Sunteți pe pagina 1din 38

Vorbirea, un joc in 2

Cum sa ne ajutam copilul sa comunice

Ghidul parintilor

Avem cu totii un vis si o speranta; aceea ca intr-o zi copilul nostru sa vorbeasca


clar si natural. Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a invata cuvintele corecte,
ci trebuie invatat sa recunoastem sentimentele, sa intelegem ideile, sa invatam a
fi o persoana si sa intram in relatie cu alte persoane.
Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar
parintii ocupa locul cel mai important in universul copilului. Ceea ce parintii
spun si fac joaca un rol extrem de important si da copilului ocazia de a invata.
Vorbirea se invata in 2.

Introducere

Cel mai frumos cadou pe care il poate face un parinte copilului sau este sa-l
ajute si sa-l invete sa comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea de a
incerca sa comunicam cu un copil incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba
lui, sau care este total indiferent. Sub presiunea stressului chiar si parintii
cei mai rezonabili si afectuosi pot deveni frustrati si descurajati.
Cum sa vorbim unui copil care are o capacitate de comunicare limitata? Unui copil
caruia ii lipseste dorinta de a vorbi? Unui copil care nu ne asculta, care e
agitat sau care se opune? Aceste situatii cer capacitati speciale din partea
parintilor.
Aceasta carte ne propune moduri de a crea o buna comunicare cu copilul nostru
depasind obstacolele care sunt: capacitati limitate, opozitie, sentimentul
neputintei, indoielile beneficiilor comunicarii.

Daca copilul nostru nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza
dezinteresului, ci mai degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. Chiar daca
are capacitatea de a raspunde, copilul poate gindi ca n-o sa-l intelegem si refuza
atunci sa vorbeasca. In spatele comportamentului copilului nostru se pot ascunde
temeri, lipsa de incredere in sine; refuzul de a vorbi ar fi atunci un mod de a se
proteja.

Problema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru,
ci si de la reactia noastra in fata acestui comportament. Daca acest copil ne
arata prea putin interes pentru limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in
locul lui sau de a-l ignora. Daca nu raspunde eforturilor noastre de a comunica cu
el, atunci adesea vom insista mai mult. Daca se incapatineaza, incercam sa-l
fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai adesea, vrind sa infringem
rezistenta lui nu reusim decit s-o facem si mai mare.

Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca
vrea, sa abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. De fapt
ii lipsesc ocaziile si incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a
ameliora capacitatea sa de a invata sa vorbeasca.

Metoda HANEN ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi: aceasta
consta in a reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind
comunicarea esueaza. Principiul fundamental al metodei Hanen este de a incuraja
comunicarea intr-un mod indirect. In loc sa-i zicem ce trebuie sa faca, ii dam
ocazia sa descopere singur. Vrem ca el sa resimta mai usor bucuriile si avantajele
comunicarii.
Metoda Hanen privilegiaza crearea de contacte afectuoase cu copilul prin
comunicare si invatare. L-am numit "calea celor 3A". Ea consista in a:
acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative
adapta pentru a trai impreuna momentul
ajuta limbaj si experiente

Calea celor "3A" poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, chiar si
cu bebelusii, pentru a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau
capriciosi.
Capitolul 1
Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative

In acest capitol descoperim:


- motivele pentru care este important de a acorda copilului nostru posibilitatea
de a lua initiative, pentru ca sa poata sa ne aduca la cunostinta sentimentele si
nevoile sale, sau sa exprime ceea ce-l intereseaza
- maniera in care ne influentam copilul in achizitionarea mindriei si a
sentimentului de frumusete interioara
- maniera de a cunoaste propriul nostru copil, dindu-ne timpul de a-l descoperi,
de a astepta si de a asculta incercarile lui de a comunica
- ceea ce putem astepta de la copilul nostru

Parintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim
in acelasi timp politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece
sau infirmieri. Citeodata uitam ca ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba
totul.

Atunci cind ne jucam de-a "bona buna la toate"

Vrem sa fim parinti buni. Vrem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri.
Este greu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau
reactionind in locul lui de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de
a se descurca.
Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l
ajutam, il privam de posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele,
nevoile. Daca noi facem totul si vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a
descoperi singur cum sa se descurce si sa se exprime.

Atunci cind ne jucam de-a "v�rtejul"

Avem atitea de facut!!! Sa organizam, sa prevedem, sa realizam, sa muncim, sa


facem cumparaturi, sa ne ducem, sa ne intoarcem� Bineinteles ca toate activitatile
astea ne vor ajuta copilul sa aibe o viata cotidiana mai bogata, mai bine umpluta
si mai fericita.
Vrind sa facem totul consumam multa energie si mult timp, dar copilul nostru este
un pic uitat in tot acest v�rtej.
Daca avem cite ceva de facut in orice moment atunci nu mai avem suficient timp
pentru a crea cu copilul nostru legaturile afectuoase care ar trebui sa-l ajute sa
progreseze.
Ii vorbim, dar nu-l ascultam.

Atunci cind ne jucam de-a "profesorul"

Stim ca rolul unui parinte este de a educa si avem atitea lucruri sa-i invatam pe
copiii nostri incit monopolizam deseori conversatia. De multe ori uitam ca un
copil invata mai bine prin propria lui experienta decit privind sau ascultind ce
si cum trebuie facut. Daca noi suntem singurii care vorbim, copilul nu are ocazia
sa invete prin propria lui experienta.
Atunci cind jucam rolul partenerului care asculta�
�folosim "calea celor 3A" pentru a incuraja copilul nostru sa stabileasca un
contact si sa comunice.
Copilul nostru se simte recunoscut si special pentru ca:
- ii acordam posibilitatea de a lua initiativa
- ne adaptam pentru a partaja momentul impreuna cu el
- ajutam limbajul si experienta

Intreaga noastra atentie si deschiderea il ajuta sa achizitioneze sentimente si


incredere in sine, forta si satisfactie!
Atunci cind ne gasim timpul de a partaja experiente cu copilul nostru, il
incurajam sa stabileasca contacte umane care il vor ajuta sa cunoasca lumea si sa
invete.

Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru face toata diferenta. E greu sa


ajutam copilul sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa facem totul
pentru el, daca suntem supraincarcati de treburi sau daca ne credem profesori.
Fiind parteneri ai copilului dispusi sa-l asculte, vom avea posibilitati ilimitate
de a dialoga cu el si de a-l invata o gramada de lucruri.

Sa invatam sa ne cunoastem copilul mai bine

"Te voi cunoaste si te voi atinge


Te voi lua si te voi mirosi,
Te voi gusta si te voi asculta

Voi asculta sunetele tale, poate cuvintele tale,


si mai tirziu, cind te voi cunoaste cu adevarat,
Iti voi pune intrebari, duios, ca sa nu-ti fie teama

Si tu sa ma cunosti la rindul tau


Ca sa ai incredere in mine
si mai apoi sa ai incredere in tine

Impreuna vom descoperi Lumea."

Mary MacCracken

Pentru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intii sa-l cunoastem bine
si sa-i cistigam increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului,
de a-l invata ce e viata si de a se amuza avem reflexul natural de a anticipa
nevoile sale, de a-i spune ce trebuie sa faca, de a alege jocurile in locul lui.
Dar trebuie sa facem un efort constient de a observa, astepta si asculta copilul.
Este prima etapa si cea mai importanta pentru a ne cunoaste copilul.

Observind => ajungem sa recunoastem sentimentele si nevoile copilului


Asteptind => dam copilului posibilitatea de a se exprima in felul sau
Ascultind => il incurajam sa se exprime

Observarea

Chiar daca copilul nu se exprima inca cu cuvinte, putem recunoaste usor


sentimentele si nevoile lui daca avem timpul necesar ca sa observam:
- ce ii retine atentia
- expresia chipului lui
- limbajul corpului

Citeodata observarea tuturor acestor elemente este insuficienta pentru a ne


permite sa intelegem clar ceea ce incearca copilul sa ne spuna. Este poate necesar
sa observam indici mai subtili:
- gradul de desteptare
- ritmul respiratiei
- schimbarea fetei
- tonul, volumul si durata sunetelor

Pentru a invata sa recunoastem ansamblul unic de moduri de comunicare folosit de


fiecare copil ne trebuie mult timp si determinare.

Asteptarea

Sa asteptam copilul nostru sa comunice este destul de greu!


Viata noastra este tot mai trepidanta si credem ca noi, adultii, avem datoria de a
invata, evalua cunostintele copilului nostru si de a conduce conversatia. Avem
tendinta sa nu asteptam copilul sa se exprime, ci mai degraba sa ii impozam
ajutorul nostru: vorbim in locul lui, raspundem in locul lui si folosim un limbaj
dominator (ordine si intrebari)
Daca incercam sa ne facem existenta mai simpla, mai usoara si mai rapida, riscam
sa ignoram sentimentele, nevoile si curiozitatea copilului nostru�
Daca stim sa asteptam, ii dam copilului nostru sansa de a cunoaste. Putem remarca
ceea ce-i retine atentia, putem descoperi expresia fetei sale, putem asculta
sunetele pe care le scoate.

Ascultarea

Recunoasteti scena?� De cite ori, in conversatiile noastre cu copilul, suntem


singurii care vorbim?�

"Asculti muzica, Tomas? Muzica iti place? E bine!!! Ce muzica frumoasa!!!


Bravo!!!!!"

Atunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a
"astupa golul", de a ne raspunde singuri la toate intrebarile si de a continua
fara nici o pauza.
Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai
bune intentii. Nu asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor
noastre� necomunicind.
Daca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si
curajul necesare pentru a face eforturi.
Daca ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde
cu mai multa sensibilitate.

Singurul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem
asculta atita timp cit vorbim.
Citeodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi
sentimentele, nevoile si interesele copiilor nostri.

Mama a luat-o pe Lea in brate si a pus-o in fata oglinzii ca sa se vada cit este
de frumoasa. Mama batea usurel in oglinda pentru a atrage atentia fetitei, dar
aceasta privea constant in jos. Mama nu intelegea de ce Lea nu e fascinata de
oglinda asa cum ar fi crezut. Pina cind a remarcat ca Lea privea florile asezate
sub oglinda, ea a urmat initiativa fetitei si apoi s-au amuzat grozav mirosind
trandafirii!
Tata vroia sa-i citeasca o poveste lui Benjamin, dar acesta incerca intr-una sa
intoarca paginile. Tata si-a dat seama ca beietelul nu era interesat de poveste,
atunci s-a oprit din citit. El a remarcat ca Benjamin parea fascinat de imaginea
unui ciine mare din carte si atunci a inceput sa latre, ceea ce l-a amuzat enorm
pe baietel!

Catherine era foarte entuziasmata cind s-a intors de la o vizita la Zoo si a


inceput sa-i povesteasca mamei sale. Mama ei a intrerupt-o spunind: "Ti-au placut
maimutele? Stiam eu ca or sa-ti placa! Astea-s si animalele mele preferate! Hai,
Catherine, e timpul sa te speli pe miini si sa treci la masa!" Catherine era
dezamagita, a devenit trista si tacuta. Mama ei a uitat s-o asculte si a ratat
ocazia de a vorbi cu fata ei despre ceea ce o interesase mai mult: floricelele de
porumb!

Daca remarcam...
- ca vorbim singuri
- ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie
- ca spunem ce trebuie sa faca
- ca intrerupem
- ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna
...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va OSERVATI, ASTEPTATI si
ASCULTATI copilul.

Cum sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa in viata de


toate zilele?

- daca varsam putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca acordam
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ce crede el despre
aceasta situatie.
- daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam copilului
nostru posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactioneaza la sonerie si
daca da, cum.
- daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne
departam de text... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua
initiativa, vom afla ceea ce-l intereseaza cu adevarat in aceasta carte.
- daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am
ales-o noi... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa,
vom afla cu ce anume vrea el sa se joace de fapt.

Comunicarea se dezvolta progresiv

E important sa ne amintim ca fiecare copil achizitioneaza capacitatea de a


comunica putin cite putin. Fiecare copil progreseaza in ritmul si in felul sau,
trecind prin toate cele 5 etape de dezvoltare pe masura ce invata sa joace jocul
comunicarii.
Stiind in ce stadiu de dezvoltare se afla copilul nostru, vom putea recunoaste si
accepta modul de comunicare pe care il foloseste si vom intelege ce rol putem juca
pentru a-l sustine in progresele sale.

Nivelul 1

Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si
emitind sunete (gingureste) Parintii interpreteaza sunetele si gesturile sale.
La acest nivel, copilul in general:
- plinge, priveste, zimbeste, tipa
- emite sunete care se aseamana cu vocalele
- isi schimba vocea (volumul, tonul etc.)
- isi schimba culoarea fetei
- isi misca corpul

Nivelul 2

Copilul se minuneaza de toate descoperirile pe care le face. Incepe sa fie


interesat de oameni, de animele si de toate obiectele care populeaza universul lui
care se mareste intr-una. Intelegem expresia chipului si a gesturilor sale cu atit
mai bine cu cit experientele sale devin tot mai numeroase, ca creste si explora
lumea.
La acest nivel, copilul in general:
- comunica prin expresia chipului
- se deplaseaza in directia obiectelor si persoanelor
- scoate sunete care seamana din ce in ce mai mult a consoane si vocale
- se poate concentra pe un obiect sau pe o persoana

Nivelul 3

Aptitudinile de comunicare ale copilului se dezvolta, acum este capabil sa


"dialogheze" cu noi mai usor. Face eforturi tot mai mari sa ne atraga atentia, ne
cere tot mai mult ajutorul sau aprobarea. Incepe sa ne ceara lucruri precise.
La nivelul 3, copiii in general:
- arata cu degetul persoane sau obiecte precise
- clatina din cap si-si agita miinile
- ne arata prin gesturi ce vrea sa spuna
- citeodata foloseste cuvinte/semne izolate
- isi acordeaza privirea cu sunete si gesturi

Nivelul 4

Copilul incepe sa foloseasca cuvinte-semne in mod sistematic. Ca sa-i intelegem


sentimentele trebuie in continuare sa interpretam limbajul corporal si expresia
fetei.
La nivelul 4, copilul in general:
- foloseste frecvent cuvinte-semne izolate
- combina cuvinte pe care le intelegem foarte greu
- combina doua cuvinte/semne sau mai mult in expresii sau propozitii

Nivelul 5

Copilul incepe sa faca propozitii formate din 3 sau mai multe cuvinte.

Aceasta carte ne explica cum putem ajuta copilul sa progreseze pina la nivelul 5.

Tabelul de observatie de la sfirsit ne ajuta sa determinam ce nivel a atins


copilul nostru si ne permite sa ne facem o idee precisa despre stadiul urmator al
evolutiei sale.

Ca sa rezumam:

Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:


� observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului =>
copilul ne da informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intelege
sentimentele si interesele sale
� asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime => copilul are ocazia sa-si exprime
nevoile si sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza
� ascultind atent tentativele lui de comunicare => copilul se simte apreciat si
privilegiat
� acordind toata atentia noastra copilului => acesta beneficiaza de increderea si
incurajarea care ii vor permite sa continue sa comunice.
Capitolul 2
Sa ne adaptam pentru a petrece momente impreuna

Pentru a vorbi, copilul are nevoie sa aibe ceva de spus, sa aibe ocazia sa
vorbeasca, sa fie incurajat si recompensat astfel incit sa merite efortul.
In acest capitol vom descoperi:
- ce putem face pentru a da copilului ocazia sa aibe ceva de spus si pentru a-i da
incurajarea de care are nevoie ca sa simta ca se merita efortul
- modalitati de a face copilul sa inteleaga ca il ascultam cu adevarat
- modalitati de a incuraja copilul sa persevereze in conversatie
- modalitati pentru a partaja experiente impreuna cu copilul nostru, chiar daca
acesta pare incapabil sa participe sau nu pare interesat.

Fiti fata in fata

Unul dintre cele mai bune moduri de a comunica cu copilul nostru este simplu:
consista in a se plasa in asa fel incit sa ne poata privi in ochi.
Atunci cind suntem fata in fata cu copilul, disponibili si interesati de ceea ce
poate exprima, se intimpla lucruri surprinzatoare: ne cunoastem mai bine copilul
iar el ne cunoaste de asemenea mai bine. Poate vedea miscarile gurii noastre si a
buzelor, felul in care pronuntam cuvintele si ce anume privim in acel moment.
Poate simti atitudinea pozitiva pe care o rezervam tentativelor lui de comunicare
si cit de mult ne face placere sa ne petrecem timpul cu el. Apropiindu-ne de el,
incurajam comunicarea in cele doua sensuri si suntem bine plasati pentru a acorda
copilului posibilitatea de a lua initiativa.
Sa evitam sa vorbim de sus copilului!
Pentru a fi la acelasi nivel ne putem aseza pe vine, aseza pe jos, intinde pe
burta, tine copilul pe genunchi�

Trebuie aratat copilului ca il ascultam...

prin imitatie

Unul dintre cele mai bune mijloace de a stabili o legatura cu un copil mic, care
de abia incepe sa comunice, este de a repeta sunetele pe care le scoate, gesturile
sau expresia fetei. In acest fel va sti ca suntem interesati de ceea ce poate face
sau zice. Sunt sanse ca astfel sa se lege o conversatie�

prin interpretare

Atunci cind intelegem ceea ce copilul a vrut sa ne comunice prin sunete sau
gesturi sa "traducem" asta in limba noastra, cu voce tare, astfel copilul va avea
doar de invatat.

prin comentarii

Comentind gesturile vietii cotidiene de care copilul pare interesat (punerea


mesei, spalarea vaselor, aspirarea prafului) cream ocazii bune pentru a partaje
informatii si pentru a face copilul sa participe la activitatile noastre. Poate ca
vrea chiar sa ne "ajute".

Conversatie: fiecare la rindul lui

O conversatie buna este ca un balansoir: fiecare urca si coboara la rindul lui!

Pentru un copil care incepe sa comunice "rindul lui" poate fi o privire, un


zimbet, un gest sau un sunet. Poate fi tot atit de scurt cit pentru a inspira
adinc. Chiar daca nu pare prea important, sa recunoastem si sa acceptam ca un
copil participa la "conversatie" permite s-o avem.
Cu timpul,"rindul" lui in conversatie va progresa catre cuvinte, apoi catre
expresii, propozitii si mai apoi fraze.

Conversatia trebuie intretinuta, iar uneori este destul de greu. Copilul nu stie
intotdeauna ce ar trebui sa faca si are nevoie de timp si de incurajari pentru a
se initia in arta conversatiei. La inceput trebuie deci ajutat:
1. Cu semnale tacute: expresia fetei noastre si gesturile pot arata copilului ca e
rindul lui: deschidem ochii mari, ridicam o sprinceana, facem cu ochiul pentru a-i
arata ca-l asteptam; ii zimbim pentru a-l incuraja si a-i arata ca-l credem
capabil de a continua; pronuntam incetisor cuvintul pe care asteptam ca el sa ni-l
zica; ne aplecam spre el ca sa-i aratam interesul.
2. Cu semnale verbale: spunind: "uite!"� "bine"� "e rindul tau!"� "si acum?"�;
repetind ceea ce tocmai am spus pe un ton interogativ sau mai tare; spunind
acelasi lucru cu cuvinte diferite completind sugestia (Ex: "Vrei sa iesi sa te
plimbi cu mama?" si apoi: "Vrei sa mergem sa admiram florile?")
3. Apoi sa asteptam, sa asteptam iar si iar ca el sa ne raspunda�
4. Sa punem intrebari bune, din acelea care fac ca conversatia sa curga iar
copilul sa se angajeze in conversatie. Ele trebuie sa fie sincere si adaptate
nivelului copilului.

Intrebari BUNE:
- care manifesta interesul si stimuleaza imaginatia: "si apoi?�", "Si daca?�", "Si
acum?"�
- care permit copiluli sa faca alegeri si sa ia decizii: "Vrei sa� sau sa�?"
- care stimuleaza ideile: "Ce se intimpla?"� "Cum merge asta?"�
- care stimuleaza curiozitatea: "De ce?"� "Cum?"� "Cine?"� "Unde?"�

Evitati intrebarile care stopeaza conversatia:


- intrebari care "bombardeaza" sau care cer prea mult de la copil ("Ce-i asta?"
"Ce-i asta?" "Ce-i asta?" � catel, masina, pisica�)
- intrebari la care raspunsul este evident ("Vrei laptic, nu-i asa?�")

Uneori trebuie sa facem eforturi constiente pentru a pune intrebari BUNE care sa
incurajeze copilul sa imparta cu noi experientele. Sa gasim intrebarile bune nu-i
intotdeauna usor, dar reactia copilului nostru ne poate indica daca am reusit sau
nu.
Tipul intrebarilor si motivele pentru care le punem depind de stadiul de evolutie
in care se afla copilul nostru. Trebuie retinut insa ca la nivelul 4, daca punem
intrebari la care se poate raspunde prin "da" sau "nu" limitam posibilitatile de
raspuns.
Atunci cind ne adaptam pentru a partaja impreuna cu copilul diferite experiente:
1. Fiind fata in fata =>
- copilul nostru simte ca suntem interesati de ceea ce face
- e predispus sa se joace cu noi
- devine mai constient de ceea ce facem si ce spunem

2. Imitind actiunile, gesturile si sunetele copilului =>


- acesta stie ca a facut sau a zis ceva ce a fost remarcat si apreciat
- citeodata repeta ceea ce a facut intrind intr-un jos in care fiecare la rindul
lui are ceva de spus

3. "Traducind" tentativele de comunicare =>


- copilul simte ca a fost ascultat
- stie ca incercam sa-l intelegem
- aude cuvintul corect care corespunde la ceea ce ar fi vrut el sa zica
4. Asteptind activ "fiecare la rindul lui" =>
- copilul simte ca participarea lui este asteptata si apreciata
- recunoaste momentul in care trebuie sa intervina
- are mai multe sanse sa incerce sa comunice si sa participe activ

5. Comentind ceea ce se intimpla, punind adevarate intrebari adaptate la nivelul


lui si fiind sensibili la dispozitia si la comportamentul schimbator al copilului
=>
- acesta intelege ca suntem interesati de el si de ceea ce are de spus
- poate incerca sa ne raspunda
Capitolul 3
Sa adaugam limbaj si experiente

"Cel mai important act de invatare de la inceputul vietii si poate din viata
intreaga este achizitionarea limbii materne. O data ce avem limbajul la dispozitia
noastra detinem o cheie care ne va deschide multe porti�"
David Crystal, lingvist

Acest capitol descrie:


- ce putem spune si face pentru a ne ajuta copilul sa inteleaga si sa invete
limbajul
- modalitati de a scoate in relief elementele informatiei, astfel incit copilul sa
le asimileze mai usor
- modalitati de a adauga limbaj si experiente in functie de stadiul de dezvoltare
al copilului
- modalitati de a da copilului nostru mai multe ocazii de a-si ameliora
capacitatea de comunicare, imbogatind activitatile pe care le partajam cu el

Procesul de invatare a limbajului incepe de la nastere: reproducem gesturile si


sunetele copilului nostru pentru a-i confirma ca l-am vazut si l-am auzit, ii
servim de model vorbind corect si dindu-i informatia de care are nevoie pentru a
se exprima, adaugam informatii pentru a ajuta copilul sa inteleaga mai bine ce se
intimpla.

Invatatul vorbirii se face in timp

Speram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficace limbajul pe care


il transmitem, insa daca progresele se fac asteptate citeodata suntem frustrati.
Inca de la inceput copilul are nevoie de TIMP pentru a inregistra informatiile si
pentru a ameliora capacitatea sa de a intelege ce spunem si ceea ce cuvintele
exprima cu adevarat. Chiar inainte de a invata sa vorbeasca, copilul invata multe
lucruri despre contacte si comunicare.
Atunci cind copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze mesaje clare e important
sa fim realisti in asteptarile noastre. Atunci cind copilul ne arata cu degetul si
emite sunete, nu ne putem astepta ca el sa pronunte "suc de fructe" imediat. Poate
ca va incepe prin a zice numai "u" si auzindu-ne repetind "suc" de foarte multe
ori va invata sa pronunte mai bine acest cuvint.

Informatiile pe care le ajutam vor ajuta copilul sa progreseze:


- de la cuvinte auzite la cuvinte intelese
- de la o miscare facute la intimplare la un gest recunoscut
- la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata sa o faca
- de la folosirea gesturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica
- de la sunete simple la sunete care seamana a cuvinte
- de la cuvinte la expresii sau propozitii
- de la o gramatica incorecta la una corecta

Daca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu


este inca gata sa o faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata.
Observindu-l atent ne vom da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face
greseala de a-i da informatii mult prea dificile pentru el.

Cind ne putem "juca" cu copilul astfel incit acesta sa progreseze in comunicare?

1. In cadrul activitatilor zilnice.


2. Atunci cind copilul se arata interesat
3. Atunci cind se intimpla ceva deosebit
4. Explicind ce se intimpla atunci cind ceva nu "merge"
In cadrul activitatilor zilnice

Activitatile vietii cotidiene na fac sa partajam multe experiente cu copilul


nostru. Atunci cind suntem impreuna si ii descriem ce se intimpla, ii dam
cuvintele de care are nevoie pentru a intelege limbajul si pentru a-l folosi intr-
o buna zi. Viata de zi cu zi ne ofera momente excelente de invatare, caci copilul
aude aceleasi cuvinte repetate de foarte multe ori in situatii familiare:
- urcarea si coboritul scarile
- trezirea din somn
- schimbarea scutecelor
- mersul la toilettes
- spalatul dintilor
- pieptanatul
- imbracatul
- luarea mesei sau a unei gustari
- punerea paltonasului si a caciulitei pentru plimbare
- strinsul jucariilor
- baia
- prepararea pentru somn

Chiar daca participarea copilului poate prelungi aceste treburi casnice, el


beneficiaza de experienta care ii imbogateste posibilitatile de a intelege si de a
invata. Copilul adora compania noastra si poate invata multe lucruri:
- prepararea masei
- prepararea unei prajituri
- scoaterea rufelor din masina
- facerea cumparaturilor in piata sau in supermarket
- aranjarea alimentele intr-un dulap
- deschiderea scrisorilor
- spalarea vaselor
- facutul patului
- deschiderea/inchiderea usii cu cheia
- aprinderea/stingerea luminii

La inceput este experienta, apoi intelegerea si apoi, in sfirsit, limbajul.


Ne ajutam copilul sa inteleaga aceste experiente atunci cind ii vorbim despre ceea
ce se intimpla sau ceea ce se va intimpla. Ii stimulam dorinta de a folosi
limbajul atunci cind repetam sistematic aceleasi cuvinte in situatii familiare.

Ex: Mama lui Thomas descrie felul in care Thomas a invatat progresiv sa foloseasca
cuvintul "baie".

1. Mai intii experienta.


"La inceput Thomas a auzit zgomotul apei care curgea si s-a uitat de unde vine. I-
am zis "Este BAIA. Umplem BAIA cu apa ca sa te speli." Thomas n-a inteles
cuvintele, dar a simtit caldura apei, a auzit zgomotul apei care curge si a
inceput sa traiasca experienta baii."
2. Apoi vine intelegerea.
"Asa am continuat mai multe luni. Intr-o zi am remarcat ca Thomas incepea sa dea
din picioare si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. Ii ziceam: "Este ora
de BAIE pentru Thomas. Esti gata sa intrii in BAIE?" El se agita si mai mult.
Incepuse sa inteleaga ce se intimpla.
Intr-o seara, dupa masa, Thomas se juca si i-am zis: "Este ora de BAIE, vino sa te
prepari sa intrii in BAIE." El a lasat jucariile si a intins bratele ca sa-l iau
si sa-l duc in baie. Incepuse sa inteleaga cu adevarat ce-i ziceam."
3. Si in fine vine limbajul.
"Dupa ceva timp, Thomas a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte
adevarate. Intr-o seara am decis sa-l intreb: "Stii ce ora e, Thomas? Este ora de
mers la�" si am asteptat. El a raspuns: "BA". I-am zis: "BAIE. Da, e ora de BAIE.
Ai zis foarte bine, BAIE." Atunci am inceput sa comunicam cu cuvinte!"
Putem adauga informatii atunci cind copilul este interesat

"Mmmm, un biscuite! Vrei un biscuite?"

Dindu-i copilului ceea ce cere, insa retinindu-l doar citeva secunde, avem ocazia
de a partaja o experienta si a-l face sa auda cuvinte care-l vor ajuta sa
inteleaga si sa invete.

La inceput suntem asa de multumiti cind incepem sa intelegem ce ne cere copilul


incit ii dam imediat ceea ce vrea. Totusi am putea profita de aceste ocazii pentru
a-i permite sa auda, sa vada si sa traiasca informatia precisa care il va ajuta sa
inteleaga limbajul si intr-o zi sa-l foloseasca. Copilul este mai dispus sa
asculte si sa incerce ceva nou atunci cind ii vorbim despre ceva ce-l intereseaza
cu adevarat.

Putem adauga informatii atunci cind se intimpla ceva mai deosebit

O lingurita care cade, un nasture care se desprinde, cineva care bate la usa, am
pierdut o soseta� atitea surprize care suscita interesul copiilor nostri. Sa
profitam de aceste evenimente ca sa experimentam, sa intelegem si sa comunicam
impreuna!

Putem adauga informatii explicind ceea ce se intimpla atunci cind copilul nu ne


asculta

Daca mazgaleste peretii, daca varsa sucul de fructe, daca da drumul ciinelui, daca
refuza sa-si imparta jucariile cu alti copii, putem profita de ocazie pentru a-i
explica ce "nu merge", de ce s-a intimplat asta si ce poate face ca sa amelioreze
situatia.

Atunci cind se intimpla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum am
prevazut, copilul va invata ceva daca ii explicam:
- ce s-a intimplat
- de ce s-a intimplat
- cum sa facem ca totul sa intre in ordine
Cum putem �mbogati limbajul prin experiente?
Ce interes avem sa invatam cuvintul "leagan" daca nu putem cere sa fim impinsi ca
sa ne leganam???

Prin imitatie

Unul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice
consista in a imita gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un
cuvint sau un gest nou. Daca vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa
alegem cuvinte pe care le poate pronunta.
E simplu: trebuie
- sa repetam ceea ce spune copilul
- sa facem ceea ce face el
- si apoi sa adaugam un cuvint nou in legatura cu ceea ce am imitat

Prin interpretare

Pentru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte


sau ce-si doreste, folosind cuvintele/gesturile pe care el le-ar fi folosit daca
ar fi putut vorbi mai clar. Interpretarea ii ofera copilului informatia de care
are nevoie in momentul in care simte aceasta nevoie.

Exemplu:
Copilul: Oh!!! Oh!!! (ne arata o pata pe pantalon)
Mama: Oh!!! O pata! O pata mare pe pantaloni!!!

Daca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma,
cuvintele ii vor deveni familiare pina cind, intr-o buna zi (si va fi o zi maaare)
va incepe sa le foloseasca.

Prin dezvoltare

In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple,


insa trebuie sa evitam limitarea vocabularului la expresii de 2-3 cuvinte si la
replici "de-a gata". Un vocabular asa de restrins va parea in curind artificial si
va limita posibilitatile de cunoastere ale copilului.

Atunci cind dezvoltam mesajele pe care ni le comunica copilul:


- il ajutam sa inteleaga mai bine
- il ajutam sa pronunte cuvinte noi

In functie de nivelul de intelegere al copilului putem dezvolta un subiect in mai


multe feluri:

Exemplu: copilul se joaca cu o masinuta


1. o putem numi: "e o masina"
2. o putem descrie: "masina merge repede"
3. putem explica: "tata pleaca la lucru cu masina"
4. putem sa ne jucam: "vom impinge scaunul acesta ca si cum ar fi o masina"
5. putem vorbi de sentimente: "iti place sa mergi cu masina cu tata?"
6. putem vorbi de viitor: "miine vom merge la plimbare cu masina lui tata"
7. putem face proiecte: "cind o sa fii mare, si tu vei conduce o masina"

Tema: alegeti o activitate pe care copilul o indrageste. Pe aceasta tema, scrieti


cuvintele pe care le puteti adauga pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul:

1. numiti
2. descrieti
3. explicati
4. jucati-va
5. vorbiti de sentimente
6. vorbiti de viitor
7. faceti proiecte

Dezvoltind mesajele copilului nostru, ii dam posibilitatea sa auda cuvinte noi si


sa le inteleaga mai bine.
Cum putem accentua informatiile?

1. Prin gesturi.
Gesturile ne vin intotdeauna natural: un zimbet, un frison, o ridicare de umeri�
Gesturile sunt un mijloc eficace si adesea neglijat de a ajuta copilul sa
inteleaga ceea ce-i spunem. Gesturile atrag si concentreaza atentia copilului.
Gestuile pot transmite informatii, pot comunica emotii, pot indica o atitudine,
stimuleaza imaginatia si creativitatea copilului, doua calitati importante pentru
achizitionarea limbajului.
Gesturile permit copiilor sa se exprime inainte de a vorbi. Cind intinde miinile
inseamna "ia-ma in brate", cind da din mina inseamna "la revedere", cind da din
cap inseamna "nu" sau "da", cind ne imbratiseaza ne arata dragostea�
Pentru a ne ajuta copilul sa asocieze un cuvint la o actiune trebuie sa:
- folosim mereu acelasi model
- sa fim fata in fata cu copilul
- sa pronuntam cuvintul si sa facem gestul corespunzator in acelasi timp

2. Insistind pe cuvinte-cheie

Exemplu: Tatal lui Lea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa
accentueze cuvintele si sunetele pentru a o ajuta pe Lea sa invete cuvintul
"desert".
Tata: (aratind cu degetul desertul) Uite, Lea� DESERT.
Lea priveste.
Tata: E DESERTUL tau preferat.
Lea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata.
Tata: este DESERT cu capsuni! (el da o lingurita fetitei)
Lea maninca desertul, se uita la tata.
Tata: Mmmmmm!!! Ce DESERT bun!

Ca in acest exemplu putem ajuta copilul sa invete:


- marcind o pauza inaintea cuvintului-cheie ("vrei� DESERT?")
- prelungind cuvintul-cheie ("DEESEERT")
- soptind sau strigind cuvintul-cheie
- aratind cu degetul obiectul reprezentat de cuvintul-cheie

Insistind pe cuvinte le facem mai interesante si mai amuzante si punem in relief


elemente de informatie pe care copilul incepe sa le invete.

3. Prin repetare

Un om adult intelege un cuvint in general daca-l aude o data sau de doua ori in
context, insa nu la fel se intimpla cu copiii. Unii copii au nevoie sa auda un
cuvint de 10 ori inainte de a incerca sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de
100 de ori. Nu exista nici o regula, nici un numar "normal" de repetitii.
Actiunile, gesturile, apropourile copilului ne indica daca a asimilat ceea ce i-am
spus. Cu cit gasim mai multe maniere diferite de a folosi acelasi cuvint, cu atit
ne ajutam copilul sa invete mai bine.
De exemplu, dezbracind copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul
"scoate": "scoate pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza" etc�
Repetind sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie data ajutam copilul sa
inteleaga aceste cuvinte si , mai tirziu, sa le foloseasca.
La inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte
cuvintele pe care le folosim. Totusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate
obiectelor si situatiilor cu atit va intelege mai repede ce ii zicem� ca intr-o zi
sa foloseasca si el aceleasi cuvinte ca noi. Repetitia este esentiala.
Capitolul 4
Sa ne jucam de-a "cei 3 A"

Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie
sa il jucam si modalitatile prin care putem usura progresele copilului.

Utilitatea jocului in evolutia copilului

Pentru a ajunge sa atingem orice obiectiv trebuie sa trecem prin 3 etape: visul,
planul si actiunea.

Jocul ne ofera posibilitati extraordinare:

- sa visam la un obiectiv de comunicare specific si realist pentru copil


- sa planificam jocuri educative
- sa actionam impartasind cu copilul experienta jocului astfel incit sa-i usuram
intelegerea

Sa visam la un obiectiv realist

Etapele pe care le alegem pentru copilul nostru trebuie sa fie:

REALISTE : O etapa nu poate fi parcursa decit daca se bazeaza pe capacitatea de


comunicare actuala a copilului. Visuri pe termen lung de genul: "mi-ar placea asa
de mult sa vorbeasca" pot fi divizate in etape mai mici, iar prima trebuie sa fie
foarte simpla, ca de exemplu sa intinzi m�na catre o carte.

Pentru a alege un obiectiv realist pentru copil, ne punem intrebarea:


- Ce gest, ce sunet, ce cuv�nt sau ce fraza ar putea ajuta copilul sa comunice mai
bine?
- Ce cauta copilul sa ne spuna dar nu reuseste?
PRECISE : Cu cit stim precis si realist ce putem astepta de la copil, cu atit mai
bine stim cum sa ne adaptam comportamenul ca sa-i sustinem progresele. Putem sa
alegem un obiectiv precis ca de exemplu imitare, sa ne asteptam rindul la momentul
potrivit si sa facem un gest care sa insemne "gata, s-a terminat" .
Ne intrebam:
- ce activitati ii plac copilului?
- ce aptitudini de comunicare se dezvolta natural atunci cind copilul se dedica
acestor activitati?
- ce incearca copilul sa comunice?
UTILE : Obiectivele noastre trebuie sa se orienteze catre cuvinte sau gesturi pe
care copilul le poate folosi si repeta adesea. Cuvinte ca "ceasca" sau "minge"
sunt mai utile decit cuvintul "tigru" (asta doar daca nu aveti cumva un tigru mic
pe acasa ;))
Alegind cuvinte utile din viata cotidiana ii dam copilului posibilitatea de a
achizitiona modalitatile prin care isi face cunoscute nevoile si dorintele.
AMUZANTE : Putem sa ne jucam de-a "insula pustie". Ne imaginam ca suntem
naufragiati pe o insula pustie, singuri impreuna cu copilul. Gindindu-ne la felul
in care copilul comunica in prezent cu noi, sa ne intrebam ce ar putea invata
astfel incit viata de pe insula sa fie mai placuta.

Planificarea unei activitati placute

Sa incepem cu jocurile preferate

Noi stim ce ii place si ce ii reuseste copilului: sa "danseze" pe un fond muzical,


de exemplu, sa se uite pe carti sau sa mototoleasca h�rtii. Putem sa cream jocuri
bazate pe ceea ce copilului ii place si poate face.

Sa reluam jocurile care i-au placut deja

Nu suntem obligati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac
povestile noi ii place citeodata sa reasculte povestile preferate. Sa nu neglijam
nici progresele achizitionate si nici interesele manifestate in trecut: deseori
copilului ii place sa reia activitati care i-au placut. Putem cinta acelasi
cintec, sa ne uitam pe aceeasi carte, sa jucam acelasi joc de o gramada de ori:
copilul va beneficia de repetitie. Sentimentul de securitate pe care il cistiga
facind ceva familiar ii da increderea necesara sa incerce ceva nou.

Sa incercam ceva nou

Putem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat


niciodata. In general e preferabil sa alegem un proiect pe care copilul il poate
asimila usor si il poate reusi. Totusi, citeodata putem incerca ceva putin peste
nivelul lui obisnuit. Poate ca am supraestimat talentul lui! Cine stie, poate fi
mai amuzant decit credem!

Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor


ajuta sa alegem activitatile corespunzatoare copilului nostru.

Sa ne amuzam si sa ne relaxam!

Jocul obligatoriu nu mai este un joc. Daca activitatea pe care i-o propunem
copilului nu-i place, nu trebuie sa i-o impunem. Daca el nu se amuza sa acceptam
sa ia initiativa si sa schimbam jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din
spontaneitate.

E important sa prevedem activitati de rezerva

Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa prevedem deci activitati de
rezerva. De exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am
prevazut, putem aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le
gaseasca sau putem construi un tren lung pe care sa-l impinga. Cu putina
initiativa si imaginatie putem transforma un moment frustrant pentru amindoi intr-
un moment agreabil.
Sa actionam: sa ne jucam "de-a 3 A"

Am fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care
corespunde a ceea ce visam. Am stabilit un plan de activitate care va favoriza
aceste invataturi. Suntem gata sa trecem la ACTIUNE.

Pentru aceasta trebuie mai intii sa ADAPTAM activitatea si/sau comportamentul


nostru ca sa partajam jocul., sa ADAUGAM elementele de limbaj necesare invataturii
si sa-i ACORDAM copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa. (cei 3A: a
(ne) Adapta, a Adauga, a Acorda)
1. A ADAPTA:
Ne adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul:
- fiind fata in fata
- facind copilul sa simte ca-l ascultam: prin imitatie, interpretare, comentarii,
punind intrebari, reactionind fiecare la rindul lui

2. A ADAUGA:

Adaugam limbaj si experiente:


- imitind si adaugind elemente
- interpretind
- dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de
viitor

3. A ACORDA:
Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
- observind � pentru a cunoaste mai bine si a intelege copilul
- asteptind � pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima
interesele si sentimentele
- ascultind � pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului

Citeva sugestii de obiective de comunicare

1. Imitarea motrice fara jucarii:


- umflatul obrajilor
- atingerea piciorului, a degetelor
- saritul in aer
- aratatul cu degetul
- datul din cap
- linsul buzelor
- aplauzele
- deschisul gurii
- scosul limbii
- aratatul pumnului
- cascatul (pusul miinii in fata gurii)
- muscatul buzei inferioare
- ridicatul bratului deasupra capului
- trimisul bezelelor
- facutul cu mina pentru a zice "pa!"
- atinsul podelei
- acoperirea ochilor cu mina

2. Imitarea motrice cu jucarii sau obiecte obisnuite

- mingiiatul, hranitul unei papusi


- pusul unei palarii pe capul unei papusi sau pe capul propriu
- cintatul la xilofon
- apasatul unei jucarii care chitaie
- aruncatul unei mingii
- sunatul unui clopotel
- datul paginilor unei carti
- deschisul usii cu cheia
- amestecatul cu o lingurita
- desenatul cu creioane colorate
- deschisul, inchisul unei cutii, a unei posete, al unui sertar
- aprinsul, stinsul luminii
- pusul pantofilor, al ochelarilor
- intorsul mecanismului unei jucarii muzicale
- pieptanatul
- spalatul fetei
- periatul dintilor
- bautul
- pititul sub masa
- mototolitul, ruptul hirtiei
- stersul nasului

3. Tranzitia de la imitarea motrice la imitarea sunetelor

Ca sa ajutam copilul sa se concentreze asupra imitarii sunetelor este adesea util


sa asociem o actiune unui sunet:
- "Cucu!" (descoperind ochii)
- "M-m-m-m-m" (frecindu-si stomacul)
- "Asa de mare!" (ridicind bratele)
- "Bum!" (o jucarie cade)
- "Brrr!" (facind limba sa vibreze)
- "Pa!" (salutind cu mina)
- "Bravo!" (apaudind)

In cazul in care copilul nu imita sunetele trase din limbaj, putem incerca cu
imitarea altor sunete:
- suflatul - unei luminari, unui fulg, a unor baloane de sapun
- pupatul cu zgomot
- plinsul � imitind pe cineva care biz�ie
- stranutul sau tusitul (exagerind mimica si sunetul)
- strigate de animale: ciinele (ham-ham), pisica (miau), albina (bzzz!), vaca
(muuu!), oaia (behehe!), puiul (piu-piu-piu), rata (mac-mac)

4. Apoi vin primele cuvinte izolate:

Alimente: mar, piine, carne, lapte, suc, supa, banana, prajitura, apa, biscuite,
bonboane, �nghetata�
Partile corpului: cap, mina, picior, ochi, par, nas, deget�
Obiecte uzuale: baie, pat, televizor, canapea, fotoliu, chiuveta, masa, scaun,
camera, veioza, perete, perie, pieptan, pix, h�rtie, ceasca, chei, sapun,
lingurita, ochelari, ceas, perna, bani�
Haine: sosete, pantaloni, rochie, fusta, mantou, pantofi, palarie�
Calificative: cald, rece, mai mult, al meu, mare, ud, frumos, gata, murdar, curat,
spart, dragut, aprins, stins�
Lumea exterioara: arbore, floare, iarba, luna, soare, zapada, ploaie, ciine,
pisica, avion, masina, bicicleta, scoala, autobuz�
Persoane importante: mama, tata, numele animalelor familiare, numele prietenilor,
al fratilor si al surorilor, baiat, fata, bebe, numele copilului, bunicul, bunica
Cuvinte uzuale: buna ziua, salut, pa, bine, pardon, noapte buna, nu, da, destul
Nume exprimind sentimente: trist, multumit, suparat, fericit, gelos
Primele cuvinte de actiune: a (se) juca, a (se) peria, a dansa, a desena, a simti,
a plinge, a asculta, a trage, a (se) sterge, a deschide, a bate, a (se) opri, a
prinde, a (se) aseza, a (se) culca, a veni, a (se) uita, a (se) plimba, a fugi, a
merge, a dormi, a sari, a bea, a minca, a cinta, a numara, a pastra, a avea, a
cumpara, a da, a pupa, a ascunde, a citi, a ajuta, a sparge, a varsa, a lovi, a
gasi, a zbura, a atinge�
Cuvinte care indica locul: aici, acolo, sus, jos, �n, afara, sub, pe�

5. Mai tirziu: expresii din doua cuvinte

Exemple

Actiune + obiect:
- lansatul mingii
- impinsul masinii
- spalatul miinilor
- deschisul usii
- cititul cartii
- bautul apei
- mincatul marului
- pusul mesei
- ajuta-ma

Nume sau pronume + actiune


- masina merge
- calul sare
- papusa doarme
- cubul cade
- tu sus
- eu scriu
- fata fuge
- tata merge
- mama danseaza
-
Nume/actiune + loc

- stat scaun
- in cutie
- pe masa
- du-te acolo
- carte acolo
- pe jos
- vino aici
- in pat

Nume/actiune + calificativ

- minge mare
- mai mult biscuite
- sapun ud
- ceai cald
- masina mea
- supa gata
- nu nani
- cartea mama

Cuvinte uzuale:

- ce faci, multumesc, te rog, buna ziua

6. Si mai tirziu: expresii din 3-4 cuvinte

Expresii care acompaniaza pe altele: vreau/vad/ imi place � (eu) arunc mingea,
mama citeste cartea, ascult muzica, (sa) fac un desen, pup ursulet.

7. Stadiu avansat

pronume +
te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame

alte expresii utile: eu singur, am terminat, unde este mingea?, merci, uite�

intrebari: ce-i asta? ce face baiatul? Unde e? unde merge fata? unde e mingea?
de ce ride baiatul? de ce plinge fata?

expresii negative: nu pot sa merg, nu vreau sa maninc

ESTE: Asta este cartea mea, Luca e baiat mare

Pluralul: ciini, pisici, imi plac merele, uite vrabiile, mama face prajituri

-- Iata si un articol pe care l-a adus soacra mea intr-o zi acasa:


"Cum sa ajutam copilul sa vorbeasca mai repede
Totul se invatza mai ushor prin joaca

Copii de toate varstele adora cantecele. Bebeblushii asculta cu placere o


tonalitate noua,iar cei mai mari se distreaza inventand sunete noi si repetandu-
le. Ritmul si rima favorizeaza, de altfel, memorarea si permit invatzarea mai
rapida a silabelor. Este recomendat sa se asocieze cuvintele cu gesturi haioase
care sa mentzina interesul micutzului pentru cantecel. Este foarte ushor sa
schimbatzi numele unui personaj din melodie si sa- integratzi pe cel al copilului
vostru. Cu cat combinatzia va fi mai neobisnuita cu atat va rade mai mult.

De vorba cu shtrengarul
Este greu sa gaseshti un subiect de discutzie care sa-l pasioneze pe un micutz mai
mic de 3 ani. Cel mai bine ascultatzi-l p el ce incearca sa va spuna si
dezvoltatzi subiectul respectiv, avand grija sa ii repetatzi clar cuvintele noi.
De exemplu, daca spune mashina, incepetzi prin a-i spune ca mashina merge pe
strad, ca e condusa de un nene shofer shi ca nenea are shi el un bebe acasa. Vetzi
vedea ca micutzul incearca sa intzeleaga si repeta cuvinte noi, dar numai pana
cand vede altceva si va intrerupe brusc. Trebuie sa avetzi rabdare si sa
schimbatzi firul conversatziei catre noul punct de atractie. Nimic nu este inutil,
fiecare vorba pe care o aresatzi copilului este un pas catre vorbirea corecta. Nu
mergetzi pe principiul ca va invatza singur pana la urma, pentru ca intarzierea
vorbirii poate duce la marginalizarea copilului la gradinitza, si, implicit, la
aparitzia unor complexe in raport cu ceilaltzi copii.

Trucuri pentru o vorbire timpurie:

-strambaturile adultzilor au avantajul de a-i intari muschii faciali micutzului;


-profitatzi de atractzia lor fatza de animale si imitatzi sunetele scoase de
acestea; (ChitChit, cucu, miau, hamham, guitz, mehehe, auuuuuuuuuu, cipcip...etc)
-amuzati-va schimband nivelul vocii atunci cand vorbitzi sau spunetzi o poveste.
Shoptitzi, exageratzi articularea, vorbitzi tare, strigatzi sau vorbitzi cu voce
joasa;
-trageti aer shi pronuntzatzi tare vocalele in timpul expiratziei. Reincepetzi
apoi in sens invers."---

Pentru mamicile ai caror copii nu-l pronunta pe L sau R :


- de baza este gimnastica fono-articulatorie (exercitii cu limba,cu obrajii,cu
buzele) - in joaca, ne lingem buzita de sus,apoi cea de sus,limba atinge colturile
gurii (ca bataia ceasului),imitam calutul suparat (fornaim din buze),plescaim din
limba,umflam si sugem obrajii
- ordinea de emisie : mai intai L si apoi R
- cantam refrene folosind silabele LA-LA-LA
Facand toate acestea,sub forma de joc, in fiecare zi, o sa-l pronunte mai intai pe
L si mult mai tarziu pe R---

Capitolul 5

Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor

Acest capitol descrie:


- placerea si satisfactia pe care ni le procura jocul cu copilul
- modurile prin care putem sa stim la ce nivel a ajuns copilul, astfel incit sa
putem planifica jocuri care sa-i placa si care sa-i permita sa evolueze
- multe jocuri pe care le putem juca impreuna cu copilul precum si aptitudinile de
comunicare pe care acesta le achizitioneaza jucindu-le.

Cum se dezvolta aptitudinile de joc

Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor: aceasta


capacitate de alternanta evolueaza progresiv. Pentru a mentine jocul agreabil
pentru amindoi trebuie sa fim realisti privind capacitatile copilului de a
participa de o maniera interactiva.

Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea


de a participa la joc.

1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la


jocuri simple de genul "te prind", "cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme).

Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste,
ne zimbeste, da din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e
posibil chiar sa se supere atunci cind punem capat jocului.

2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va


urma si ca vrea sa continue jocul.
De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne
ceara sa continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa
ne faca sa intelegem ca doreste ca jocul sa continue!

3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint
sau facind un gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el
poate juca rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua singur initiativa
jocului. De exemplu, isi pune mina la ochi pentru a incepe jocul "cucu � bau!" sau
isi agita bratele pentru a cinta un anumit cintecel (cu joc de miini - marionete)
impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii vine rindul la joc.

4. Si mai tirziu.
Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia
lui e monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el.
Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului
dar si la persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind
copilul a invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul
va fi mai mult in masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l
invatam si care ii vor permite sa inteleaga si sa vorbeasca.
Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este
amuzant si util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca
impreuna cu noi. De fapt, cea mai grozava jucarie suntem NOI.

Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a
vorbi. Asa dam ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o
face, ceea ce-i procura o satisfactie si il incurajeaza sa-si continue eforturile.
CAPITOLUL 6 - Adaugati limbaj la interactiune

Va rog sa aveti rabdare cu mine si sa scuzati inerentele greseli din text datorate
traducerii sau transcrierii...

Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, deja ati adaugat


limbajul in conversatia dvs. cu copilul.
In acest capitol vom invata cum sa adaugam cuvinte astfel incit sa ajutam copilul
sa inteleaga mai bine lumea inconjratoare si sa se exprime. Veti invata de
asemenea cum sa va stabiliti obiective de comunicare pentru a va ajuta copilul sa
treaca la urmatorul stadiu de comunicare.
Mai intii este experienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele
Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau
semne. Dar pina la asta sunt multi pasi de facut. La inceput, copilul invata prin
experientele pe care le traieste: ce vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase.
In timpul acestor experiente va aude rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si
dea seama ce inseamna. In curind va arata catre nas cind il intrebati �Unde e
nasul?� si va putea executa instructiuni simple ca �Adu cartea�. Acesta este
inceputul intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj!
Pe masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar putea fi gata sa si rosteasca
citeva. Poate imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca
singur. S-ar putea sa nu le pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par
a fi cuvinte. Veti sti insa ce inseamna pentru ca le va folosi la fel de fiecare
data.
Invatarea limbajului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descurajant in
cazul in care copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti
rabdare. Copilul ar putea avea nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe
ori, pina sa incerce sa le spuna. Daca nu rosteste inca niciun cuvint s-ar putea
sa nu fie pregatit sau sa nu poata inca sa le rosteasca. Dar chiar daca nu
rosteste cuvinte, totusi invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in
drumul catre folosirea limbajului articulat.

Folositi limbajul in orice ocazie


Nu asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai degraba
profitati de timpul pe care deja il petreceti impreuna si integrati invatarea
limbajului in rutina si activitatile zilnice pentru a transforma orice moment cu
copilul in timp pentru comunicare.

Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumea


Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limbajului.
La inceput, copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte a
intelegerii sensului cuvintelor este si intelegerea modului in care un cuvint
poate avea mai multe intelesuri. De ex. cuvintul �sticla� descrie tipuri de
containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa invete multe
lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune: ce se va intimpla in viitor, de ce
oamenii fac lururile pe care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si
multe altele.
Din momentul in care copilul dvs. atinge stadiul de Comunicator, va invata toate
acestea din interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind
folositi limbajul introduceti copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea
a ideilor. S-ar putea sa nu inteleaga tot intelesul cuvintelor, dar asta este ok.
Cu ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le inteleaga si in timp
sa le foloseasca singur.
Verificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs.
dpdv al intelegerii si exprimarii. Daca intelegerea este la un stadiu mai avansat,
atunci daca tineti minte acest lucru va va ajuta sa folositi limbajul in moduri
care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii de comunicare a copilului.

Stadiul de intelegere: �Comunicatorul� sau �Copilul care foloseste primele


cuvinte�Pentru copilul aflat in aceste stadii ale intelegerii majoritatea
limbajului pe care trebuie sa-l folositi se va referi la actiuni care se intimpla
in acel moment. Veti vorbi despre cainele care face �ham-ham� in acel moment,
copiii care se joaca afara cu mingea, luminile care se sting si aprind � lucruri
pe care copilul le vede si le aude. In acelasi timp ei au nevoie sa va auda
vorbind si despre lucruri care nu se intimpla in acel moment. Folositi pentru asta
propozitii scurte, simple. De exemplu cind pregatitit copilul pentru baie ii
puteti spune �o sa faci baie�. Dupa ce a plecat bunica ii puteti spune copilului
�bunica a plecat. Bunica ne-a spus pa-pa�. Copilul ar putea sa nu inteleaga tot ce
ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla.

Stadiul de intelegere: �Combinatorul�Pe masura ce copilul capata cunostiinte si


intelege notiuni de viitor sau trecut, incepe sa inteleaga propozitii de genul
�miine vei merge la ziua de nastere a lui Katie� sau �l-am vazut in parc pe
Jesse�. In acest stadiu, propozitiile dvs vor deveni mai lungi. Se pot adauga
informatii si idei care incurajeaza copilul sa-si imagineze, sa vorbeasca despre
ceea ce simte si sa rezolve probleme.Folositi limbajul pentru a va ajuta copilul
sa se exprime
Modul in care folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime singur
depinde de stadiul de comunicare in care se afla.

Vorbiti cu un copil in stadiul de �Descoperitor� ca si cum ar putea vorbi cu dvs


Atunci cind folositi limbajul cu un Descoperitor, vorbiti-i ca si cum si el va
poate raspunde. Mai intii OAA (observam, asteptam si ascultam) ca sa vedem ce
anume ii capteaza atentia. Priviti apoi in ochii copilului si vorbiti-i despre
acel lucru. Fiti entuziast si animat, folositi multe sunete amuzante si gesturi.
Daca va pomeniti repetind acelasi lucru de mai multe ori, continuati; aceasta face
parte din modul de a vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de comunicare si in
acest mod ii atrageti atentia. Daca copilul este linistit si nu interactioneaza
usor, nu deveniti si dvs. linistit. Cu cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu
atit va descoperi mai mult si va si folosi mai mult.

Ajutati copii aflati in stadiile de �Comunicator�, �La primele cuvinte� sau


�Combinator� sa se exprime
Pentru copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strategii atunci
cind folositi limbajul pentru a-i ajuta sa se exprime singuri:
- oferiti copilului un cuvint
- folositi o varietate de cuvinte
- dezvoltati mesajul oferit de copil

Oferiti copilului un cuvint (sau un semn, sau o fotografie)Atnci cind copilul


comunica cu dvs, lasati-l sa ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint (sau
citeva cuvinte). Raspunsul dvs. trebuie sa fie scurt � unul, doua sau trei
cuvinte. Facind acest lucru aratati ca sunteti interesat si ca il intelegeti.
Citeva din cuvintele oferite pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le
intelege dar nu le poate rosti inca. In timpul unei interactiuni, incercati sa
repetati un cuvint cam de 5 ori astfel incit copilul si-l poate aminti si eventual
repeta.

Incercati sa folositi cuvinte care descriu ceea ce se intimpla in acel moment


Indiferent daca e vorba de o incercare a copilului de a comunica direct sau daca
face ceva singur in acel moment, incercati sa-i oferiti un cuvint sau doua. Daca
se joaca sau participa la ceva si nu comunica direct cu dvs, oferiti-i citeva
cuvinte care descriu ceea ce face, la ce se uita sau ce asculta. Faceti in asa fel
incit ceea ce descrieti sa se potriveasca cu ceea ce se intimpla in acel moment.
In acest fel e mai usor pentru copil sa inteleaga un cuvint nou. De ex. daca il
vedeti ca se uita la ochelarii cuiva spuneti �ochelari� imediat, astfel poate
conecta noul cuvint cu ceea ce vede.

Folositi acelasi cuvint pentru acelasi lucru de fiecare data


Atunci cind folositi cuvintele, fiti atent sa folositi mereu acelasi cuvint pentru
un lucru. De ex daca va referiti la o pisica ca �pisica�, nu schimbati acest
cuvint in �pisoi�, �pisoiasi�. Va fi mult mai greu pentru copil sa inteleaga
aceste cuvinte.

Folositi cuvinte specifice


Faceti un efort si folositi cuvinte specifice mai degraba decit cuvinte precum
�aia�, �acolo�, �acela� care nu ajuta copilul sa invete cuvinte noi. Incercati sa
folositi cuvinte specifice pentru ceea ce vreti sa invete copilul si repetati-le.
De ex daca ii oferiti o lingurita sa o puna pe masa, in loc sa-i spuneti �uite o
lingurita. Pune-o pe masa� spuneti cuvintul �lingurita� de fiecare data �uite o
lingurita. Pune lingurita pe masa�.

Folositi cuvinte variate


Atunci cind va ajutati copilul sa se exprime, e natural sa numiti obiectele � ca
de ex �caine�, �carte�, �biscuite�. Dar copilul dvs are nevoie sa invete mult mai
multe cuvinte. Aruncati o privire la toate cuvintele pe care le puteti folosi
atunci cind ii vorbiti copilului aratindu-i o jucarie de plus:

Denumiri: ursulet, urs


Cuvinte descriptive: moale, mare
Cuvinte care descriu actiuni: doarme, mananca, imbratiseaza-l
Cuvinte care descriu simtaminte: fericit, trist, obosit
Cuvinte locative: sus, jos, sub
Cuvinte sociale: somn-usor, pa-pa
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei
Intrebari: ce, unde
Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?
Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes
� cuvinte pe care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care
inca nu le poate rosti. Ginditi-va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le
spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul �olita� dar poate copilului nu-
i pasa despre acest cuvint. Poate mai degraba ar vrea sa rosteasca �catelus� sau
�inghetata� pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. In momentul cind
copilul incepe sa foloseasca in jur de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine
cuvintele in propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi,
ii oferiti baza pentru mai tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex
�impinge�, �sare� sau �doarme� sunt foarte importante pentru ca se combina usor cu
alte cuvinte pentru a face propozitii simple.

Extindeti mesajul copilului


Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul
foloseste doar un cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta
imitind cuvintele pe care le spune si adaugind unul sau mai multe. Chiar daca
intelege propozitii mai lungi, pastrati propozitiile dvs doar cu unul sau doua
cuvinte mai lungi ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si dezvolte abilitatea de
a se exprima singur.

Folositi accente diferite cind vorbiti


Procesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana
putin cu un joc �de-a prinsa�. Faceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda
mingea. Folositi o minge mai mare si mai moale. Ii atrageti atentia. Apoi
rostogoliti usor mingea catre el sau i-o dati. Nu v-ati gindi sa o aruncati cu
putere catre el...!
Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu
conteaza doar ce spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le
adaugati il ajuta pe copil sa le inteleaga si in timp, sa le foloseasca.
Pentru asta folositi SAGA
Spuneti mai putine
Accentuati
Nu va grabiti
Aratati.

Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate


absorbi multa informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor
pentru copil sa inteleaga si sa-si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.

Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate


(evidentiate). De ex in propozitia �aceste ceai e foarte fierbinte� cele mai
importante cuvinte sunt �ceai� si �fierbinte�. Accentuind aceste cuvinte, atrageti
atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete. Pentru a accentua
cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin mai
tare sau schimbati tonul vocii.

Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp


sa inteleaga ceea ce spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa
spuna singur cuvintele. Unele cuvinte ca de ex �deschis� pot fi intinse si rostite
mult mai lent �des-s-s-chis�. Puteti de asemenea sa folositi pauze mici intre
cuvinte.

Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu
respectivul cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor
cuvinte. In momentul cind intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti
decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati de baza pentru a folosi
ajutoarele vizuale: 1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre care
vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 3. folosind
imagini ale lucrurilor despre care vorbiti.

1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua
moduri. Daca dvs vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el
va trimite un mesaj, aratati catre obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va
arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii
�aratati� copilului ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti
�nu�, puteti sa va ridicati miinile in sus cind ii spuneti �vrei sus?� sau sa
fluturati mina cind ii spuneti �pa,pa�. Aceasta va ajuta copilul sa va inteleaga
cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe
care ar putea sa invete sa-l foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre
ce vorbiti atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt
mai usor de inteles decit altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a
invata sa recunoasca imaginile, folositi fotografii sau desene. Aratati-i obiecte
si persoane cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din cartile lui favorite si
asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura.
Folositi imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l
testa ca sa vedeti ce stie.

Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit


copilul le aude mai des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce
inseamna si cu atit mai mult va incerca sa le spuna si el. Repetati cuvintele de
mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa va raspunda, apoi
repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte
cuvinte ca de exemplu: �dam soseta jos�, dam pantalonii jos�, �dam pantofii jos�.
Repetati cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul,
poate inca nu este gata.

Adaugati limbajul in doua moduri


Pina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul: pentru a ajuta copilul
sa inteleaga lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In
viata reala, deseori veti combina aceste 2 moduri.

Copiii care invata mai multe limbi


In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc o
limba acasa si o alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc
mai mult de o limba, va intrebati probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti
copilului. Este foarte important pentru un copil mic sa invete prima limba bine
intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are deja un fundament solid.
Alegerea limbii va depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul dvs de limba
materna si fluenta dvs in cea de-a doua limba.
Daca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si alegeti
una din cele 2 abordai de mai jos:

- o persoana, o limba � in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi


copilului si in ce limba si pastrati acest obicei. De ex ii puteti vorbi copilului
in engleza (lb. Materna) tot timpul, iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta
limba. Daca decideti asta, nu amestecati limbile. Copilul dvs trebuie sa stie ce
limba sa astepte atunci cind comunica cu o persoana cunoscuta. Daca aude aceeasi
persoana schimbind limbile intre ele, acesta va fi confuzat.
- o locatie, o limba � in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o
alta in alta locatie. De ex puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la
gradinita.

Puteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa


vorbiti copilului, mai ales daca are intirzieri in vorbire. Oricum, retineti �
copilul va invata cel mai bine atunci cind comunicarea cu el se face in limba in
care DVS va simtiti cel mai comfortabil.

Alegerea obiectivelor de comunicare


Aruncati inca o privire la tabelul de la sfirsitul Cap.I Comportamentul pe care l-
ati ales in coloana �Exprimare� descrie cum si de ce comunica copilul dvs. De
asemenea arata ce face copilul dvs in acest moment cind vine rindul lui in
comunicare. Acesta este punctul de pornire atunci cind veti alege obiectivele de
comunicare pentru a-l ajuta sa se exprime mai bine singur (iar in capitolele
urmatoare veti invata cum sa-i dezvoltati capacitatile de intelegere). Pina acum
ati acceptat aproape tot ceea ce facea copilul dvs. ca fiind modul lui de a
comunica cind este rindul lui. Urmatorul pas este de a-l ajuta sa o faca mai bine.
Exista doua moduri de baza pentru a face acest lucru. Il puteti ajuta sa faca mai
multe din lucrurile pe care deja le face in stadiul de comunicare in care se afla
acum sau, daca este pregatit, sa faca urmatorul pas pe scara dezvoltarii in sensul
comunicarii.

Sa ajutati copilul sa faca mai multe inseamna sa-l ajutati sa:


- imite sau sa foloseasca mai multe sunete
- imite sau sa foloseasca mai multe gesturi
- imite sau sa foloseasca mai multe cuvinte singulare precum si o mai mare
varietate de cuvinte (ca de exemplu cuvinte care descriu actiuni)
- sa foloseasca mai multe propozitii formate din 2 sau 3 cuvinte.

Sa ajutati copilul sa faca un pas in directia promovarii la un stadiu superior de


comunicare inseamna sa-l ajutati sa:
- transforme o actiune intr-un gest
- transforme un cuvint pe care-l intelege (dar nu-l spune) intr-un gest sau cuvint
pe care incearca sa-l imite
- transfore o actiune sau gest intr-un cuvint pe care incearca sa-l imite
- transforme un cuvint singular intr-o propozitie de 2 sau 3 cuvinte
- transforme o propozitie de 2 cuvinte intr-una de 3
Cind puteti spune despre copilul dvs. ca are in vocabular un cuvint?
Mai intii copilul va imita cuvintul, spunindu-l doar cind va aude rostindu-l.
Imitatia lui poate sa nu semene cu cuvintul, dar in mintea lui, el spune
respectivul cuvint. Unii copii trec prin acest stadiu o perioada indelungata de
timp. Pina la urma copilul va spune cuvintul de unul singur. Puteti spune ca are
acel cuvint in vocabular atunci cind il spune de cel putin 3 ori in 3 situatii
diferite fara sa-l auda in prealabil.

Atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., ginditi-va ca


ele trebuie sa fie folositoare, specifice si realiste.

Folositoare � obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind
ii vine rindul in conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa
ceara ceva si sa exprime ceea ce vrea sa spuna cu adevarat. Alegeti obiective
avind in minte ceea ce copilul ar dori exprime, mai degraba decit ce va ginditi
dvs ca ar vrea sa spuna.

Specifice � obiectivele de comunicare ar trebui sa fie indeajuns de specifice


pentru ca dvs sa stiti cind ele au fost atinse. Un ex de obiectiv specific este
�Copilul meu va incerca sa spuna �deschis� atunci cind imi cere sa deschid apa de
la robinet�.

Realiste � Aleget obiective care sunt realiste, bazindu-va pe stadiul de


comunicare al copilului si pe abilitatile acestuia. Nu asteptati multe in scurt
timp. Copilul dvs nu va putea sa avanseze de la folosirea gesturilor la rostirea
cuvintelor de unul singur. La inceput probabil va imita pentru o perioada mai
lunga de timp.

Alegeti obiective de comunicare care sunt �in zona�Obiectivele de comunicare care


sunt �in zona� se bazeaza pe faptul ca copilul este gata, cu ajutorul dvs, sa faca
sau sa spuna atunci cind ii vine rindul. De ex daca copilul dvs spune doar citeva
cuvinte, este nerealist sa asteptati de la el sa le combine ca sa faca propozitii.
Totusi, copilul ar putea sa invete citeva cuvinte noi. Ajutati copilul sa comunice
prin alegerea unor obiective care se pot atinge usor � nu foarte usoare, dar nici
foarte dificil de atins. Pentru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul
acestui capitol. Daca este posibil, urmati si sfatul unui logoped.

Exemplul 1: Transformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul
incearca sa-l imite
Robert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. El
comunica printr-o combinatie de privire, actiune, gesturi si citeva sunete.
Totusi, de obicei isi exprima cererile folosind actiuni si gesturi. De exemplu,
cind este pe leagan si doreste ca tatal sau sa impinga leaganul, se leaga el
inainte si inapoi. Tatal l-a auzit recent folosind sunete care sunt de fapt
primele sale incercari de a rosti cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel
incit el considera ca Robert poate invata sa imite un cuvint, chiar daca este
vorba doar de un singur sunet.

Obiectiv: �Dupa ce tatal spune �utza�, Robert va imita la rindul sau cuvintul (sau
va rosti un sunet care sa exprime acest lucru) pentru a cere impingerea
leaganului�.

Obiectivul este folositor: Lui Robert ii place sa se dea in leagan, astfel incit
va dori sa-si exprime dorinta pentru aceasta actiune
Obiectivul este specific: Tatal lui Robert va sti cind copilul va atinge acest
obiectiv
Obiectivul este realist: Robert foloseste sunete ca �buu� pentru �Bau�. De aceea
acest obiectiv este in �zona� de atingere pentru Robert.

Pentru a-l ajuta pe Robert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele
lucruri:
- incepe prin a-l pune pe Robert in leagan si spunind �unu, doi, trei...� apoi il
asteapta pe Robert sa ceara impingerea leaganului. Robert face ceea ce face
intotdeauna - se leagana inainte si inapoi. Dar de data asta tatal nu impinge
leaganul. Spune �utza!� imediat ce Robert incepe sa se legene inainte si inapoi.
Robert repeta actiunea si tatal spune �utza!� din nou, asigurindu-se ca spune asta
atunci cind Robert se leagana. Pentru ca acesta sa realizeze sa acest cuvint este
un alt mod de a cere impingerea leaganului.
- Tatal asteapta si il invita pe Robert sa incerce sa spuna cuvintul �utza�
aplecindu-se catre el si afishand o mina de asteptare pe fata � zimbind, ochii
mari deschisi si sprincenele ridicate.
- Tatal repeta �Utza!� cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou.
De aceasta data Robert primeste mesajul si spune �Uu�. Tatal spune �utza� si
imediat impinge leaganul � dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind
si o pot lua de la capat!
- Tatal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune �utza� atunci cind
Robert se leagana pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind �utza� trimite
acelasi mesaj ca si gestul leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu
mai functioneaza. Va astepta ca tatal sa spuna �utza� si apoi va imita cuvintul
spunind �uu�
- Dupa ce Robert va imita �utza� de foarte multe ori, tatal va spune �unu, doi,
trei...� si api va astepta sa vada daca Robert poate rosti �uu� in loc de �utza�
fara a-si auzi tatal rostind cuvintul. Dar acest proces este unul de durata.

Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Robert nu incearca


sa spuna �utza� pentru a cere impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai
multe indicii. Ar putea sa scuture usor leaganul si sa repete �unu, doi, trei...�
si �utza�. In timp ce tatal ar trebui sa stea fata-in-fata cu Robert, ar putea fi
nevoie sa se aporpie si mai mult pentru a fi sigur ca Robert il poate vedea usor.
Daca, chiar oferindu-i mai multe indicii, Robert nu face o miscare in acest sens,
tatal ar trebui sa repete rutina si sa mai incerce dupa un timp. Robert ar putea
avea nevoie sa experimenteze mai mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca
expresia �unu, doi, trei...� este de fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un
sunet care sa insemne �utza�.

Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste


varietatea cuvintelor)
Sofia este un copil aflat in stadiul �Primelor cuvinte� si foloseste cuvinte
singulare si multe gesturi. Spune cuvinte ca �baba� pentru biberon, �sus�,
�caine�, �mama� si �tata� dar foloseste foarte putine cuvinte care descriu
actiuni.

Obiectiv: �Sofia va folosi cuvintul �deschide� cind ii va cere mamei sa deschida


sticluta cu lichid de facut baloane, o cutie de jucarii, usa, etc�

Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le
deschida, asa ca mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint.
Obiectivul este specific: Mama va sti cind Sofia a atins obiectivul
Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte
care descriu actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins

Pentru a o ajuta sa atinga obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi:


- se gindeste la toate situatiile in care Sofia o roaga sa deschida ceva si decide
sa foloseasca aceste oportunitati pentru a o ajuta pe Sofia sa invete sa spuna
cuvintul �deschide�
- de fiecare data cind Sofia o roaga sa-i deschida ceva intinzindu-i obiectul, sau
atingindu-l sau intinzindu-i-l, mama are grija sa se coboare la nivelul Sofiei
astfel incit sa fie fata in fata si ii spune �des-s-s-chi-de� de citeva ori, fara
sa se grabeasca si cu voce mai tare (evidentiind cuvintul)
- apoi asteapta, cu o atitudine expectativa pe fata. Ea tine sticla, geanta sau
cutia pe care Sofia o doreste deschisa, dar nu face actiunea.
- repeta cuvintul �deschis� o data sau de doua ori daca Sofia apuca geanta sau
trage de usa
- imediat ce Sofia incearca sa rosteasca cuvintul chiar daca spune doar parti din
el, mama spune �deschide� si deschide geanta, usa, sticla.

Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori,
atunci ea rosteste cuvintul si apoi deschide usa (geanta, cutia).
Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca
ceea ce a invatat. Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa
inteleaga ca astept la rindul lui sa aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste
cuvintul atunci cind sunteti siguri ca poate, de exemplu asteptati putin mai mult
incurajindu-l cu o privire si un zimbet care ii spune ca dvs stiti ca poate sa-l
rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si asteptati din nou. Atunci cind il rosteste,
impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i imediat. Daca nu-l rosteste sau nu
face ceea ce asteptati dvs, incercati din nou cu alta ocazie. Amintiti-va:
comunicarea trebuie sa fie intotdeauna o experienta fericita atit pentru parinte
cit si pentru copil!

Idei pentru alegerea obiectivelor


Lista de mai jos va poate ajuta atunci cind alegeti obiectivele de comunicare
pentru copilul dvs. Atunci cind selectati cuvintele pentru a ajuta copilul sa
comunice alegeti intotdeauna cuvinte care il vor ajuta sa comunice despre ce e
important pentru el si are sens pentru el.
Cuvinte singulare:
Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele
copilului, tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie
Mincare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc,
lapte, apa
Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica
Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta
Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV
Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin,
leagan
Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta
Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion
Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau
Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara,
cade, loveste, pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala,
gidila
Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin,
mult, frumos, pe, dragut, adormit, umflat, ud
Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara
Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit
Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra
Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui
Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum

Propozitii de doua cuvinte:


�mai� + actiune sau obiect: mai sari, mai povesteste
�vreau� sau �am nevoie� + persoana, obiect sau actiune: vreau suc, vreau
ursuletul, vreau sus
�nu� + obiect, persoana sau actiune: nu dorm, nu beau, nu maninc
Cuvinte descriptive + obiecte/persoane: minge mare, pantaloni murdari, ceai
fierbinte
Cuvinte care exprima apartenenta: bebe doarme/nani, mami pupa, catelul latra
Actiune + obiecte sau persoane: arunca mingea, deschide usa, pupa bebe
Obiecte sau persoane + cuvinte care descriu o locatie: pe cap, in pat, sub masa
Actiune + cuvinte care descriu o locatie: deschide aici, iesi afara
Intrebare + obiect/persoana: unde e pasarea?, ce e asta?

Propozitii de 3 cuvinte
Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea
Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa
Persoana+actiune++ descriptive: vreau camion mare, masina merge repede

Si asta a fost CAPITOLUL 6...


In exemplarul meu urmeaza alte 3 Capitole, la fel de interesante:
Cap 7 � Hai sa ne jucam!
Cap 8 � Sa impartim cartile
Cap 9 � Sa evoluam cu ajutorul muzicii

COPILUL NOSTRU SI JOCUL

1 jOCUL CU PARTENERI

Verificand aceste enunturile de mai jos, care descriu copilul dvs, aceasta va va
ajuta sa:

-recunoasteti importanta fiecarei etape in invatarea comunicarii de catre copilul


nostru

-aveti asteptari realiste in legatura cu ceea ce copilul poate face


-prevedeti jocurile care vor place copilului dvs si care ii vor permite sa invete

La inceput, copilu reactioneaza, apoi imita

-reactioneaza surazand
-ii place sa fie leganat si ridicat pt joaca
-imita miscarile limbii
-repeta un gest sau un sunet,daca noi il imitam
-prin privire si limbaj corporal, arata ca ii face placere jocul cu-cu
-ne imita cand atingem o jucarie
-imita sunetele din timpul jocului(de ex cum face vaca? muuuuu)

Apoi, copilul preia initiativa ,prevede ceea ce se va intampla,participa la joc


impreuna cu noi

-ne intinde o jucarie si se astepta sa o luam


-imita jocuri simple(batem din palme)
-ii place sa ii aratam carti
-anticipa joculete familiale prin gesturi si vocalize
-imita actiunile adultului cu jucariile
-arunca la randul sau jucarii
-isi asteapta randul in cadrul jocurilor de grup

Mai tarziu, copilul se joaca cu alte persoane


- se joaca alaturi de alti copii, fara insa a intra in jocul lor
-ii place sa-si imparta jucariile cu alti copii
-participa la jocuri colective, cum ar fi "prinde mingea"
-urmeaza regulile unui joc simplu
JOCUL CU OBIECTE SI JUCARII

Copilul nostru nu cunoaste in mod instinctiv universul sau.Incepe incet sa


exploreze, sa invete, cucereste capacitatea de a se juca.
In continuare , vom invata sa constientizam importanta fiecarui stadiu al
jocului,si vom putea planifica activitati de joc ce il vor amuza pe copil.

La inceputl, copilul priveste obiectele , apoi le cerceteaza:


- priveste si urmareste un obiect miscat in fata ochilor de catre adult
-observa si tine in mana jucarii
-duce jucariile la gura
-scutura jucarii,le arunca pe podea sau le loveste de masa
-examineaza jucariile, le intoarce pe toate partile
-exploreaza obiectele atingandu-le, le atinge cu mainile, le lipeste de obraz,le
loveste de masa sau de pamant pt a produce sunete.
-lasa sa cada jucaria,o lanseaza intentionat, urmarind ce se intampla
-preseaza in palma obiectul,il intinde, il desira, urmareste ce sunete se produc

In stadiul urmator, copilul incepe sa utilizeze corect jucariile si obiectele.


exploreaza in egala masura raportul dintre doua obiecte se intereseaza de "cum
merg" lucrurile:
-goleste de continut, scoate obiectele
-incearca sa scoata sau sa deschida diferite componente ale obiectelor
-deschide cartea in loc sa o rupa
-impinge sau trage o jucarie pe roti
-inchide si deschide usile
-pune cuburi intr-o cutie si apoi le goleste
-stie cum functioneaza jucariile mecanice
-examineaza mici obiecte
-adora sa umble prin dulapuri,sertare
-incepe sa sorteze obiectele dupa marime si dupa forma

Mai apoi, copilul incepe sa descopere raporturi cauza efect abstracte.

Poate sa manipuleze jocuri de constructie cu mai multa abilitate

-manipuleaza intrerupatoare,robinete,telecomanda tv
-ii place sa puna in functiune jucarii mecanice
-construieste ansamble si diferite constructii utilizand mai multe elemente
-se joaca cu apa,nisip,plastilina
-incepe sa se joace cu creionul pe o foaie de hartie
-lanseaza o minge cu piciorul sau mana, dar nu stie inca sa o prinda
3 JOCURILE IMAGINARE

Copilul incepe sa "se joace de-a..." de indata ce aptitudinile sale de joc sunt
relativ dezvoltate ,atunci cand reuseste sa inteleaga mai bine ceea ce se petrece
in jurul lui.COPILUL AL CARUI JOC IMAGINAR ESTE BINE DEZVOLTAT ARE MAI MARI SANSE
SA-SI INSUSEASCA LIMBAJUL.
Cunoscand aptitudinile de joc imaginar ale copilului nostru vom putea "sa ne jucam
de-a..." impreuna cu el, asa incat il putem ajuta sa se amuze si sa invete
deopotriva
Parcurgand informatiile de mai jos, vom recunoaste nivelul jocului imaginar la
care se afla copilul nostru, ce anume ii face placere
La inceput, copilul se joaca de-a... de unul singur,cu o jucarie sau un obiect,
fara sa ne ceara participarea.
- impinge un tren pe podea
-isi imbratiseaza ursuletul
-loveste cu ciocanul de jucarie
-bea un lichid imaginar dintr-o cescuta!
-impinge caruciorul

Apoi ,incepe sa ne ceara sa participam alaturi de el ,combina doua jucarii sau


doua obiecte si incepe sa imite treburi casnice, observate la parinti
-ne propune sa gustam din biscuitii facuti de el
-ne piaptana parul
-ne da papusa lui sa o luam si noi in brate
-isi pune ursuletul pe scaunel
-ii da papusii biberonul
vrea sa ajute la spalatul vaselor

MAI APOI, JOCUL IMAGINAR DEVINE MAI COMPLEX,copilului ii reusesc o serie de


gesturi, se joaca imaginandu-si ca un obiect este de fapt cu totul altceva

- prepara alimente imaginare intr-o farfuriuta , ii da papusii sa pape, apoi spala


vesela
-ii pune o caciula papusii, o instaleaza in carut si o plimba
-se baga intr-o cutie de carton si se preface ca se plimba cu masina
-isi pune mana la ureche si se preface ca vorbeste la telefon
-construieste o masinuta din cuburi
-pune o foaie de hartie pe post de paturica peste ursulet

Mult mai tarziu, copilul se joaca in maniera "joc de rol"(persoane indragite din
anturaj,personaje din povesti) si retraieste experiente ce i-au ramas in memorie.

-jocul de-a mama si de-a tata


-isi pune pantofii adultului si se preface ca asta e in realitate
-se joaca de-a doctorul cu un frate mai mare, cu ajutorul unei truse mediacle
-daca a vizitat recent o ferma,de ex, se preface ca este calaret cu ajutorul unei
maturi
-se preface ca este un monstru,ca intr-o povestioara recent citita
Jocurile nu se gasesc numai prin magazine!!

Posibilitatile de joaca impreuna cu copilul au ca si limita doar imaginatia


noastra

Jocul ii permite copilului achizitia numeroaselor aptitudini care-l vor ajuta in


viitor:nu numai abilitati motrice si abilitati de rezolvare a problemelor cat si
mijloace de a comunica

In timp ce adaptam jocul pentru a coopera cu copilul,ajutandu-ne de limbaj si de


experiente pentru a-l ajuta sa invete ,creeam momente de destindere ,de bucurie in
timpul carora copilul invata sa:
-focalizeze atentia
-imite sunete si actiuni
-actioneze cand ii vine randul
-prevada ceea ce se va intampla
-recunoasca faptul ca un obiect ascuns continua sa existe
-invete cuvinte noi
-se joace de-a...(jocul de a pretinde ca..)

In timp ce ne jucam trebuie sa ne amintim ca bebele ce invata sa comunice are


nevoie de timp pt a lua initiativa la randul sau.trebuie sa fim rabdatori ,sa stim
sa asteptam. sa asteptam si sa dam sanse copilului sa se exprime.
Iata cateva idei care sa ne inspire jocul!sa ne lasam imaginatia libera!
Primele jocurifara...jucarii!

CUCU!

In momentul in care copilul va priveste, ascundeti-va fata!apoi reapareti si


spuneti:"bau!" amestecul de usoara frica si excitare il va atrage in mod sigur!

APOI

UNDE ESTI?

Alternand rolurile, jucati-va de-a v-ati ascunselea ,de ex cu o patura.incurajati-


l sa va imite vocea,cuvintele izolate pe care le folositi,miscarile!

CATAM SI-L GADILAM!

copilul adora sa i se cante sau sa i se recite poezioare ,acompaniate de gesturi


simple(cum ar fi gadilaturi pe burtica)

JOCURI DE URMARIRE

PENTRU INCEPUT...

Stai ca-l prind!

copilul se indeparteaza.lansati.va in urmarire!odata prins, gadilati-l ,luati-l in


brate! asteptati reactia lui pt a reincepe

APOI

VIN!

similar cu "stai ca-l prind" numai ca de data asta asteptati un semn de la copil
pt a pune mana pe el(de ex sa se intoarca sa va priveasca). apoi, poate, copilul
insusi o sa va alerge!

MAI APOI

DE-A V-ATI ASCUNSELEA.(aici stim cu totii)

UNDE ESTE?

PT INCEPUT

Ia jucaria!

Alegeti o jucarie ce sare rapid in ochi copilului.puneti-o aproape de manuta


copilului,in asa fel incat sa o apuce isor. vorbiti-i despre jucarie.Jucariile
zgomotoase sunt foarte amuzante

Apoi...

A disparut!
Atrageti atentia copilului plansand una din jucariile preferate in campul sau
vizual.incurajati copilul sa priveasca jucaria in timp ce o indepartati usor.nu
uitati sa numiti jucaria si sa descrieti ce se intampla.repetati jocul

Mai tarziu

Gaseste-o!

Plasati o jucarie la vedere, apoi lasati-o sa cada pe podea sau ascundeti-


o.Incurajati copilul sa o caute.utilizati exclamatii si interogatii:"buuum" -in
timp ce jucaria cade sau "unde e?" apoi"ai gasit..." in caz ca o ascundeti.apoi
vine randul copilului sa ascunda jucaria.

JOCURI CU CUBURI

PENTRU INCEPUT

Incerc si eu!

Lasati copilul sa se joace cu cuburi.daca duce unul la gura, loveste cu el,il lasa
sa cada sau il arunca imitati-l asteptand reactia lui.Dupa ce va jucati in acest
fel alternativ, aratati-i alte modalitati de utilizare a cuburilor.

APOI

In cutie

Puneti cu randul cuburi in cutie .de indata ce le-ati pus pe toate, goliti cutia

SUPRAPUNERE

suprapuneti mai multe cuburi, asteptand ca bebe sa faca si el la randul sau


acelasi lucru

MAI TARZIU
Iata o masinuta

construiti masini, poduri sau casute din cuburi.incurajati copilul sa va ajute,


apoi sa realizeze propriile constructii.intrebati-l ce anume a reusit sa
construiasca.

SA CONSTRUIM

Cereti copilului sa construiasca un anumit lucru,un pod de exemplu.planificati


impreuna cine /ce anume trebuie sa faca.insistati asupra secventei ce trebuie
respectaa in fiecare etapa.

JOCURI CU ALIMENTE

Sa desenam cu budinca

Puneti budinca intr-un recipient (de exemplu pe o tavita de biscuiti) puneti


copilului o tablita in fatasi instalati-va in fata lui.incurajati copilul sa
exploreze budinca cu degetele.lasati copilul sa preia initiativa si urmati-i
exemplul.daca ezita,aratati-i diverse miscari ale degetelor si mainii
,acompaniindu cu sunete comice(pluff,etc) .ne murdarim,dar ne si distram!
Pentru cele care vor sa stie cum se stabileste stadiul de comunicare al
copilului:
Stadiul de comunicare al copilului meu
Pentru a afla mai multe despre stadiul de comunicare al copilului dvs., completati
urmatoarea lista. Pe masura ce cititi urmatoarele declaratii, puneti un I, U, R
sau N la fiecare pentru a arata cit de bine il descrie declaratia respectiva pe
copilul dvs.:

I = Intotdeauna
U = Uneori
R = Rar
N = Niciodata

Uneori, abilitatea unui copil de a intelege linmbajul este mult mai dezvoltata
decit abilitatea sa de a se exprima. Este posibil ca �piticul� dvs. sa se afle la
un stadiu in ceea ce priveste exprimarea si la un altul mult mai avansat in ceea
ce priveste intelegerea.

DESCOPERITORUL
Intelegere (Descoperitorul inca nu intelege ce inseamna cuvintele)
Copilul meu...
____ se uita la mine atunci cind vorbesc sau ii cint
____ zimbeste atunci cind ii zimbesc sau cind ii vorbesc
____ recunoaste vocile familiare
____ isi intoarce capul catre sunetele pe care le aude
____ raspunde cind este strigat pe nume uitindu-se catre mine, miscindu-si trupul
sau oprindu-se
____ recunoaste citeva gesturi (ca de exemplu gesturile pentru �sus� sau �nu�
____ anticipeaza urmatoarea etapa dintr-o rutina zilnica
Exprimare
Copilul meu...
____ plinge sau miriie atunci cind e somnoros, ii este foame sau nu se simte
comfortabil
____ foloseste diferite feluri de plinset, in functie de nevoile sale
____ scoate sunete atunci cind i se vorbeste sau i se zimbeste
____ pronunta vocale ca de exemplu �a�, �u� si �e�
____ pronunta consoane ca de exemplu �bu�, �gu� sau �ma�
____ imita sunete pe care le aude
____ ma imita inapoi atunci cind imit la rindul meu un sunet pe care l-a scos
____ imita actiuni simple ca de exemplu sa loveasca tavita de la scaunul de masa
____ repeta sunete ca de exemplu �ba-ba-ba� sau �nu-nu-nu�
____ inchide ochii sau se intoarce atunci cind nu vrea ceva
____ se uita la, se intinde catre sau se misca catre obiecte sau persoane de care
este interesat

COMUNICATORUL
Intelegere
Copilul meu...
____ intelege cuvinte familiare in situatii de rutina ca de exemplu �pa-pa� sau
�sus�
____ intelege numele obiectelor familiare ca de exemplu �biberon�, �apa�,
�biscuite�
____raspunde la intrebari simple ca de exemplu �unde este ursuletul� deplasindu-se
catre obiect, uitindu-se la el sau aratindu-l
____ poate urma indicatii simple insotite de gesturi (ca de exemplu atunci cind
facem cu mina si spunem in acelasi timp �pa�)
____ cunoaste intelesul interdictiei �nu�
Exprimare
Copilul meu...
____ ma ia de mina si ma trage catre obiectele pe care le doreste
____ imi atrage atentia catre obiecte sau persoane dindu-mi-le sau aratindu-mi-le
sau aratind inspre ele
____ imita actiuni cum ar fi batutul din palme (aplaudatul)
____ imita sunete
____ foloseste citeva gesturi, ca de exemplu da din cap pentru a exprima �nu� sau
face cu mina pentru a exprima �pa�
____ se uita la sau arata catre ceea ce vrea sau in ceea ce este interesant si
apoi se uita la mine
____ scoate sunete care seamana cu niste cuvinte
____ face alaturari de sunete care aproape ca suna ca un limbaj

COPILUL CARE FOLOSESTE PRIMELE CUVINTE


Intelegere
Copilul meu...
____ poate arata parti ale corpului sau obiecte familiare
____ poate urma instructiuni simple chiar si fara a le insoti de gesturi (ca de
exemplu �pupa baiatul�)
____ poate raspunde prin da sau nu la intrebari ca de exemplu �vrei o banana?�
____ raspunde la intrebari de tipul �unde este cana?�
____ intelege numele multor obiecte familiare, persoane si animale

Exprimare
Copilul meu...
____ foloseste cel putin 3 cuvinte (sau semne, sau arata catre poze) pentru a
comunica
____ foloseste mai multe gesturi sau sunete decit obisnuia sa foloseasca
____ imita sunete (ca de exemplu cele scoase de animale) si cuvinte
____ foloseste intre 10 si 25 de cuvinte sau semne
____ arata catre 10 sau mai multe poze pentru a comunica
____ foloseste 25 pina 50 de cuvinte sau semne

COMBINATORUL
Intelegere
Copilul meu...
____ poate raspunde la intrebari ca de exemplu �Ce vrei sa incalti?�
____ intelege intrebari care incep cu �cine� ca de exemplu �cine e la usa?�
____ stie intelesul urmatoarelor concepte: pe...., in....., sub....., ......mare,
......mic
____ poate sorta obiecte pe categorii, ca de exemplu animale si jucarii
____ poate asculta povesti simple

Exprimare
Copilul meu...
____ combina 2 cuvinte sau semne impreuna, ca de exemplu �vrei suc�, �nu somn�
____ foloseste cel putin 50 cuvinte
____ pune intrebari folosing un ton ascendent (ca de exemplu �mami dormi?�)
____ pune intrebari care incep cu �ce� si �unde� ca de exemplu �Ce e asta?�
____ combina 3 cuvinte impreuna ca de exemplu �Vrei mai mult suc?� sau �Eu nu
caciula�
____ se refera la sine folosindu-si numele

Pentru a afla in ce stadiu se afla copilul dvs. urmariti stadiul cel mai avansat
de la Intelegere la care ati raspuns cu I sau U pentru cel putin 3 afirmatii.
Acesta este stadiul de comunicare al copilului dvs. pentru Intelegere.
Acum uitati-va pentru cel mai avansat stadiu sub Exprimare la care ati marcat un I
sau U la prima afirmatie in respectiva lista.
Acesta este stdiul in care se afla copilul dvs. la capitolul Exprimare.
De obicei, stadiul pe care ar trebui sa-l aveti in vedere va fi cel de Exprimare.
CAPITOLUL 8
SA IMPARTIM CARTILE!

Cartile introduc copiii intr-o lume cu totul noua. Atunci cind ii cititi unui
copil, ii ajutati mintea sa creasca si sa se dezvolte. De asemenea va bucurati si
de sansa de a imparti impreuna citeva clipe placute. In acest capitol veti afla
cum sa va ajutati copilul sa invete limbajul atunci cind cititi impreuna. Veti
invata si citeva moduri simple de a deschide drumul catre lectura si scriere,
activitati pe care le va deprinde mai tirziu.

CEL MAI BUN LUCRU DESPRE CARTI


Lectura din carti reprezinta un timp special pentru dvs. si copil, moment in care
amindoi va bucurati de sentimentul de apropiere. Mai mult decit atit, cartile
conecteaza copilul cu lumea exterioara � lumea lui si alte lumi noi. Acestea il
transporta in locuri si situatii interesante, multe din ele necunoscute.

Unul din cele mai bune lucruri despre carti este faptul ca imaginile si cuvintele
pot fi citite la nesfirsit. Spre deosebire de vorbire, care �dispare� imediat ce
termini de vorbit, povestile si cuvintele din carti revin in acelasi fel de cite
ori citim cartea. Acest lucru face ca invatarea noilor cuvinte si idei sa devina
mult mai usoara pentru copil.
Cu cit incepeti mai devreme sa cititi si sa spuneti povesti copilului, cu atit mai
devreme lectura va deveni o parte importanta si frumoasa din viata lui. Lectura cu
voce tare catre copil este cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a
construi cunostintele pe care acesta trebuie sa le invete. Incercati ca acest
moment al lecturii sa faca parte din fiecare zi. Luati o carte cu dvs oriunde va
duceti � la o programare la doctor, in autobuz, in masina, la magazin...oriunde.
Puteti chiar lua si carti de plastic pe care sa le folositi in timpul baii.

PRESCHIMBATI LECTURA IN CONVERSATIE


Atunci cind ii cititi copilului � in orice stadiu de dezvoltare ar fi el �
ginditi-va la urmatoarele lucruri:
- stati fata-in-fata
- OAA (observam, asteptam si ascultam) si lasati copilul sa �citeasca� cartea in
felul lui
- oferiti-i copilului sansa sa va raspunda
- schimbati cuvintele din carte
- folositi SAGA: Spuneti mai putine, Accentuati, Nu va grabiti, Aratati.
- repetati, repetati, repetati

Stati fata-in-fata
O parte importanta a lecturii este asezarea aproape de acesta si fata-in-fata (sa
va puteti vedea fata unul la celalalt). Atunci cind impartiti o carte, la inceput
probabil va fi mai dificil sa faceti si una si alta (sa cititi si sa stati si fata
in fata), dar este important sa gasiti o cale de a realiza acest lucru.

OAA (observam, asteptam si ascultam) si lasati copilul sa �citeasca� cartea in


felul lui
Timpul povestilor este de asemenea timp pentru conversatie, nu doar pentru a sta
si asculta. Pentru a obtine efectul maxim, copilul dvs. trebuie sa fie implicat
activ. Atunci cind considerati ca este gata, lasati-l sa aleaga cartea, tineti-o
si dati paginile. Odata ce ati citit ce este pe pagina respectiva si i-ati aratat
imaginile, lasati-i timp sa se uite si asteptati sa vedeti ce face sau spune.
Petreceti mai mult timp la paginile care il intereseaza cel mai tare. La inceput,
copilul probabil va sta doar citeva minute atunci cind ii cititi. Daca il lasati �
sa citeasca� cartea in felul lui, va incepe sa-i placa sa imparta cartile cu dvs
si, in timp, va putea petrece mai mult timp si se va uita la carti mult mai des.

Exista mai multe moduri de a citi o carte


- nu trebuie sa incepeti de la inceput
- puteti sari peste pagini sau puteti sa nu terminati cartea
- puteti doar vorbi despre imagini si sa nu cititi textul
- puteti schimba textul
- puteti citi aceeasi carte de multe ori, chiar in aceeasi �sedinta� de lectura

Oferiti-i copilului sansa sa va raspunda


Atunci cind ii cititi copilului, nu ar trebui sa fiti singura ce comunica.
Oferiti-i oportunitati sa comunice si el in timpul acestei activitati. Nu va
ginditi la lectura ca la ceva ce faceti pentru copilul dvs. Ginditi-va ca la un
lucru pe care il faceti impreuna cu copilul dvs.

Schimbati cuvintele din carte


Puteti schimba dupa bunul plac cuvintele din carti � astfel puteti spune povestea
in cuvinte simple. Nu toate cartile pentru copii sunt scrise bine si unele contin
texte care sunt prea dificil de inteles pentru copil. Schimbati cuvintele din
carte astfel incit sa fie usor pentru copil sa inteleaga si dvs sa le puteti
repeta. Cu cit aude mai des cuvintele, cu atit mai repede le va intelege si va
incerca sa le imite.

Folositi SAGA: Spuneti mai putine, Accentuati, Nu va grabiti, Aratati.


E mai bine sa spuneti mai puteine atunci cind cititi o carte. Folositi un
vocabular familiar si scurtati propozitiile pentru a oferi sansa copilului de a
intelege si repeta. Accentuati cuvintele importante si interesante si adaugati
sunete care ii vor placea copilului � ca de exemplu sunetele scoase de animale sau
masini. Faceti ca povestile sa prinda viata prin crearea efectelor de voci
diferite si folosind expresii faciale pentru a le face cu adevarat interesante. Nu
va grabiti � spuneti povestea incet pentru a usura copilului intelegerea ei si
pentru a-i da ocazia sa va raspunda. Aratati-i copilului ce inseamna cuvintele
aratand catre imagini pe masura ce vorbiti despre ele si folositi actiuni si
gesturi. Folositi jucarii sau alte obiecte pentru a insufleti povestile. De
exemplu, daca cititi o poveste care spune ceva despre o minge, asezati la indemina
o minge pe care o puteti rostogoli si arunca � asa cum fac personajele din
poveste.

Repetati, repetati, repetati


Copiilor le place sa auda aceeasi poveste de multe ori � chiar si atunci cind dvs
v-ati plictisit de ea. De fiecare data cind cititi o poveste copilului, aveti
sansa sa repetati aceleasi cuvinte si propozitii. Dar evident nu este indeajuns
pentru copil doar sa auda cuvintele in mod repetat. In mod special daca este in
stadiul de a Folosi Primele Cuvinte sau in stadiul de Combinator, copilul are
nevoie de a i se oferi sansa de a povesti despre ce aude si de a imita cuvintele.
Cu cit are mai multe sanse sa va vorbeasca despre ideile din carte si cu cit va
aude mai mult repetindu-le, cu atit vocabularul copilului va creste.

CONSTRUITI-VA PROPRIILE CARTI


Uneori cartile pe care copilul le iubeste cel mai mult sunt cele facute de dvs.
Acestea sunt cu atit mai speciale pentru copil intrucit pot fi despre el si pentru
ca poate ajuta la realizarea lor. Se creaza astfel o oportunitate deosebita pentru
copil de a comunica cu dvs. Pe masura ce scrieti textul de linga imagini, spuneti-
i despre ce scrieti. Mai bine, intrebati-l ce vrea sa scrieti. Mai jos gasiti 3
exemple de carti pe care le puteti face singuri:

- carti cu imagini ale lucrurilor care ii plac copilului


Copilul dvs va fi cu siguranta interesat intr-o carte pe care ati construit-o
impreuna despre persoanele sale favorite, animale, jucarii sau jocuri. Cel mai
bine folositi fotografii, mai ales daca copilul invata inca sa recunoasca imagini.
Daca poate deja recunoaste imagini din reviste sau cataloage, le puteti folosi pe
acestea. Dati un nume cartii si scrieti-l pe coperta � de exemplu �Lucrurile
favorite ale Paulei�

- carti interactive
Realizati carti de tip �flip-flap� folosind constructii din hirtie. Ascundeti o
imagine interesanta sub o �usita�. Sau creati o carte de tipul �atinge si simte�
cu diferite texturi care pot fi explorate de copilul dvs cum ar fi bucati de lina,
bumbac sau piele.

- carti in imagini despre un eveniment special


Luati 8-10 fotografii de familie de la un eveniment ca de exemplu o vizita la
Gradina Zoologica sau o sarbatoare (Craciun, zi de nastere) si puneti-le pe toate
intr-un mic album. Daca copilul poate recunoaste aceste fotografii, ii va place sa
se uite la ele si sa auda povestea, mai ales daca este despre el. Daca este in
stadiul de Folosire a Primelor Cuvinte sau Combinator, va putea chiar el sa
inceapa sa spuna povestea.