Sunteți pe pagina 1din 33

D A C I A

Publicaþie lunarã editatã de DACIA REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY

magazin
Director fondator: Dr. Napoleon Sãvescu Nr. 14 - iulie 2004

PAZNIC ªI PROFET ÎN SANCTUARUL SCRISULUI LUMII,...

MILADY TÃRTÃRIA
RUPE TÃCEREA dupã 7.300 de ani

Din sumar
NOI NU SUNTEM
URMAªII ROMEI pag.2
Al V-lea Congres internaþional
de dacologie pag.8
Milady Tãrtãria pag.11
O Cronicã a poprului dac
pe plãcuþe de plumb pag.18
Zamolxe, primul legiuitor
al geþilor pag.28
cmyk
COLOR

nr.14 iulie 2004 DACIA


magazin

Editorial Sumar
Bogãþia B1 TV-ului Noi nu suntem urmaºii Romei-O incursiune în peregri-
nãrile populaþiei carpato dunãrene prin nord-vestul europei.
Dr. NAPOLEON SÃVESCU pag. 2
Greu ºi-ar fi imaginat cineva cã dintr-o emisiune
Al V-lea Congres internaþional de dacologie-Imagini
ca „Naºul“, de altfel, una dintre cele mai spumoase,
ºi comentarii.
mai inteligente ºi, de ce nu, mai trãsnite emisiuni de VLADIMIR BRILINSKY pag. 8
televiziune postdecembriste, poate zbura un porumbel
atât de alb ºi de puternic ca cel din seara de 24 iunie.
Am asemãnat acest porumbel cu cel venit pe arca lui
Noe cu o ramura de mãslin în cioc semn al sfârºitului
potopului. O astfel de veste a adus si porumbelul pe Milady Tãrtãria-Un eveniment de
care l-a lansat în aceasta emisiune Marco Merlini, unul excepþie vine sã opreascã toate contro-
dintre cei mai reputaþi arheologi europeni. O veste ce versele legate de vechimea tãbliþelor de
va pune punct pentru totdeauna controverselor lansate la Tãrtãria.
pe tema vechimii tãbliþelor de la Tãrtãria,o veste care MARCO MERLINI pag. 11
va bate în cuie, etern primordialitatea scrisului în spaþiul
carpato-danubian. Dupã o muncã asiduã, Marco
Merlini aducea de departe dovada ºtiinþific doveditã a
vechimii tãbliþelor de la Tãrtãria ºi a vârstei celei ce a
murit acum 7300 de ani ºi alãturi de care au fost
descoperite aceste tãbliþe. Pãzit cu încãpãþânare tipic
O Cronicã a poporului dac pe
romanã, pânã ºi faþã de colaboratorii ºi prietenii cei plãcuþe de plumb –
mai apropiaþi, secretul a fost dezvãluit în premierã Traducerea a douã plãcuþe de plumb, care pot constitui
absolutã în cadrul emisiunii „Naºul“ într-un moment o nouã istorie a poporului daco-român.
foarte bine ales de interlocutor ºi foarte bine moderat ADRIAN BUCURESCU pag. 18
de gazda emisiunii, Radu Moraru. ªi întrucît cea care
a fost reconstituitã cu migalã ºi apãrea acum, dupã Dispozitive militare getodacice - Arta rãzboiului la geto-
7300 de ani ca o femeie de 55 de ani cu o staturã uºor daci privitã prin prisma tehnicii militare folosite la distrugerea
adusã de spate, cu un picior mai scurt decât celãlalt,ºi fortificaþiilor romane.
pentru cã senzaþionalul anunþ a fost fãcut într-o emisiune Ing CONSTANTIN IONIÞÃ pag. 20
cu un nume parcã predestinat „Naºul“,acea femeie a
fost botezatã cu un nume care va rãmâne pentru Limba misiunii creºtine în sapþiul carpato-dunãrean –
eternitate, MYLADY TÃRTÃRIA. Un periplu prin perioada primelor secole dupã Cristos la nive-
Acest moment a fost începutul sfârºitului unor
lul pãtrunderii creºtinãtãþii în spaþiul geto-dacic.
Pr. dr. THEODOR DAMIAN pag. 22
controverse mai mult sau mai puþin oneste, ce frânau
normalul mers al istoriei noastre,acest moment a fost
Mormântul lui Stefan cel Mare –În anul ªtefan cel Mare
începutul celui de-al V-lea Congres Internaþional de o evocare emoþionantã ºi preþioasã a momentelor comemorãrii
Dacologie,un congres ce a adus ºi alte multe surprize ºi în 1871 a 400 de ani de la moartea marelui Voievod.
noutãþi legate de istoria neamului nostru. DIONISIE OLINESCU pag. 24
Sã mulþumim deci Naºului pentru cã a fost o gazdã
bunã ºi imparþialã, sã mulþumim Televiziunii B 1 TV, Zamolxe primul legiuitor al geþilor – În traducerea Ma-
care se poate mîndri fãrã falsã modestie cã a devenit riei Criºan o carte de o importanþã excepþionalã îºi începe deru-
mult mai bogatã o datã cu aceastã premierã absolutã. larea în serial.
O bogãþie care se poate mãsura doar cu sufletul. CAROLUS LUNDIUS pag. 28

n Vladimir Brilinsky

1
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004

ISTORIA NEªTIUTÃ A ROMÂNILOR

NOI NU SUNTEM URMAªII ROMEI


Dr. Napoleon Sãvescu

CUCERIREA NORD-VESTULUI EUROPEI


DE CÃTRE CARPATO-DANUBIENI

(continuare din numãrul trecut) carpato-danubienilor, va da naºtere la Pachia Tatomirescu, care în caietele
douã subdiviziuni: Daco-României vorbeºte despre o
a)Sud-esticã: sumerienii, ramarii- unitate culturalã-arhaic-europeanã,
O datã formaþi ca popor în spaþiul troieni din Asia Micã, hitiþii, ga- pelasgicã, apãrutã în perioada anilor
carpato-dunãrean, strãmoºii carpato- ramonii (din nordul Africii). 30.000-8.175 î.d.H. ºi care a devenit
danubieni ºi-au început migraþia în b)Sud-vesticã va da naºtere o unitate stabilã la orizontul anului
zonele propice vieþii, care apãreau raselor aºa-zise latine din Europa: 8.175 î.d.H., fragmentându-se în trei
peste tot în Europa, o datã cu geto-dacii – tracii, ilirii, latinii unitãþi. Aceste unitãþi s-au dezvoltat
retragerea calotei glaciare ºi (romanii) – italienii, Ibericii-spaniolii, în acel „apogeu al neoliticului“
schimbarea climei. Cine ar putea portughezii, francezii etc. diferenþiindu-se în: Pelasgia de Vest –
spune câte ere, câte milenii au trecut 3.Ramura esticã va da naºtere la de la Atlantic ºi pânã în Alpi, Pelasgia
pânã ce dealurile mai joase s-au spiritualitatea vedicã. Aceasta va de Centru – de la Alpii Rãsãriteni ºi
acoperit de pãduri, pãdurile au prins cuceri Asia: sudul Chinei – zona Sardinia pânã Nipru ºi Marea Geticã
viaþã, insectele, pãsãrile ºi în sfârºit Tarim Basin (Toch-arieni), India (Marea Neagrã), de la Carpaþii Nordici
animalele au început sã le populeze, (vedicii arieni), Japonia (populaþia ºi Marea Balticã dintre Oder ºi
ele fiind urmate în mod firesc de Ainu) etc. Neamuna, pânã în Sicilia, Creta
oameni în cãutarea hranei, având în Tot ce s-a spus pânã acum aici (Marea Tracicã apãrând mult mai
ei ºi instinctul de explorare. reprezintã mai degrabã o reconstituire târziu, când puntea de pãmânt ce lega
Dacã ne uitãm pe harta Europei logicã dupã câteva dovezi ºi referiri Asia Micã de Peninsula Balcanicã se
putem vedea cum lanþul Carpato- extrase din puþinul pe care îl ºtim va prãbuºi în Marea Mediteranã, în
Hercinic se continuã cu cel Turingian. astãzi. urmã cu 4.000 de ani, lãsând puzderie
De o parte ºi de alta a acestei linii Privind cu atenþie harta de faþã, de noi insule ºi o nouã mare: Marea
pornesc râuri, unele spre Nord, altele avem un tablou de ansamblu a ceea Tracic㠖 nume schimbat de greci mai
spre Sud. Astfel, spre Nord avem ce s-a întâmplat în acele vremuri. târziu în Marea Egee.
Bazinul hidro-geografic care cuprinde De la Atlantic ºi pânã la Marea de ªi, în sfârºit, avem Pelasgia de Est,
Elba, Odra, Vistuia ºi Neman, în timp Azur a existat o impresionantã arie de la Marea Tracicã (Egee), Marea
ce în Sud îl avem pe cel al Dunãrii culturalã, o manifestare culturalã, de Geticã (Neagrã) ºi Nipru, pânã la Don,
(Danu: zeiþa vedicã a ploii ºi a la „dansul“ bizonilor, din sanctuarul- Munþii Caucaz ºi de aici, peste
pajiºtilor bogate), numit ºi Danubiu peºterã de la Altamira (Spania) sau Anatolia, pânã în insula Cipru.
ori Istru ºi care adunã aproape toate de la Font-de Gaume (Franþa), Andre Leroi-Gournan cercetând
apele ce izvorãsc pe versantul sudic „Felina de Fildeº“ de la Pavlov culturile, arta rupestrã, euroasiaticã,
al liniei sus-amintite. (Cehia) la „Panterã, cai ºi cavaler religiile preistorice, a fost unul dintre
O datã cu îmblânzirea climei, ucis“, din sanctuarul-peºterã de la primii care au evidenþiat
pelasgii carpato-danubieni vor porni Cuciulat (15.000-12.000 î.d.H.) – „extraordinara unitate a conþinutului
în cucerirea lumii preantice: România), ori la „Gaie-n atac“, din figurativ“ permanentã, persistentã,
1.O ramurã timpurie, nordicã, sanctuarul peºterii Gaura Chindiei continuitatea prezentãrilor în spaþiu
baltico-mazurianã, se va separa mai (10.000-8.000 î.d.H-România) ºi ºi timp, din Asturia pânã la Don:
târziu în douã sub-diviziuni, dând pânã la figura stranie, cosmicã a aceasta fiind unitatea culturalã ºi
naºtere la douã popoare: germanice basoreliefului din sanctuarul-peºterã demograficã din care s-au ivit în zorii
ºi slave. de la ªinca-Veche. Trebuie sã-l istoriei europenii, pelasgii arhaici,
2.O a doua ramurã, cea sudicã a amintesc cu plãcere pe domnul Ion unitate ce a antrenat ºi o limbã

2
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
comunã, pelasga arhaicã a oamenilor Muntenegru, Herþegovina, Bosnia, populaþia „Kurgan“ în stepele Nord-
paleoliticului ºi mezoliticului, având Croaþia, Slovenia, Albania, Grecia, Vest-Pontice ºi valea Dunãrii,
un lexic redus la strictul necesar, dar Turcia, Ungaria, Elveþia, Italia cu o originari din aria Don – Volga. Acest
îmbogãþindu-se ºi diversificându-se extremitate nordicã: Austria, Cehia, prim val migrator de cãlãreþi
de la un mileniu la altul. E de ajuns sã Slovenia, Polonia ºi Lituania ºi o rãzboinici se va opri la confluenþa
ne gândim la schimbãrile lingvistice extremitate sudicã, marcatã de râurilor Sausa ºi Drava cu Dunãrea.
din ultimii 2.000 de ani ca sã ne putem insulele Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru. El va contribui la revigorarea migraþiei
imagina ce s-a putut întâmpla atunci, Aceastã ramurã sud-vesticã carpato- pelasgice carpato-danubiene dincolo
de mult, în antichitatea preistoriei danubianã a înregistrat o de Alpi ºi în special în Peninsula
Europei, Limba pelasgicã-arhaicã a impresionantã dezvoltare neoliticã, Italicã.
carpato-danubienilor dând naºtere aducând pe lume cea mai veche Pelasgii-carpato-dunãreni se vor
acolo departe, în Asia, limbii scriere de pe planetã, cea de la organiza mai bine administrativ-
sanscrite, în timp ce în Europa sudicã Tãrtãria – România, ºi cea mai militar ºi religios spre a lupta
va înflori limba latinã vulgarã, care fascinantã arhitecturã a templelor: împotriva populaþiilor migratoare. În
va da naºtere celei culte (dispãrutã Cãscioarele – România, Cranon – numele zeitãþilor sacre ca acela al
dupã o perioadã de mai puþin de 2.000 Grecia, Porodin – Macedonia, rãzboiului, So-ares (Soare-tânãr,
de ani). Gradesnita – Bulgaria, Parta – rãzboinic), ori în numele cultului sol-
Ramura sud-vesticã a carpato- România, Sarmi-Seget-Usa (România ares (fiul Tatãlui-cer), “Sama-Sua”,
dunãreanã va fi vorbitã între Nipru, – Panteonul pelasgilor – arienii- Salmos-Zalmos-Zalmoxis), rolul
Crimeea ºi Don-Caucaz de cei ce carpato-danubienii), dominatã de credinþei va fi revigorat.
s-au constituit în primul ºi al doilea cultul Soarelui zeu, din munþii În vederea apãrãrii þãrii, se va
val-kurgan (4.400 ºi 3.400 î.d.H.), Suryanului (Surya: numele zeului dezvolta o producþie de arme din ce
îndeosebi de urmaºii lor, „rãmaºi pe Soarelui în lumea Vedica). În în ce mai perfecþionate, Terra
loc“, care surprind ºi azi prin aºa- necropola de la Cernavod㠖 Aruteliensis, Ardeal, devenind în final
zisele „insule de romanitate“, România s-au descoperit douã prim centru metalurgic al Europei.
vorbitori ai unei limbi vlahice estice statuete din ceramicã, din orizontul Astfel, primul val de populaþie
ori extrem estice, ca în regiunea anului 4.530 î.d.H., reprezentând Kurgan a fost absorbit, asimilat de
Kerson ori în Peninsula Crimeea „perechea primordialã“: tatãl-cer autohtonii, carpato-danubieni, care
(Ucraina de azi), ori pe þãrmul est- (Sarmasua) ºi muma-pãmânt, stimulaþi ºi agasaþi de migratori vor
nord-est al Mãrii Caspice, ca în (Dakia), numit ºi „Gânditorul ponto- da naºtere unui popor rãzboinic,
Vachi, Khuchni, Kurakh (din dunãrean ºi soþia-i“. Sã nu uitãm c㠄rãzboinicii Soarelui“ la acel început
Dagestan – Rusia) ºi Peninsula condiþiile geo-climatice ºi în special al anilor 4.400-3.900 î.d.H. cunoscut
Buzachi ori în Kazahstan etc. tectonice din anii 7.540 î.d.H. pânã ºi sub numele de popor dac (Dax-
Alþii vor ajunge în sudul Chinei, în 5.300 î.d.H. vor afecta rãspândirea sfinþi, cavaleri, rãzboinici), poporul
toch-arienii, ori în India-arieni (limba neamului nostru carpato-danubian. „cel mai viteaz, cel mai cinstit ºi drept
sanscritã) ori chiar în Japonia – Astfel, în perioada descrisã mai sus, din masa neamurilor pelasgice“
populaþia Ainu. în urma cataclismului tectonic, s-a (Herodot, Istorii, IV, 93).
Ramura sud-vesticã a carpato- ridicat placa tectonicã a Mãrii Negre Carpato-dunãrenii au descoperit:
danubienilor va constitui de fapt ceea cu 40-180 m, inundând zona câmpiei 1.Secera (vezi complexunile
ce numim „Vechea civilizaþie Dunãrii de Jos, s-a rupt ºi s-a format culturale Gumelniþa-Karanoco ºi
european㓠avându-ºi originea în „trecãtoarea“ Bosforului, s-a prãbuºit Cucuteni);
spaþiul sacru carpato-danubian. în Marea Mediteranã puntea ce leagã 2.Cuþitul curb, din silex, atingând
Conceptul de vechea Europã a fost Balcanii de Asia Micã, dând naºtere pânã la 30 cm lungime, devenind, în
pus în circulaþie de Marija Gimbutas – la Peninsula Balcanicã ºi Marea epoca metalelor, sabia dacicã,
profesoara de arheologie-lingvisticã Tracicã (Egee) cu insulele ei. Tot în încovoiatã, folositã atât la seceratul
de la Universitatea din Los Angeles, aceastã perioadã, centrul sacru Koga- grâului, cât ºi la seceratul duºmanilor.
California, care l-a prezentat în 1971 Ion se va muta în Munþii Bucegi (de 3.Plugul cu brãzdar din corn de
la al VIII-lea Congres internaþional de la punctul seismic al Vrancei), în zona cerb ori din silex, mai târziu fiind
ºtiinþe preistorice ºi protoistorice de muntelui Surya, la Sarmi-Seget-Usa fãcut din bronz ori fier;
la Singidunum – Belgrad. Acestei (în vechea sanscritã însemnând: „eu 4.Jugul – folosit la tracþiunea
ramuri îi corespund þinuturi ce se mã grãbesc sã curg“). carelor cu boi;
gãsesc azi pe harta Europei în: Între anii 4.400-4.200 î.d.H. 5.Toporul din silex, mai târziu
Ucraina, Republica Moldova, soseºte primul vas rãsãritean fãcut din bronz-fier, turnat într-un
România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, migrator în aceastã Pelasgia – soseºte tipar de lut ars, topor cu douã tãiºuri,
3
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
tipic pentru poporul nostru carpato- face apariþia ca Marele Zeu, având- da naºtere la douã grupuri mari de
dunãrean; o alãturi pe Marea Zeiþã Bendis, popoare: slave ºi germanice.
6.Roata pentru olãrit, cât ºi zeiþa pãdurii, Lunii ºi farmecelor. Un document important pentru
roata pentru car, invenþie atribui- Carpato-danubienii se vor rãs- noþiunea de Dacia cât ºi pentru ori-
tã dacilor cucuteni; pândi în lume, o vor cuceri, dar ginea ºi istoria descendenþilor sãi,
7.Cotiga, carul, cãruþa cu douã, vor fi ºi ei cuceriþi parþial, astfel este Chronicle Roll sau Moseley
trei sau patru roþi. civilizaþiile create de ei, pelasgo- Roll, o cronicã istoricã al cãrei ori-
Toate acestea au fost inventa- traco-micenianã, pelasgo-traco- ginal s-a pierdut dar ale cãrei co-
te de strãmoºii noºtri. Oricare alt minoicã, pelasgo-traco-troianã vor pii ºi manuscrise dupã aceste do-
popor din lume s-ar mândri cu aºa fi nimicite, cucerite de un grup cumente, fãcute în secolul XV, în
descoperiri, exceptând poporul barbar, sosit de undeva din estul timpul domniei lui Henry al VI-lea,
nostru român, care, din „modes- Mãrii Caspice în anii 1.900-1.400 se gãsesc la: „Universitary Colle-
tie“, dacã nu prost înþeleasã lipsã î.d.H. în 4 valuri: ahei, ionieni, ge“, din Londra, „Corpus Christi
de mândrie, continuã sã-ºi asume dorieni ºi eolieni, cunoscuþi mai College“ din Cambridge ºi „Bi-
o origine latino-romanã, neglijân- târziu ca greci. bliotheque Nationale“ din Paris.
du-ºi adevãrata istorie. Ei vor ocupa treptat sudul Pen- Acest document este o geano-
Valurile de „migratori“ din Rã- insulei Balcanice, Asia Micã, ne logie a popoarelor germane, o le-
sãrit au continuat: astfel avem un vor alunga din insulele Mãrii Tra- gendã a acestora. Astfel Steph,
al doilea val kurgan (3.400-3.200 cice (vezi aheul Temistocle, con- Steldius ori Boerinus este primul
î.d.H.) ºi chiar un al treilea (3.000- ducãtorul grupului de greci care locuitor ºi iniþiator al popoarelor
2.800 î.d.H) care, datoritã numã- vor cuceri insula Lemnos de la germanice vechi, iniþiatoare: Gea-
rului lor mic nu va influenþa ele- tracii Sinthioni (500 î.d.H.). Ei vor te, Dcaus, Suethedus, Fresus, Get-
mentul demografic local. schimba ºi numele din Marea Tra- hius, Wandalus, Iutus, Gothus,
Atunci, la începuturile anilor cicã în Egee. Vor cuceri de la noi Cinrinicius.
3.400 î.d.H., „polul“ demografic al Troia, pe care o vor distruge, dar Trebuie sã-i mulþumesc cole-
planetei se afla în aria carpato-du- din cuceritori vor deveni cuceriþi gului din New Jersey, dr. Alexan-
nãreanã-ponticã, aºa încât popu- de cultura carpato-dunãrenilor. Ei dru Bãdin, care în lucrarea „Dacia
laþiile semi-nomade din stepele ne vor împrumuta zeii ºi univer- din Vestul Europei“ publicatã la
dintre Nipru ºi Ural, pãstori „de sul mitologic: Gebeleizis va deveni New York – 1998, Ed. The Gery-
hergheli“ atraºi de prosperitatea ºi Zeus, Bendis – Venus, pe Orfeu ºi o n Pre ss, d e sc ri e î n a mã n unt
bogãþiile vecinilor din dreapta Ni- Bachus îi vor asimila fãrã multe aceastã legãturã dintre Dacia de
prului, vor apãrea ºi dispãrea în schimbãri, de multe ori recunos- Est ºi Vest, dezlegând o istorie
marea masã a populaþiei carpato- cându-se originea traco-dacã. pânã acum nedezlegatã, o istorie
dunãrene. Aceste mase migratoa- Nesiguranþa drumurilor fieru- legendarã, reabilitând pe baze is-
re – Kurgan II, III – s-au strecu- lui, aurului, grâului ºi vitelor în torice ºi documentare, originea
rat în grupuri mici pânã departe, Dacia, þara mamã, îi va determina Daciei din Vestul Europei. Chiar
în vestul Europei, unele grupuri pe aceºtia (pe daci) sã rãspundã dacã opiniile noastre nu sunt în-
ajungând chiar pânã în Peninsula solicitãrilor prin înfiinþarea unui totdeauna aceleaºi, continuu sã-i
Ibericã (Spania de azi). ordin, eroic-religios, cavaleresc, pãstrez aceeaºi deosebitã stimã.
Dacii au protejat Europa de nã- care va promova idei în înaltul Revenind la cei 9 descendenþi
vala barbarilor, la fel cum urmaºii spirit justiþiar, potrivit obiceiuri- ai lui Boerinus (Boier – n.a.), este
lor o vor face mai târziu. Lipsa de lor dacilor, promovând celebrele clar cã ei nu reprezentau persoa-
civilizaþie, foamea, hoþia ºi needu- legi pelasgice, pelagine, bellagine ne, ci popoare, iar preistoria devi-
carea de secole în spiritul muncii ori valahice, punând astfel capãt ne dintr-o datã un roman fascinant
a barbarilor din statele Rãsãritu- tâlhãriilor ºi pirateriilor locale. poliþist: cum de ei, germanii, pot
lui i-au adus ºi continuã sã-i adu- Cavalerii acestui ordin, cavalerii accepta ca douã dintre ramurile lor
cã spre noi. Soarelui, înzestraþi cu arme de fier, sã poarte nume ca geate ºi dacus!
În Dacia intratã în perioada vor fi net superiori inamicilor lor. Sã fie oare o simplã coincidenþã,
bronzului se constituie Coþofeni, Dupã cum am spus la început, ori sosirea pe teritoriul Germaniei,
dominatã de idei religioase, sim- pelasgii carpato-danubieni s-au atunci, a unui trib carpato-danu-
boluri, motive sacre: gãsim spira- despãrþit în douã ramuri: una su- bian, dupã retragerea calotei gla-
la dublã, gãsim cultul bradului dicã (spiritualitatea vedicã) pe ciare ºi încãlzirea climei, sã fi ge-
(vezi motivul ramurilor de brad). care am discutat-o parþial, ºi alta nerat aceastã legendã!
Gebeleizis “balaurul norilor” îºi timpurie – nordicã. Cea nordicã va -Existã un erou scandinav,
4
cmyk COLOR

nr.14 iulie 2004 DACIA


magazin

5
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
Boewulf, conducãtor al unui popor adreseze Daciei de Est, acolo fiind a regilor din Leire“ scrisã în XII d.H.
numit geate, geatas, guata sau gua- cheia care le poate deschide uºa gãsim: „Erat Ergo Dan Rex in Da-
tar. preistoriei originii lor. cia Per Triennium“ – Dan a fost deci
-Friedrich Heer în cartea sa „The Este oare posibil ca pe o arie ge- rege în Dacia, timp de trei ani. În
Medieval Word“ New York, New ograficã determinatã undeva la vest partea de jos a aceleiaºi pagini R.W.
American Library, 1961, descrie trei de râul Rin ºi la est de Munþii Car- Chambers aduce o notã informati-
profesori iluºtri de la Universitatea din paþi sã existe douã regiuni ºi douã vã deosebitã: Dacia=Den-Mark.
Paris, secolul XIII, toþi originari din popoare cu nume identice, cu tradi- Dupã o reexaminare a documentu-
nordul Europei: unul din ei fiind Bo- þii culturale, religioase ºi lingvistice lui Moseley Roll se poate observa
etius din Dacia. Acesta era reprezen- foarte asemãnãtoare, care sã nu aibã cã atât numele regelui Dan, cât ºi al
tantul tezei mult-dezbãtute a „dublei o legãturã istoricã între ele, care sã poporului Dani sunt absente din
realitãþi“ ºi care descria cunoaºterea nu aibã o istorie, un trecut ºi o ori- acest document, apariþia lor istori-
ºi religia ca douã principii diferite, fie- gine comunã? cã fiind mult târzie. Dani, Dania,
care având validitatea ei proprie. Ideile Ei, pelasgii-carpato-danubieni, Danemarca sunt nume mai recente
lui eretice au fost aduse la tãcere, în ºi-au purtat simbolurile peste toate ce au înlocuit numele tradiþional de
anul 1277, printr-un decret papal. zonele cucerite; astfel gãsim crucea Dacia.
Localizarea geograficã a Daciei, pelasgicã nu numai pe un vârf de Venirea danilor în nordul Scan-
þara lui Boeticus, este controversa- lance la Torocello, lângã Veneþia, ºi dinaviei a deplasat o parte a popu-
tã. Dupã profesorul Jensen S. Skov- la Muncheberg (Germania), din Bal- laþiei de daci pe teritoriul Olandei
gaard, termenul de Dacia avea douã cani ºi pânã în Asia Micã ºi de aco- de azi, unde locuitorii sãi sunt cu-
semnificaþii: -prima se referea la un lo pânã în India, Coreea ºi Indone- noscuþi ºi azi sub numele de Dutch,
membru al ordinului dominican sau sia (Insula Bali); cea mai veche din care se pronunþã daci.
franciscan, însemnând cã persoana lume gãsindu-se la sudul Dunãrii, Avem Royal Dutch Oil Compa-
aparþinea Provinciei Dacia, în care pe teritoriul Bulgariei de azi, vechi- ny, ori Dutch East India Company,
erau cuprinse teritoriile mai multor mea ei fiind de peste 7.000 de ani. Dutch Refrfomed Church, etc.
þãri: Danemarca, Norvegia, Suedia Pasãrea heraldicã a Þãrii Româ- Din nefericire, în România de azi
ºi Finlanda. A doua semnificaþie ar neºti, Corbul Pelasgic, pasãrea sfân- avem un popor preocupat în primul
însemna cã persoana aparþinea þãrii tã a zeului Mitra (zeul Soarelui, rând de supravieþuirea fizicã ºi mai
Dacia din vechile texte latine ale aparþinând populaþiei celei mai vechi puþin de origini, de identitatea lui re-
Evului Mediu, numitã, de asemenea, din panteonul vedic), adorat aºa de alã.
Dania sau Danemarca. Aºadar, gã- mult în regiunile Daciei (vezi N. În plus, evenimente nefireºti ºi
sim douã grupuri de populaþii, în Densuºianu, Dacia preistoricã, dramatice l-au fãcut sã-ºi uite ade-
douã regiuni geografice diferite din p.426, Ed. Meridiane, 1986), are în vãrata origine.
Europa, care poartã aceleaºi nume plisc o cruce pelasgicã simplã, al- Încercãrile repetate de a-l
de daci ºi Dacia. Un grup este si- teori dublã; în Octoihul slavonesc face pe poporul daco-român
tuat în estul Europei (în vatra ve- tipãrit 1575, aceastã cruce are în sã-ºi uite identitatea naþionalã ºi
chii Europe) ºi celãlalt în partea de partea superioarã forma unei zvas- istoricã se pare cã au reuºit. Sã
nord-vest a continentului, unde gã- tici vechi pelasgice, simbol al soa- nu uitãm cã o minciunã repetatã de-
sim ca stat Danemarca, numitã ºi relui renãscut sau al soarelui de pri- vine un adevãr de valoare în timp
Dacia, în vechile texte latine, sau o mãvarã. Tot astfel o gãsim ºi în ce un adevãr neglijat trece în spa-
gãsim ca provincie, regiune, numi- Psaltirea slavo-românã de la 1577 þiul ocult.
tã tot Dacia, incluzând de data (Bianu ºi Hodos, Bibliografia ro. Oare aceast㠄hipnoz㓠de
aceasta Suedia, Norvegia, Dane- Tom.I. 61-1575, 67-1577). La 31 secole la care este supus popo-
marca ºi Finlanda. iulie 1920, la biserica Domneascã rul daco-român sã nu aibã un
Ce este interesant, ca datare is- din Curtea de Argeº a fost desco- sfârºit? Daco-românii sã nu-ºi
toricã, Dacia din estul Europei a fost perit mormântul lui Negru-Vodã; în poatã descoperi adevãrata origi-
menþionatã în istoria scris㠖 din se- momentul în care a fost ridicatã pia- neºi adevãrata istorie? Adevã-
colul II î.d.H. în timp ce cea din Vest, tra de pe sarcofag, a apãrut imagi- rului îi trebuie douã lucruri: cineva
mult mai târziu, în jurul secolului IV nea nealteratã a Marelui Domn ºi sã-l rosteascã ºi cineva
d.H. Preot din veacul al XIII-lea, giul- sã-l audã! Deci primul pas a fost
Personal, nu cred cã problema giul voievodului fiind descoperit cu fãcut!
originii naþionale a lui Boeticus din semnul sacru pelasgic, crucea pe-
Dacia trebuie sã fie dezbãtutã între lasgicã.
suedezi ºi danezi, ei trebuind sã se Dacã ne uitãm în „Mica cronicã (Continuare în numãrul viitor)
6
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin

7
cmyk

DACIA
magazin nr.14 iulie 2004

UN AN DE MUNCÃ, TREI ZILE DE CONFERINÞE


ªI PREZENTÃRI, PESTE 600 DE PARTICIPANÞI,
70 DE LUCRÃRI PREZENTATE.
Acesta este bilanþul scurt al celui de-al V-lea
Congres Internaþional de Dacologie.

Conferinţa de presă prezidată de dr. Napoleon Comandor Tiberiu Frăţilă, Director PR al Congresului,
Săvescu, primul pas spre deschiderea congresului deschide lucrările primei zile

Civilizaţia Dunăreană-Rădăcini prima lucrare a Congresului prezentată de dr. Napoleon Săvescu,


organizatorul şi sufletul celor cinci congrese de dacologie
8
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin

Conferenţiar dr.G.D.Iscru, membru al Invitat de onoare al Congresului, musafir de peste


comitetului ştiinţific al Congresului, aduce noi Prut, poetul Grigore Vieru.
dovezi ale autenticităţii limbii române

Momentul culminant al Congresului.Marco Merlini,Director al Prehistory Knowledge Project,


o prezinta pe Milady Tărtăria, cea care atesta vehimea tăbliţelor de la Tărtăria.
9
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004

Adrian Bucurescu, autorul minunatei Dacia


Secretă, prezintă o traducere originală şi
competentă a uneia dintre tăbliţele de plumb

Dr. Lucian Dajdea din New York reprezentînd cu


patos sufletesc Uniunea Serbia şi Muntenegru, ne
introduce în elementele dacice din spatiul fostei
Iugoslavii

Ing.Ioan Gîf-Deac prezent în premieră la


Congresul de Dacologie demonstrează Impactul
construcţiilor dacice asupra civilizaţiei europene
10
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin

PAZNIC ªI PROFET AL SANCTUARULUI


SCRISULUI LUMII, MILADY TÃRTÃRIA RUPE
TÃCEREA DUPÃ 7300 DE ANI

P
rezent la cea de-a treia ediþie consecutivã a congreselor de dacologie Marco Merlini, director al Prehistory
Knowledge Project ºi membru al World Rock Art Academy Italia, totodatã unul dintre cei mai prestigioºi
arheologi ai Europei a venit în faþa auditoriului cu o comunicare care pune definitiv punct numeroaselor
controverse legate de vechimea tãbliþelor de lut de la Tãrtãria. Dacã anul trecut la dezvelirea monumentului de la
Tãrtãria, monument ridicat de fundaþia Dacia Revival, Marco Merlini promitea tot sprijinul în elucidarea acestei
controverse, iatã cã acum, dupã un an de muncã susþinutã de aceeaºi fundaþie, Dacia Revival, personal de doctorul
Napoleon Sãvescu, acesta vine cu dovezi greu de clãtinat în sprijinul ideii de primordialitate a scrisului în spaþiul
carpato-danubian. Într-o scurtã discuþie, Marco Merlinii ne-a explicat drumul parcurs pânã la acest rezultat spectaculos.

Rep.-Domnule Merlini prezentarea dumneavoastrã a acea ora nu însemnau o scriere. Este ceva important
fost fãrã exagerare punctul culminant al acestui congres. deoarece Tãrtãria este simbolul nostru, simbolul unei
Drumul pânã la aceastã realizare a fost lung ºi anevoios. posibilitãþi. Acum un lucru foarte important e cã trebuie
Haideþi sã facem o întoarcere în timp la anul 1961, când sã ne dãm seama cã tãbliþele de la Tãrtãria nu sunt unice.
se descopereau aceste tãbliþe atât de mult comentate. Ce În cartea mea am publicat zilele astea cã scrierea a început
a reprezentat acel moment? în Europa cu semnul întrebãrii ºi am numãrat în jur de
Marco Merlini -În 1961 a avut loc o descoperire 100 de orãºele ºi oraºe, deci înesamnã cã scrierea a fost
foarte importantã pentru cã a schimbat cronologia istoriei foarte întinsã. Tãrtãria este foarte importantã pentru cã
în Europa. Al doilea lucru care s-a întâmplat atunci este acolo a fost punctul de începere. Problema este cu
cã s-a schimbat geografia, legendei unde au început datarea pentru cã Vlasa nu a fãcut tot ce s-a putut ºi, de
civilizaþiile. Vlasa, a descoperit în dealul de la Tãrtãria, asemenea, a folosit niºte sãpãturi mai vechi. Am arãtat
mai multe Tell-uri. Tell înseamnã orãºel mai mic care a astãzi, o singurã pozã unde au fost gãsite oase ºi tãbliþe.
crescut, s-a dezvoltat în timp ºi oamenii au construit Nu ºtim exact unde este nivelul ºi nu putem sã ne dãm
case peste cele vechi. Este, dacã vreþi, un munte artificial seama unde este exact locul. Punctul meu de vedere este
fãcut de oameni în timp. Nu existã multe Telluri în lume. cã tãbliþele nu puteau fi datate de Carbon14 pentru cã nu
Acesta de care vorbim a fost înr-o continuã transformare au carbon în ele. Nu au carbon deci nu pot fi datate. Se
ºi a lãsat ca mãrturie, o stratificare deosebit de importantã, ºtie cã oasele de care am vorbit au fost gãsite împreunã
istorie, timp, identitate, a unei populaþii. Aceste tãbliþe cu tãbliþele. Am început acest proiect cu profesorul
istorice, dupã cum se ºtie au fost gãsite dacã urmãrim Gheorghe Lazarovici, un arheolog foarte important al
raportul lui Vlasa, împreunã cu oase ºi fragmente de oase României. Împreunã am cercetat în subsolul muzeului
dezmembrate ºi la prima vedere arse. Am avut multe din Cluj ºi am încercat sã gãsim oasele. A fost o muncã
discuþii despre cronologia tãbliþelor ºi ce înseamnã ele. grea ºi dificilã, dar, într-un final, am gãsit oasele pe care
Bineînþeles cã am întâlnit mai multe ipoteze. Pe aceste le-am trimis la Universitatea din Iaºi pentru cã la început
tãbliþe apar niºte semne atât de ciudate, dar acest lucru era important sã aflãm identitatea acestui mare preot acest
este un scris, asta e ceva clar. Dupã cum am ºtiut pânã mare shaman, a fost un mare aristocrat. Au fost discuþii
acum, scrierea a început acum 5000 de ani în Sumeria, importante despre aceste oaºe arse, acest sacrificiu. Se
Mesopotamia . Vlasa a bãnuit la început similitudini între povestea, ºtiþi bine, despre un mare preot care la sfârºit
scrisul sumerian ºi cel descoperit la Tãrtãria. A început este ars de alte patru preotese ºi aºa mai departe.
sã gãseascã elemente apropiate între semnele tãbliþelor
ºi cele Uruc. Ulterior, teoria Mariei Gimbutas avea sã Rep -Bine, ºi odatã cu stabilirea identitãþii s-au risipit
depãrteze în timp aceste douã feluri de scriere, ea plasând ºi legendele sau vechile teorii care învãluiau fenomenul
Tãrtãria în neolitic. Astfel s-a ajuns la punctul de vedere Tãrtãria?
cã tabletele în Tãrtãria reprezintã un început în scrierea
din regiunea Dunãrii. Am început sã ne gândim chiar cã Marco Merlini -Avem rezultate din Iaºi. Aceste
mulþi cercetãtori se întorc acum ºi cerceteazã prin rezultate dovedesc cã marele preot, marele ºaman de
lucrurile rãtãcite sau aruncate în muzee, lucruri decoperite care se vorbea era de fapt o femeie. Nu este o glumã, în
acum 20-30 de ani ºi care purtau pe ele însemne ce la acea perioadã femeile aveau totuºi un rol foarte important

11
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
ºi asta înseamnã cã divinitatea procesul de decarnare, natural nefiind datarea ºi la ce perioadã s-a ajuns?
femeilor era foarte importantã. urme cã animalele ar fi sfâºiat trupul.
Suntem la Milady Tãrtãria, aºa cum Probabil trupul a fost expus o Marco Merlini - Oasele au fost
trimise la Universitatea din Roma
pentru a verifica în laboratorul de-
partamentului de geologie analiza cu
Carbon 14. Datarea e foate veche
în jur de 7300 de ani. Oasele ca ºi
tabletele sunt foarte vechi. Acum
este o certitudine. Acum este rân-
dul nostru sã gândim cã scrierea a
început în Europa cu douã mii de
ani înaintea Sumerului. În România
avem o comoarã imensã, dar ea nu
aparþine numai României ci întregii
Europe. Pentru acest motiv am con-
tactat Ministerul Culturii, explicând
cã doresc sã încercãm un proiect
despre civilizaþia Dunãrii pentru cã
identitatea Europei a început cu
Dunãrea. Ministerul Culturii are o
mare responsabilitate în acest mo-
Resturile de oase depozitate la Muzeul de Istorie ment, un moment magic în care în-
al Transilvaniei Cluj-Napoca cepem sã gândim, sã schimbãm idei

am botezat-o pe aceastã femeie. Ea


era de 1.45 înãlþime ºi avea 50-55 de
ani, deci avea o vârstã înaintatã pentru
acel timp deoarece viaþa maximã era
de 30-45 de ani. Era o femeie sacrã,
în orice caz, dar nu ºtim sigur dacã a
fost preoteasã. Nu ºtim foarte bine
ºi foarte multe despre aceastã religie
veche. Putem spune cã era o femeie
ce avea de-a face cu religia, poate ea
avea un rol foarte important pentru
cã printre oase au fost gãsite 23 de
obiecte sacre, din care foarte
importantã este o ancorã pentru þesut,
la fel, niºte idoli în formã de falus,
brãþãri ºi niºte statuete. Cert este cã
a fost un personaj foarte important
al acelor vremuri ºi acelor locuri. Ea
schiopãta pentru cã piciorul ei drept
era mai scurt ca stângul cu un Analizarea tăbliţelor de ceramică de la Tărtăria
centimetru. Acest defect îl avea din
copilãrie ºi este un alt lucru cert.
Avem deci identitatea lui My perioadã mai lungã de timp într-un culturale. În acest moment în care
Lady Tãrtãria. O altã descoperire copac sau chiar pe pãmânt, obicei tipic România ºi Bulgaria vin în Europa,
importantã este aceea cã oasele nu pentru un om foarte important nu trebuie sã pãtrundã doar într-o
au fost arse, ele sunt negre din 2 Trebuie clar uitatã ideea sacrificiului Europã dominatã de moneda euro,
motive. de la Tãrtãria. La fel trebuie înlãturatã trebuie sã creãm o Europã cultura-
Primul este cã ar fi fost o reacþie total ideea de canibalism sau de foc. lã, sã ne gândim cã
chimicã a pãmântului la Tãrtãria. de-a lungul Dunãrii a început o ci-
A doua ipotezã este cã ar fi avut Rep. -Am încheiat deci ºi acest vilizaþie importantã cu aproape opt
loc o a doua înmormântare, corpul capitol al identitãþii. O avem pe mii de ani în urmã, o societate nu
sã fi fost scos afarã ºi lãsat în Milady Tãrtãria. Cum s-a facut mai puþin importantã ca aceea din
12
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin

Marco Merlini indicind locul descoperirii lui Nicolae Vlasa din 1961

Egipt sau din Mesopotamia. Cred


cã acum este timpul sã demaram
acel proiect de care spuneam, un
proiect despre importanþa civiliza-
þiei Dunãrii. El este denumit Pro-
iectul MUSEUM. Existã o reþea eu-
ropeanã de muzee naþionale în ca-
pitalele diferitelor þãri. În aceastã
reþea este muzeul naþional din Ate-
na, cel din Sofia, Bucureºti, Buda-
pesta, Roma, Viena, Berlin ºi Praga
cu Belgradul care încearcã sã intre.
Este prima datã când cele mai im-
portante muzee din Europa lucrea-
zã împreunã dezvoltând acest pro-
iect.
Am vorbit cu directorii de la
mai multe muzee, iar ele sunt pre-
gãtite sã lucreze împreunã. Primul
pas în aceastã direcþie ar fi sã sta-
bilim împreunã un muzeu virtual, pe
internet despre rãdãcinile europene.
Cred cã este un lucru realizabil ºi
dacã în România ºi-ar gãsi ecoul
aceastã idee ar fi un lucru minunat.

Rep. -În încheiere aº vrea sã lã-


muriþi o curiozitate a majoritãþii
celor care v-au ascultat la congres?
De ce Milady Tãrtãria ºi nu un
nume cu rezonanþe româneºti sau
dunãrene?

Marco Merlini -Milady e un


personaj foarte important în cei 3
muºchetari. Ea e o femeie foarte Statuetă descoperită la Turdaş datând dintr-o perioadă
puternicã ºi are un rol cheie în toa- apropiată cu tăbliţele de la Tartaria, întruchipare a
tã aceastã istorie a muºchetarilor. Ea femeii numită Milady Tărtăria

13
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
este un centru de greutate aºa cã de nivel European. zaþii, dar aceasta este în mintea mea
Milady Tãrtãria este centrul nostru aproape realã. Are o frumuseþe
de gravitaþie. Rep. - Care este legãtura între aparte ºi o eleganþã cum nu am mai
Trebuie sa ºtiþi cã aºa cum Mi- amuleta descoperitã la Turdaº ºi vãzut ºi nu am mai simþit la celelal-
lady cea a muºchetarilor nu aparþi- femeia reconstituitã de la Tãrtãria? te. Aceastã reprezentare din mintea
ne exclusiv Franþei, ci Literaturii mea mi se pare a fi cea mai potrivi-
universale, la fel ºi Milady Tãrtãria Marco Merlini - Am o colecþie tã. Dacã avem imaginaþie putem
nu aparþine exclusiv României. de 1800 de fotografii de figurine de vedea cã personajul ºi aceastã figu-
Ambele sunt un punct de referinþã idoli de femei din mai multe civili- rinã sunt de o asemãnare izbitoare.

ARHEOLOGIA ªI PREISTORIA TRANSILVANÃ


MARCHEAZÃ UN PUNCT IMPORTANT
ÎN PREISTORIA EUROPEANÃ

Onoranta prezenþã la Congresul de dacologie Conferenþiarul Universitar


Doctor Horia Ciugudean, este cercetãtor ºtiinþific la Muzeul Unirii din
Alba Iulia ºi, se poate spune, custode al Tãrtãriei. Pãrerea sa, una dintre
cele mai autorizate în materie vine sã întãreascã rezultatele cercertãrilor
asupra vechimii scrisului în spaþiul carpato-dunãrean.

Datarea cu Carbon 14 a osemin- tã datare vine sã se situeze în plan rianã. Este o descoperire extrem de
telor umane din groapa de la Tãrtã- cronologic cu faimoasele tãbliþe de importantã datarea care s-a obþinut
ria este doar, sã spunem, pentru ar- la Tãrtãria pentru cã osemintele este fãrã dubii, obþinutã în condiþii
heologi tradiþionaliºti o surprizã, umane sunt în directã asociere cu de maximã rigurozitate stiinþificã,
pentru cã generaþiile tinere care au tãbliþele ºi în acest fel ajungem la arheologia, preistoria transilvãnea-
adoptat ºi au acceptat metoda datã- ceea ce s-a afirmat pânã acum, dar nã marcheazã un nou punct extrem
rii Carbon 14 nu vor avea prea multe mai puþin dovedit ºi anume cã tãbli- de important în preistoria europea-
obiecþii vizavi de aceastã datare. þele de la Tãrtãria sunt o descoperi- nã marcând în acelaºi timp crono-
Pânã la ora actualã, plasarea culturii re de excepþie care aparþine ultimu- logic apariþia unui sistem de scriere
Vinca-Turdaº în orizontul de timp lui sfert al mileniului VI poate înce- în spaþiul carpatic la nivelul cum
al mileniului V începutul mileniului putul mileniului V înainte de Hris- spuneam în urmã cu circa 7 milenii.
VI înainte de Hristos, nu era în ar- tos oricum un orizont cronologic în Ar fi de dorit ca aceastã datare sã
heologia româneascã un lucru una- urmã cu 7 milenii. În acest fel, an- fie multiplicatã în sensul de a se
nim acceptat cu atât mai mult cu cât terioritatea lor faþã de descoperirile continua datãrile cu carbon 14 ºi în
datãrile cu carbon 14 pentru aceas- din zona sumerianã este asiguratã alte situri din apropiere de pe valea
tã culturã din spaþiul transilvãnean ºi în acelaºi timp ele se constituie Mureºului, care conþin resturi de
lipseau cu desãvârºire. S-au fãcut într-o iniþiativã culturalã a spaþiului locuire contemporane pentru a ve-
recent câteva datãri la Turdaº în sta- carpatic profund originalã, deci nu dea mai bine când anume apare
þiunea iponimã ºi ele se plaseazã în au a se cãuta influenþe sau alte mo- aceastã civilizaþie ºi care este inter-
acelaºi element cronologic, deci pu- tive pentru apariþia lor în aceastã valul de timp în care ea se dezvoltã.
tem accepta cu suficientã certitudi- zonã. Ele sunt prin datarea obþinutã
ne datarea care o avem acum pen- acum, un fenomen cu clarã evoluþie Interviuri realizate de
tru Tãrtãria. În acelaºi timp, aceas- localã fãrã legãturã cu zona sume- Vladimir Brilinsky
14
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin

15
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004

RECUPERAREA ªI RESTRUCTURAREA
ADEVÃRULUI ISTORIC VA DA PESTE BOT
ACELORA CARE
AU FALSIFICAT ISTORIA NOASTRÃ

Generalul Mihai Chelaru este deja o prezenþã bine


cunoscutã la congresele de dacologie. Fire
vulcanicã, dar calculatã, necruþãtor cînd întîlneºte
impostura ºi ipocrizia, nonconformist prin
formaþie, domnia sa este ºi un interlocutor deosebit
de preþios mai ales cînd vorbeºte despre istoria
neamului sãu.

Rep. - Domnule general, sînteþi mai exact, întreþinute. Din punctul aloce fonduri guvernamentale, nu
o prezenþã obiºnuitã deja la acesta de vedere Congresul de pentru a întreþine neaparat un „staf“
Congresele de dacologie. Ce Dacologie pe care îl întreþine cu tehnic, ci pentru a genera o instituþie
sentimente vã animã venind aici ºi încãpãþânare pozitivã domnul doctor în interiorul Academiei Române ºi eu
cum caracterizaþi evoluþia miºcãrii Napoleon Sãvescu capteazã în jurul l-am numit atunci: Institutul de Studii
dacologice din ultimii ani? unei idei deja energii pe care sincer sã Dacologice.
fiu, dupã al doilea congres nu le Personal consider cã este bine sã
Mihai Chelaru - Spunem cã e o bãnuiam cã vor ajunge la aceastã introducem în discursul academic
înrebare bine venitã, pentru cã dupã amplitudine în al doilea rând s-a creat ºtiinþific mai ales în domeniul
4 ani de participare de la ultimele 4 o emulaþie în cercetare ºi de la cercetãrii aprofundate ºi o nouã
congrese putem sã tragem o linie, cercetarea intuitivã, mai mult metodã rãzvrãtitã de altfel, dar,
dacã nu de bilanþ final, cel puþin de improvizatã s-a ajuns la una refuzatã de mulþi. Este vorba de
bilanþ intermediar. Faptul cã în constructivã foarte centrizatã, foarte cercetarea prin revelaþie. Daþi-mi voie
discursul public au apãrut paradicme la obiect ºi mai mult de cât atât s-a sã vã spun cã am vãzut în foarte
noi legate de istoria dacilor, legate de intrat pe acele crevase ale timpului, multe comunicãri, adevãruri rostite
recuperarea trecutului nostru ca acele cãi care duc în adâncimea pe bazã de revelaþie care s-au dovedit
valoare fundamentalã a poporului timpului nostru din care se scoate a fi palpabile, a intra în domeniul
Român pe care eu o subscriu sub un acest rod al adevãrului iniþial. Eu am realismului istoric, a artefactelor
singur cuvânt: Ancestralitate. Faptul spus-o ºi la congresul de anul trecut pipãibile, plecând numai de la intuiþie
cã existã aceastã miºcare, o miºcare cã este vremea ca acest congres sã ºi revelaþie.
intelectualã profundã îmi dã garanþia se instituþionalizeze, fac apel cãtre Aºadar, sugerez gânditorilor sã
cã ea se poate transforma într-o autoritãþiile statului român sã se introducã în panoplia cercetãrii ºi
miºcare naþionalã de recuperare a gândeascã nu numai la timpul care revelaþia. În fond, revelaþia este forma
valorilor profunde ale naþiunii române. se consumã în prezent, ci ºi la redarea sublimã dacã doriþi a cunoaºterii
Nu trebuie sã ne fie sub nici o obligatorie a mãreþiei poporului pentru cã ea se face instantaneu
formã teamã sã rostim adevãrurile român, sunt obligaþi sã restituie iertând Dumnezeu pe cei care
care ne aparþin chiar dacã foarte mulþi naþiunii române ce-i aparþine ºi de încearcã acest procedeu de toate
din pãcate dintre noi au încã reticienþe aceea cer cu insistenþã ca acest etapele obositoare ale lumescului.
dupã pãrerea mea nejustificate sau congres sã fie instituþionalizat, sã i se

16
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
Am auzit rostindu-se noþiunea erori, ca sã nu accentuez, unele gafe sãu, Sãrut grãdina Maicii Domnului.
de Dacia Mare. Ce înseamnã de fapt istorice. Nu se pune problema ca o Nu întâmplãtor este singura limbã
pentru dumneavoastrã ideea de restituire, un adevãr sã fie introdus, care pãstreazã termenul‚
Dacia Mare? fie lansat într-o zonã de prost gust. „mâncatear Gaia“ sã nu uitãm cã
Dacã o fac înseamnã cã, le e teamã aceastã inflexie de limbã s-a dus
- Mi se pare un pleonasm. Dacia cu adevãrat. Dacã nu deranja pe mai departe în Geea, de aceea
este mare, a fost mare ºi v-a rãmâne nimeni atunci chiar aveam o problemã, avem ºi Geea iap Pelas-gaia
mare. Cã din teritoriul ei ºi din dar pentru cã o fac atunci înseamnã înseamnã poporul care era pielea
structura spiritualitãþii sale s-au cã ei ºtiu, suntem pe calea adevãrului, pãmântului. Ilie Bãdescu i-ar
nãscut culturile europene succesive recuperarea ºi restructurarea spune ‚ „noosfera“ în teoria sa de
ºi cã în sângele Europei curge sânge, adevãrului v-a da peste bot (ºi vreau acoperire a pãmântului cu sufletul
dacã vreþi proto-hominivis adicã sã folosiþi acest termen, sã nu-l omenirii. Iatã cã noi suntem cei
proto-dacic este iarãºi adevãrat. Din scoateþi) multora care ºi-au mãrit care am fost pielea pãmântului,
punctul nostru de vedere am fãcut trecutul ºi istoria ºi acum nu ºtiu, prima vieþuire ºi cultul celor care
apel la acea necesitate de a recupera nu-ºi gãsesc nici o formã, rãdãcini îºi regãsesc puterea în forþa
ºi reda mãreþia acestor oameni care numai la 25-30 de cm într-o rocã lupului se gãseºte pe mai departe
deocamdatã trãiesc sentimentul idiot istoricã, pe când noi venim dintr-o în toatã zona. Sã nu uitãm cã
de umilinþã ºi de prosternare la toate vânã adâncã care înseamnã epopeea lui Ro-lan este celui care
puterile, în genunchi. coborâtorul pe Cogaion, înseamnã vine din Ra-landia sau din Ra-
Coborâtorul pe Gaia, înseamnã mania, Val-kiria este elogiu adus
Multe voci acuzã aceastã miºcare întemeietorul de lume în aceastã zonã lupului volcu, iar Dererum –lupus
dacologicã de naþionalism, aþi putea de vieþuire. se vorbeºte numai pe coama
sã comentaþi aceastã situaþie? Studiile noastre paralele de onto- carpaþiilor aºa cã daþi-mi voie sã
genezã deci geo-genezã ºi homo- vã spun cã, dacã nu reuºim sunt
Eu mai de grabã le-aº spune cã genezã, demonstreazã cã numai aici gata sã generez asociaþie cu
am putea fi acuzaþi de daconalism, putea sã existe viaþa ca atare, sã se drepturi depline care s-ar putea
haideþi sã fac un joc de cuvinte. presteze condiþiile de viaþã, iar numi „Uniunea Democratã a
Nu se pune problema ca Dumnezeu, nu întâmplãtor a lãsat în Dacilor Minoritari din România“.
peiorativul naþionalismului etnic care, secretele tainei ºi patimei duse de Interviu realizat de
haideþi sã recunoaºtem, a fãcut unele Papa Ioan în anul 2000, prin cuvântul Vladimir Brilinsky

VIZIONAÞI !!!
PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE
„DACIA TV“
PE CANALELE DE TELEVIZIUNE
QUEENS CANALUL 57 QPTv
– DUMINICà SEARà : 17-18 P.M.
– LUNI SEARà : 18.30 P.M.-19.30 P.M.
MANHATTAN CANALUL 34
– VINERI 11.00-11.30

Conþinutul acestui program este pe gustul tuturor vârstelor ºi preferinþelor: muzicã uºoarã, muzicã popularã,
momente vesele, informaþii politice ºi economice din þarã ºi comunitatea româno-americanã.
Informaþii la telefon: (718) 361- 6451, e-mail : stefancelmareorg@aol.com
Studioul de televiziune „DACIA TV“ stã la dispoziþia publicului pentru filmãri ºi editãri de casete video, la evenimente deosebite
cum ar fi nunþi, botezuri, aniversãri.
17
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004

O CRONICÃ A POPORULUI DAC


PE PLÃCUÞE DE PLUMB

D
espre originea ºi istoria plãcuþelor de plumb se ºtiu prea puþine lucruri. În cel mai bun caz, existã
controverse susþinute de diferiþi istorici care le-au dat atenþie de-a lungul timpului. Pânã la aflarea
adevãrului legat de aceste plãcuþe,traducerea, interpretarea sau tãlmãcirea lor sînt lucruri, care
intereseazã mai mult. În premierã, inginerul Dan Romalo, dupã o muncã asiduã de zeci de ani, publicã un
volum intitulat Cronicã Apocrifã pe plãci de plumb, apãrut la editura Arvin Press în 2003, volum în care
prezintã traducerea acestor plãcuþe o datã cu clasificarea lor. În luna mai 2004, la Academia Românã,
Drd.Aurora Petan susþine o comunicare publicã în care face o istorie a plãcuþelor, anunþând începerea unui
studiu sistematic aplecat asupra acestora.La congresul de dacologie din luna iunie, reputatul lingvist Adrian
Bucurescu, autor printre altele a volumelor „Dacia Secret㓠ºi „Dacia Magic㓠prezintã în plenul lucrãrilor
traducerea a douã dintre aceste plãcuþe. Începând cu acest numãr, Dacia Magazin, va publica în serial
traducerile tuturor plãcuþelor care la ora actualã existã ºi sunt fãcute publice. In spiritul deontologiei
profesionale ºi al dorinþei de adevãr ºi profesionalism vom publica ºi alte traduceri sau comentarii legate
de acest subiect,care vor fi adresate redacþiei noastre de specialiºti în materie.

DACIA MAGAZIN
Tãbliþele dacice de plumb
Viaþa lui Zalmoxis
Lectura textului: Traducerea:

ZAMOLSXOY DE REO A Zalmoxis pe apã a mers


MOYNE O SKYTEO DYI în pãmântul Scyþilor,
LIOFY O AOYSIO GAREY dorind sã afle cine e mare
MASO DYEDOYE stãpân peste strãini. Era
SAYMOYA XINDYO ERIO fiu de Zeu, nãscut de
DEGE DO DEO NATO SOYA Zâna cea Frumoasã. ªi a
ZONYO SOYEFIOARE I mers Fiul fãrã odihnã
PYSO DEGE PA TYHNI cãlãtorind prin Egipt zile
DIESOY DOHOYS NO multe. Glumeþ tare, i-a
EGEIPTIO NOE DOOYI dãruit un leu lui LEXIC: SAYMOYA – peste. cf. lat.
LOSEN VOYN DOL LOYAN Pythagoras, zicându-i ZAMOLSXOY – Zalmoxis, summa „locul cel mai înalt;
Y PIETAGORYO A TEK IO Zalmoxis cã e o pisicã Zamolxis. gradul cel mai mare“;
ZAMOLSXOY OS sãlbaticã. Aceastã glumã DE – pe.cr.rom. de XINDYO – strãini. Cf. gr.
REO – apã; râu. cr. rom. râu, xenos „strãin“; rom. ciont;
NAGENIE VESIKY OY ASO a fãcut ca tovarãºii
rouã. ciunt; ciung.
LOSENO FOHIOGE KE stãpânului casei sã spunã A MOYNE – a mers cr. rom. BRIO – era; a fost.
PRETILE NO ZOYT O înaintea lui Pythagoras ca a mâna. DEGE – mlãdiþã; vlãstar; fiu.
SOILO OYESO ONTAHO Y Sfântul sã fie hrãnit bine O SKYTEO DYI – în Cf. alb. degë „ramurã;
PYETAGORYO OYLO pânã în momentul când Pãmântul Scyþilor cf. alb. creangã“.
NOYP NOTRA VEL IT va pleca, întorcându-se la dhë „pãmânt“. DO DEO – de Zeu.
XASYO ON TOYRNA SOHE neamul sãu din Sotoloyn. LIOFY – a dori cf. rom. a NATO – nãscut. Cf. lat.
iubi. natus „fiu; copil“; rom.
ON TOY PAMOILO A Acei strãini au vãzut o A AOYSIO – a afla. Cf. rom. noatin.
SOTALOYN LOS XINTEO corabie din cer luându-l auz; auzi. SOYA ZONYO – de Zâna;
YO KOYRAFNO OR NIP O pe Feciorul cel GAREY – cine e. cf. rom. SOYEFIOARE – Cea
RYPINO FET NOYK Fermecat. Ziua de care. Frumoasã. Cf. lat. suavis
RYSADI E DOSE SARPPO naºtere a celor doi MASO – mai mare. Cf. lat. „dulce; plãcut; suav“.
O NIODO YL O RODI E OY Gemeni Divini a fost în massalis „universal; total“. I PYSO – ºi a mers. Cf. rom.
NOYOY = M = P = S = X AR preajma Anului Nou. DYEDOYE . stãpân; domn. pas; a pãºi.
Cf. rom. dadã; duduie; DEGE – Fiul. Vezi mai sus!
ARI SO ZAMXOI 1460 de la anul lui tataie. Alb. dajë „unchi PA – fãrã. Cf. rom. ba; alb.
Zalmoxis. (fratele mamei)“; pa „fãrã“.
18
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
TYHNI – odihnã. Cf. rom. KE PRETILE – ca prietenii tij „lui; sãu“. E DOSE – a celor doi.
odinã; tihnã. (tovarãºii). PAMOILO – neam; familie. SARPPO – divini. Cf. rom.
DIESOY DOHOYS – mult NO ZOYT – stãpânului. Cf. Cf. lat. familia „familie; serafim; ªerban; a serba; lat.
mergând; cãlãtorind. Cf. alb. zot „stãpân; domn; casã“; alb. famull „fin“. servans „care respectã“.
rom. des; a (se) duce. Dumnezeu“. A SOTALOYN – la O NIODO – identic; la fel;
NO EGEIPTIO – prin Egipt. O SOILO – al casei. Cf. Sotaloyn. Sotaloyn (cf. alb. gemeni. Cf. alb. i njejtë
NOE DOOYI – zile multe; rom. sãlaº; alb. seli „sediu“. djalë „fiu; bãiat“) este „aceeaºi; acelaºi; identic;
zile mari. Cf. rom. noian; zi; OYESO – a vorbi; a spune. variantã pentru NETIN- leit“.
nedeie. Cf. lat. os „gurã; vorbire; DAVA „Cetatea Naºterii“, YL O RODI E – a fost în
LOSEN – a glumi; a se limbã“. unde s-au nãscut Cei Doi preajma; a fi împrejmuit
duce. Cf. lat. lusio „joacã; ONTAHO – înainte. Cf. lat. Gemeni. Actualmente satul (încercuit). Cf. rom. roatã.
distracþie“. ante „înainte“; antiquus „de Sãrãþeni, judeþul Ialomiþa. OZ – an. Cf. lat. as “unitate
VOYN – tare. Cf. rom. mai înainte“. Sf. Stelian, în România, este de mãsurã”.
voinic. Y PYETAGORYO – lui ocrotitorul copiilor. NOYOY – nou.
DOL – a dãruit. Cf. rom. dar; Pythagoras. LOS XINTEO – acei strãini. M = P = S = X – 1460?
a dãrui. OYLO – (ca) acel. Cf. rom. Vezi mai sus! AR ARI – de la anul (anii).
NO LOYAN – leu. Cf. alb. ãl; ãla. YO – au vãzut, cf. alb. ja! Cf. germ. Jahr; engl. Year
luan „leu“. NOYP – sfânt. Cf. slav. nebo „iatã!; uite!“. „an“.
Y PIETAGORYO – lui „cer“. KOYRAFNO – corabie. Cf. SO ZAMXOI – de la
Pythagoras. NOTRA – a hrãni; a fi lat. carina „corabie“; rom. Zam(ol)xis.
A TEK IO – zicându-i. Cf. hrãnit. Cf. lat. nutrio “a corabie. Observaþii: Textul este scris
lat. dico „a spune; a zice“. hrãni; a alimenta”. OR NIP – din cer. Cf. slav. cu litere greceºti ºi, probabil,
ZAMOLSXOY – A VEL – bine. Cf. lat. bellus nebo „cer“. grupul OY se citeºte U, ca în
Zalmoxis; Zamolxis. „plãcut; bun“. O RYPINO – luând. Cf. greacã. În stânga jos – chipul
OS NAGENIE – ca IT XASYO – pânã în rom. a rãpi. lui Zalmoxis. În dreapta jos
sãlbaticã. Cf. lat. nocens momentul (clipa). Cf. rom. FET – fecior. Cf. rom. fãt. – chipul lui Pythagoras.
„Vãtãmãtor; nociv; ceas. NOYK – foarte isteþ; Dacã interpretarea anilor este
periculos“; rom. neghinã. ON TOYRNA – de plecare. fermecat. Cf. cslav. nauka corectã, anul întocmirii sau
VESIKY OY – pisicã e. Cf. rom. a (se) înturna. „ºtiinþã“; rom. nãuc; Noica. copierii textului ar fi 767 d.
ASO LOSENO – aceastã SOHE – întorcând. Cf. rom. RYSADI - zi de naºtere. Hr.!
glumã. Cf. rom. aºa. a suci. Cf. slav. rojdenie „zi de
FOHIOGE – a fãcut. ON TOY – la a sa. Cf. alb. i naºtere“; rom. rãsad. Adrian Bucurescu
Tãbliþele dacice de plumb
Sinuciderea lui Decebal
Lectura textului superior: Traducerea:

DACEVALO ON ANGEA Decebal, un conducãtor al


DU ARMOSA DAKO CEO armatei dace, ºi-a strãpuns
ADE SO SONTA DO inima lui sfântã cu mâna
MUNO ILA DU MORIRE lui, murind la
SO SARMIGETAUSA A Sarmizegetusa. De
RINO ILA DUPUZ ERE înfrângerea lui fiind
STOPESTE ARMOSA mânios, a scuipat armata
RUMUNOS romanã.
LEXIC: GEO – strãpuns; sfâºiat, cf gerunziu. STOPESTE – a scuipa, cf
DACEVALO – Decebal; alb çaj „a crãpa“. MORIRE – a muri. rom a stupi; alb pështyj „a
ON – un; ADE – inimã; suflet; suflare A – de. scuipa“.
ANGEA – conducãtor; senior cf alb jetë „viaþã“; rom a adia. RINA – cãdere; înfrângere ARMOSA – armatã; luptãtori.
– domn; cf alb endé „încã; SO – al sãu; a sa. cf alb rënie „cãdere; RUMUNOS – romanã; de
mai“; rom a unge ca domn; SONTA – nobil; sfânt cf alb regresie“; rom ranã; ruinã. romani.
voievod uns de Dumnezeu; sundoj „a domina“; rom sânt ILA – a lui; Textul este scris cu litere
ARMOSA – armatã cf lat (subst). ERE – fiind, cf rom era (vb.); „chirilice“ cu care Românii
arma „arme; luptãtori, forþe DO – de; cu. are; au scris pânã în anul 1852,
armate“; rom armas; MUNO – mânã. DUPUZ – supãrat; mâhnit; când s-a trecut oficial la
Armãºeºti (loc.); armie. ILA – a lui cf rom el. mânios, cf alb duf „mânie; alfabetul latin.
DAKO – dacã (adj) DU – marcã de infinitiv ºi acces“. Adrian Bucurescu
19
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004

DISPOZITIVE SPECIALE CU CARACTER MILITAR


FOLOSITE DE GETO-DACI
LA DISTRUGEREA FORTIFICAÞIILOR ROMANE
„Patriotismul nu este iubirea þãrînei, ci iubirea trecutului.
Fãrã cultul trecutului nu existã iubire de þarã“
Mihai Eminescu

Ing. Constantin I.Ioniþã ria. Luviþii, armenii, hitiþii din preajma Dunã- cã a geto-dacilor, care a precedat apariþia
rii au ajuns pânã în inima anatoliei. Tribul statului condus de Burebista.
Dionisie Periegetul relata în anul 138 palesrinci a dat numele regiunii Palestina, Ca urmare a dezvoltãrii avansate a
d. Hr. despre „cea mai mare þarã care se ocupand regiunea Gaza a lui Goliat. (dupã societãþii tracilor de nord, ºi amplificãrii
intindea din asia micã pânã în schimburilor economice s-a constituit sta-
Iberia ºi din nor- tul geto-dac care a avut legãturi biunivoce
sub diferite forme cu civilizaþia romanã.
În consolidarea etnica a comunitãþii traci-
lor de nord era faptul cã ei recunoºteau
acelaºi zeu suprem Zamolxe, dupã cum
aratã ºi Herodot c㠄geþii nu recunosc alt
zeu afarã de-al lor“.
Informaþiile exacte despre geto-daci
înainte de cucerirea Daciei de cãtre romani
sunt puþine ºi dispersate.
Geograful Strabon relata despre
dul Africii pânã dincolo de Scandinavia“ Burebista c㠄ajungând în fruntea neamu-
referindu-se la „þara imensã a dacilor“. prof. Zenovie Carlugea). lui sãu care era istovit de desele rãzboaie,
Preotul cercetator istoric Dumitru Bãlaºa Nivelul înantat de dezvoltare a socie- la înãlþata atât de mult prin exerciþii,
nu putea sã înþeleag㠄cum minele de aur, tãþii geto-dace în a doua etapã a epocii cumpãtare ºi ascultare fatã de porunci,
de argint, de aramã, de fier ºi mai ales fierului a favorizat diferenþierea socialã încât în câþiva ani a întemeiat o mare
multele mine de sare“ ar putut fi abando- pronunþatã ºi apariþia unor formaþiuni so- stãpânire“. Statul geto-dac a lui Burebista
nate definitiv de Daco-Români la fel „cum cial politice anterioare organizãrii statale. era o monarhie cu un caracter militar evi-
nici pãdurile cu izvoare de miere, câmpiile Forma de organizare social politicã era dent. Mãrturie stau sistemele de fortificaþii
producãtoare de grâne bogate cu multe prezentatã în acea perioadã de uniuni tri- din zona munþilor orãºtiei – cetãþile de la
secole înainte de Hristos“ ar fi putut sã fie bale, conduse de ºefi militari, exemplu fi- Blidaru, Piatra Roºie, Costeºti, Baniþa ºi
abandonate ºi sã provoace un vacuum ind organizarea geto-dacã întâlnitã de re- Câmpina. Este de remarcat ºi fortareaþa
multisecular pânã ce au venit migratorii. gele persan Darius în Dobrogea în razbo- de pe Dealul Grãdiºtii. Dupã unele surse
Marija Gimbutas nota în „Civilizaþie ºi cul- iul sau cu sciþii. O altã uniune de triburi (Strabon) armata lui Burebista era de
turã“: „România este vatra vechii europe, geto-dace de la nord de Dunãre ne-o pre- 200.000 de oameni în comparaþie cu cea a
o entitate culturalã cuprinsã între 6.500- zintã istoricul grec Adrian în sec. II î.e.n., imperiului roman de cca 600.000 de oa-
3.500 î.e.n. axatã pe o societate matriarha- descriind atacul lui Alexandru Macedon din meni. Þinând cont de pãrerile altor istorici
lã, teocraticã, paºnicã, iubitoare ºi creatoa- anul 335 i.I.Hr. asupra geþilor din campia aceste cifre pot fi relative. Politica externã
re care a precedat societãþile indo-europe- Dunãreana. Nu trebuie uitatã nici puterni- a lui Burebista urmarea îndepartarea peri-
ne patriarhale ºi precede cu câteva milenii ca uniune politicã a geþilor condusã de re- colului cuceririi romane având ca sfãtui-
pe cea sumerianã.“ Dacia ºi-a putut dez- gele Dromichaetes la sfârºitul sec. al IV tor de tainã pe Deceneu. Dupã inlãturarea
volta timpuriu o civilizaþie autohtonã care i.I.Hr. precum ºi autoritãþile celor doi bazi- lui Burebista marele stat dac sa împãrþit în
sa extins ºi în teritoriile învecinate, invada- lei geto-daci în colonia Histria în sec. III-II câteva formaþiuni politice Deceneu rãmâ-
torii ºi migratorii exercitând o influienþã i.I.Hr.: Zalmodegikos ºi Remachos. În ves- nând conducãtor în zona intercarpaticã fi-
minorã asupra localnicilor traci din care tul Moldovei ºi Transilvania la anul 200 i. ind urmat de Comosicus apoi Coryllius.
s-au desprins triburi care s-au rãspândit I. Hr. era cunoscut Oroles cãpetenia unei În zonele Dobrogei ºi Banatului regii Rol-
ulterior pânã la Balticã ºi pe Vistula sau uniuni tribale infrant de bastarni ºi ulterior les ºi Dapyx ajung supuºi faþa de Roma.
spre vest în Pannonia, pe Dunarea cen- câºtigator. Aceste uniuni tribale corespun- Formaþiunea statalã daco-geticã sa con-
tralã ºi în Italia Centralã, precum ºi în Ibe- deau perioadei de organizare social-politi- servat mai bine în zona intramontanã în
20
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
bãrãgan ºi a cazut în cursa geþilor nea-
vând inteligenþa sclipitoare a lui Alexan-
dru. Fenomenul se repetã în anul 291 i.e.n.
cu armata condusã de însuºi Lisimach.
Aceastã tacticã militarã care foloseºte
cunoaºterea ºi folosirea formelor de relief
în scopuri tactice era constituitã din com-
binarea apãrãrii pasive în cadrul cetãþilor
dispuse pe înãlþimi cu apãrarea activã efec-
tuatã în defilee ºi locuri neprielnice.
În secolul I î.e.n. – I e.n. roma-
nii au ocupat Moesia Superior teri-
timpul domniei lui Decebal (87-106 d. Hr.) arta militarã getica“, publicat în „Noi Tra- toriul sud Dunãrean Dacic ºi pentru
Sanctuarele martore ale ceremoniilor cii“, 1989, Iunie, p.1-4) care avea urmã- a-ºi extinde stãpânirea ºi la nord de
din trecut precum ºi sistemul de fortificaþii toarele trãsãturi: evitarea luptei decisive la Dunãre au construit castre militare
pentru apãrare ne duc cu gândul la legã- invazia strãinilor; retragerea în interiorul ºi puncte de susþinere fortificate
tura dintre spiritul rãzboinic ºi cel religios stepei pentru al atrage pe duºman în teri- pentru viitoarele campanii. Geto-
dintre religie ºi stat. În timpul domniilor lui torii lipsite de condiþii prielnice elementare; dacii au atacat aceste cetãþi ºi cas-
Burebista ºi Decebal dacii au construit înconjurarea ºi atacarea surprinzãtoare a tre pentru a le zãdãrnici consolida-
fortãreþe, forturi, turnuri de observaþie, adversarilor slãbiþi fizic ºi psihic. Aceastã rea lor ºi structura de rezistenþã ºi
sanctuare, drumuri, canale, constituind un strategie presupunea prudenþã, un calcul pentru a-ºi recuceri teritoriile, or-
sistem defensiv unic în complexitatea sa matematic inteligent ºi apoi a unui curaj de ganizând atacuri dese, prin surprin-
(vezi zona din jurul munþilor Orãºtie). Toa- neclintit în momentul hotãrâtor ales pen- dere.
te aceste aveau amprenta sacrului ºi ne- tru atac. Acestea se pot vedea în cadrul În cadrul acestor atacuri surprin-
muririi. Construcþiile sanctuarelor demon- evenimentelor din 395 î.e.n. avându-i pro- se parþial ºi secvenþial în scenele de
streazã cã geto-dacii aveau cunoºtinþe so- tagoniºti pe Alexandru cel Mare ºi pe tri- pe Columna lui Traian, ce nu pot fi
lide de matematicã ºi astronomie (cetãþile ballii care ameninþau graniþa nordicã a considerate nicidecum raiduri oca-
Sarmisegetusa, Blidaru, Butuceni-Orhei Macedoniei ºi care cu patru ani înainte îl zionale, ei foloseau în afara armelor
etc.). atacaserã pe regele Filip al II-lea, tatãl lui convenþionale (precum cuþitul, se-
Din punct de vedere tehnic fortificaþii- Alexandru Macedon, la întoarcerea sa din curea cu variantele ei:sciticã, de lup-
le iºi au originea în prima parte a epocii sudul Dobrogei. Primind ajutor din partea tã turtitã, de tip cican-topor, spadã,
fierului, în timp geto-dacii preluând ºi alte geþilor triballii au rezistat în faþa lui Ale- sicã, lancea, suliþa, arcul cu sageþile
modele sau elemente exterioare, adaptân- xandru Macedon deºi regele lor Syrmos cu varfuri de diferite forme, praºtia,
du-le propriilor concepþii sau necesitãþi, pierduse iniþial bãtãlia de la Liginius. Deci scutul) ºi dispozitive militare speciale
formând un echilibru între tradiþie ºi ino- Alexandru se hotãrãºte sã-i atace pe geþi pentru distrugerea zidurilor fortifi-
vaþie, care confirmã continuitatea etnicã ºi pentru a contracara sprijinul logistic al tri- caþiilor ºi apãrarea acelora deja cu-
culturalã. O comparaþie între civilizaþia da- ballilor. cerite (sau la apãrarea zidurilor pro-
cilor ºi cea clasica a celþilor ne duce cu Atacând fulgerator în noapte au luat priilor cetãþi ºi fortificaþii) cum ar fi
gândul la o serie de elemente comune. prin surprindere o cetate geticã slab întã- berbecii cu cap de animal, din bronz ºi
Relaþia dintre cele douã civilizaþii în timpul ritã, testând capacitatea adversarului într- niºte maºini de rãzboi destul de ciu-
dominaþiei celtice în Transilvania (sec. IV- o scurtã confruntare. Geþii, surprinºi au date care aveau rolul de a îndepãrta
II e.n.), cât ºi în timpul expansiunii geto- decis sã nu mai apere cetatea de pe malul atacatorii care doreau sã asedieze
dacice de-a lungul bazinului panonic al Istrului retrãgându-se în interiorul stepei. cetatea.
Dunãrii a luat forma unei colaborãri strânse Alexandru reacþiona prudent ºi nu-i ur- Aceste maºini de rãzboi apar pe
prin vehicularea conceptelor ºi practicilor mãri retrãgându-se peste fluviu atingân- zidurile cetãþii dacice Drubetiº ju-
culturale comune: metalurgia fierului, emi- du-ºi astfel scopul militar urmãrit ºi obli- deþul Mehedinþi cu zid de piatrã ne-
siuni monetare locale, obiceiuri funerare. gându-l pe regele Syrmus sã capituleze. fasonatã descoperitã de arheolog
Daco-geþii ºi-au dezvoltat o artã mili- Planul lui Alexandru Macedon de lichidare Viorica Enãchiuc ºi datatã din pe-
tarã þinând cont de caracteristicile forme- a puterii geþilor a fost impiedicat de moar- rioada secolelor V-IV i.e.n. – I-II e.n.
lor de relief. Spre exemplu în zona bãrã- tea sa în anul 323 i.e.n., acest plan fiind
ganului ºi la nord de Delta Dunãrii sa fo- pus în practicã mai târziu de generalul Li-
losit tactica luptelor de stepã (vezi Alexan- simach (rege al Traciei). În anul 300 i.e.n.
dru Georgescu ºi prof. dr. Anton Moisin armata traco-macedoneana condusã de
în articolul „Tactica luptelor de stepã în Agatocles, fiul lui Lisimach a pãtruns în
21
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004

LIMBA MISIUNII CREªTINE ÎN SPAÞIUL


CARPATO-DANUBIANO-PONTIC
ÎN PRIMELE SECOLE DUPÃ HRISTOS
ºi ale fãcãtorilor de corturi? Ele nu sunt
Existã atâtea mistere legate de existenþa strãmoºilor noºtri geto-daci cã dis- doar în Judeea, ci, ele strãlucesc mai
pariþia quasi completã a limbii lor, în mod ciudat ºi nejustificat aproape cã nu tare ca soarele ºi în limbile barbarilor,
ne mai mirã. Explicaþiile care s-au dat pânã acum acestui fenomen sunt în precum aþi auzit astãzi. Sciþi ºi traci ºi
majoritatea cazurilor insuficiente, nefondate ºtiinþific ºi lipsite de logicã.Ele nu sarmaþi ºi mauri ºi indieni ºi cei ce lo-
depãºesc stadiul de aserþiuni mai mult sau mai puþin artificiale. Este timpul cuiesc la extremitãþile pãmântului filo-
astãzi, cu ajutorul cercetãrii interdisciplinare ce ne stã la dispoziþie cu ºanse sofeazã despre aceste lucruri ce s-au
mereu crescânde de evaluare ºi reevaluare mai obiectivã ºi mai completã a menþioant, avându-le traduse fiecare în
fenomenului ce ne intereseazã, sã aruncãm o nouã privire asupra acestei pe- limba lor maternã”.2
rioade a istoriei neamului nostru în vederea unei mai adecvate înþelegeri a ei. E. Lozovan în Dacia Sacra atestã
Scopul acestei comunicãri nu este acela de a trata subiectul în mod exhaus- faptul cã besii, un important trib tracic,
tiv, ci doar de a reitera pentru cei care încã nu sunt convinºi, câteva argumente spuneau rugãciuni creºtine în limba lor.3
de ordin logic ºi istoric în scopul readucerii problemei în actualitate, pe de o Dacã Evanghelia a fost tradusã ºi
parte, ºi de a stimula reflecþia criticã asupra ei, în lumina noilor cercetãri ºi predicatã la naþiuni mai mici ºi mai pu-
publicaþii, pe de altã parte. þin cunoscute ca tracii ºi geto-dacii (cum
ar fi nubienii, sogdienii, georgienii4 º.a.),
Pr. dr. Theodor Damian complicatã ºi profundã chiar pentru cu atât mai mult este de presupus cã o
mintea educatã ºi sofisticatã a omului naþiune ca cea a tracilor, cea mai mare
Biserica poate contribui semnifica- de azi. Dar când se adresau oamenilor dupã a inzilor, dupã spusele lui Hero-
tiv la elucidarea problemei limbii strã- din parohiile în care predicau fãcând dot, puternicã ºi civilizatã (Tracia a fost
moºilor noºtri întrucât ea a desfãºurat misiune ºi catehezã, trebuie cã se adre- patria poeziei, a muzicii ºi a religiei5 ) a
o intensã activitate pastoralã, liturgicã, sau în limba vorbitã de acei oameni din fost þinta prioritarã a misionarilor creº-
teologicã ºi misionarã la geto-daci. Asia Micã, Egipt sau Palestina. tini.
Or, dacã activitatea teologicã - scrieri Vorbeau unii din Ierusalim limba La începutul sec. IV populaþia nati-
de interpretare a învãþãturii fundamen- greacã în timpul pãstoririi Sf. Chiril? vã a Traciei n-a fost romanizatã,6 afir-
tale de credinþã ce aveau în vedere cris- Desigur. Totuºi este cert cã limba greacã mã Bruce Metzger, iar creºtinismul
talizarea doctrinei - liturghia ºi mai ales nu era limba maselor pãstorite. Vorbeau avansa acolo în mod remarcabil, fapt
pastorala ºi misiunea reprezintã dimen- unii din Egipt limba greacã în timpul menþionat de Heliodorus într-o scrisoa-
siuni esenþiale ale Bisericii, dacã scopul pãstoririi Sf. Chiril al Alexandriei? De- re cãtre Fericitul Ieronim aflat pe atunci
misiunii Bisericii este acela de a con- sigur. Cert este însã faptul cã masele în Palestina.7
verti sau catehiza masele de oameni, vorbeau limba localã (limba coptã din Deºi istoricul Morton Smith de la
aceste activitãþi nu se puteau face de- Egipt folositã ºi astãzi în cult ºi în viaþa Columbia University susþine cã în sec.
cât în limba lor ºi nu într-o limbã strãi- de zi cu zi este o dovadã în acest sens). VI cele patru evanghelii erau deja tra-
nã. În afarã de logicã existã ºi mãrturii duse în limba tracã,8 noi credem cã dacã
Este adevãrat cã foarte mulþi din istorice cu privire la predicarea creºti- la alte popoare mai puþin cunoscute ele
Pãrinþii Bisericii au fost oameni educaþi nismului în limbile localnicilor. În unul s-au tradus mai devreme, în limba tra-
ºi cã fiind fluenþi în mai multe limbi, în din studiile sale despre versiunea tracã cã probabil cã evangheliile s-au tradus
special în limba greacã ºi latinã, au scris a evangheliilor, Bruce Metzger afirmã cu cel puþin trei secole mai devreme, în
în aceste limbi chiar atunci când ele nu în mod accentuat cã Sf. Irineu de Lyon timpul când primul episcop de Tomis,
reprezentau neapãrat limba unei comu- a vorbit ºi predicat în limba localã, cel- Evangelicus, este menþionat (sfârºitul
nitãþi în care ei se aflau. Totuºi, în astfel ticã, tot aºa cum Fericitul Augustin în sec. III),9 dacã nu chiar mai devreme.
de situaþii, este de la sine înþeles cã li- Hippo a vorbit în punicã, limba localni- Pe de altã parte, dacã luãm de bunã
turghia, predica, misiunea nu puteau sã cilor.1 afirmaþia cã în sec. VI evangheliile erau
se facã decât în limba vorbitã ºi înþe- În anul 359 Sf. Ioan Hrisostom a deja traduse în limba tracã, dar cã spre
leasã de mase, ºi vorbim aici de misiu- rostit o predicã pentru goþii care trãiau deosebire de alte limbi unde evanghe-
ne ca încercare perseverentã ºi siste- în Constantinopol cu ajutorul unui liile au reprezentat prima literaturã scri-
maticã de rãspândire a ideilor creºtine translator. În acea predicã el face men- sã,10 în limba tracã dupã cum ºi în lati-
în mijlocul unei comunitãþi. þiune specialã cu privire la folosirea lim- nã au fost scrieri ºi înainte, nu vedem
Sã luãm, de exemplu, cazul Sf. Va- bilor locale în scopul rãspândirii creºti- de ce traducerea evangheliilor ar fi tre-
sile cel Mare sau al Sf. Chiril al Alexan- nismului: “Unde sunt acum Platon, Pi- buit sã aºtepte pânã în sec. VI.
driei, al Sf. Chiril al Ierusalimului. Ei au tagora ºi ceilalþi filosofi ai Atenei? Ui- Dacã limba tracã e pusã de M. Smith
scris în limba greacã cãrþi de teologie taþi! Unde sunt învãþãturile pescarilor alãturi de limba latinã, în acest context,
22
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
deci poate fi alãturi ºi de greacã. ªi dacã vorbeºti curent o altã limbã, ca în cazul de misionar, þinta este reprezentatã tot
în ultimele douã evangheliile s-au tra- emigrãrii, atunci când te rogi, te rogi în de mase, întrucât scopul este ca dupã
dus în zorii rãspândirii creºtinismului, limba maternã. Excepþii de la regulã pot încreºtinarea elitei, prin aceasta sã fie
nu existã argumente de ce ele n-ar fi exista, desigur. Important este cã reli- încreºtinate apoi ºi masele, ca în cazul
fost traduse ºi în tracã tot atunci. gia þinteºte mintea ºi inima omului, ºi slavilor. Sau, cum aratã Prof. Ioan Ro-
Totodatã dacã traducerea evanghe- accesul total, profund la acestea se face taru, Niceta de Remesiana care a pre-
liilor a dat naºtere la o înflorire literarã nu printr-o limbã strãinã, impusã, dicat atât în sudul cât ºi în nordul Du-
ulterioarã de facturã creºtinã, cum afir- uneori urâtã de localnici, ci prin limba nãrii ºi care a ajuns pânã în inima Mun-
mã Morton Smith,11 ºi dacã am lua de lor de baºtinã. Câtã vreme dacii liberi þilor Apuseni, vorbea în mod firesc, strã-
bunã ipoteza cã evangheliile s-au tra- din afara graniþelor imperiului au ata- româna, deºi el scria cu uºurinþã în lati-
dus în tracã în sec. VI, cum poate lim- cat fãrã încetare pe romani ºi câtã vre- nã.16
ba tracã sã disparã în acleaºi secol, cum me rãscoalele interne ale dacilor din te- Aºa cum aratã eruditul profesor de
susþine W. Tomaschek, B.P. Hasdeu ºi ritoriul colonizat au avut loc fãrã înce- teologie Ioan Coman17 ca ºi Mihail Dia-
mai târziu I.I. Russu12 dacã o întreagã tare,14 se înþelege cã dacii îi urau pe conescu mai recent,18 limba dacilor, þi-
literaturã creºtinã tocmai atunci înflo- cotropitori, ºi implicit ºi limba latinã nând cont de structura, profunzimea,
rea?! folositã de ei în afarã doar de cazul în forþa personalitãþii acestui popor, de
Deºi prea timidã, concluzia lui Lo- care foloseau cu toþii aproximativ ace- cultura sa înaintatã atestatã de contem-
zovan cã pe þãrmurile Dunãrii Biserica eaºi limbã.. porani, n-a fost asimilatã, ci ea a asimi-
creºtinã nu a fost nici de facutrã latinã, E bine de remarcat cã dacã se tra- lat alte limbi cu care a venit în contact,
nici greacã ºi cã doctrina creºtinã s-a ducea Evanghelia în limbile materne ale aºa cum mai târziu, româna venind în
rãspândit ºi s-a practicat în limbile lo- populaþiilor imperiului, cu atât mai mult contact cu, ºi sub influenþa limbii gre-
cale13 vine puternic în sprijinul ideii cã liturghia ºi predica se fãceau în aceeaºi ceºti ºi a slavonei, nu a încetat sã exis-
traducerea evangheliilor ºi a textelor limbã localã. Ar fi ilogic sã gândim cã te, ci a asimilat ambele influenþe, rãmâ-
creºtine s-a fãcut în limba tracã încã s-a tradus evanghelia în limba localni- nând limba românã.
din zorii creºtinismului, iar pe de altã cilor dar li se slujea ºi li se predica într- Argumentul limbii este fundamen-
parte cã limba tracã nu s-a stins în sec. o limbã pe care ei n-o cunoºteau! În tal legat de cel al continuitãþii, ºi invers.
VI, ci dimpotrivã, prin impulsul dat de plus, Lozovan afirmã clar cã limba tra- Vedem cazuri unde unele minoritãþi au
noile scrieri creºtine, a continuat cu mult cã era limbã liturgicã.15 fost deznaþionalizate prin interzicerea
dupã aceea. Un alt mod în care putem privi limbii materne ºi impunerea limbii co-
Având în vedere aceastã problemã aceastã problemã este urmãtorul: dacã, lonizatoare, ca în unele regiuni din Un-
nu trebuie uitat caracterul eminamente aºa cum susþin unii, mai ales latiniºti, garia, de pildã, sau din Polonia, ocupa-
psihologic al misiunii creºtine. Misiu- prin propoveduirea creºtinismului în lim- te de vlahi, care azi sunt maghiari sau
nea se adreseazã minþii ºi inimii. Min- bile greacã sau latinã s-a înlocuit limba polonezi. Deci dacã ni s-ar fi pierdut
þii, pentru înþelegere la nivel intelectual, la daci, înseamnã cã, deoarece, acelaºi limba n-am mai fi fost români sau daco-
atât cât se poate înþelege, conþinutul lucru s-a petrecut ºi la alte popoare, cel români azi. ªi invers: acolo unde s-a
propoveduirii evanghelice, ºi inimii, pen- puþin din imperiul roman, toate acestea pãstrat limba s-a pãstrat ºi naþiunea, ca
tru angajarea simþirii în vederea aplicã- ar trebui sã vorbeascã azi doar douã în mici enclave minoritare unde de sute
rii în viaþa cotidianã a preceptelor învã- limbi: greaca sau latina, ceea ce, evi- de ani acele minoritãþi prin limba lor ºi-
þãturii de credinþã. Dimensiunea emoþi- dent, este infirmat de realitate. au pãstrat ºi identitatea etnicã.
onalã este absolut esenþialã într-un ast- Practicarea pe lângã limba mater- Folosind argumentul în sens invers,
fel de context întrucât orice religie þin- nã, la o naþiune, ºi a altor limbi, nu duce dacã noi azi am rãmas naþiune românã
teºte trãirea, crearea unui modus vi- de loc, necesarmente, la înlocuirea lim- ºi nu suntem latini, chiar dacã am fost
vendi, altfel ea se reduce la o filosofie bii materne. colonizaþi de latini, asta se datoreazã
sau la un sistem oarecare de gândire. Atât de realist este acest fenomen pãstrãrii ºi continuitãþii limbii materne
Acest lucru este valabil în mod special încât el este aplicat ºi astãzi în misiunea a geto-dacilor pânã azi.
în cazul religiei creºtine, câtã vreme ea pe care o fac, sã zicem protestanþii, în În acelaºi fel existã ca naþiuni dis-
este centratã pe, ºi izvorãºte din cele Africa sau Asia. De exemplu, Societa- tincte ºi grecii ºi evreii iar aceºtia au
douã mari tipuri de iubire: a lui Dum- tea Biblicã Americanã cu sediul central stat sub romani mult mai mult decât
nezeu ºi a aproapelui. la New York, încã ºi acum mai traduce dacii, fãrã sã-ºi fi pierdut pentru aceas-
Úinând cont de aceste consideraþii Sf. Scripturã în limbi ºi dialecte tribale, ta limba. Continuitatea limbii a dus la
deci, se înþelege de ce era aºa de im- locale, deºi în unele din aceste þãri afri- continuitatea etnicã. ªi deci existenþa
portant ca misiunea evanghelicã sã se cane sau asiatice limbile englezã sau etnicã distinctã azi demonstreazã con-
facã în limba localã a poporului, chiar francezã sunt vorbite la nivel adminis- tinuitatea limbii originare.
dacã la alt nivel ea se fãcea ºi într-o altã trativ sau academic în mod extins. Concluzia fireascã a acestor consi-
limbã suprapusã, de împrumut cum ar Trebuie amintit aici cã chiar ºi în deraþii este aceasta: dacã geto-dacii
fi cea a colonizãrii culturale sau milita- cazurile unde misiunea creºtinã þinteº- erau încreºtinaþi la un nivel atât de in-
re. Se spune cã în orice þarã ai fi, oricâ- te elita unui popor ºi în acel caz adresa- tens încât în secolul IV aceºtia au pro-
te limbi ai cunoaºte, chiar dacã împre- rea se poate face într-o altã limbã decât dus sute de martiri în persecuþiile creº-
jurãrile fac ca în viaþa de fiecare zi sã cea localã, dacã aceasta nu e cunoscutã tine, au dat Bisericii teologi de renume
23
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
ca Sf. Cassian, Gherman ºi Dionisie seamnã, dincolo de scrierile teologice nuie ºi limba. ªi dacã limba românã a
Exiguul, ºi erau organizaþi deja în epis- produse în greacã ºi latinã, cã misiunea dãinuit de atunci pânã astãzi, înseamnã
copii ºi acestea împreunã cu ierarhii lor creºtinã propriu-zisã nu s-a putut face cã ea este limba pe care geto-daco-ro-
erau bine cunoscute în lumea ecume- decât în limba localnicilor, ºi nu în vreo mânii o vorbeau ºi înainte de încreºti-
nicã a timpului, cum e cazul episcopu- altã limbã strãinã inimii lor. nare, deci înainte de colonizarea Daciei
lui Teotim de Tomis, de pildã, dacã toate ªi odatã ce religia a intrat prin lim- de cãtre romani, chiar dacã, natural, într-
acestea dovedesc o solidã înrãdãcinare bã în inima ºi conºtiinþa poporului, câtã o altã formã decât limba românã de azi.
a religiei creºtine în conºtiinþa, în min- vreme dãinuie credinþa ºi cultul, aces- S-a pierdut deci limba daco-româ-
tea ºi inima strãmoºilor noºtri, asta în- tea fiind valorile supreme ale sale, dãi- nã? Nu. Ea a fost, a durat ºi este.
1.Bruce M. Metzger, New Testament Stu- 7.Ibidem, p. 158. Dacoromane, Ed. Alcor Edimpex, BucureÕti,
dies: Philological, Versional and Patristic, 8.Morton Smith, The Columbia History of 1999, pp. 23-38.
Leiden, E.J. Brill, 1980, p. 165. the World, Ed. by John A. Garraty and Peter 15.Ibidem, p. 211.
2.Ibidem, pp. 159-160 (vezi Migne PG, 63, Gay, New York, 1972, p. 247 (vezi Bruce 16.Prof. Ioan Rotaru, “Latinitate Õi Euro-
499-501). Metzger, ibidem, p. 150). peism”, în Cugetarea European|, An I, Nr. 1,
3.E. Lozovan, “Dacia Sacra”, în History of 9.Bruce Metzger, op. cit., p. 156. Dec. 2001, BucureÕti, p. 7.
Religions, vol. 7, Nr. 3, Februarie 1968, Uni- 10.Morthon Smith, op. cit., p. 156. 17.Prof. Dr. Ioan G. Coman, Scriitori Biseri-
versity of Chicago Press, Chicago, Ill., p. 237. 11.Ibidem. ceÕti din Epoca Str|român|, Ed. Institutului
4.Bruce Metzger, op. cit., p. 150 (nota 4). 12.E. Lozovan, op. cit., p. 237. Biblic, BucureÕti, 1979, pp. 7-29; 44-54.
5.Ibidem, p. 153. 13.Ibidem, pp. 242-243. 18.Mihail Diaconescu, op. cit., pp. 64, 76,
6.Ibidem, p. 156. 14.Mihail Diaconescu, Istoria Literaturii 789.

OMUL CARE STRIGÃ


în adevãratul sens avea de învãþat ceva istorie,apar douã
al cuvântului ºi în- erori, una mai grosolanã decît cealaltã.-
drãzneºti sa cauþi Cum or fi învãþând studenþii istoria prin
mai multe studii re- astfel de bãlãrii,e greu de spus.E foarte
feritoare la vasul cu simplu însã sã constatãm cã la aºa dascã-
pricina, surprizele li,aºa studenþi.Ori neglijenþa ,ori neºtiin-
se vor þine lanþ.ªi þa în aceste cazuri sunt la fel de pãgu-
culmea, nu surprize boase.
din cele plãcute. Dumneavoastrã stimaþi cititori, pri-
Bunãoarã viþi, alegeþi singuri ºi judecaþi.
dacã luãm lucrarea Malus Dacus.
lui Nicolae Ursules-
cu „Dacia în cadrul
Lumii Antice” apã- P.S.
rutã la editura Uni- Era cât pe-aci sã uitãm un lucru.
rea din Iaºi în Unul dintre autori,nu spunem care ,da
1992,vom gãsi la ºiret nevoie mare,apare fãlos la televi-
pagina 19 acelaºi zor cu ceva timp în urmã declarând iro-
vas,(fig 1) acelaºi nic ºi zeflemitor cum ca plãcuþele de
Omul care strigã este un vas de lut „Om care strigã”numai ca acum sãracul plumb care au zãcut zeci de ani prin
aparþinând culturii Vinca.Gura acestui vas de el strigã dupã ajutor pentru ca auto- subsoluri întunecoase în nepãsare ºi
a fost interpretatã ca fiind asemãnãtoare rul ni-l prezintã cu fundul tãiat ºi adãu- indolenþã ºi de care niºte oameni cu
unui cap de om, privind înainte, sprijinit gat mult depãrtat de forma lui iniþialã.- suflet ºi cu minte se ocupã acum sã le
în palme.Cu aceiaºi imaginaþie dacã îl rãs- Mergem mai departe ºi cãutãm prin anul redea istoriei româneºti,sunt niºte fal-
turnãm la 180 de grade putem sã-l ve- 1988 în cartea „Dacia înainte de Dromi- suri.Hooopa Miticã..., adicã cum niºte
dem ca un craniu uman, cu o anatomie hete” de Vladimir Dumitrescu ºi Alexan- falsuri? Dicþionarul limbii române zice
bine definitã.Acest vas a fãcut obiectul dru Vulpe la pagina 141(fig 2 ),în care altceva la fals decât a lãsat sã se înþe-
unor studii îndelungate ºi amãnunþite,- acelaºi om care strigã mai cere odatã aju- leagã distinsul istoric.
studii realizate de nume prestigioase ale torul pentru mutilarea care i se aduce Dacã vrea sã afle ce este cu adevã-
arheologiei ºi istoriei româneºti.Numai cã prin tãierea fundului. rat un fals, atunci sã deschidã propria
dacã ajungi sã te îndrãgosteºti de acest Iatã deci cã în douã cãrþi de speciali- carte ºi cu siguranþã va înþelege.
vas,care orice s-ar spune este o bijuterie tate cu planºe din care studenþimea ar Acelaºi M D

24
cmyk color
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin

LA MORMÂNTUL LUI ªTEFAN CEL MARE


Dionisie Olinescu, 1898 (1504), luna iulie, ziua a doua, în ora a
patra din zi”.
Numele lui ªtefan cel Mare nu mai Dedesuptul acestui acoperãmânt se
puþin rãsunã astãzi decât în frumoase- aflã peatra mormântului, de forma unui
le timpuri, când steagurile sale fâlfâiau trapez, care este de marmurã albã ºi
falnic din vârful Carpaþilor pânã la þãr- decoratã cu ornamente gotice.
murile Dunãrii ºi al Mãrii Negre – dice Pe marginea pietrei de mormânt se
Vasile Alexandri. Încã astãzi, pe naltul aflã urmãtoarea inscripþie slavonã:
munþilor ºi în adâncul vãilor, în oraºe “Evseviosul Domn Io ªtefan Voie-
ºi în sate, în palate ºi în bordeie, pretu- vod cu mila lui Dumnezeu, Domn al
tindeni numele sãu se pomeneºte de þerei Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod,
tot acela ce se zice Român. Românul îi ctitorul ºi ziditorul acestui sfânt locaº,
atribuie tot ce-I pare curios, mare, vi- carele aici zace ºi s-a mutat la vecinice-
tejesc ºi chiar neînþeles. le locaºuri în anul 7… luna ….. ºi a
Orice cetate, orice zid, orice val, domnit ….. ani”.
orice ºanþ, întreabã-l cine l-a fãcut, el Data morþii lui ªtefan cel Mare lip-
îþi va rãspunde: ªtefan cel Mare. Orice seºte ºi este indicatã numai pe pocro-
pod, orice bisericã, orice fântânã, orice veþul fãcut de fiul lui, de Bogdan Voe-
curte sau palat vechi, el va raporta erou- liei lui ªtefan cel Mare. vod, inscripþia mormântalã a fost deci
lui sãu. Plini de emoþiune trecem pronao- pregãtitã de însuºi ªtefan cel Mare.
Orice bunãtate, orice aºezãmânt, ale sul ºi naosul bisericii, spre a ne apropia Grigore Ureche scrie:
cãrui rãmãºiþe mai tãrãgãneazã pânã de mormântul lui ªtefan cel Mare, care “În anul 7012 (1504), multã vreme
astãzi, orice legiuire omeneascã, orice se aflã în dreapta naosului sau templul dacã s-au întors ªtefan Vodã de la Po-
puneri la cele înþelepte, ªtefan Vodã le- bisericii. cuþia, la scaunul sãu, de la Suceava, fi-
a urzit. Apropierea de Mormântul lui ªte- ind bolnav ºi slab de ani, ca un om, ce
Acest Domn pentru Moldoveni, fan cel Mare îþi umple sufletul de niºte era într-atâþea ani, în patru zeci ºi septe
rezumã toate faptele istorice, toate miºcãri lãuntrice, care te transportã în tot de resboaie ºi ostenele ºi neodihnã,
monumentele fãcute cu cinci veacuri trecutul cel glorios al þãrii, condusã de în toate pãrþile di se bãtea cu toþii ºi
de atâþia stãpânitori. acest extraordinar bãrbat, mare erou ºi dupã multe resboaie cu noroc ce au
Mormântul acestui Domn erou, mare politic. Miºcarea sufleteascã te fãcut, cu mare jale au rãposat Marþi,
despre care poporul român pomeneº- învioreazã, te umple de lacrimi ºi te Iulie în 2”.
te cu atâta mândrie ºi emoþiune, ºi-i zguduie în toatã existenþa fizicã ºi spi- “Era acest Domn om nu mare de
atribuie tot ce-i mare ºi vitejesc din tre- ritualã. Ce va fi fost el în viaþa lui, dacã stat – întreg la minte, nelenevuº ºi cu
cut, se aflã în Bucovina, în mãnãstirea numai umbra lui are atâta putere mo- lucrul seu scia sã-l acopere ºi unde nu
Putna. ralã? cugetai, acolo îl aflai. La lucru de
Ea este situatã la poalele munþilor, Un mausoleu de piatrã decorat cu resboaie meºter, unde era nevoie în-
pe linia ce duce de la Suceava la Putna. arabescuri indicã mormântul lui ªtefan suºi se vâra, ca vezindu-l ai sei, sã nu
La 70 km de acest oraº (pe calea fera- cel Mare. Un acoperãmânt, sau, cum înderepteze. ªi pentru aceea, rar resboiu
t㠖 n.n.) aminteºte o faptã mãreaþã se zice în limba eclesiasticã, un pocro- de nu biruia. Aºiºderea unde îl biruiau
din trecutul românilor, aproape o le- veþ de catifea roºie, brodat cu flori de alþii nu perdea nãdejdea, cã sciindu-se
gendã. La capãtul acestei comune se aur acoperã piatra mormântalã. Pe cãzut jos, se ridica deasupra biruiþilor”.
aflã mãnãstirea Putna, construitã de marginea pocroveþului se aflã urmãtoa- Îngropat-au pe ªtefan Vodã în mã-
cãtre ªtefan cel Mare. rea inscripþie slavonã datã în traduce- nãstirea Putna, cu multã jale ºi plânge-
Mãnãstirea este înconjuratã cu un re: re toþi locuitorii þãrii, cât plângeau toþi
zid de metereze, având spre rãsãrit, “Io Bogdan Voevod, cu mila lui ca dupã un pãrinte al lor, cã cunosceau
poarta de intrare cu un turn înalt ºi spre Dumnezeu Domnitorul þarei Moldovei, toþi cã s-au scãpat de mult bine ºi apã-
apus un alt turn, în care se pãstreazã în am înfrumuseþat ºi am acoperit cu acest rare. Ce dupã moartea lui, îi ziceau Sfân-
timpuri de restriºte tezaurele mãnãsti- acoperãmânt mormântul tatãlui seu Io tul ªtefan Vodã, nu pentru suflet, ci
rii ºi ale bisericilor. ªtefan Voievod, care a domnit în þara pentru lucrurile sale cele vitejesci, care-
Toatã biserica mãnãstirii este pre- Moldovei 47 de ani, trei luni ºi carele s- le nimenea din Domni nici mai nainte,
sãratã de morminte, care aparþin fami- a mutat pe vecinicul locaº în anul 7012 nici dupã aceea nu l-au ajuns.
25
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
Contemporani ai lui ªtefan cel aseamãnã mai mult cu portretul din puternica ºi fanatica Turcie, care cu o
Mare, medicii veneþieni, doctorul Mu- biserica Voroneþului. ªtefan este mic la vehemenþã ne mai auzitã ameninþa toa-
riano ºi Leonard de Massuri, care au staturã, cu faþa plinã, fãrã barbã, cu te statele cu cotropirea. Moldova era
petrecut la curtea din Suceava, descriu mustãþi ºi pãr lung ºi blond. atunci mai mare ca acum, aparþinân-
caracterul lui în culori vii. În anul 1472 se cãsãtoreºte ªtefan du-I Bucovina ºi Basarabia, dar cu toate
Leonardo de Massuri: “s-a arãtat cel Mare cu Maria, fiica principelui de acestea avea un teritoriu modest faþã
la moarte ca ºi în viaþã ºi în sãnãtate, în la Mangop din Crimeea, ea rãposatã la de teritoriile vaste ale Poloniei, Unga-
acelaºi timp teribil ºi prudent”. 19 decembrie 1476 ºi este înmormân- riei ºi Turciei. Independenþa Moldovei
Dr. Muriano scrie din Suceava în tatã în templul bisericii de la Putna. Pe era deci ameninþatã în orice moment.
27 dec. 1502: “ªtefan este foarte înþe- acoperãmântul de mãtasã al mormân- ªtefan cel Mare în toatã îndelungata sa
lept, iubit de supuºii sãi pentru clemenþa, tului ei este înfãþiºat moartã în costum domnie de 47 de ani a ºtiut a o menþi-
justiþia, energia ºi liberalitatea lui, bine bizantin ºi cu coroana pe cap, în colþu- ne ºi pãzi ºi a þine sus stindardul þãrii.
construit la corp, afarã de numai de rile acoperãmântului este brodatã pa- ªi cu toate rãsboaiele sale multe, Mol-
gravul morb, de care sper sã-l vindec”. jura bizantinã bicefalã. dova nu s-a sãrãcit, ci prospera.
“ªtefan e înconjurat din toate pãr- Cea din urmã soþie a lui ªtefan cel Medicul Muriano: “Moldova este
þile de duºmani cu care avuse 36 bãtã- Mare a fost Maria, fiica lui Radu Vodã, o þarã frumoasã ºi roditoare, bine aºe-
lii, învingându-I în 34 ºi fiind învins domnul Munteniei. Ea este înmormân- zatã, pe întinsurile ei pasc turme de vite.
numai în douã”. tatã în mãnãstirea Putna, în anul 1513, Armata ei consta din 60.000 de oameni.
ªtefan cel Mare a zidit 44 de mã- dupã 9 ani de la moartea lui. ªtefan este foarte înþelept ºi iubit de
nãstiri ºi biserici. În mai toate aceste Mãrirea Moldovei se atribuie ge- supuºii sãi pentru clemenþa, justiþia,
biserici se aflã zugrãvit ºi portretul lui, niului sãu mare ca general, administra- energia ºi libertatea lui”.
ºi anume pe peretele de ctitorie din tem- tor ºi domnitor cu drept cuvânt poste- La Rahova, lângã Vaslui, bate ªte-
plul bisericilor sau în evangheliile din ritatea îl numeºte cel MARE. fan cel Mare cu 40.000 dupã alþii
vremea lui ªtefan cel Mare, care se ªtefan cel Mare a domnit de la 12 50.000 de ostaºi, armata turceascã de
pãstreazã acolo pânã în ziua de astãzi. aprilie 1457 pânã la 2 iulie 1504. De la 120.000 de oameni.
Pe peretele de dedicaþie din tem- începutul domniei sale el a fost primit Principii creºtini au rãmas uimiþi de
plul bisericilor din Voroneþ, Badeuþi, cu entuziasm de popor, aclamându-l la victoria lui ªtefan cel Mare, ca un ce
Pãtrãuþi se aflã portretul lui ªtefan cel locul “Direptate, la Suceava, cu mulþi fãrã seamãn pe vremea aceea. Repu-
Mare, al Doamnei sale Maria, al fiului ani de la Dumnezeu sã domneascã”. blica Veneþianã felicita pe ªtefan cel
lor Bogdan ºi al fiicelor lor… “ªi cu voia tuturor l-au ridicat domn – Mare ºi intervine pe lângã Papa de la
ªtefan cel Mare, de obicei este în zice cronicarul Grigore Ureche – ºi Roma ca sã acorde o subvenþie lui ªte-
costum roºu, este mic la staturã, cu ªtefan Vodã gãtindu-se de mari lucruri fan cel Mare, pe care Papa o promite,
faþa plinã, fãrã barbã ºi cu mustãþi, cu sã facã nu cerca sã aºeze þara, ci de dar care în urmã este zãdãrnicitã prin
pãr lung ºi blond ºi cu capul cam aple- rãsboiu se gãti, cã au împãrþit ostei sale intrigile unor vecini.
cat, þine biserica respectivã, oferind-o steaguri, care toate cu noroc I-au ve- Istoricul polonez Dlugosz exclamã
lui Iisus Christos. nit”. entuziast de victoriile lui ªtefan cel
În bisericile din Bucovina se gãsesc ªtefan cel Mare, la începutul dom- Mare: “O bãrbat minunat, în nimic mai
mai multe pãturi de zugrãveli, care pro- niei sale, a reorganizat þara militãreºte, inferior ducilor eroici pe care noi îi ad-
vin de la rânoit. ºtiind bine cã tãria unui stat constã în mirãm, care în timpurile noastre, a re-
Un criteriu sigur oferã portretele lui forþa lui militarã, în asigurarea liniºtei purtat cel dintâiu o victorie strãlucitã
ªtefan cel Mare ce le gãsim pe mai în lãuntru ºi în pãzirea integritãþii teri- contra Turcilor, dintre principei lumei,
multe obiecte de pe vremea lui, care n- toriului lui contra celorlalte state veci- dupã judecata mea cel mai vrednic a fi
au fost supuse înnoirii ºi au rãmas in- ne, ce-n vremurile sale, când raportu- numit în fruntea unei coaliþiuni a Euro-
tacte. Aceste obiecte sunt dverele sau rile internaþionale erau foarte slabe ºi pei creºtine contra Turcilor”.
perdelele de la uºi împãrãteºti, ale ca- nehotãrâte, era de o importanþã foarte ªtefan cel Mare se adreseazã printr-
tapetesmei bisericilor, epitrafiele ºi evan- mare. o scrisoare cãtre regele Ungariei ºi toþi
gheliele. Poziþia geograficã a Moldovei era principii creºtini, cã Turcia vrea sã cu-
În tetraevangheliarul din biserica cât se poate de nefavorabilã. La nord cereascã Moldova, “care este poarta
Gurahumorului, scrisã în 1487, pe epi- se întindea puternicul regat al Poloniei, creºtinitãþii, ºi ar trebui ajutatã pe uscat
traful din biserica de la Pãtrãuþi, fãrã la apus regatul Ungariei, la sud Mun- ºi pe mare ºi cã numai prin lucrare
datã, ºi pe dvera din mãnãstirea Putna tenia care fiind în legãturi cu Ungaria comunã, s-ar putea tãia dreapta pãgâ-
din anul 1500, tustrele dãruite de în- ºi sub suzeranitatea Turciei, era mai nismului”. ªtefan cel Mare rãmâne însã
suºi ªtefan cel Mare fiind în viaþã, se tot-d-una gata de a neliniºti Moldova, pãrãsit, cãci Papa, regele Ungariei Ma-
aflã portretul lui, care în executare se iar în spatele Munteniei, peste Dunãre, tei Corvin ºi ceilalþi principi creºtini nu
26
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
s-au þinut de promisiunile date. tirea lui ªtefan cel Mare era mai mare mare. Tinerimea românã
Daciauniversitarã
de azi
ªtefan cel Mare a fost nu numai în þarã. Atunci, un cãlugãr necunos- din Viena ºi Bucureºti se adunã în anul
un general mare, ci ºi un însemnat om cut pânã în ziua de azi, þinu un necro- 1871, 15 august la mormântul lui ªte-
politic, cãutând totdeauna de a izola pe log, una din cele mai frumoase creaþi- fan cel Mare din mãnãstirea Putna, în
inamicii sãi, încheind cu unii tratate de uni oratorice româneºti pe mormân- Bucovina, spre a sãrbãtori aniversa-
pace ºi de supunere, spre a putea lovi tul lui ªtefan cel Mare din mãnãstirea rea de patru sute de ani de la moartea
cu atât mai sigur în duºmanul cel mai Putna. lui, a depune omagiile sale pe mor-
periculos. Ca militar îl admirãm în ale- “Ce minte aºa bogatã în gânduri – mântul celui mai mare erou român ºi
gerea genialã a terenului ºi a timpului zice ononimul orator – ce meºteºug a suge putere, ce susþine pentru bine
de luptã ºi în întrebuinþarea tuturor aºa iscusit la împlinirea cuvântului sã ºi adevãr, ºi ce izvorãºte pe la mor-
mijloacelor de apãrare, ca în bãtãlia cu poatã împodobi atâtea risipeala vrãj- mintele oamenilor mari”. (Cuvântarea
Matei Corvin la Baia, în bãtãlia de la maºilor, atâtea sfãrâmare de cetãþi, festiv㠖 A.D. Xenopol).
Rahova cu turcii, cum ºi de la bãtãlia atâtea ziduri de locaºuri sfinte ºi atâta Serbarea se sãvârºi în modul cel
de la Cosmin. înþelepciune a acestui bãrbat, carele cu mai demn. Venit-au reprezentanþi din
Dupã luarea cetãþii Chilia, începe a vitejie ne-a apãrat, cu înþelepciune ne- toate locurile locuite de români, din
zidi mãnãstirea Putna, dupã rãsboiul de a ocârmuit ºi cât a trãit, voinicia noas- România, din Ardeal ºi Ungaria, Ba-
la Râmnic, biserica de la Badeuþi ºi de trã ºi fericirea a înflorit! În zilele lui sarabia, cãci în “împreunarea aminti-
la Hârlãu. stâmbãtatea era nãbuºitã ºi legatã, tei trecutului cu nãzuinþele ºi speran-
Din clãdirile vechi, au rãmas pânã dreptatea sãracului cel bogat nu o þele în viitor, ªtefan cel Mare încetase
în ziua de azi numai mãnãstirile ºi bi- putea îneca, cel puternic nu o putea de a fi eroul unei pãrþi a þãrilor locuite
sericile zidite de voevozi ºi boieri ro- cãlca, cel de neam nu o putea ponegri. de Români”.
mâni. Numai aceste monumente ne- Cumpãna prin care se cumpãnea, era Un arc mare de triumf cu in-
au pãstrat mormintele eroilor români la mijloc de faþã Curtea lui deschisã: scripþia: “Memorie lui ªtefan cel
din trecut ºi astfel ni s-a fãcut posibil sãrmanul asuprit ºi vãduva, dreptatea Mare, mântuitorul neamului”, înfru-
a ºti ºi a avea mormântul lui ªtefan lor o arãtau. O vreme fericitã! O stã- museþa intrarea în mãnãstirea împo-
cel Mare, cel mai mare erou moldo- pânire luminatã! O þarã norocitã! Unde dobitã. În faþa mormântului lui ªte-
vean care, cât va trãi poporul român, dreptatea sa, nu mai puþin decât Dom- fan cel Mare, se aºezase un piedes-
va fi obiectul celei mai mari veneraþi- nul stãpâneºte! O viaþã fericitã! O, obi- tal negru, urnele comemorative cu
uni ºi amintirea unui trecut frumos, ceiuri de aur! O dulce stãpânire, între diferite inscripþiuni ca: “Eroului, în-
scump ºi glorios. cari strãmoºii noºtri au petrecut! Oare vingãtorului, Apãrãtorului Existen-
Între zidurile ºi turnurile învechite veþi mai veni vreodatã! Oare ne vom þei Române, Scutul creºtinitãþii etc.
ºi cãrunte ale acestei mãnãstiri, con- mai învrãdnicii ºi noi a avea? Oare aþi etc. În sunetul clopotului BUGA, un
templarea pioasã a acestor morminte fost ºi aþi trecut? Lãsându-ne nouã clopot uriaº încã de pe vremea lui
de eroi de secole întregi, te subjugã o numai o amarã pomenire de voi? Atâ- ªtefan cel Mare, începu solemnita-
lume întreagã trece dinaintea noastrã ta-i dulce dreptatea la o stãpânire, ºi tea religioasã: se cânt㠓Imnul lui
desfãºurându-se faptele mãreþe ºi iz- atâta-i strâmbãtatea de amarã, încât ªtefan cel Mare”, compus de Vasile
bânzile trecute ºi îndureraþi la aminti- noi, dupã atâtea veacuri pe un Domn Alecsandri, când toþi cei de faþã cã-
rea epocii glorioase a lui ªtefan cel drept plângem atunci, când pe cel zurã în genunchi, ºi d. A.D. Xeno-
Mare, la restriºtea ce i-a urmat pri- strâmb sau îl uitãm, sau nu ne adu- pol þinu cuvântarea festivã. Când era
vim cu uimire la acea dramã a trecu- cem aminte de el fãrã numai sã-l hu- sã se sfârºeascã solemnitatea, cu cu-
tului nostru. lim”. vântarea “vecinica-i amintire” loco-
“La poalele Carpaþilor El a domnit scena istoriei române tenentul colonel Boteanu din arma-
Sub acest vechiu mormânt pân-aproape de un secol, slãvit ca erou ta românã, în uniformã, luã un stin-
Dorm erou al Românilor al neamului românesc ºi al creºtinitã- dard în dreapta sa ºi cu o voce din
O, ªtefan, erou sfânt! þii. cele mai emoþionale manifestã pe pã-
Ca sentimentele falnice “Toate gurile te numesc ºi toþi într- mântul strãin austriac sentimentele
Carpaþii te pãzesc un gând preamult te laud㔠îi scrie bravei armate române, pe care o re-
ªi de sublima-þi glorie Papa Sixt al IV-lea. prezenta ºi sãrutã cu devoþiune mor-
Cu secolii ºoptesc” Cu redeºteptarea noastrã naþiona- mântul marelui erou.
Vasile Alecsandri lã, a cãrei consecinþe a fost unirea pe
Când Moldova se aflã în decaden- vecie a Moldovei ºi Munteniei sub nu-
þã, când domnia turceascã deveni atot- mele de România, ªtefan cel Mare de- Material obþinut prin bunã-
puternicã ºi influenþa greceascã gene- veni eroul tuturor Românilor ºi me- voinþa doamnei profesoare
ralã în þarã, în secolul al 18-lea, amin- moria lui se împrospãta cu o tãrie mai Elisabeta Bucevschi
27
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr.14 iulie 2004

ZAMOLXIS PRIMUL LEGIUITOR AL GEÞILOR


de Carolus Lundius

De ce trebuie sã auzim de la Carolus Lundius despre Zamolxis ca fiind cel MUNÞII BAVARIEI, JÜLLICH ªI
care a dat lumii primele legi scrise? De ce nici unul din istoricii noºtrii nu- CLIVIE, PREA CREDINCIOSULUI ªI
l pomeneºte? Oare de ce suedezii se mândresc cu ce noi refuzãm sã ne FERICITULUI AUGUST, PREA
mândrim?Când oare istoria noastrã în loc sã înceapã cu înfrângerea noastrã BUNULUI MEU REGE ªI STÃPÂN
,cu sfârºitul nostru ca stat,cu înfrângerea lui Decebal,va începe cu istoria
Daciei ºi a regilor ei ? PREA STRÃLUCITE ªI
Iatã de ce ne facem o datorie de onoare în a publica în serial întregul PREAPUTERNICE REGE, PREA
volum ZAMOLXIS PRIMUL LEGIUITOR AL GEÞILOR. BLÂNDULE STÃPÂN!
Prima ediþie a acestui volum sub titlul Zamolxis Primus Getarum
Legislator scrisã de Carolus Lundius a apãrut în Suedia în anul 1687.Am Cuteazã aceastã umilã cãrþulie – ºi
gãsit-o rãtãcitã într-un anticariat din Upsala-Suedia,de unde am cumpãrat- totuºi demnã de atenþia unui spirit
o la un preþ mare,încredinþând-o spre traducere doamnei Maria Criºan. elevat – sã fie supusã privirii
serenissime a Majestãþii Voastre
Dr. NAPOLEON SAVESCU Regale; ei bine, da, pentru cã prin
aceasta oricine îºi va putea aminti de
IATÃ STRÃLUCIREA fericit. Nevinovãþia sã te însoþeascã tot acele lucruri despre care cãrþulia
DUMNEZEIASCÃ DIN CERURI: restul vieþii; sã te împodobeascã grija glãsuieºte ºi cãrora Maiestatea Voastrã
CAROLUS, CHIP ATOTPUTERNIC sfântã a dreptãþii ºi echitãþii; sã te Regalã li s-a dedicat cu trup ºi suflet,
AL DUMNEZEIRII CA REGE însoþeascã sentinþele date de tine cu încã din anii tineri - toate o mãrturisesc
PE PÃMÂNT înþelepciune judecãtoreascã, în cu prisosinþã: vreau sã spun JUSTIÞIA
procesele cele mai dificile, ale cãror ºi ECHITATEA germanã; acestor douã
Prea strãlucitului bãrbat, eruditului ratificãri mereu sã rãmânã valide. Rãmâi nobile misii ºi calitãþi li se adaugã
Domn CAROLUS LUNDIUS, profesor sãnãtos, bãrbatule foarte precaut. Mã BLÂNDEÞEA de o rarã fineþe ºi cu
de ºtiinþe juridice ºi judecãtorului dãruiesc bãtrânei cetãþi Upsala cu multã prudenþã mânuitã de Maiestatea
municipal, vechiului meu amic, sufletul ºi cu scrisul. Calendele lui Voastrã Regalã, aºa încât în EA se
Ianuarie A.D. MDCLXXXVII (1687 n.t.). oglindeºte perfecþiunea înþelepciunii
Sãnãtate de la Dumnezeu! umane, aºa încât, dacã aceste însuºiri
Al Tãu ca ºi pânã acum, Joannes ar fi reprezentate pe scena unui teatru,
Vãd bine cã te ocupi de Zamolxis Axenhielmus, acesta ar rãsuna într-o asemenea
nu fãrã o mare voluptate a sufletului; Jud.Sup.Reg.Asesor ºi P.C.R.A. mãsurã de strigãtele ºi aplauzele
pe Tine, prietene sincer, Zamolxis al mulþimii, încât s-ar rãspândi pe întregul
nostru, þinut atât amar de vreme în PREA STRÃLUCITULUI ªI PREA glob terestru pânã la capãtul lumii. ªi
întuneric, ba chiar ºi înmormântat, iatã- PUTERNICULUI PRINCIPE ªI nu e deloc de mirare, cãci oriunde s-ar
l acum scos la luminã de Tine ºi STÃPÂNULUI prezenta un asemenea spectacol,
oarecum de Infern. Felicit patria pentru stergându-se lacrimile ºi mizeria unor
acest fruct smuls întunericului ºi te CAROL AL XI-LEA, bieþi oameni nevoiaºi, iar pe cei
felicit pe Tine pentru strãdaniile REGE AL SUEONILOR, GOÞILOR ªI nãpãstuiþi pe nedrept / încãrcaþi pe
strãlucite depuse, la care mie nu mi-a VANDALILOR nedrept de povara unei pedepse
rãmas decât sã spun: excepþional ºi privative de libertate /, vor afla
peste mãsurã de fertil. Te felicit din MARELUI PRINCIPE AL libertatea ºi un refugiu lipsit total de
toatã inima pentru strãdania pe care þi- FINLANDEI, DUCE AL griji la pieptul Maiestãþii Voatre Regale;
ai dat-o spre a lãmuri acest fenomen ºi SCANDINAVIEI, ESTONIEI, ºi de ce nu ºi alþi cetãþeni, din alte pãturi
care nici nu poate fi rãsplãtitã cu toate LIVONIEI, CARELIEI, BREMENULUI, sociale, vor gãsi salvarea alergând spre
bunurile ºi nici sã-þi ridic în slavã VERDENULUI, STETINULUI, aceastã sfântã Ancorã; prin miºcãri
cinstitul tãu nume îndeajuns. O soartã POMERANIEI, CASSUBIEI ªI lente ale navei lor, vor descoperi ºi
norocoasã te-a însoþit, ca sã fi putut VANDALIEI, PRINCIPE AL RUGIEI, portul mult râvnit ºi locul cel mai tihnit,
trata un asemenea subiect demn de INGRIEI, STÃPÂN AL VISMARIEI ªI unde sã-ºi arunce ancora. Aºadar,
toatã lauda ºi de a-l fi putut comunica DEOPOTRIVÃ AL COMITATULUI condiþia umanã în acest chip ºi câte
în lumea literatã, într-un chip atât de PALATIN RHENANIA, DUCE PESTE altele se restabileºte, prevãzând toate
28
cmyk COLOR

nr.14 iulie 2004 DACIA


magazin
legate între ele, pãstrând cu multã grijã
atât pe cele generale, cât ºi pe cele Carole, tu rege al Nordului, glorie a Pãmânului, podoabã a lumii,
prea mare învingãtor,
particulare, pânã chiar ºi bugetul
Pe care îl cântã artele, virtuþile înãlþându-l la stele:
statului menþinându-l, în chip fericit, Justiþia nu-I ea prima laudã? Bastonul noduros nu
constant, este foarte firesc sã fie Sunt muncile lui Hercule pe care le cinstesc toate neamurile,
salutat, strigându-se într-un glas, cu într-un glas:
totul meritat, cã Tu, o Auguste, eºti Printre primele neamuri, cel al Svionilor fu de tine cu arma învins
REGE ºi TATÃ AL PATRIEI (Pater ªi câte mai alte noroade cãþãrate pe ziduri
Patriae). Dar acest om uriaº, pe bunã ªi-astfel regatul acesta fu într-o clipã prefãcut în ruinã.
dreptate, este înconjurat de laude, Cãci nu aceasta a fost treaba noastrã?
pretutindeni ºi pe câmpul de luptã este Sã lovim cu cruzime corpul ºi articulaþiile lui.
Spuneþi-mi, Muze, cine prin legi ºi-a mãrit aºa de mult þara,
încãrcat de laude ºi de învinºi ºi de
hotarele ei,
învingãtori, fie bãtrâni, fie în floarea Spuneþi cine a fost cel dintâi ce a stins cumplitele focuri ale
vârstei, aºa cã laudele pe care eu i le crudului Marte?
aduc sunt cu totul neînsemnate faþã de El a fost cel ce a stins ºi-ntr-o clipã, el singur reclãdi totul.
cea mai înaltã stimã pe care ar trebui sã Aºa mi s-a înãlþat peste toþi slãvitul CAROL, de a redat multor
i-o arãt. De ce nu am spus-o deschis cã neamuri traiul lor veºnic.
MaiestateaVoastrã este în imediata Aºa prin mãreþul lui Suflet, mãreaþã ºi CONCORDIA domniei lui fu,
apropiere a Dumnezeirii, pe bunã PIETATEA-nfloreºte, DREPTATEA ce mamã a egalitãþii e;
dreptate, cãci, dupã cum se vede, chiar Iar strãbuna CURIE strãluceascã-ndestul în veºmântul Senatului.
Cetãþenii s-adunã cu toþii spre a-l cinsti întru totul pe Regele CAROL,
ºi în aceastã micã ocazie – tipãrirea
Cel care, ºtergând vechile norme penale, institui noi pedepse,
prezentei cãrþi – s-a implicat. Cu Mai drepte ca altele;
adevãrat sunteþi întruchiparea El socotind, cu dreptate, cã legile nu pot fi de-a pururi aceleaºi,
Dumnezeului celui Mare despre care se Fãcu legi mai drepte. Dupã EL, CAROLUS, LEGEA e tot ce pe
crede cã nu poate fi abãtut de nici o Lume-i mai sfânt.
meteahnã a omului de rând, sau într-o EL CAROLUS, întru totul mai drept ºi mãreþ, îl întrece pe Apollo.
mãsurã cu totul neînsemnatã, cãci El se
înalþã de la sine prin orice mijloc cu Trãiascã Augustus, doar prin el se salveazã, prosperã tot ce-i bun pentru
putinþã. Priviþi, Înãlþimea Voastrã patria noastrã; sã sporeascã forþele ei, ocolitã sã fie de rele, cãci numai
Regalã, cu fruntea seninã la acest astfel va putea nãzui cãtre culmi;
omagiu mult prea modest, la cãrþile,
Regina lui – mamã, cine-i – desigur, e Hedwig, nãscutã din sânge
deloc voluminoase, care Vi se depun, de nobil dintr-o familie de nordici
cu multã închinãciune, la altarul Cu totul aparte vestiþi pe Pãmânt. Sã trãiascã!
Maiestãþii Voastre. Pentru cãrþulia de Ea care MAREA DRAGOSTE faþã de popor întrupeazã!
faþã sunt recunoscãtor mai întâi Parte numai de bucurii sã aibã acuma ºi-n veci de-aici înainte!
Maiestãþii Voastre Regale ºi apoi celor Sã trãiascã ºi sã înfloreascã UDALRICA, regina soaþã
devotaþi mie care au sprijinit publicarea ªi cea mai mare stãpânã de pe pãmânt,
ei, în frunte cu Alteþea Voastrã: fie ca ºi Pildã de cinste ºi onoare a spiritelor cereºti!
în viitor sã fiþi la fel de blând la Sã înfloreascã ºi vlãstarele regale prea demne de regat!
CAROLUS, înainte de toate, al cãrui schiptru va sta aºa tihnit
rugãminþile, speranþa ºi încrederea celor
Dupã ce a purtat rãzboaie mari, iar scuturile vor fi pãrãsite în cer.
care apeleazã la mãrinimia Alteþei Rãmâne mai departe familia sortitã, urmaºii; printre ei se numãrã nepoþii,
Voastre ca la un Dumnezeu atotputernic Dar prin destine asemãnãtoare, de aceeaºi strãlucire.
al scumpei noastre patrii, precum ºi al Mereu sã aibã parte numai de lucruri BUNE,
întregului glob pãmântesc ºi sã vã avem Sã nu fie clintitã nici de limita lucrurilor ºi nici de veacuri!
sãnãtos ºi ferice cât mai multã vreme Acestea, Muza mea graþioasã îþi ureazã,
de aici încolo, spre bucuria celor care Cântându-þi virtuþile în note iþite din inimã.
au nevoie de Maiestatea Voastrã! Prea Primeºte, blândule REGE, primeºte, Tu, GLORIA REGILOR,
sãrbãtoreascã sã fie ziua ºi sã þinã ºi la Primeºte aceste cuvinte nãscute în sufletul meu înflãcãrat;
ªi, oriunde mã aflu te cântã pe Tine cuvintele mele
urmaºii noºtri, în care cerul ne-a trimis
În note atent rostuite, pe tine te-nalþã, te cântã, atât cât ele-s în stare,
aceastã mult strãlucitoare stea, stea Se târãsc pe pãmânt ca o fibrã subþire
prea binecuvântatã, aducând cu ea pe ªi-þi cad la picioare, la picioarele MEJESTÃÞII VOASTRE SACRE.
pãmânt bunãtatea unui destin fericit –
din cer sã ne-o trimitã din nou ºi sã ne Cu o credinþã foarte devotatã
izbãveascã de toate relele. De ce nu, aº ªi foarte supus cât voi trãi
vrea ca Muzele sã porunceascã sã rupã CAROLUS LUNDIUS

29
DACIA
magazin nr.14 iulie 2004
tãcerea buzelor mele ºi sã compun un ale doctrinelor, scriitori printre cei nume nou ºi perpetuu, acesta de abia
poem acompaniat la lirã prin glasul mai luminaþi: acest adevãr este per- pomenit.
cãruia, prin urãri imaculate, sã fect confirmat de nenumãrate probe.
întruneascã sufragiile altora ºi totodatã De reþinut acest adevãr unic ºi anu- §3. ªi nici nu sunt experþi în opere
sã fiu rãsplãtit cu aplauze ºi sã mã înalte me cã Geþii ºi Goþii au fost unul ºi literare vechi care sã nege aceastã
mai sus. acelaºi neam ºi cã aceºtia s-au mai denumire pentru ODIN. Mai întâi, din
chemat ºi cu numele de Sciþi. (Joh- motive gramaticale, aºa trebuind sã fie
.Magn. Hist., S. 4, lib.I, c.IV, ff., Schol. scris numele lui, ca venind de la
§1. Tãbliþele cerate împreunã cu Antiq. In Adam N. LXXXVII ºi autorii SVIDRIR, SVIDRISTHIOD ºi nu
celelalte manuscrise, atunci când cap. Urm.) SVITHIOD; sunt un fel de sofisme, ca
vorbesc despre originea legilor niºte enigme pe care nu le poate dez-
paternale (naþionale), fac referire la §2. Aºadar ei sunt numiþi GETAE, lega nimeni. Dar mulþimea grãmãti-
SAMOLSE. Despre el nu se ºtie foarte GOTHONES, GOTHINI, GETAR, cilor se umflã în pene, umblând dupã
exact dacã a fost sau nu om ºi când s-a GETTAR,JETTAR,JOTTAR,GAUTAR, glorii zadarnice, precum ignoranþii
nãscut. Totuºi, cei mai mulþi autori GOTAR, ca ºi la indigeni, atât de la noºtri, din vanitate, le considerã ad-
afirmã, cu cea mai mare uºurinþã, cã GA, GE, care e totuna cu GAU, GO, mirabile. Fiindcã nu atât SVIDRIS, ci
s-a nãscut într-un loc pe Pãmântul JO, GIO, GOJA, TERRA de la GIETA, totodatã prin alte titluri flexionare ale
Tracic. Pe atunci acolo locuiau Geþii, care însemneazã a naºte, a dezvolta, numelor, poate fi recunoscut Odinus,
“Qreikwn andreiotatoi kai a rãspândi cu mare largheþe (alþii sunt dupã cum deja am arãtat mai sus. În
dikaiotatoi” (Hdt., IV, XCIII, spre de cu totul altã pãrere ºi anume cã de
final), adic㠓cei mai curajoºi ºi mai cazul acestor vocabule în dezordine
la GAUT sau de la ATTYS, fiul râului
drepþi dintre traci”, cu cuvintele lui este întotdeauna mai clar dacã nu se
Sangarius iubit de Cybele s-ar trage
Herodot. Dintre virtuþile lãudabile, pe exprimã decât în cazul unei multitu-
numele lor). SVIONES, SVEVI,
bunã dreptate, este adãugatã cea de dini de exprimãri legate de acest cu-
S V I D I A R, SVIAR, SVEAR,
neînvinºi cu care Procopius (IV, Hist. vânt. Astfel este rezonabil de la
SVIANAR s-ar trage de la Attys, de
Goth, 419) îi înfrumuseþeazã pe Goþi. GAUT la GAUTUR, GAUTLAND, de
datã mai recentã; care mai este numit
Cei care în Tracia erau numiþi Geþi la SIGI sau SIGTYR, SIGTUNA, de la
ºi ODINUS, SVIDUR, SVIUR, SVIFR,
au fost numiþi pe vremea lui Procopius SEMMINGUR,SEMMIING – HUNDRA,
FTOLSVIDUR, SVIDUDUR,
(istoric grec mort A.D. 562). Goþii ºi SVIDRIR, SVIDI, de la SVIDIA, în- de la RAUMUR, RAUMELF, RAU-
în vremuri mai vechi fuseserã numiþi semnând a devasta prin incendii. ªi MARIKE, de la INGI, INGLINGAR, de
Sciþi. Acestor autori le datorãm se mai adaugã:SIGFADUR, SYGTHYR, la SKIOLDUR, SKIOLDUNGAR, ºi se
încrederea cuvenitã, cãci ei sunt SIGMUNDUR,SIGTHER,SIGTHROOR, vor gãsi în genul acestuia ca miile,
printre cei mai buni; pe lângã aceºtia, unde cel de-al doilea caz, nu clar, ci
SIGI; ba încã ºi GAUT, GAUTE,
printr-o demnitate ºi autoritate precis, spre care se înclinã, este de
GAUTUR ºi WALGAUTUR, un an-
strãbunã, s-a impus ºi strãlucitul preferat. Vezi pe lângã acestea ºi alte
samblu de nume administrative (de
Messenius (Prefaþa la ed. Versific. A documente de istorie – Thorstiens vii-
afaceri) ºi care se purta în acea vre-
legilor semnatã Ragvaldus) care în kings soanr saugu (c.I), unde pt fi citite
me, desemnând ºi curaj ºi înþelepciu-
puþine cuvinte, a arãtat cu atâta tocmai aceste cuvinte: pad eru Kal-
ne ºi o fineþe încântãtoare la toate po-
claritate ºi perspicacitate cã cele lander Alfheimar, er Alfur Konungar
poarele învingãtoare; distrugerea
dintâi legi la Svioni ºi Goþi (Geþi) au ried fyri. Afheimo de la numele de rege
ogoarelor duºmanilor, incendii, ase-
fost alcãtuite de Samolse. Cã aceastã
dii, a mai fost numitã ºi ravagiu, rui- Alfo. Ce vrea sã spunã, Cã atacatorul,
concluzie este în chip necesar cea mai
nã. De ce nu ºi Thrasar (mai vulnera- în opinia sa, ar avea mai degrabã nevo-
corectã, a înveºmântat-o în cuvântul
bil de cruzimea tãierii ºi a arderii se ie sã dovedeascã un alibi; dintr-un
infailibil. În subsidiar, dacã mai era
cheamã, nu rareori este atacatã me- motiv similar cuvântul SVITHIOD
nevoie, s-au înscris dupã aceea
opiniile unor strãluciþi savanþi ca reu ca sã fie expusã în public). Acesta sunã popular SVEON ºi mai mult, ºi
BOXHORNIUS (Hist., VII, la anul mai este chiar ºi nume ºi obiect de cã întreaga afacere, în sine, în aceas-
101), LOCCENIUS (Antiquit, Sveog., cult al strãbunului Attys prin cele mai tã manierã, este spusã, cã se poate
lib. I, c.1), SCHERINGHAM (De Angl., nefolositoare jocuri (capricii) ºi ma- duce la bun sfârºit numai prin sabie.
c. IX, X, XI), HACHENBERGIUS (De gii; dupã aceea l-au invadat supersti-
orig. Sved., § XII, ff.), IACOB GILSON þiile, dupã cum aflãm din monumente- §4. Apoi, aceastã vocabulã de ODI-
(în pref. ªi Chron, p.m. 5 spre final) ºi le Eddice (este vorba de douã culegeri NUS pare sã fie cu mult mai veche de-
în câte alte locuri unde se exprimã de tradiþii mitologice ºi legendare ale cât sosirea lui pe lume. Iatã pe ce se
aceeaºi pãrere despre Geþi, Goþi ºi vechilor popoare scandinavice, n.t.) în bazeazã cei care susþin acest lucru:
Sciþi, pe baza diferitelor argumente loculºilalocuitoriiSVITHI-OD,SVI-THOD, sigur este cã nu s-a fãcut niciodatã
ºi în mintea scriitorilor de discipline ni se transmite cã s-a dat de la sine un menþiunea acestui nume, înaintea

30
nr.14 iulie 2004 DACIA
magazin
apariþiei lui Odinus, nici de cãtre scri- concordã ºi cu versiunea latinã a is- tineºte, cutez a-l traduce eu, redând
itorii strãini ºi nici de cãtre cei indi- landezului Olaus Magnus din anul de fapt esenþialul: “þinutul Svithiod
geni. Ei se forþeazã sã impunã contra- 1629. Prin urmare este vorba de ace- fiind situat la nord de Marea de Azov,
riul cu abilitate ºi prin bagatele, cã laºi loc care acum se numeºte Svit- în cel mai nordic punct chiar, are un
dupã cum reiese din scrierile lui Ed- hiod, adicã Svecia. De aceeaºi pãrere climat foarte aspru, regiunea este se-
dice, aºa ar sta lucrurile. Cãci astfel este ºi Stephanus Olaus Islandezul cãtuitã de ger ºi zãpadã”, n.t.). Sã adã-
se gãseºte în prefaºa scrierilor Eddi- când, în anul 1646, demonstreazã in- ugãm la aceastã sursã ºi pe Jordanes,
ce, unde în ambele cãrþi, scrise cu terpretarea ornamentalã a Hauniei. acele capitole (De Getarum sive Got-
multã grijã, ei numesc DROTZET al Dar despre aceasta ºi despre multe horum origine et rebus gestis, IV ºi V)
Înaltului Tribunal Pretorian, eroina alte cuvinte, nu mi se pare util a face în care gãsim foarte clar ºi bine argu-
preacerescului ºi însoþitorului, stãpâ- apel la mai multe precepte decât s-a mentat de unde ºi în ce chip au ajuns
nului, MARELUI GABRIEL de la Gar- fãcut pânã acum – ajunge. acolo prima oarã Goþii (Geþii), cã ei s-
die, pe care Academia din Upsala o are au aºezat în Sciþia, vecinã cu Marea
de multã vreme: “thadan for Othin i §5. Se insistã pe aceeaºi Neagrã ºi ne ºi descrie o serie de aºe-
Svihtiod, thar var sa Kongur er Gylsi chestiune: este, fãrã îndoialã, de zãri ale lor; din însemnãrile altor scri-
het: oc er han fretti til Asia manna er mirare de ce sã se apeleze la alte itori, citate de Nicolaus Ragvaldus, în
Aesir voru Kalladir, for han i moti regiuni a cãror denumire nu s-a tras al sãu discurs (Herod., lib. IV), nicio-
theim, oc baud seim i fit riki en fatimi din acelaºi nume, dimpotrivã numele datã îndestul de lãudat. ªi nu este vor-
fylgdi ferd theirra. Hwar sem their lor se citeºte cu acele nume cu care ba numai de scriitori indigeni, ci la
dvol thust i londum, ja thar olika au rãmas de multã vreme. Cãci este aceºtia se mai adaugã ºi alþii strãini
flestum mannum othrum at segurd oc chiar uºor sã fie respinsã o atare de neam, în ale cãror vorbe trebuie sã
vitj. Thar thotti Othin sagrit vellir, oc obiecþie. Dacã în acel loc, din scrierile ne încredem cu forþa adevãrului cu-
Landzkostir godur, oc Kaus fier thar Eddice, aºa s-a înþeles sã fie reprodus, prins în ele, având rigurozitatea ope-
Vorgarstadt sem nu heitir Sigtun”. unde, prin cuvinte clare, se aratã cã relor pur ºtiinþifice: aceºtia sunt He-
este mult mai nimerit ca domnia rodot (c.IV), Xenofon (c.11, Memoria-
Odinus a plecat de acolo în Sveonia al
Sueoniei sã înceapã cu Odinus ºi le), Platon (Timaeus ºi Kritias) ºi mulþi
cãrei rege era Gylso. La el ajunsese
unde, dupã atâtea erori i se poate fixa alþii de mai dincoace, printre care unul
cu faima numelui asiaticilor, cel
în sfârºit un loc de nãdejde ºi, spre se înalþã deasupra tuturor. Acesta este
cãruia i se spunea AESIR ºi care, la
faima sãrbãtoritului, nu mai poate fi Cl. Olaus Rudbeck (Atlant, c.VII,
urcarea lui pe tron, i-a invitat pe toþi:
învestit cu nume dintre cele §VIII).
aceºtia au dat curs invitaþiei, fãrã
monumentale, ceea ce poate fi Sã ne întoarcem totuºi la Lucan,
zãbavã. Oriunde þi-ai fi îndreptat
transmis, cu legitimitate, la urmaºi. c.II din De bello civili, de la care aflãm
privirea, nu vedeai decât recolte
Ca sã închei, prin numele de Svithiod cã strãmoºii noºtri au strãbãtut
înfloritoare, cãci pretutindeni înflorea
se desemna tot ceea ce era la vedere Europa, Egiptul ºi Etruria ºi “au ajuns
pacea, printre localnicii de bunã
în nord; celelalte domnii s-au numit cu bãrcile lor inclusiv în Sciþia Minor,
credinþã, erau acceptate de ei acele
altãdatã tractus (“þinut întins”), la Lacus Maeotis, o mlaºtinã neagrã
lucruri care erau gândite, în vreme
aceasta înseamnã o reuniune de plinã de tot soiul de neamuri”.
ce pentru alþii, ºtiinþa ºi excelenþa
þinuturi ale unui foarte întins imperiu
formei erau mai ademenitoare. §6. Aºadar, degeaba se strãduiesc
– la nivelul universului. De fapt, de
Odinus, acolo unde a vãzut cã-i merge unii sã ne convinã cã Svialund,
cei vechi a fost înlocuit cu Manheim,
recoltei ºi cã solul este fertil, a ales regiunea Sveonia distinctã de Gothia,
Gudheim, Alsheim, Jotnaheim sau
locul pentru cetate, pe care acum derivã din Svidia, ceea ce înseamnã
Risaland / Vanheim, oc oll thau titi
localnicii o numesc Sigtuna, thadan, “a pustii”, “a arde”. De asemenea, a
thar til halda (toate domniile care
spune autorul, for Othin et Svithiod. distruge prin fier ºi foc sate ºi pãduri,
trebuiau sã fie urmãrite de majestatea
De aici, Odinus a ajuns în Sueonia cãci în ciuda faptului cã ogorul, atacat
Imperiului Sueonic, dupã cum o afirmã
dupã cum se numeºte ea astãzi. Cu în interior, fusese, conform obiceiului,
clar Snorrus, cf. Snorrus, în
numele acesta se etaleazã ea, dar, în semãnat ºi grãpat, a fost totul
versiunea lui Johannes Marlin,
afarã de acesta, ea s-a numit mai preschimbat în mormânt,
Slangerup p.1). Cartea, publicatã în
înainte Svithiod dupã cum o confirmã 1594 ne dã urmãtoarea informaþie: nemaialegându-se nimic din rod.
scrierile Eddice editate de prea- “Norden for palude Maeoti ot swarte Primii care au venit pe aceste tãrâmuri
deliberatul Ressenius, fiind vorba de hass / kalde de paa gammel Norske s-au numit Sviar, ceea ce totuºi nu poate
o ediþie rezultatã prin colaþionarea Svithiode. Det nasn haswe de paa alle fi probat prin nici un document scris,
mai multor exemplare: Esstr thad for diße kalde land fom ligge mod norden demn de luat în seamã.
han nordut that sein nu heiter. / oc erre somme as diße land öde fot
Cuvintele care sunt absolut aceleaºi, fraast oc snee” (cum autorului i-a (continuare în numãrul viitor)
ne asigurã interpretul danez; aceasta scãpat traducerea textului gotic în la-

31
cmyk

DACIA
magazin nr.14 iulie 2004

Dacã doriþi sã procuraþi aceste douã cãrþi, puteþi sã le comandaþi la adresa


Daniela Gridan 2700 Orãºtie Piaþa Victoriei 20,
Le veþi primi la domiciliu ºi veþi achita prin ramburs suma de 130.000/bucata.
Biblioteca dvs. va fi astfel mai bogatã cu douã volume care contribuie la aflarea adevãrului istoric.

Dacã doriþi un abonament la

DACIA MAGAZIN
Trimiteþi prin mandat poºtal suma de 250 000 lei
pe adresa Daniela Gridan 2700 Orãºtie Piaþa Victoriei 20.
Veþi primi începînd cu luna urmãtoare douãsprezece numere ale publicaþiei noastre.
Vã rugam sã specificaþi pe mandat adresa poºtalã corectã la care doriþi sã primiþi revista.

În fiecare searã de luni de la orele 12 puteþi asculta pe Radio România Actualitãþi


emisiunea Noapte Albastra al carei realizator Marian Megan va invitã la rubrica
deja consacratã PERSOANA ÎNTÂI.Veþi putea fi în legãturã directã cu New York-
ul de unde doctorul Napoleon Savescu vã va aduce ultimele noutãþi din lumea
dacilor.Alãturi de domnia sa ºi de invitaþii pe care îi va avea,veþi putea patrunde în
direct în aceastã lume fascinantã a dacilor.

32