c*t r#m*ne de la o salv# de tun. A# miroase a alge %i a sare1 Afla&i c# sunte&i de trei $ile pe mare. Iat#, valurile cum r#sar dintr-o parte %i-n cealalt# apun, %i se duc s# fure de la mal s#pun. S#pun uitat dinadins acolo, pe &#rm, de copiii cumin&i %i uituci, ca s# aib# marea cu ce face cl#buci. 'i cum plutim noi a%a spre Polul Sud, apa intr# in corabie, dar eu m# fac c# n-o aud. 2ult mai periculoas#, )n acest moment, afla&i, este corabia de pira&i. P*n# acum trebuia s# se %i arate, frate. Dar nu s-aude nici un $von, tocmai noi o s-avem ghinion! S# n-ai ce povesti acas#, ceva fioros %i n#;prasnic, asta e groa$nic! 0ra, suntem salva&i! Iat# corabia de pira&i! Au aflat c# mergem unde ne duce curentul %i vor s# ne fure subiec;tul. =, dragii mei marinari, hai s# fugim c*t mai repede %i s# fim tari. Dar, vai, ei m#resc, m#resc vite$a %i respira&ia lor ne $burle%te sufletul ca fre$a. Dar tocmai c*nd s# pun# m*na pe noi, lip! corabia li s-a )mpotmolit )n nisip. "#ci sugativa noastr#, vede&i! Le-a supt marea de sub lope&i. Parc# ne pare r#u c# nu ne-au prins pira&ii un pic, a%a, m#car de degetul mic. Sent*mplau cine %tie ce fapte ciudate. Dar %i ei au fost ni%te m#m#ligi %i (um#tate. Acum mergem )nainte )n felul urm#tor sco&*nd din corabie nor dup# nor. Dac# stoarcem, de e<emplu, numai o lopat#, se face )nainte o balt# lat#. 'i noi plutim mereu pe ea, la ore fi<e %i la trei sferturi, de-a valma, peste dealuri %i deserturi. Str#batem fel de fel de &#ri, nu mai vorbim de cele nou# m#ri. 5 frumos s# ve$i insulele de m#rgean, cu obiceiurile lor prin ochean. .n Sahara oamenii sunt lega&i la cap c-un %ervet %i m#n*nc# %erbet. Dar nu e chip s# bea la urm# %i ap# din nisip. "# unde dai %i unde crap# tocmai acolo nu-i ap#. Scutu;ra&i peste ei o p*n$# mai nou#, s# cread# c# din rug#ciunile lor a-nceput s# plou#.

La o adic# Aine leul lipa-lipa, mai fioros dec*t gripa. Sim&i&i )n inim# o c#l;dur# ca para1 Asta )nseamn# c# suntem tot )n Sahara. Iat# dihania deschide gura, ridic*nd %i mai mult temperatura. 3otu%i, la noi n-o s# vin#, pentru c# la to&i ni s-a f#cut pielea de g#in#. 'i leii, dup# c*te am au$it de la ni%te vecini, nu se dau la p#s#ri %i la g#ini. .n continuare, dragii mei, cred c# o s# renun&#m la (upuirea aces;tor lei. ,l#nurile le sunt gro$av de bine pe trup lipite, din gruma$ %i p*n# la ghearele %lefuite. 'i la urm# trebuie s# le c#r#m )n circa %i, oricum, ne )ncurc#. S# nu mai v*n#m nici tigri, nici lei, nici leopar$i, nici nimic. 5u a%a $ic. S# ne retragem mai bine )n a noastr# corabie, care merge pe sub stre%inile valurilor ca o vrabie. "e dac# r#m*ne )n urm# pustiul nev#$ut1 Nu-i primul lucru pe care-l l#s#m noi )nceput! +ata. 0nde vede&i o mare )nfige&i iute lopata. ,rr! 5 din ce )n ce mai rece! Suntem mai l*ng# =ceanul )nghe&at, cu fiecare spaim# ce trece. 0n pesc#ru% obosit ?n-am aici un loc cald unde s#-l culc@ ne trimite din $bor primul fulg. Aa veni )n cur*nd %i $#pada, ehei, prin asocia&ie de idei. .nseamn# c# polul se apropie, vr*ndnevr*nd, acum e la o arunc#tur# de g*nd. Ae$i1 a %i )nceput s# m# ning# )n cap cu nori. /ulgii se-nmul&esc, ca %i stelele prin spori. Adic# se sparge fulgul, c# nu e de fier, %i curg din el semin&ele de cer. A-nghe&at dintr-o dat# %i apa bine, s# ne mut#m to&i pe patine. "#ci la Polul Sud nu po&i s# te duci cu un cle%te de spart nuci. +hea&a aici e groas# c*t geamurile caselor toate, chituite bine %i-nghe&ate. Po&i s# dai cu mingea-n ea, acum %i pururea. "# n-o s# sar# nici un ciob, n-o s# faci oceanul $ob. Deci, ne apropiem printre pinguini %i degeraturi. Polul Sud )ncepe cu suflatul )n palm# %i cu celelalte apuc#turi.

Da&i-mi mie ocheanul cel cu plu% nou lus;truit, s# v#d acum unde e p#m*ntul u%or turtit1 "# acolo cic# polul vine, ca s# poat# sta mai bine. 5 punctul unde trebuie s# mergem fiecare %i )n loc de steaguri s# punem degetul mare. S# str#luceasc# amprentele noastre, numai semne %i linii, p*n# )n ochii viito;rimii. S# %tie toat# lumea c# noi am a(uns p*n# aici )nc# de pe c*nd eram pitici. /oarte simplu am a(uns )nv*rtind c*rma mereu la babord. Dar ce scrie pe tabla aceea1 9Polul Nord9. Aoleu, acesta e adev#rul golu&-gol am gre%it calea e<act c-un pol. La o r#scruce cred c# ne-am )ncurcat, ca un copil care cade bum! din pat. "#ci, la fiecare r#scruce, a&i observat %i voi, de ce1 pentru ce1 6 sunt dou# drumuri identice. 0nul este cel bun, pe care trebuie s# mergi )nainte cu fal#, %i altul e drumul de p#c#leal#. Noi am por;nit falnici spre sud, ca s# a(ungem 6 s# nici n-aud! La nordul cel gol %i s#rac, pe care-l %tie dup# licheni orice p*rlit de copac. Dar, la urma urmei, a%a e )n via&# te mai )n%eli. Parc# oamenii mari nu fac %i ei c*teodat# ni%te gre%eli1! Noi am pus m*na pe Polul Nord, nu e a%a1 care nu e nici el de colea. Acum trebuie numai, ca s-o dregem, s# punem de acord scopul cu locul. Ia s# se pre$inte aici un b#ie&el cu mu%chi de o&el, care s# se urce )napoi pe cuvintele noastre )n sus, pe toate c*te le-am spus. "a pe catargele unei cor#bii, numai p*n$e %i fr*nghii, de care te &ii. "are e%ti voinicul1 3u, 3itu1 0rc#-te p*n# )n v*rful pove%tii noastre %i schimb#-i repede titlu!

/eri&i cerul Da7 departe ne-am mai plimbat, nu %tiu dac#-a&i observat. Am tocit ca pe pre%uri cele patru puncte cardinale, lu*ndu-le pe picioare. A-am dus )n lun# %i mai )ncolo, din stea )n stea, pe r#spunderea mea. Dar, aici, la doi pa%i, cresc ciuperci sau un ora%1 :ai ast#$i s#-l privim, c# %i noi tot )n case locuim, dac# stai s# te g*nde%ti. 2ai ales noaptea %i-n timpul dintre pove%ti. A%adar, locul a fost mai )nt*i desenat cu cret# %i var. Apoi s-au )ngr#m#dit c#r#mida, cimentul, lemnele, fierul. 'i c*nd casele au )nceput s# r#sar#, cineva a strigat 9/eri&i cerul!9 5 un $gomot surd ca de moar#, plus )nc# o mori%c#. 0n 2anole plin pe piept de fri%ca )%i tot a%a$# c#r#mi$i sub picioare %i se-nal&#. Din c*nd )n c*nd m#soar# $idul c-o a&#. 'i, tot a%a, c*t &i-i $iua de mare. Pe la eta(ul %apte fumea$# %i el o &igare %i pe unde-o ia fumul )nseamn# locul c-un creion ro%u %i face co%u7. 'ti&i, chiar dac# blocurile au calori;fere, pe fiecare acoperi% trebuie s# fie un co%, ba chiar dou#, dac# se poate pentru cuibul ber$elor necivili$ate ?care %i acum )nc# se mai )nc#l$esc cu fum@. P*n# le e gata acoperi%ul, ber$ele clemp#ne din cioc clac-clac! %i stau cu baga(ele-ntr-un copac. =, dar eu am a(uns prea repede sus, p*n# la ber$e mai sunt multe de spus. .ncetul cu-ncetul un me%ter a%a$# parchetul, )n timp ce-n (urul lui o albin# tot $boar#, g*ndindu-se dac# nu-i ca$ul s#-l dea cu cear#. Nenea, #sta, care are o %apc# de h*rtie, gro$av#, de ce crede&i c# se uit# acum printr-o &eav#1 5l e cu instala&ia de ap# %i vrea s# vad#, )n dep#rtare, dac# cel#lalt cap#t al &evii e )nfipt )n mare. /iindc# oricare robinet bun trebuie a$i, pentru orice eventualitate, s# aib# leg#tur# c-un val sau un tala$. Dac# apa cumva se opre%te, )nseamn# c-a intrat pe &eava vreun pe%te. "e mai e %i asta1 /e;reastr#. Pe aici se vede limpede cum vine prim#vara cu iarba sau toamna cu norii 6 depinde )n care parte $boar# cocorii. "# ei sunt cei care num#r# clipele %i-nv*rt soarele cu aripele. Pere&ii acum sunt goi, adic# nem*$g#li&i de voi. .ntr-o bun# diminea&# aici se vor muta oameni cu tablouri )n bra&e,

fiindc# odaia parc# n-are c#l;dur#, dac# pe pere&i nu-i ceva, vreo pictur#. 5u, de e<emplu, am una cu dou# bufni&e pe care le-am bote$at "iulni&e. Au ochii mari, toat# $iua veghea$# de parc# fotografia$#. "*t noi ne-am tot foit, casa asta aproape c# s-a ispr#vit. 0nde-am stat adineauri e parterul, acum suntem la eta(ul %apte, deasupra c#ruia locuie%te cerul.

"ai ver$i %l )nt*mpl#ri bre$e >ilei acesteia f#ce&i-i un nod, s# n-o uita&i ca pe-o (uc#rie )n pod. Ae&i vedea primul film din via&#, )ncepe&i, va s# $ic#, o perioad# m#rea&#. Na, c# m-am emo&ionat %i eu ca o femeie, cu toate c# sunt frecat de multe spectacole %i matinee. Da, de ast#$i, acces %i voi o s# ave&i la umbrele de pe pere&i. Afla&i c# filmul, acest domn, )%i are r#d#cinile )n somn. =riginile lui se pierd, h#t, )n dep#rtare, c*nd primul om a adormit din picioare. 5l a )nceput atunci s# vise$e fel de fel de cai ver$i %i )nt*mpl#ri bre$e. "*nd s-a tre$it era (um#tate somnoros, (um#tate fericit. Parc# s-ar fi tras a doua oar# dintr-o maimu&# net superioar#. De atunci, printre bronto$auri, suli&i %i s#ge&i, care fac mare vaier, filmul plutea %i el )n aer. P*n# c*nd un scamator f#r# pereche %i-a fotografiat visul %i a doua $i l-a scos din cap pe o ureche. A%a a ap#rut perioada filmului surdo-mut. Pentru c# persona(ele se mi%cau ca ni%te lemne %i se-n&elegeau prin semne ?"um spuneam, filmul anterior era a%a-$isul film orb sau chior. /ilmul nu numai c# nu se au$ea, dar nici nu se vedea. Aeneau spectatorii la cinema %i pe ecran nu ap#rea cineva. Nu se vedea nimeni, cum s# v# $ic1 Nu se vedea nimic. Dar nici unul nu )ndr#$nea a pleca, pentru c# nu era niciodat# sigur dac# s-a terminat ori ba. P*n# c*nd venea portarul 92ai duce&i-v# %i acas#, oameni buni, c# n-a&i fi nebuni9@. Ast#$i filmul a evoluat )ntr-un a%a hal )nc*t dac# e vorba )n el despre un cal, nu numai c#l ve$i, dar )l %i au$i %i nu mai trebuie ca tu )n locul lui s# neche$i. .n viitor tehnica va face asemenea cotituri, )nc*t se tinde s# po&i s# %i )ncaleci pe el %i s#-l furi. "e se )nt*mpl# )n filme1 S# facem acum lumin# %i )n aceast# be$n# legitim#. Afla&i c# e greu s# spui dinainte despre ce e vorba, )n cu;vinte. 3rebuie s# vede&i )nt*i filmul, m#i prunci. Atunci %i nici atunci )i ve&i vedea pe /#t-/rumos, Ileana "os*n$eana, $mei, fapte gro$ave, %apte pitici %i tot ce mai decurge de aici. Iar c*nd adormi la cinematograf ni&el, )nseamn# c# ve$i dou# filme )n paralel. 0nul cel de pe ecran, cu o ac&iune cam plicticoas#, %i altul, visul t#u, pe care &i l-ai adus de-acas#. De aceea, pentru filmele proaste, directorii cinematografelor stau )n dubiu dac# n-ar trebui s# pl#te%ti un bilet dublu. Dar care-o fi pricina de nu se mai stinge odat# lumina1 Ar trebui s# )nceap# matineul, )n sf*r%it, de-at*ta istorie am r#gu%it. +ata, )n fa&a voastr# primii iepuri urechea&i fug#resc primii elefan&i. Nu v# tot foi&i pe scaune, ci fi&i %i voi mai emo&iona&i.

"#ut#m o frun$#

2-a apucat un dor de frun$e, )n suflet %i peste tot, c# nu mai pot. :ai s# c#ut#m una, c# e v*nt %i c# e cea&#. "are-o g#se%te primul o s# aib# noroc )n via&#. 'tiam c# frun$ele astea toate sunt ni%te obra$nice %i (um#tate. "el pu&in, m#tur#torii de strad#, doamne, s# nu le vad#. =dat# unul s-a suit )ntr-un castan pe o fr*nghie de vi&# %i a pus )n v*rful fiec#rei ramuri o piuli&#. S# se opreasc# toate frun$ele in interiorul copacului, ca )ntr-un tub, %i s# nu r#sar# dec*t c*nd o da el drumul la %urub. Dar chiar %i a%a, p*n# a doua $i diminea&# pomul )nflorise cu verdea&#. ,a, mai c#$user# %i pe (os, ca )n marile p#duri, cinci co%uri de muguri %i firimituri. "# p#m*ntul #sta e at*t de gras, prin$i r#d#cini sub pas. Dac# oamenii nu s-ar mi%ca mereu, singuri ori perechi, s-ar pomeni %i ei cu mu%chi %i licheni pe frunte %i pe urechi. .ns# )n fiecare toamn#, e adev#rat, se )nt*mpl# ca acum, ceva nea%teptat. :ai )n p#dure, n-au de unde afla p#rin&ii, s# de$leg#m nodul misterului cu din&ii. Aede&i, acum totul e pustiu, asta nu e p#durea de ast#-var# pe care o %tiu. Nici o frun$# 6 numai c*te un cuib gol se mai vede, dar din el nu po&i c*nta foaie verde. "ic#, dac# rupi o frun$# de pe ram, pic# toate. 5 ca atunci c*nd spargi un geam. Se destram#, cioburi, cioburi, cum a observat %i Dinu, %i se face )n codru un curent continuu. P#s#rile )%i )nfoaie penele ca ni%te mantale %i iau direc&ii la vale. Alune c# repede sau mai lent, )mpinse, cum $iceam, de curent. Dar, din pene, le r#m*ne sufletul aici, acestor privighe;tori %i pitulici. "#ci fiecare 6 ce vrei 6 are aici frun$a ei8 una mai mic# sau mai mare, plus o frun$# sau dou# %i pentru genera&iile vii;toare. Pe acestea din urm# le &in drept pre%uri moi din verdea&# s# se %tearg# puii pe picioare la intrarea lor )n via&#. Poate c# am )naintat prea departe printre ramurile lustruite ca ni%te coarde. De fapt, )mi %opteau ieri ni%te vecini, acestea nu sunt ramuri, ci r#d#cini. "opacii p*ndesc o anumit# $i %i atunci, deodat#, to&i )%i fac v*nt %i intr# cu frun$ele-n p#m*nt. S# le repare pe cele care-au ruginit %i s# le ascut# $im&ii care s-au tocit. Hsta ar fi, dup# unii, misterul8 p#durea confund# uneori p#m*ntul cu cerul. Dar, oricare ar fi adev#rul, deocamdat# ei nu-i st# bine a%a de mare, %i nici o fo%nitoare! A*ntul, vede&i, )%i face treaba, dar s#racul, bate degeaba. 'i e mult p*n# la prim#var#, c*nd se )ntorc copacii, iar )n sus, ca la un semn, )nv*rtindu-se pe osia lor de lemn. ?"#ci to&i care poart#, c*t de c*t, vege;ta&ie, trebuie s# fie %i r#d#cini, prin rota&ie.@ 5u $ic, s# rug#m vul;pile %i veveri&ele, c# ele nu sau dus, s#-%i t*rasc# coada printre crengi mai sus. Aeveri&ele )n privin&a asta ar face minuni pot fi )n aceea%i clip# )n trei ste(ari %i-n cinci goruni. 'i dac# s-adun# astfel vreo sut# de co$i, ca s# nu $ic o mie, de departe p#durea s-ar vedea %i iarna ca de frun$e, tot ruginie.

La %coal#, dar nu r#m*nem acolo 'i, dup# at*ta cultur# general#, a% putea s# nici nu v# mai duc la %coal#. S# v# las s# trece&i glon& pe l*ng# ea %i s# v# continua&i via&a la cinema. Sau s# v# dau un certificat, din care s# reias#, clar, c# sunte&i mai de%tep&i dec*t, la un loc, un cal %i-un &*n&ar. "# %ti&i c# r#sare o stea doar atunci c*nd n-are nor pe ea. "# a&i primit nota $ece la mare %i a&i a(uns cu lec&ia dincolo de ninsoare. 3otu%i, este o chichi&# toate astea le-a&i )nv#&at ca pe 9unde e%ti, "himi&#19. 5 nevoie de o cret#, de ni%te caiete %i de cerneal#, din care, dac# &i le arunc# cineva

)nainte, iese o %coal#. Iat-o dac# v# uita&i bine peste (uc#rii %i p#pu%i, se %i v#d dou# sau trei u%i. Printre coarnele de melci se mai $#resc )nc# dou#$eci. /iecare seam#n# cu o carte. 3rebuie s# le deschi$i %i s# le )nchi$i tu singur pe toate. .n clas# stau copii aten&i %i se fac premian&i ori repeten&i. Primii clipesc din gene la tabla neagr#, pe care sunt f#cute fel de fel de desene. "eilal&i se uit# mai pe )ndelete la burete. .%i aduc aminte c# buretele l-au mai v#$ut undeva, a%a c# ei se g*ndesc la mare )n con;tinuare. "opii, aici o s# afla&i o mul&ime de pove%ti foarte frumoase despre mun&i, %i terase %i case. 3otul e s# asculta&i t#c*nd %i s# vorbi&i )n g*nd. "*nd ve&i au$i un clopo&el, dup# un ceas, s# %ti&i c# vi s-a dat drumul %i la glas. Pute&i da fuga afar# %i acolo v# pute&i (uca. =ra este pentru )nv#&at, iar recrea&ia pentru uitat. Dac# voi n-a&i uita a%a de repede cuno%tin&ele folositoare, recrea&ia cred c-ar fi de-o $i. Dar iat#, sun# dup# $ece minute %i trebuie s# alerga&i la locurile voastre foarte iute. "# urmea$# cine %tie ce socoteal# cu cine %tie care portocal#. "u c*t cre%te un om c*nd se ridic# )n picioare1 ?Asta se nume%te adunare.@ 0nde se duce ursul dup# ce nu g#se%te miere1 ?Asta se cheam# sc#dere.@ 'i, tot a%a, venind %i plec*nd, )nv#&*nd %i uit*nd %i iar )nv#&*nd, o s# v# pomeni&i c# %ti&i pe dinafar# %coal# dup# %coal#. Asta pute&i s-o observa&i singuri, uit*ndu-v# nu )n alte p#r&i, ci )n c#r&i. "#r&ile or s# fie tot mai mari, iar po$ele lor tot mai mici, )nt*i ca ni%te p#pu%i, apoi ca ni%te furnici. "*nd nu ve&i mai vedea nici o po$# )n nici o carte, s# %ti&i c# a&i a(uns cu )nv#&atul %i cu uitatul foarte departe.

"apitala ba$aconiei /iindc# e mai u%or, ora%ul nostru e f#cut direct pe-un nor. 0ndeva mai departe, )ntr-o vale f#r# fund, puf#ie )ntr-una o locomotiv#, de &ine norul nou %i rotund. Sau str#nut# un vulcan, arunc*nd )n sus cea&# de foc, iar un copil st# l*ng# el %i-i strig# 9noroc!9 Dar aici nimeni nu e r#cit, fiindc# aerul e f#cut dinadins din spirt. ?Spirt care iese din bra$i, prin acele ace care n-au )n v*rf capace.@ "asele cu $#pad# pe chipiuri au )n loc de acoperi%uri schiuri. Aluneci, aluneci cu ele %i c*nd te poticne%ti, ca$i direct )n cas# %i te-nc#l$e%ti. L*nga foc, ascult*nd geamurile ninse, st# mama cu bra&ele-ntinse. Iar l*ng# ea toarce o pisic#, produc*nd electricitate, c*nd o m*ng*i cu m*na pe spate. De-aia str#luce%te casa pe din#untru, f#r# de cea&#, de-ai tr#i )n ea o via&#. 0nde mai pui c# lumina tope%te florile de pe fere%ti, care se fac ap# %i pe%ti. Pentru c# oriunde e ap# 6 nu e a%a1 trebuie %i-un pe%te care s-o bea. Dar %i afar# este o lumin# e<traordinar#. "ineva pove%tile frumoase le-a f#cut aici de-a-ndoaselea. Aulturii merg prin $#pad# pe picioare, ca mo%u-meu Petru, iar g#inile $boar# pe cer cu aripi de-un metru. Lupul, oaia, iepurele, animalele fundamentale, intr# altfel )n pove%tile principale. Iepurele, de e<emplu, nu mai sare )n gura lupului f#r# s# clipeasc#, cu o preci$ie nem&easc#. .n or#%elul copiilor po&i cel mai u%or s# schimbi lucrurile de la sensul lor. S# mi%ti orice munte care prost st#, nu ca )n alte p#r&i unde, dac# mu&i un scaun, te cost#. De la ro&ile stelelor eu pot s# fur cauciucul din (ur8 sau s# merg cu ele pe str#$i ca pe o bici;clet#,

anun&*nd pe la casele oamenilor cine %tie ce veste secret#. 2inunea aici pare nimic, asta vreau s# $ic. 'tii c# un tren nu se )nv*rte mereu ca )n via&# pe aceea%i cale, ce mai la deal, la vale! ,ine de noi c-am apucat s# fim mici )n acest ora% de furnici! =amenii mari, cu cele mai ro%ii nasuri, stau )n (urul ora%ului c#l#ri pe ceasuri. Pe de%tept#toare ale c#ror limbi st*rnesc )n mun&i ava;lan%e, de-i ninge-n cap cu cocoloa%e. "um ar mai veni la noi, %i ei, ehei! Dar nu prea )ncap, ce s# te miri, fiindc# nu-s destul de sub&iri. 6 'i p*n# s#-%i taie must#&ile dumnealor, s-a ispr#vit ora%ul copiilor.

Nu ne-a r#mas dec)t s# fum#m o &igare ...'i dup# at*ta alergare, nu ne-a mai r#mas dec*t s# fum#m o &igare. Asta e regula tragi un fum la capul oric#rui drum. Nu a&i v#$ut to&i b#rba&ii1 Puf, puf, fac prin aer %erpi, ca-n stuf. A%adar, c#ruia dintre voi i se-nt*mpl# o &igare de foi1 Am g#sit eu prin bu$u;nar un fir de tutun. 5 ceva, oricum. )i d#m foc %i-o s#-l mirosim de la %apte metri, a%a. Asta )nseamn# a fuma. A, sunt distan&e %i mai mari pentru &ig#ri infinit mai tari. /iecare om are o stea din cele de pe cer, num#rate, din care trage %i el cum poate. Dar din &ig#rile astea, ce s# $ic, puf#i, puf#i %i 6 nimic. Privind fi< spre locurile pe unde-am fost mai nainte, sim&im c# ni le-aducem aminte. "# )nt*i ve$i o frun$# %i apoi, merg*nd pe nervuri, intri din cau$a ei )ntr-o mie de p#duri. Acolo iepuri mici, furnici, elefan&i, la discre&ie. "a%ti gura la care vrei cu mare aten&ie. Putea&i s# nu vede&i nimic cum se cuvine, dac# nu v# &inea&i scai de mine. 'i dac# nu m*ng*ia&i toate animalele alea, nu v# apuca (alea1 Pe c*nd a%a, aici o ghear#, dincolo un stol de ape, sau de mun&i, un c*rd... Are ce s# v# vin#, seara, )n g*nd c*nd, v# culca&i %i c*nd c#sca&i. "#, doamne, ce-am mai umblat! Nu ne-am dat )n sus nici de la aer, nici de la ap#, nici de la uscat. Din lac am c#$ut direct )n pu&. :m! 'i )n pu& a fost foarte dr#gu&. Am v#$ut cum se face apa de b#ut %i chiar am g*lg*it c*te-un g*t. De acolo, prin &evile firelor de iarb#, dep#nate ca o (urebie, ne-am pomenit tocmai )n lun#. Am ie%it adic# mai mult dec*t trebuie. =riunde ne-am oprit, ne-am mirat de ne-am topit! De unde ia p#m*ntul at*ta verdea&# pentru frun$e )n fiecare diminea&#1 "# noaptea frun$ele sunt negre, m#i b#ie&i. Aa s# $ic#, cineva le car# pe furi% verdea&#-n g#le&i... "am a%a vedem acum, privind fi< prin fum. Ie%im din copil#rie ca dintr-o (uc#rie. Sau, dac# vre&i, mai r#m*ne&i printre roti&ele ei albastre, dar pe spe$ele voastre. 5u nu mai pot s-o-ncui %i s-o descui nici )n ruptul capului. Am v#$ut cocori care s-au dep#rtat %i scaune care s-au stricat. Nu mai pot, asta a fost prea de tot! 5 de-a dreptul revolt#tor ce )ncet )nvie cei care mor. De c*nd toamna a tras )n primul iepure cu tunul, )nc# n-a )nviat de tot nici unul. 0nii au a(uns la copaci, al&ii sunt doar raci. Dar s# v# spun adev#rul adev#rat de a$i m-am l#sat de mirat. 'i, )n continuare, ce s# faci f#r# mirare1