Sunteți pe pagina 1din 33

cmyk

COLOR

nr. 28 ianuarie 2006 DACIA


magazin

SUMAR

TAINELE TÃBLIÞELOR
EMINESCU ªI DENSUªIANU DE LA SINAIA
…? • Adrian Bucurescu
pag. 6
pag. 23

MONSTRUOASA CO-
ORIGINEA INDO-EUROPEANÃ: ALIÞIE ÎMPOTRIVA CE-
SUD-ESTUL EUROPEI TÃÞII DACICE ARDEU
• Dienekes Pontikos • Mihai Cãstãian
• Traducere: prof. Timotei Ursu • Iosif Vasile Ferencz
• Vladimir Brilinsky
pag. 9
pag. 25

EDITORIAL de Vladimir Brilinsky

MINISTERUL CULTURII ªI RADIO EREVAN


Hotãrât lucru, manipularea mase- memoriu, prin care îndemna autoritã- în dar o bicicletã,iar rãspunsul este cã,
lor este o armã în mâna unor netreb- þile române sã organizeze comemora- da, este vorba de o bicicletã, dar nu i-
nici care sucesc capetele oamenilor, îi rea a 1900 de ani de la moartea regelui a fost dãruitã ci i-a fost furatã.
zãpãcesc, îi abat, uneori cu viclenie, Decebal, prin declararea anului 2006 Tembelism sau manipulare, asta
alteori cu tembelism, de la realitatea ca „ANUL DECEBAL”. Repetãm ºi trage concluzia fiecare, dar ca cineva
evidentã, inducându-le confuzii ºi se- îngroºãm, ANUL DECEBAL. Sur- fie el adversar al cauzei dacismului sau
mãnând vrajbã. Un astfel de act s-a prinzãtor ºi nefiresc, rãspunsul la asociat acestei idei, sã creadã mãcar
petrecut cu ceva timp în urmã când acest memoriu nu a venit de la Insti- o clipã, cã dupã mai bine de 10 ani de
Ministerul Culturii, emite o scrisoare, tuþia Preºedintelui, ci de la Ministerul eforturi susþinute pentru aºezarea is-
care se dorea a fi un rãspuns la o pro- Culturii. toriei dacilor pe locul meritat, Funda-
punere înaintatã de Fundaþia Dacia În scrisoare, un funcþionar al mi- þia Dacia Revival sau doctorul Sãves-
Revival, Preºedintelui României. ªi nisterului sau poate chiar semnatarul cu pot cere sãrbãtorirea cotropitoru-
pentru cã aceastã hârtie a generat în- acestuia rãspunde, citãm : „Ca rãspuns lui Daciei, asta þine deja de sfera pato-
doieli gratuite, discuþii aprinse ºi acu- la petiþia dvs adresatã Preºedintelui logicului.
ze nefondate, ne vedem nevoiþi sã re- României, Domnul Traian BÃSESCU, Nu putem încheia editorialul de
venim ºi sã explicãm unora care s-au vã transmitem faptul cã Ministerul Ianuarie „ LUNA LUCEAFÃRULUI ”
grãbit sã înghitã gãluºca oferita de onor Culturii ºi Cultelor a aprobat propune- fãrã sã ne amintim vorbe ce ar trebui
Ministerul Culturii, prin semnãtura lui rea privind declararea anului 2006 ca sã ne cãlãuzeascã în întreaga noastrã
Virgil Niþulescu, care este de fapt rea- „Anul Cultural Traian”. Un rãspuns pe conºtiinþã ºi care acum, parcã se po-
litatea. ªi vom încerca sã explicãm ca care putem sã-l catalogãm fie viclean trivesc mai bine ca niciodatã.
la grãdiniþã, pentru ca toþi cei care au meºteºugit, pentru a deturna sensul „Era un popor brav acela, care-a
sãrit ca arºi la citirea acestui rãspuns, memoriului iniþial, fie negândit din impus tribut Romei. Era un popor
sã priceapã odatã pentru totdeauna punctul de vedere al formulãrii. ªi asta nobil acela, a cãrui cãdere te umple
sensurile demersurilor ºi acþiunilor pe pentru simplul ºi evidentul motiv cã de lacrimi, iar nu de dispreþ, ºi a fi
care Dacia Revival le-a fãcut ºi le va dr.Napoleon Sãvescu NU A CERUT descendentul unui popor de eroi, plin
face în continuare. sã fie declarat Anul Traian ci Anul de nobleþe, de amor de patrie ºi li-
Preºedintele fondator al fundaþiei,- Decebal. Altfel spus e ca într-un banc bertate, a fi descendentul unui ase-
dr.Napoleon Sãvescu a înmânat per- cu Radio Erevan în care se pune în- menea popor n-a fost ºi nu va fi ru-
sonal Domnului Traian Bãsescu un trebarea dacã Ivan Ivanovici a primit ºine niciodat㔠( Mihail Eminescu )
1
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006

“SARMISEGETUZA” sau “KOGAION”?


prof. Timotei URSU
Comunicarea de mai jos, prezentatã la al VI-lea Congres de Dacologie de la Bucureºti (2005), reprezintã o
IPOTEZÃ DE INTERPRETARE a unui aspect istoric considerat deficitar.

(Continuare din numãrul trecut) de „mai sus de Tapae”, trupele lui diºtea Muncelului, graþie bunei apã-
Nu trebuie desconsiderat efortul Traian au reuºit - în anul 102 - dislo- rãri oferite de fortificaþiile din jur, ar
de decenii al celor care au trudit pen- carea curþii regale a lui Decebal din fi putut fi „ultimul loc de refugiu al
tru a încerca sã argumenteze ideia – capitalã, din Sarmizegetusa - (or, lui Decebal”!…
chiar dacã, dupã pãrerea mea, lipsitã într-o ortografiere comunã: Sarmi- De acolo, din Munþii Orãºtiei -
de temeinicie - a unei capitale dace segetuza) - respectiv din viitoarea nevãzut de garnizoanele „presãrate de
aninatã pe culmile Munþilor Orãºtiei ”Colonia Dacica”. Au ocupat-o, Traian” - precum ºi din alte posibile
sau „niþel mai la vale” ( Costeºti, Bli- dupã cum rezultã din consemnarea aºezãri situate mai la Nord, (poate
daru – cum credea, la un moment dat, lui Cassius Dio, probabil cu relativa - Apullu(m), viitoarea Alba Iulia, loca-
Constantin Daicoviciu). Dar toatã dar plãcuta! - surprizã de a beneficia litate ºi ea pãzitã prin forturi ºi având
aceastã zonã înseamnã strâmte tãp- de confortul unei reale aºezãri urba- în apropiere o cetãþuie impresionantã
ºanuri care formeazã din punct de ne,cu zid de apãrare, gata „moderni- cum e cea de la Piatra Craivii; dar
vedere strategic ceea ce se numeºte zat㔠(anterior luptelor cu legiunile lui poate ºi din bunul punct strategic ofe-
un „fund de sac” închis din trei pãrþi Traian?!) - de meºteri romani, mai rit de strãvechiul fort de sub ulterioara
de munþi: acolo or câºtigi o eventualã vechi ºi mai noi, a cãror prezenþã e Cetate a Devei?), Decebal ºi-ar fi
bãtãlie, or eºti literalmente pierdut. Nu atestatã nu numai de Cassius, dar ºi putut începe acþiunea de trãdare a
mai ai „ieºire de fugã”. În cel mai bun de tratatul cu Domiþian. Înseamnã, clauzelor tratatului cu Traian, … „
caz, dacã ar mai fi de imaginat cãþã- într-o astfel de ipostazã, cã era „mai primind dezertori, strângând arme,
rarea peste culmi înzãpezite, spre Est puþin dacic㔠strãlucita cetate de trimiþând soli la vecinii de primpre-
ºi Sud, (peste Godeanu, Steaua Mare, scaun a lui Decebal?! Deloc; in jur ºi (chiar!)… înstãpânindu-se peste
Titianu, ªureanu, Vârfu lu Pãtru, etc.) schimb ea prezenta un aspect „fami- o bucatã din pãmântul iazygilor”(!),
a unor luptãtori încercuiþi ºi dispe- liar” romanilor. (Probabil tocmai de cf. Cassius Dio, LXVIII, 10.
raþi, este absolut inacceptabil㠄eva- aceea Traian… „a lãsat o legiune la
cuarea”pe aceeaºi cale a unei… curþi Sarmizegetusa”, vezi Cassius Dio, Concluzie: o atare acþiune a re-
regale, a visteriei, a sistemului guver- LXVIII,9 : pentru cã acolo i se ofe- gelui dac, întreprindere dificilã ºi ris-
natorial, o veritabilã administraþie, rea un confort corespunzãtor, cu to- cantã care nu se poate realiza cât ai
organ de conducere nu al unui trib tul altceva decât neprimitoarea cul- bate din palme, nu ar fi fost posibilã
oarecare ci a unui REGAT (pe vre- me de munte de sub Godeanu!). sub nasul „legiunii de la Sarmisege-
mea lui Decebal fruntariile statului dac Potrivit unei ipoteze care þine sea- tuza” ( dacã acea capitalã, „Sarmize-
întinzându-se, prin comuniuni tribale mã, în primul rând, de logicã - regele getusa”, s-ar fi aflat în… Munþii Orãº-
majoritare, din Pannonia pînã, se pare, dac, recunoscîndu-ºi înfrângerea, a tiei, iar Decebal s-ar fi aflat acolo, în
în Moldova!).. fost nevoit sã se refugieze, - chiar „capitalã”, sub… supraveghere mili-
Voi incerca mai jos sã argumen- pentru o duratã de timp mai lungã, tarã!).
tez suplimentar de ce cred cã Dece- poate chiar ºi dupã reînceperea con- Cititorul cãrþii „SARMIZEGETU-
bal ºi antecesorii sãi ºi-au avut capi- fruntãrii militare din 105 - într-o altã SA REGIA, CAPITALA DACIEI
tala la poalele Retezatului ºi nu în locaþie: posibil chiar în „perimetrul PREROMANE”, amintitã la începu-
Munþii Orãºtiei. sacru”, fortificat, din Munþii Orãºtiei. tul acestor consideraþii, va afla – spre
În primul rând, deºi nu existã o La începutul secolului XX cercetã- neºansa lui - un pasaj care se vrea
consemnare istoricã directã în acest torul transilvan G. Teglas formula deja radical, dar care omite sã precizeze
sens, odatã cu cucerirea întãriturilor o ideie oarecum similarã: cã la Grã- cã situarea capitalei dace, acolo, în

2
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin
Munþii Orãºtiei, este doar o simplã îi strãbate cu piciorul de peste patru de înaintare al infanteriei de bazã, in-
ipotezã ( pe cât de ilogicã pe atât de decenii. În primul rând chiar ºi un ci- clusiv efectuând încercuiri de flanc
lipsitã de dovezi materiale); e o ipote- titor neavizat în dimensiunile geogra- prin zone accesibile. Ei bine, „destoi-
zã“frumoasã în sine”, precum po- fice se va întreba cu uimire cum pu- nicul general” Lusius, dupã pãrerea
vestea meºterului Manole, cel care ºi- tea un Decebal împresurat de legiu- autorului anonim al acestui capitol, se
a fãcut aripi de ºindrilã pentru a zbu- nile lui Traian în defileele din Þara pare cã deþinea în cavaleria sa maurã
ra de pe acoperiºul mânãstirii în care Haþegului, ba încã ºi încercuit pe la veritabili…cai-alpiniºti, hrãniþi cu iar-
ºi-a înzidit soþia; numai cã de astã datã Sud, sã… zboare peste munþi, la vre- ba-fiarelor ºi întraripaþi, (de unde
fantezia e servitã drept „adevãr isto- me de iarnã (cu armatã cu tot!) în… fantezista informaþie cu „specializa-
ric”… Reproduc acest pasaj din car- Moesia Inferioarã, adicã în Sudul rea lor în lupta pe teren acciden-
tea celor patru autori, pentru farme- Dobrogean al Dunãrii, pentru a… ata- tat”?!!), capabili sã se caþere pe cres-
cul lui literar, nu ºi pentru osârdia de ca acolo armatele lui Traian?! ªi dacã tele unor munþi care acolo sunt aco-
a mai adãuga încã o lopatã de negurã asemenea ispravã colectivã, vredni- periþi de zãpadã nu numai „în primã-
peste „Capitala Regilor Daci”: „Dupã cã de Baba Cloanþa Cotoroanþa cãla- var㔠dar pânã prin iunie, precum
respingerea atacului lui Decebal în re pe coada de mãturã, scapã la pri- Vârful lui Pãtru (2130 m.), Jigorul
Moesia (!?) petrecut în iarna anului ma vedere atenþiei, iatã-l pe Traian – Mare (1500 m.) ºi Comãrnicelul
101-102,(deci în primul rãzboi!), în dupã campania dificilã de iarnã (!) din (1894 m.), sã treacã - cu tot echipa-
primãvarã (Traian) îºi reia marºul Moesia -… „odihnindu-ºi” legiunile mentul militar! - trei rânduri de vãi
spre Sarmizegetusa. Grosul trupelor (“grosul armatei lui Traian!”), cum?! adânci ºI primejdioase, numai pen-
romane, sub conducerea împãratului, …Purtându-le roatã, pe Dunãre în tru a „ a face …joncþiune” ºi a cãdea
înainteazã spre Sarmizegetusa dinspre sus, sã ocoleascã Carpaþii, s-o apuce în spatele descoperit al unei… cetãþi
Valea Mureºului ( adicã… venind de din nou spre Est - prin frig ºi prin al cãrui zid masiv… n-are, totuºi, nici
la Vest! n.n.) , pe Apa Oraºului în zloata primãverii carpatice - ºi anu- un însemn militar defensiv; dar sub
sus, ( adicã înspre Sud!, n.n.), cuce- me pe Valea Mureºului! – numai pen- zidurile cãreia, pasãmite, „grosul ar-
reºte cetatea de la Costeºti-Cetãþuie, tru a… ataca „dinspre Nord” de astã- matei lui Traian” zãcea… „epuizat”,
asediazã (?!!) Blidaru, incendiazã datã, (adicã pe direcþia drumului… aºteptând… acceptarea cererii de
chiar aºezarea de la Feþele Albe ºi turistic cãtre Costeºti, ºi care, ce-i pace a lui Decebal!…
ajunge sub zidurile Sarmizegetusei. drept, nu e un acces doar „mai con- Las la aprecierea dvs. pãrerea pe
Totodatã cavaleria maurã, speciali- fortabil”, dar ºi singurul oportun pen- care autorul acestui citat o are de-
zatã în lupta pe teren accidentat (?!?), tru ajungerea, fie turisticã, fie milita- spre inteligenþa cititorilor de la sfâr-
atacã Sarmizegetusa dinspre munte rã, la Dealul Grãdiºtei!). Posesoare ºitul de mileniu II; mã mulþumesc sã
prin singurul sector nefortificat de ale tradiþiei asedierii ºi ocupãrii ce- insist cã aceasta este doar o biatã
daci. Escadroanele romanilor, coman- tãþilor mari de pe Dunãre, de pe Rhin, petalã din grãdina de flori îngrijite
date de destoinicul general(?) Lusius din Britania sau din Panonia, legiunile foarte, culese ºi aºezate clasificat în
Quietus, urcã de la Bãniþa pe la Ji- romane pasãmite: „cuceresc”… ce- ierbarul istoric contemporan, pentru
gorul Mare ºi în Valea (!) Jiului de tãþuia Costeºti, „asediaz㔠( doar a se demonstra cã… regii daci ( ºi
Est, la Vârful lui Pãtru, (!!) fac jonc- atât?!) cea de la Blidaru, ard ce pot la prin urmare aprigul neam al geto-da-
þiunea la Comãrnicel (!!!) ºi apoi, Feþele Albe ºi „ajung sub zidurile Sar- cilor) nu aveau decât, colea, o adu-
pe drumurile-plai (!!?), cad în spa- mizegetusei”, unde se opresc… epui- nãturã de cetãþui pe câteva vârfuri de
tele Sarmizegetusei. Regele dac cere zate ( reþineþi: vorbim despre „grosul munþi, în momentul impactului cu
pace ºi Traian…. (atenþie!!) ..o ac- armatei lui Traian”!) tocmai când ar „civilizaþia Romanã”, cea menitã de
ceptã din pricina epuizãrii trupelor fi trebuit sã… „finis opus coronat !” Dumnezeu sã cureþe locul de adora-
sale (!?)… incapabile sã ia cu asalt Precum se ºtie, cavaleria - în toa- torii lui Zamolxe, ºi sã-i disperseze –
Sarmizegetusa (!!!!)…” te armatele Antichitãþii ºi Evului Me- cu ajutorul „destoinicelor” legiuni ro-
Cu certitudine acest pasaj a scã- diu – era o componentã militarã adia- mane - în fruntarii de lume; în vre-
pat supervizãrii profesorului univer- centã care prin „ºarje” în spaþii des- mea asta ºI sã predea limba latinã
sitar Ioan Glodariu, atât de bun cu- chise, necesare ca atare galopului, nevestelor dacilor, care, rãmase du-
noscãtor al Munþilor Orãºtiei, pe care „acoper㔠sau, uneori, iniþiazã atacul reros de singure, fie pe loc, fie în

3
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
deplasare aurelianã peste Dunãre, se de interes arheologic”. Continuã to- mat apoi, timp de un deceniu, de fiul
grãbeau sã dea naºtere unui nou po- tuºi gãsirea comorilor de cãtre… þã- sãu, arheologul Hadrian Daicoviciu.
por. Acest popor bastard, nãscut din rani; dar curând are loc ºi vizitarea, Din 1984 lucrãrile sunt conduse de
flori, se reîntoarce - pe la ditamai mij- întru „interes ºtiinþific”, a ruinelor de profesorul universitar Ioan Glodariu,
loc de Ev Mediu! - la poale de Car- aici ºi din împrejurimi (Ackner, Pe- siturile arheologice din Munþii Orãº-
paþi, în chip de neam Valah care se chy, Fodor, Neigebaur, G.Teglas). tiei devenind, prin tradiþie, „zonã de
ciondãneºte pentru pãmânturi ºi pã- În 1913 Nicolae Densuºianu, de- cercetare a arheologilor clujeni” (Mu-
duri cu „popoare” care-au descãlecat, scriind – cu suprinzãtoare amãnunte zeul de Istorie a Transilvaniei).
la timpul potrivit ( adicã între timp), - „Grãdiºtea de la Muncel” în lucra- Este remarcabilã developarea con-
pe.... locul gol, curãþat de romani…!? rea sa „DACIA PREISTORICÓ ºi cluziei reputatului istoric care a fost
Ha!… comparând dimensiunea acesteia cu Constantin Daicoviciu, mai ales cã
unele imagini de pe Columna Traianã evoluþia concepþiei sale s-a clãtinat
Ca sã folosesc o expresie latinã de la Roma, sugereazã - primul, din serios la impactul cu obrocul comu-
devenitã monedã curentã: cui prodest câte ºtim! – ideia c㠄cetatea cea nist al epocii în care a fost nevoit sã-
(cui foloseºte) o asemenea „viziune” bãtrân㔠ar putea fi însãºi „Capitala ºi publice lucrãrile fundamentale, dar
istoricã?… Dachilor”, aceºtia vãzuþi de el, entu- în care cãuta o soluþie de afirmare a
ziast, drept: „…o grupã sedentarã de dacismului: (“…Indemnul categoric ºi
2. CINE A „MUTAT” CAPITALA pãstori, adãpostiþi în dosul Parângu- clar, venit din locul cel mai compe-
DACILOR ÎN MUNÞII ORêTIEI? lui, departe de starea de barbarie, tent al înaltei ºtiinþe istorice sovieti-
ajunºi la un grad înaintat de civilisa- ce constituie ºi pentru noi un imbold
Se ºtia încã în secolul al XVII-lea þiune ºi constituit aici în o viaþã ur- mai mult pentru a supune, aici, unei
despre existenþa în Munþii Orãºtiei a banã plinã de prosperitate. Nicãieri cercetãri sistematice, originea ºi spe-
unei „aºezãri antice”.Evident, semna- pe teritoriul Eladei ºi al Troiei nu se cificul statului sclavagist de la nor-
larea acestor ruine în izolatul „fund prezintã un sistem de apãrare în for- dul Dunãrii de Jos, al statului dac de
de sac” de lângã izvorul Apei Oraºu- mã atât de vastã ºi puternicㅔ(pg. pe teritoriul R.P.R.( s.n.) …Se impu-
lui, a fost determinatã de repetate 480). ne aceastã cercetare cu atât mai mult
descoperiri de comori, mai ales în Dupã anul 1918 cercetarea Dea- cu cât istoriografia noastrã burghezã
secolele XVIII ºi XIX, descoperiri lului Grãdiºtei ºi a fortificaþiilor înve- nici n-a putut încerca o soluþie în
valorificate de þãranii locului: mii ºi mii cinate pãºeºte în epoca „modernã”. aceastã privinþã din pricina concep-
de monede de aur de tipul Koson ºi Profesorul universitar D.M.Teodores- þiei cu totul idealiste ºi neºtiinþifi-
tipul Lysimach ºi, se pare, multe alte cu, interesat de zonã, întreprinde câ- ce… (…) Romano ºi Traiano – mania
obiecte din aur vândute la preþ bun!. teva sãpãturi de sondaj la Grãdiºtea cercetãtorilor burghezi reducea popo-
Autoritãþile austro-ungare primesc un Muncelului, la Costeºti, la Blidaru ºi rul dac la un rol completamente ºters,
raport al delegatului tezauriatului aus- Piatra Roºie, ajungând ºi el (fãrã a de cenuºãreas㓠( vezi articolul „DA-
triac, Paul Torok, semnalând nu doar mãrturisi cã preia sugestia lui Densu- CII DIN MUNÞII ORêTIEI”, 1950,
cã descoperirile de monede sunt mai ºianu!), „..la concluzia potrivit cãre- în „DACICA”, pg.29-41)
mari decât se cunoaºte oficial, dar cã ia la Grãdiºtea Muncelului trebuie În acelaºi articol, rãspunzând în-
exist㠄ruinele unui oraº roman, ne- cãutatã capitala stãpânirii dacice”( trebãrii ce sunt „cetãþile” din Munþii
cunoscut”; oraº roman, deoarece op. cit., pg. 19). Sãpãturile vor fi re- Orãºtiei, istoricul scrie:”Ele trebuie
Torok a gãsit un ciob de teracotã cu luate în zonã, sistematic, începând din considerate ca niºte lãcaºuri întãrite
inscripþia „PER SCORILO” ( vezi ul- 1943 de cãtre istoricul Constantin ale unor fruntaºi militari, mari pro-
terioara descoperire a unui vas în- Daicoviciu ( viitorul academician ºi prietari de turme în munþi, de ogoare
treg cu inscripþia „DECEBALUS PER rector al universitãþii clujene), asistat întinse în vãile apropiate ºi desigur,
SCORILO”!). Se întreprind sãpãturi de arheologul Octavian Floca ºi stu- ºi de sclavi”… „Cetatea Mare ( de la
sub conducerea inginerului B. Aigler, denþi ai secþiei de istorie a Universitã- Dealul Grãdiºtei, n.n.) nu dominã, de
de cãtre o grupã de mineri care, ciu- þii din Cluj.. Constantin Daicoviciu fapt, nimic; ea constituie în realitate
dat, „nu gãsesc aur, ci doar inventar va „gestiona” cercetãrile zonei Mun- un loc de refugiu (s.n.) greu de atins,
þilor Orãºtiei pânã în anul 1973, ur- straºnic apãrat din faþã ºi din laturi

4
cmyk COLOR

nr. 28 ianuarie 2006 DACIA


magazin
de sistemul de redutã al fortificaþii- teºti”… Confuzia o sporeºte raportul În schimb Hadrian Daicoviciu,
lor înºirate dealungul vãii centrale a din 1953 (SCIV, 1-2 1953, pg. 179): care publica douãzeciºi doi de ani mai
Apei Oraºului, atât dinspre Nord cât „ Dupã rezumatele sãrace din Dio târziu - în colaborare cu Dorin Alicu -
ºi dinspre Nord-Vest ºi Nord-Est, iar Cassius, în Primul Rãzboi Dacic (101/ monografia „COLONIA ULPIA TRA-
dinspre Sud de masivul de munþi greu 102) Sarmizegetusa ( Grãdiºtea Mun- IANA AUGUSTA DACICA SARMI-
de trecut… (..) Sãpãturile din vara celului ºi nu cea de lângã Haþeg!)..nu ZEGETUSA” nu mai are nici un fel
acestui an ( 1950, n.n.) au dovedit a fost cuceritã, ci în faþa ei se încheie de… dubii; uitã de presupunerea „su-
ceea ce se presupunea întrucâtva, cã o pace provizorie între Roma ºi De- prapunerii peste un castru anterior” ,
aici, pe Dealul Grãdiºtei, se afla ºi cebal”. admite doar cã pe acel loc ar fi fost „
locul de cult al dacilor, cu mai multe În 1954, într-un articol-comuni- o tabãrã militarã din colþul Sud-Vestic
sanctuare..” (pg.31-32. Sublinierile ne care la Filiala Cluj a Academiei RPR ( al Þãrii Haþegului” ( inoculând astfel
aparþin). În rapoartele arheologice vezi DACICA, pg.53), istoricul defi- confuzia – voitã?! - cu „tabãra de
(SCIV I/1951, pg. 125-126), semnînd neºte zona cercetatã, circumspect, rãzboi a barbarilor” locatã precis de
în numele colectivului cu care a avan- drept: „Centrul dacic din Munþii Orãº- Cassius Dio ºi anume la Tapae, loca-
sat în sãpãturi masive (O.Floca, P.Du- tiei”ºi „Centrul de la Grãdiºtea Mun- litate situatã înainte de intrarea în
ka, E.Chirilã, St. Ferenczi, V. Mano- celului”; pentru ca un an mai târziu, valea ce duce spre Þara Haþegului).
liu ºi alþii), cunoscutul istoric subli- în articolul „LA CIVILIZATION Principal autor al cãrþii (în mo-
niaz㠄… modificarea unei pãreri mai DACE ET SA PLACE” sã formuleze mentul redactãrii acesteia H.D. era ºi
vechi a noastrã ºi a altora despre ros- mai exact ceea ce va fi un veritabil… ºeful delegat oficial al cercetãrilor ar-
tul aºezãrii de la Grãdiºtea Munce- testament al consilierului istoric al lui heologice din… Munþii Orãºtiei) ar-
lului. Nu mai credem anume ca ea sã Gheorghe Gheorghiu-Dej, lãsat cer- heologul ajuns conferenþiar universi-
fi fost o „cetate de scaun”, un fel de cetãtorilor ºi arheologilor români: tar acordã apãsatã încredere recon-
reºedinþã permanentã a regilor daci. „Une chose est evident, c’est que l’ha- stituirii unei discutabile inscripþii, so-
Pentru aºa ceva locul ºi clima nu s- bitat de Gradistea Muncelului doit etre cotit㠄actul de naºtere al Ulpiei Tra-
ar potrivi”. ªi apoi: „..aceastã aºe- considere comme le centre politique, iana”. Potrivit acestei copii de „inscrip-
zare de pe Dealul Grãdiºtei era nu militaire et religieux du people dace, þie”:, „… din porunca împãratului
numai un venerat loc de închinare, durant les deux siecles qui precedent Cesar Nerva Traianus Augustus, fiul
centru religios al obºtei dacilor ( aºa la conquete de la Dacie par les Ro- divinului Nerva, a fost „fondatã“
cum îi cereau concepþiile de credinþã: mans” (“Este evident un fapt, acela Colonia Dacica prin Decimus Teren-
în mijlocul codrilor, ferit de vãzul cã aºezarea de la Grãdiºtea Muncelu- tius Scaurianus, guvernatorul sãu”(ºi
profanilor, pe înãlþimile pure ale mun- lui trebuie sã fie consideratã drept anume: cândva între anii 107-110).
þilor), dar ºi un loc dintre cele mai centrul politic, militar ºi religios al Insistãm asupra informaþiei cã acest
întãrite – natura et arte – chemat sã poporului dac, pe parcursul celor dou㠄document esenþial” este o … COPIE
reziste, ocrotit de centura fortãreþelor secole care preced cucerirea Daciei FRAGMENTARÃ, medievalã, recon-
înaintate ºi de zidurile lui din preaj- de cãtre Romani”; DACICA,pg.110Cu stituitã cu mãrturisitã aproximaþie,
ma sanctuarelor, ca o ultimã salvare, toate acestea, Constantin Daicoviciu (vezi chiar lucrarea menþionatã, pagi-
ºi celor mai îndãrãtnice atacuri ale ( vezi pg. 8-10,“ULPIA TRAIANA”, na 14, unde Hadrian Daicoviciu cali-
vrãjmaºului nãvãlitor (sic!)” în 1962 , carte redactatã împreunã cu ficã el însuºi inscripþia, drept - ci-
Prin urmare, Constantin Daicovi- fiul sãu Hadrian Daicoviciu) referin- tez: „..pãstratã fragmentar ºi cu des-
ciu nu afirmã, atunci, cã la Dealul du-se la „Colonia Dacica”, (adicã… tule greºeli, în niºte manuscrise me-
Grãdiºtei ar localiza existenþa „capi- Sarmizegetusa de la poalele Retezatu- dievale … iar în reconstituire corec-
talei dacice”; în schimb, în acelaºi lui, transformatã în 118 în „Colonia tã(?) ea sunã astfel…). Reþineþi afir-
raport ( pagina 126), chiar dacã pen- Ulpia Traiana”), scrie:…” este de pre- maþia cã s-ar fi fãcut o „reconstituire
tru moment doar ipotetic, lanseazã supus cã oraºul a luat locul exact al corectã”; când trermenul adecvat ar
sugestia c㠄…reºedinþa regeascã, castrului ce exista aici, încã de pe tim- fi fost, credem, - „o reconstituire con-
permanentã ºi de toate zilele, va fi pul celor douã rãzboaie ºi anume de venabilã”: convenabilã - desigur -
fost mai curând (sic!) în turnurile- la sfârºitul rãzboiului prim, terminat unui anume punct de vedere…
palate din incinta Cetãþii de la Cos- în anul 102”. (continuare în numãrul viitor)

5
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006

DOUÃ DESTINE UNITE ÎN DACISM

EMINESCU
ªI DENSUªIANU
Revista Familia, Foaie enciclopedicã ºi beletristicã Unirii a lui V.Alecsandri sau Umbra lui Mircea la Cozia,
cu ilustraþii, în anul 1865 prezintã în paginile ei alãturi de Bolintineanu….
personalitãþi de talia lui Shakespere ºi operele unor ro-
mâni demni sã figureze în ceea ce Iosif Vulcan numea cu Viitor de aur þara noastrã are
mândrie “Panteonul român”. Astfel îi gãsim în paginele ei ÎI prevãd prin secoli a ei înãlþare.
pe : Bogdan Petriceicu Haºdeu, Dimitrie Bolintineanu,
Costache Negri, Anton Pann, Ion Heliade Rãdulescu ºi Iosif Vulcan, înzestrat cu o intuiþie deosebitã în a des-
Andrei Mureºianu. Apãreau însã, în anii 1866, în revista coperi valori în tinerii lui colaboratori, va acorda prima
Familia ºi creaþiile de debut ale lui Mihai Eminescu ºi Ni- paginã a revistei pentru “Misterele nopþii” de Mihai Emi-
colae Densuºianu. Proaspãtul student al “Academiei sã- nescu, în nr.34, ºi deasemeni poeziei “Melancolia” de
seºti de drepturi”din Sibiu N.Densuºianu debuteazã în Nicolae Densuºianu, în nr.36. Ca sã putem înþelege vic-
nr.20 din 10/20 iulie 1866 al revistei cu poezia “Zâna toria ºi satisfacþia acestor doi tineri, trebuie sã amintim
mea”în care poetul exclamã: ..Doamne arde necuraþii ºi- cã prima paginã a nr.33 a revistei fusese rezervatã medi-
i trimite în infern.. taþiei lui Dimitrie Bolintineanu cu poezia “Scopul omu-
Sau...A ta ginte-a fi ilustrã, darã steaua ei divinã lui”. Dar sa vedem un vers din poezia lui Nicolae Densu-
Este-n ceaþa primãverii, ºi încã nu s-a ivit. ºianu pentru a putea înþelege muzicalitatea care-i apropia
aºa de mult pe cei doi:
La mai puþin de un an Eminescu va publica tot în
paginile Familiei, pornind de la aceeaºi temã , a viitorului “ Pe punte eternalã ce lumile le-mbinã,
patriei, “ Ce-þi doresc eu þie, dulce Românie”: Mã trece ca ºi-o tainã, a ta mânã de crin;
Tu eºti, copilã dalbã, o umbrã peregrinã,
Vis de rãzbunare negru ca mormântul, Iar eu al tãu suspin!”
Spada ta de sânge dusman fumegând,
ªi deasupra idrei fluture cu vântul În toamna anului 1866 M.Eminescu a venit la Sibiu
Visul tãu de glorii falnic triunfând.” sã-l întâlneascã pe fratele sãu de sânge Nicolae Emino-
vici. Mihai Eminescu va gãsi în gazda sa binevoitoare, în
Poezia patrioticã pornind de multe ori de la aceeaºi vârstã de 20 de ani, N.Densuºianu, un frate de spirit, iar
temã, viitorul patriei, având ritmuri înãlþãtoare ºI pasiuni în preocupãrile acestuia privind mitologia ºI istoria ve-
clocotitoare i-a preocupat în anii 1866 che a poporului nostru va gãsi o sursã proaspãtã, ºi con-
pe Nicolae Densuºianu ºI M.Eminescu, cel din urmã tinuã ,de inspiraþie ce se va reflecta în poezia sa, ca de
reuºind sã atingã însã culmile perfecþiunii. Ei intrau în altfel ºi în toatã activitatea sa de viitor. Dar sã ne reân-
competeþie cu poezii de mult consacrate, cum ar fi Hora toarcem la tinerii M.Eminescu ºi N.Densuºianu ca poeþi.

6
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin
Întâlnirea celor doi de la Sibiu i-a redeschis lui N.Den- România totul trebuie dacizat”, în perioada în care N.Den-
suºianu pofta de a culege ºi chiar a prelucra versuri po- suºianu începuse sã lucreze la volumul “Dacia preistori-
pulare. Rima de data aceasta începe sã fie încruciºatã, cã”lucrare în care alãturi de arheologia materialã, disci-
mult mai sofisticatã ºi ne sugereazã sonoritãþi întâlnite plina istoricã riguroasã, el va introduce, pentru prima oara,
mai târziu la M.Eminescu. Dar sa-l ascultam pe N.Den- ºi arheologia spiritualã din mulþimea de mãrturii scrise ale
suºianu cu poeziile lui “botanice”: “Floarea soarelui”- antichitãþii greco-latine, asociind, probe gãsite la mii de
1867, “Legenda lãcrãmioarei”-1875, ºi “Legenda crinu- ani sau la mii de kilometri distanþã.
lui”-1888...... Dacã din punct de vedere poetic N.Densuºianu a fost
“Printre valuri lin se vede atât calitativ cât ºi cantitativ un poet minor, nu acelaºi
Luna-n pâlcuri de fantomi lucru putem spune despre el ca istoric. Însã în studiul
Iar pe malul moale, verde “Poeþi ºi critici”(1886), Titu Maiorescu trece în revistã
Doarme umbra sântei domi..” cele mai importante succese ale literaturii române ºi alã-
turi de Alecsandri, Eminescu, Vlahuþã, Caragiale, Dela-
Unei legende culeasã de N.Densuºianu, probabil prin vrancea apar ºi “lucrãrile stiinþifice ale d-lor Haºdeu ºi
Muntenia, el îi localizeazã acþiunea într-o mânãstire de pe Nicolae Densuºianu”.
malul Dâmboviþei, prelucrând schematic ideia unei “pro- Aceasta lecturã a poeziilor publicate de Eminescu ºi
misiuni nerespectate în dragoste” el ne spune: N.Densuºianu cred cã dezvaluie preocupãri comune,
“Dar copila pãrãsitã gânduri comune, modele ritmice comune cât ºi motive
Pre nisipul cel pustiu, tematice, pe care însã Eminescu le va dezvolta magistral
Singur’geme ofilitã în versuri iar N.Densuºianu în srierile sale istorice.
Ca o faclã pe sicriu.”

Dupã nouã ani de suspine apare un emir care o invitã Alãturi de poeziile care i-au dat locul de frunte în lite-
sã stea lânga el ºi sã fie o “reginã dezmierdatã de serai”: ratura noastrã, el a avut o vastã activitate de gânditor ºi
“ Ea surâde ºi-apoi plânge ziarist.Mi-am îndreptat atenþia asupra întregii lui activi-
Cãtre Febul lucitor....... tãþi, întrucât are legaturã cu ideea naþionalã ºi l-am stu-
Vino! ªi cu braþul strânge diat pe Eminescu îndrãgostitul de neam ºi þarã, evocato-
Valul moale curgãtor.” rul trecutului mãreþ, optimistul care traseazã cãile pe care
neamul trebuie sã tindã spre a deveni un factor de ordine
Sigur cã se vor auzi ºi vocea plinã de reproº a iubitu- ºi de civilizaþie la gurile Dunãrii, dar ºi pe criticul neându-
lui uitat: rãtor care a scos în evidentã tarele vieþii noastre politice
“Mi-ai uitat amorul , juna, ºi sociale ºi a biciuit tot ce i se pãrea primejdios pentru
Pentru aur ºi paftal’.” viaþa naþiunii.
Reactualizarea ideologiei lui Eminescu, comporanei-
Mihai Eminescu va prelua ºi el ideia unei “promisiuni tatea ei a dat naºtere la reacþii puternice ºi azi.
nerespectate în dragoste”, prelucrând basmul, tot din Unii l-au socotit pe Eminescu prea puþin naþionalist,
Muntenia, “Fata în gradina de aur” cules de Richard Ku- alþii - prea mult obsedat de ideea naþionalã. Pe vremea
nisch, va cizela muzical ºi va creia gândirea filozoficã a studiilor la Viena i se arunca acuzaþia de cosmopolit ºi
diamantului poeziei româneºti a“Luceafãrului.” vândut strãinilor, la una din adunãrile Societãþii România
Trecutul glorios îi pasioneazã pe cei doi poeþi. Dar Junã, chiar ºi Haºdeu, în articolul sãu din Columna lui
daca la M.Eminescu poezia este mult mai complexã ºi Traian (23 august 1871), îl socoate pe Eminescu cos-
mai sofisticatã, la N.Densuºianu ea este mai simplã mai mopolit. Ceea ce este mai interesant e cã dupa moartea
sãracã, aºa cum putem vedea ºi din versurile urmãtoare: lui, deºi era uºor sã i se cunoascã activitatea ziaristicã
întru apararea cauzei naþionale a Românilor din Ardeal,
“ªtefan, Domnul mare din Bucovina, din îndepãrtata Macedonie, deºi la înde-
ªtia de rãzbunare mâna oricui era Scrisoarea a lll-a ori Doina, lui Eminescu
La leºi ºi la tãtari.” încã i se mai aduce acuzaþia de-a fi fost prea putin naþio-
nalist.
Eminescu va da însã imagini de frescã unui asemenea
subiect, vezi ‘Scrisoarea III-a” Scrisoarea III-a (fragment)
În 1877 ambii sunt stabiliþi la Bucureºti ºi vechea lor
amiciþie se reia ºi se poate vedea în poemul lui M.Emi- ...”Dintr-aceºtia þara noastrã iºi alege astãzi solii !
nescu “Gemenii” . Oameni vrednici ca sã vazã în zidirea sfintei Golii,
Sã nu uitãm ca în 1898 Eminescu va declara cã : În În cameºi cu mâneci lunge ºi pe capete scufie,

7
cmyk

DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
Ne fac legi ºi ne pun biruri, ne vorbesc filosofic.
Patrioþii! Virtuoºii, ctitori de asezãminte,
Unde spumegã desfrâul în miscãri ºi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, ºed pe locuri
ªi aplaudã frenetic schime, cântece ºi jocuri...

ªi apoi în sfatul tãrii se adun sã se admire


Bulgãroi cu ceafa groasã, grecotei cu nas subþire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de român,
Toatã greco-bulgãrimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-nveninatã, asta plebe, ast gunoi
Sã ajung-a fi stãpanã ºi pe þarã ºi pe noi!
Tot ce-n þãrile vecine e smintit ºi stârpiturã,
Numai vaduri ca acele.
Tot ce-i însemnat cu patã putrejunii de naturã,
Vai de biet Român sãracul, îndãrãt tot dã ca racul,
Tot ce e perfid ºi lacom, tot Fânarul, toþi iloþii,
Nici îi merge, nici se-ndeamnã,
Toþi se scurserã aicea ºi formeazã patrioþii, încât fonfii ºi
Nici îi este toamnã toamnã,
flecãrii, gagauþii ºi guºaþii, Balbâiþi cu gura strâmbã sunt
Nici e varã vara lui
stãpânii astei naþii!
ªi-i strãin în þara lui.
ªi acum priviþi cu spaimã faþa noastrã sceptic-rece.
De la Turnu-n Dorohoi
Vã miraþi cum de minciunã astãzi nu vi se mai trece?
Curg duºmanii în puhoi
Când vedem cã toþi aceia care vorbe mari aruncã
ªi s-aºeazã pe la noi;
Numai banul îl vâneazã ºi câºtigul fãrã muncã,
ªi cum vin cu drum de fier,
Azi, când fraza lustruitã nu ne poate înºela,
Toate cântecele pier,
Zboarã pãsãrile toate
Astãzi alþii sunt de vinã, domnii mei, nu este-aºa?
De neagrã strãinãtate;
Prea v-aþi arãtat arama sfâºiind aceastã þarã,
Prea fãcurãþi neamul nostru de ruºine ºi ocarã,
Prea v-aþi bãtut joc de limbã, de strãbuni ºi obicei,
Ca sã nu s-arate-odatã ce sunþeþi - niºte miºei!
Cuvântul „naþiune” are pentru Eminescu mãreþia unui lu-
Cum nu vii tu, Þepeº doamne, ca punând mâna pe ei,
cru sfânt. Iubesc poporul românesc fãrã a iubi pe semi-
Sã-i împarþi în douã cete:în sminþiþi ºi în miºei,
docþii ºi superficialitãþile sale”.
ªi în douã temniþi large cu de-a sila sã-i aduni,
Eminescu îmbrãþiºeãzã cu dragoste trecutul strãmo-
Sã dai foc la puºcãrie ºi la casa de nebuni!”
ºesc, evocã figurile mareþe neamului, împrejurãrile de
viaþã, se lasã biruit de contemplarea ruinelor rãmase tu-
rie.
Doinã (fragment)
Dacã în tinereþe Eminescu e mândru de originea noas-
trã latinã, vorbind totodatã cu deosebitã dragoste de eroi-
„De la Nistru pân’ la Tisa
cul popor dac, în ultimii ani declarã c㠓în România totul
Tot românul plânsu-mi-s-a
trebuie dacizat!”. Poporul dac formeazã subiectul câtor-
Cã nu mai poate strãbate,
va opere literare ale lui Eminescu rãmase neterminate,
De-atâta strãinãtate.
într-o poezie numai schiþatã, el vorbeºte de glorioasa re-
Din Hotin ºi pân’ la Mare
zistenþã ºi moarte a lui Decebal ºi a tovarãºilor lui, în alte
Vin Muºcalii de-a cãlare,
poezii neterminate se vorbeºte, de asemenea, de erois-
De la Mare la Hotin
mul Dacilor, într-un manuscris se afla planul unui poem
Mereu calea ne-o atin;
în patru cânturi . intitulat “Decebal”.
Din Boian la Vatra-Dornii
În Daci el vede un popor plin de nobleþe, de iubire de
Au umplut omida cornii
patrie ºi de libertate: „Era un popor brav acela, care-a
ªi strãinul te tot paºte
impus tribut Romei. Era un popor nobil acela, a cãrui
De nu te mai poþi cunoaºte;
cãdere te umple de lacrimi, iar nu de dispreþ, ºi a fi des-
Sus la munte, jos pe vale,
cendentul unui popor de eroi, plin de nobleþe, de amor de
ªi-au fãcut dusmanii cale,
patrie ºi libertate, a fi descendentul unui asemenea popor
Din Sãtmar pân’ în Sãcele
na fost ºi nu va fi ruºine niciodatã”.

8
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin

ORIGINEA INDO-EUROPEANÃ: SUD-ESTUL EUROPEI

Un articol de Dienekes Pontikos


Traducere din l. engleza ºi comentariu: prof. Timotei Ursu

NOTA INTRODUCTIVÃ: În ultimele douã decenii studiile de lingvisticã comparatã, în special în analiza
limbilor din familia“indo-europeanã”, au evoluat spectaculos. Dienekes Pontikos se referã în acest articol la
câteva din cele mai convingãtoare concluzii recente care considerã regiunea Carpato-Balcanicã drept rãdãcinã
a “trunchiului” acestei mari familii lingvistice. Referirile sale au în vedere concluziile la care au ajuns savanþii
Igor M.Diakonov, Colin Renfrew, Kalewi Wiik, Gray ºi Atkinson. Traducerea oferã integral textul d-lui
Pontikos. Comentariul traducãtorulu, este ataºat într-un “comentariu adiþional” la finalul articolului.
IGOR M. DIAKONOV

Una dintre marile teorii rivale in Eurasia”, JOURNAL OF INDO- îndepãrtate miºcãri ale populaþiilor
privind originile Indo-Europe- EUROPEAN STUDIES, vol.13, (cu excepþia Indo-Iranienilor, ale
nismului presupune cã locul de baºtinã pg.49) cãror idiomuri Indo-Europene au fost
al vorbitorilor limbilor Proto-Indo- Diakonov efectueazã o cercetare “transplantate” ulterior, la sfârºitul
Europene se aflã în Peninsula extensivã asupra evidenþelor mileniului II ºi începutul mileniului
Balcanicã (Sud-Estul Europei). arheologice ºi lingvistice concluzio- I i.e.n.)
Aceastã teorie a fost cel mai nând cã Proto-Indo-Europenii aveau (În douã harþi explicative,
convingãtor propusã de eminentul o economie bazatã pe agriculturã ºi Diakonov propune grafic, în prima -
lingvist ºi istoric Igor M. Diakonov pe creºterea animalelor. El critic㠓Aria de formare Proto-Indo-
în publicaþia sa bianualã (1985.”On teoria Marijei Gimbutas, apreciind cã Europeanã în mileniile V-IV
the Original Home of the Speakers of aceasta se bazeazã pe insuficiente i.e.n.‘‘ - un teritoriu cuprinzând la
Indo-European”, JOURNAL OF evidenþe arheologice ºi pe presupuneri Sud: Balcanii ºi, spre Nord: Carpaþii
INDO-EUROPEAN STUDIES.Vol.13, intru totul arbitrare când Sudici, inclusiv Sudul Ardealului, axa
pg.92). Diakonov pledeazã destul de concluzioneazã cã populaþiile formând-o cursul mijlociu,
convingãtor împotriva a douã dintre preistorice foloseau calul drept armã (“Pannonic”) ºi cursul inferior
cele mai remarcabile teorii rivale, cea militarã. Este de asemenea critic (“Moesic”) al Dunãrii; în cea de a
a autoarei de origine lituanianã referitor la ipoteza Gamkrelidze/ doua, reprezentând “Indo-Europenii
Marija Gimbutas (1973. “The Ivanov, atât cu argumente lingvistice în mileniul III i.e.n.”, el propune
Beginning of the Bronze Age in Europe cât ºi pentru cã aceasta postuleazã drept direcþii de migrare, grupele:
and the Indo-Europeans: 3500-2500”, anumite improbabile direcþii de 1.Indo-Iranianã (din Vestul Mãrii
JOURNAL OF INDO-EUROPEAN migrare în aprecierea limbilor Indo- Negre ºi, prin Nordul acesteia, spre
STUDIES, vol.1, pg.163), care credea Europene atestate istoric. Est), 2.Balto-Slavicã (dinspre
cã Indo-Europenii sunt originari din Diakonov demonstreazã cã Carpaþi spre Nord), 3.Germanicã
stepele Rusiei, precum ºi în opoziþie regiunea Carpato-Balcanicã deþine (dinspre Carpaþi ºi Pannonia spre
cu teoria lingviºtilor georgieni T.V. toate caracteristicile cunoscute drept Nord-Vest), 4. Celticã (înspre Vest)
Gamkrelidze ºi V.V. Ivanov care proprii culturii Proto-Indo-Europene. 5. Italicã (prin zona Pannoniei ºi
propun o “origine” situatã în Adiþional, într-un veritabil “tour de Sudul Alpilor înspre Peninsula Italica),
vecinãtatea Platoului Armeniei force”, el demonstreazã cã situarea 6. Illyricã (spre þãrmurile Mãrii
(1985.”The Migrations of Tribes tuturor limbilor Indo-Europene Adriatice), 7. Zona Paleo-Balcanicã
Speaking Indo-European Dialects cunoscute poate fi uºor explicatã dacã ( considerat㠓sedentarã”), 8 .Zona
from their Original Homeland in the se acceptã aceastã locaþie drept migrãrii vorbitorilor de Proto-Greacã
Near East to their Historical Habitations patrie originarã, fãrã prea (din Sudul Balcanic spre Anatolia ºi
9
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
arhipelagul Egeean). De asemenea, treptat noþiunile ºi priceperile a modificat “puþintel” punctul de
harta propune o “desprindere” din agricole ale Indo-Europenilor, vedere anterior. Acum el crede cã
zona Paleo-Balcanicã, în secolele 12- adoptând în acelaºi timp ºi limba unitatea Proto-Indo-Europeanã este
8 î.e.n., a unor dialecte identificate acestora; mai mult chiar, acele identificabilã în Balcani, de acord cu
drept Proto-Armenian, Phrygian, extensii migratoare de populaþie la opinia lui Diakonov. Proto-Indo-
ºi…”Dialecte Estice ale Thracei”, care ne-am referit, au implicat nu Europenii au fost, oricum, o mladiþa
care vor da naºtere unor limbi numai o parte din originarii Indo- ( urmaºi!) ai Pre-Proto-Indo-
anatoliene, altele decât cele Proto- Europeni, dar ºi triburi care au Europenilor, iar aceia vorbeau limba
Greceºti). adoptat limba ºi obiceiurile acestora, primilor agricultori care au traversat
Diakonov ( în “The Paths of la nivel de “Comunã Primitiv㔠Spaþiul Egeean, din Anatolia pentru
History”, Cambridge University (primele comunitãþi coerent a se stabili în Tessalia. Acolo, ºi în
Press, 1999) explicã, potrivit organizate), nivel de cutume la care viitoarea lor expansiune nordicã s-a
concluziei sale, cã Indo-Europenii au evoluaserã, mai rapid în timp, înºiºi format comunitatea Proto-Indo-
ajuns la acest nivel al expansiunii Indo-Europenii. Europeanã care, la rândul ei, a dat
datoritã avantajelor sociale pe care COLIN RENFREW naºtere tuturor limbilor Indo-
le-au dobândit, în comparaþie cu Europene “istorice”, în vreme ce
triburi rãmase pe un plan inferior, Unul dintre cei mai respectaþi idiomurile din Anatolia (Hittita,
primitiv, în jurul vetrei lor de habitat. arheologi ai timpurilor noastre, Colin Luwiana ºi Palaica) sunt o mladiþã
Oricum, mã voi referi încã o datã la Renfrew (“Archaeology and a limbii ancestrale vorbitã de Pre-
opinia Marijei Gimbutas ºi a altor Language: The Puzzle of Indo- Proto-Indo-Europenii “care au rãmas
autoritãþi ºtiinþifice din secolele XIX European Origins”, ISBN: în urma” (în Tessalia).
ºi XX, dar coroborate cu descoperirile 0521386756) a pledat convingãtor Potrivit lui Renfrew (“The Tarim
ulterioare ale lui C.Renfrew ºi ideea cã limba Indo-Europeanã a fost basin, Tocharian an Indo-European
J.P.Mallory : cum cã cei mai vechi rãspânditã de agricultori care, în origins: a view from the west”), în
Indo-Europeni, trãind în mileniile V cãutare de noi pãmânturi, s-au V.Mair (ed.), “The Bronze Age &
ºi IV î.e.n. - mult înaintea Epocii “extins” din Zonele Fertile (din Sud- Early Iron Age Peoples of Eastern
Fierului - deºi posesori deja ai cãruþei Est). A ajuns la aceastã concluzie Central Asia, JOURNAL of INDO-
trasã de cai, n-au fost niciodatã observând cã mai toate marile EUROPEAN STUDIES
nomazi. Miºcãrile lor de-a lungul ºi familii de limbi au fost rãspândite MONOGRAPH #26, vol.1): “… în
de-a latul Euro-Asiei (probabil cu de cãtre agricultori: sã nu fi adus cu concordanþã cu viziunea lui
epicentrul în Balcani) n-au fost ei propria lor limbã agricultorii care Dolgopolsky ºi Gamkrelidze/Ivanov,
invazii militare ci o rãspândire lentã, au colonizat Europa?... Agricultorii, ºi conform lui Sturtevant (1962),
provocatã de o scãdere a ratei în extensie treptatã a unor mici sugerez cã diviziunea bazicã în limbile
mortalitãþii ºi, consecutiv, o grupuri din Zonele Fertile (ºi, crede Indo-Europene incipiente a avut loc
semnificativã creºtere a populaþiei. Renfrew, în cazul Indo-Europenilor: între limbile Anatoliene, pe de-o
Explicaþia este aceea cã populaþia din Anatolia!) vor modifica profund parte, ºi membrii familiei Indo-
care vorbea proto-limba Indo- peisajul lingvistic al zonelor în care Europene propriu-zise pe de altã
Europeanã ºi-a modificat alimentaþia s-au aºezat ºi le-au cultivat. parte. O astfel de viziune derivã direct
înspre lapte ºi carne, ºi a ajuns sã Pledoaria atentã a lui Renfrew este din ipoteza “rãspândirii agricole”, de
practice – progresiv - o suficient de valoroasã atât pentru identificarea vreme ce agricultura a venit în Europa
avansatã agriculturã ( cultivând orz, mecanismului care a condus la din Anatolia. Ea sugereazã cã toate
grâu, struguri ºi vegetale). extensia Indo-Europenilor originari, ramurile celelalte ale limbilor Indo-
Populaþiile înconjurãtoare, trãind cât ºi pentru o integralã analizã Europene (cu posibila excepþie a
încã în faza incipient primitivã, erau capabilã sã detecteze ceea ce este limbii Armene) sunt derivate din
puþin numeroase; (trecerea de la faza greºit în alte teorii, ori – dacã nu ramura vesticã a diversificãrii (în
incipient primitivã la Comuna greºit – cel puþin axat pe evidenþe mult limbile Indo-Europene ale Europei,
Primitivã prezintã tendinþa unei mai palide decât credeau autorii incluzând idiomurile stepei ºi, de
multiplicãri a populaþiei de zeci de acestora. asemenea, ale platoului Iranian,
ori!); “primitivii” au deprins doar Recent, lordul Colin Renfrew ºi- central-Asiatice ºi sud-Asiatice)” (…)

10
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin
“ Cel de al doilea centru, cum a aratat ªi-a prezentat teoria asupra combinarea agriculturii cu creºterea
Diakonov, este zona Balcanilor – în originilor popoarelor europene în vitelor; astfel ei au devenit economic
jurul anilor 5000 î.e.n. - ºi de acolo câteva articole de revistã ºi, foarte avantajaþi ºi, în consecinþã, prin
se poate inþelege o diviziune a grupului recent, în cartea sa creºterea nivelului de trai, au crescut
iniþialelor limbi Proto-Indo-Europene “EUROOPPALAISTEN JUURET” ca numãr de locuitori.
ale centrului ºi vestului european ( care va fi curând tradusã în englezã. Acesta este momentul, spune
limbile “Vechii Europe”, cum le Are de asemenea un articol semnat Wiik, în care extinderea agricultorilor
denumeºte o mai veche terminologie, de el în WEB ( “EUROPE’S - originari din Balcani ºi Grecia – a
acestea în mod subliniat nu cele ale OLDEST LANGUAGE”). dat naºtere etniei ºi limbii Indo-
lui Gimbutas). Aceastã diviziune, pe Wiik utilizeazã date lingvistice, Europene, limba lor servind ca “limba
de-o parte; iar pe de alta, cea a genetice, arheologice ºi antropologice franca” (limba de comunicare) a
pãmânturilor stepelor din nordul Mãrii pentru a-ºi susþine teoria. El apreciazã locuitorilor din Zona X , treptat aceºtia
Negre (în mileniul IV î.e.n.)” cã, din 23000 pânã prin 8000 î.e.n. renunþând la idiomurile lor vechi,
Pentru a ilustra schema imaginatã, Europa a fost divizatã (spontan) în convertind chiar o mare parte a
autorul articolului reproduce, grafic, trei mari regiuni, pe care le denumeºte neproductivilor vânãtori din regiunile
“Copacul de diviziune a limbilor Indo- cu “iniþiale”: Regiunea “BA” ºi cea “Ba” ºi “U”.
Europene” (Renfrew). Acest “copac” “U”, locuite de vânãtori ai unor mari Dupã circa 5500 î.e.n. acest
are o “rãdãcinã”, numitã Pre-Proto- animale salbatice, animalele abundând proces a continuat neîntrerupt.
Indo-Europeanã, cu originea în acea perioadã. Aceºtia vorbeau Limbile “balcanice” ºi-au format
propusa în platoul ANATOLIAN. limbi ancestral relaþionate limbilor fiecare un caracter propriu, deoarece
Din aceasta derivã douã mari BASCÃ ºi FINO-UGRICE de astãzi. ele au absorbit elemente anterioare,
încrengãturi: Proto-Indo-Europeans Regiunii “BA” îi aparþinea actuala zonã din multele idiomuri mici ale regiunii
BALKANS ºi Proto-ANATOLIAN; cuprinzând Þãrile-de-Jos, Franþa ºi X; aceste elemente chiar au persistat
din PROTO-ANATOLIAN derivã Peninsula Ibericã. pentru un timp, colaborând apoi
Hittita, Luwiana ºi Palaica; grupa De la Nordul Mãrii Negre spre pentru profilul diferit al limbilor
BALCANS ( Proto-Indo- Miazãnoapte - cuprinzând o întinsã ulterioare. La periferia expansiunii
europeanã) se divide, în timp, în arie care includea Moldova de Nord, Indo-Europene, s-au format limbile
sub-grupa OLD EUROPEAN ºi actuala Polonie, Peninsula Germanice, Baltice, Slave, Celtice ºi
grupa OLD STEPPE INDO- Scandinavã, Ucraina, Bielorusia, etc. Iberice; acestea au fost împânzite cu
EUROPEAN. Din aceasta din urmã, – pânã la Urali, se întindea – numeroase elemente din limbile
potrivit ipotezei lui Renfrew, se vor presupune Kalewi Wiik – zona vânãtorilor, devenind uneori chiar
naºte PROTO-SCITICA (aproxi- intitulatã de el: “U”. predominante, ca în limba Bascã ºi
mativ în zona Ucrainei actuale), La sud de “U” ºi la est de “BA” – limbile Fino-Ugrice.
PROTO-INDO-IRANIANA (în cuprinzând, potrivit lui Wiik:, Italia, Cãtre anul 3000 î.e.n. Nord-Estul
Platoul Iranian) ºi PROTO- Alpii Estici, actuala zonã esticã a european (Scandinavic ºi Pre-Uralic)
TOCHARICA (zona Tarim, în Germaniei, actualele Slovacia, aparþinea idiomurilor Fino-Ugrice;
Asia), care vor naºte, la rândul lor, Croaþia, Ungaria, Serbia, România, la Sudul acestora se situau: în
Iraniana, Sanskrita Vestica ºi Est- Bulgaria ºi Grecia, - se întindea “zona actualul Nord-germanic, olandez ºi
Tocharica. Din cealaltã mare ramurã X”. baltic – idiomul Germanic; în zona
( cea“Europeanã”)se vor naºte Pe la 5500 î.e.n. statutul ofertei actualei Polonii – idiomul Baltic,
idiomurile Celtic, Italic, Germanic, naturale s-a schimbat dramatic. înspre actuala Ucrainã cel Slavic, în
Scitic). Extincþia a numeroase specii de vreme ce Vestul european aparþinea
animale mari a însemnat declinul idiomului Celtic ºi celui Iberic. Din
KALEWI WIIK succesului economic (de habitat) al Nordul actualei Franþe, cuprinzând
regiunilor ”BA” ºi “U”, capturile de sudul actualei Germanii, coborând
ªi mai recent, învãþatul finlandez vânãtoare scãzând sensibil ca numãr. “pe linia Dunãrii” ºi pãtrunzând
KALEWI WIIK a propus ºi el locarea Pe de altã parte, locuitorii zonei “X” (actuala Serbie, Macedonie ºi Grecie)
originilor Indo-Europenilor în Sud- au adoptat calea “Neolitic㔠de pânã în sudul continentului (la Nord
estul Europei. supravieþuire, constând în ocupând ºi nordul Mãrii Negre, iar

11
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
la Sud interiorul Anatoliei) – se izogloselor) din vocabularele limbilor tion based on lexicostatistical data”,
întindea, potrivit schemei imaginatã respective se reduce. Acest principiu CLADISTICS 19, nr.127, 2003)
de Wiik, Indo-Europeana propriu-zisã poate fi utilizat pentru a determina Perioadele estimate astfel
(iniþialã). modelul de “ramuri” din cadrul confirmã ºocant teoria dispersiei încã
Pânã la urmã, cea mai mare parte familiei de limbi, ca ºi pentru a fixa din Neolitic, indicând provenienþa
a Europei a fost “indo-europenizatã”, în timp variatele desparþiri în noi limbilor Indo-Europene dintr-un
pânã ºi vânãtorii din zonele (largi!) “ramuri”. Autorii au reuºit sã varieze idiom Anatolian (cu o ramurã
Basco ºi Fino-Ugrice adoptând “limbi “parametrii de absorbþie”, aceºtia independentã a misterioasei limbi
Indo-Europene”. Doar la periferia luând în calcul – într-o manierã Tocharice care s-a rãspândit spre Est)
continentului, în Peninsula Iberica ºi sistematicã - numeroasele ºi cu descendenþã a tuturor celorlalte
în Nord-Estul european au mai rãmas necunoscute ale dificilei probleme limbi (Indo-Europene) din ceea ce
puternice nuclee de “vânãtori” care, examinate. Rezultatele analizei, este aproape sigur o vatrã iniþialã
aparent, au adoptat agricultura ºi independent de presupunerile iniþiale, (adica o patrie) Balcanicã.
creºterea vitelor fãrã sã accepte o se dovedesc foarte solide:
convertire lingvisticã. Astfel, “Am testat douã teorii privind (Potrivit schemei“arborelui
vorbitorii actualelor limbi BASCà ºi originea Indo-Europenei: cea a lingvistic Indo-European” rezultat din
FINLANDEZà sunt “supravieþuitori” “expansiunii culturii Kurgan” (de studiul Gray/Atkinson:
ai vorbitorilor numeroaselor idiomuri origine esticã, n.n.) ºi ipoteza Din “Proto-Indo-Europeanã
locale, asupra cãrora limbile “urcate” “agriculturii anatoliene”. Teoria “Carpato-Balcanic㔠s–au desprins, cu
dinspre Sudul ºi Estul european au “Kurgan” se axeazã pe posibile circa 7.300 ani în urmã, douã ramuri,
câºtigat, în toate celelalte zone, o evidenþe arheologice ale unei una “sudica”, iar aceasta va genera în
certã prevalenþã. expansiuni în Europa ºi în Orientul timp idiomurile “Greceºti” ºi cel”
Apropiat a cãlãreþilor din Cultura Armenian”; cea de a doua, nordic㔠va
GRAY ºi ATKINSON Kurgan, cu ºase milenii în urmã genera dezvoltarea “Europeanã”
(socotind de astãzi). Spre propriuzisã. Din aceasta, cu
Teoria originilor Indo-Europenei deosebire de aceasta, teoria aproximativ 6.900 de ani în urmã s-a
în Sud-estul Europei, provenind Anatolianã pretinde cã limbile desprins ramura “Indo-Irano-
dintr-o ºi mai veche sursã Indo-Europene s-au extins odatã Albanezã”( cuprinzând în final 23
(Anatoliana), a primit recent noi cu rãspândirea agriculturii, limbi), iar cealaltã ramur㠖 cu
confirmãri. Utilizând o metodologie dinspre Anatolia, cu aproximativ aproximativ 6.500 ani în urmã s-a
similarã celei utilizate în biologia 8.000 – 9.500 ani în urmã. divizat în patru mari grupe – cuprinzând
evoluþionarã, cercetãtorii Gray ºi În ºocanta potrivire cu ipoteza astãzi un numãr de 54 limbi ºi “dialecte
Atkinson (“Language-tree divergence Anatolianã, analiza noastrã efectuatã independente” – grupele fiind: cea Balto-
times support the Anatolian Theory pe un set de 87 limbi – cu un numãr Slavã, cea Germanicã, cea Italicã ºi
of Indo-European origin”, NATURE, de 2449 elemente lexicale – indicã o cea Galo-Celticã.
426, pg. 435-439) au studiat marjã pentru iniþiala “despãrþire” Limbile Romanã ºi Vlahã
comparativ 95 limbi actuale (ºi chiar Indo-Europeanã, între 7.800 ºi 9.800 (împãrþirea Gray/Atkinson socotind
unele astãzi dispãrute), aparþinând ani în urmã. Aceste rezultate produc “dialectele române sud-dunãrene”
familiei Indo-Europene. Studiul a fost solide schimbãri în procedurile de drept o limbã ajunsã la statutul de
efectuat pe baza unei liste de 200 clasificare, de calibrare (a limbilor), independenþã lingvisticã) sunt
termeni de bazã, identificaþi în de dezvoltare a “arborelui lingvistic” “derivate cu circa 1500 în urm㔠din
fiecare din aceste limbi. ºi impun prioritãþi în analiza ramura ITALICÔ ).
Ideea inovativã a acestei proceduri interferenþelor.”
este aceea cã limbile care derivã dintr- Modelul “ramurilor” este, de VATRA INDO-EUROPENILOR A
o sursã comunã au tendinþa iniþialã asemenea, confirmat printr-o analizã FOST…DUNÃREA?
de a avea aceleaºi vocabulare, dar pe lingvisticã independentã a limbilor
mãsurã ce trece timpul, noi termeni Indo-Europene (Rexova, K., Frinta & (Comentariu pe marginea
înlocuiesc pe cei vechi; ºi astfel zona Zrzavy,”Cladistic analysis of articolului publicat de Dl. Dienekes
de “întrepãtrundere” (zona languages: Indo-European classifica- Pontikos de prof. Timotei Ursu)

12
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin
Am tradus expunerea a lui – ipoteza cã, potrivit cunoscutei teorii reamintim ºi insistenþa cu care
Dienekes Pontikos – care are meritul a “Culturilor preantice înflorite pe documentele antice ne asigurã cã
important de a pune în evidenþã unele cursul marilor fluvii”, Valea Dunãrii Dunarea pe atunci se vãrsa în Marea
cercetãri recente în acest domeniu – (respectiv cursul ei central ºi inferior, Neagrã, nu cu trei, ci cu… de la cinci
ºi am propus includerea articolului în pânã la Marea Neagrã) a fost o zonã pânã la ºapte braþe!.. Pe de altã
arhiva www.dacia.org din doua de mare productivitate agrarã, parte, cã acest spaþiu de referinþã era
motive: pe de o parte aceste noi vegetalã ºi cinegeticã, unde deosebit de populat, o demonstreazã
cercetãri atestã ipoteza pe care dezvoltarea prodigioasa a unor nuclee nu numai afirmaþia fermã a lui
Societatea “DACIA REVIVAL” ºi o sociale primitiv-europene a condus Herodot ( “Tracii sunt neamul cel mai
serie de cercetãtori pluridisciplinari la o creºtere atât de impresionantã a numeros din Lume, dupa Inzi”), dar
români o susþin de ani ºi ani, aceea populaþiei, încât era necesarã o ºi urmele – impresionante ca numãr
cã spaþiul “daco-getic” ( pe care, într- emigrare periodicã a unei pãrþi de – ale unor extrem de solide culturi
o apreciere excesiv limitativã dar populaþie, excedentarã, în grupuri primitive ºi pre-antice: Cris-Starcevo,
intratã în uz, îl putem numi ºi capabile sã ducã cu ele noile Tisa I ºi II, Schela Cladovei,
“Carpato-Balcanic” sau “Istro- deprinderi (agricole, de creºtere a Hamangia, Vincha-Turdaº, Boian,
Pontic”!) prezintã toate datele de vitelor, sociale ºi militare) ºi sã creeze, Cucuteni, Tei, Coslogeni, etc. Nu fãrã
referinþã pentru a fi luat în considerare în noi teritorii, nuclee “Indo- serioase motive economice au
drept probabil LEAGAN AL Europene”. construit navigatorii greci, încã din
ETNIILOR INDO-EUROPENE; pe În sprijinul acestei teorii vin nu secolele VIII-VII î.e.n., o salbã de
de alta parte aceste cercetãri recente, numai stratigrafiile geologice care “cetãþi-colonii” pe litoralul vestic ºi
care infirmã teorii mai vechi (socotite demonstreazã aluviuni de soluri nordic al Mãrii Negre, aºezari a cãror
în România mult prea multã vreme foarte productive în jurul cursului funcþie era exclusiv comercialã ºi
drept… “bãtute-n cuie”!), pun în central ºi inferior al Dunãrii, dar ºi destinatã schimburilor cu o populaþie
valoare dreptul la noi analize în studiul istorico-hidrografic care a cãrei densitate justificã un astfel
domeniul istoriei vechi ºi în cel al demonstreazã tocmai pentru aceastã de efort constructiv!
lingvisticei comparative, cu ample zonã, pe de o parte, o abundenþã
repercursiuni asupra conceptului de deosebitã a precipitaþiilor în mileniile Cum tocmai zona foarte rodnicei
Istorie a Românilor ºi a Limbii pre-antice ºi antice, iar pe de altã Vãi Dunãrene, strãjuitã de protecþia
Române. parte frecvente – probabil anuale – naturalã a Alpilor Estici, a Munþilor
Ne aflãm astãzi, la început de nou revãrsãri largi ale fluviului ºi pe Dinarici, a Carpaþilor ºi a
mileniu, într-o perioadã stiinþificã cursurile inferioare ale numeroºilor Balcanilor) se identificã cu zona de
revoluþionarã care marcheazã apusul afluenþi dunãreni. Aceste revãrsãri se habitat a etniei Geto-Dace,
tradiþionalei legende a “venirii Indo- datorau, logic, atât precipitaþiilor semnalarea unui “leagãn lingvistic
Europenilor dinspre Asia” ºi, în ample cât ºi topirii progresive, în cele Indo-European” - demonstrat acum
subsidiar, a o serie de “axiome cinci sisteme muntoase a se fi aflat în aceeaºi zonã (!) -
istorice” cu trimitere lingvisticã înconjurãtoare, a gheþarilor conduce sensibil la confirmarea
fantezistã, ce au aburit - pânã la “rãmaºi” în cãldãrile marilor “derivãrii” idiomurilor Indo-
ceaþã! –orizontul cercetãrilor înãlþimi de pe vremea ultimei Europene – ºi, prin urmare, ºi a celor
româneºti tradiþionale, mai toate gata glaciaþiuni. Aceste revãrsãri italice, incluzând cel Latin! - din…
sã dea grâul pe neghinã ºi adevãrul periodice lãsau în urmã, cu siguranþã, limba ancestrala a spaþiului Carpato-
istoric naþional pe “descendenþa” terenuri extrem de productive pentru Balcanic. Aceasta nu e o concluzie
din te miri ce vecini, mai mult sau cultura agricolã ºi pãºunat. Chiar “naiv-protocronistã”, ea este – cum
mai puþin apropiaþi: iniþial în intenþia sursele istorice scrise ne confirmã rezultã din cercetãrile prezentate de
de a câºtiga simpatii cu revers social cã acest debit al celui mai mare Dienekes Pontikos – o rezultanþã
ºi geopolitic, iar cu timpul… dintr- fluviu european - denumit în logicã a unor dovezi istorice ºi
un penibil (ºi prin nimic justificat!) istoriografia greceascã anticã nu lingvistice din ce în ce mai limpezi.
complex de inferioritate. întâmplãtor, “Fluviul-MARE, Faptul cã cercetatorii indicaþi mai
În ce mã priveºte, am susþinut de (marin)” : Okeanos Potamos! - era sus, poate jenaþi de o contestare mult
peste douã decenii – cu fiecare prilej cu mult mai mare decât astãzi. Sã ne prea radicalã a antecesorilor, sau pur

13
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
ºi simplu dintr-o inerþie formativã, logicã elementarã sã admitem cã recunoaºterea curajoasã a dezvoltãrii
mai atârn㠓copacul” lingvistic de apariþia agriculturii se datoreazã - în timp - a vetrei Indo-Europene
o enigmatic㠖 ºi neatestatã ºtiinþific! ofertei naturale ºi nu invers; dacã din însãºi densitatea ºi productivitatea
– rãdãcina… “Anatolianã”, ar putea cineva, ignorând distanþele enorme triburilor locale? Doar cu un plus de
constitui subiectul unei analize, pe cât – (pentru populaþiile primitive ale logicã ºi doar cu renunþarea la
de radicale, pe atât de necesare. epocilor la care ne referim: practic obsedanta, la permanenta stafie a
Din punct de vedere lingvistic , insurmontabile!) – ar propune drept “venirii bunurilor de altundeva”;
“ramuri mai vechi” Indo-Europene “sursã a agriculturii” Valea aceeaºi idee lamentabilã care a
(Luwita, Hittita, Armeana,Tocharica, Gangelui, Valea Tigrului ºi capotat penibil în naiva încercare
etc) se puteau “desprinde” în Eufratului sau Valea Nilului, am de a pune pe seama Egiptului Antic
strãvechi milenii, nu neapãrat din… putea sã-i dãm, fie ºi ipotetic, construirea monumentelor megalitice
Anatolia, ci puteau emigra tot atât crezare; dar Anatolia este - ºi a fost - din Anglia, pe seama navigatorilor…
de bine din spaþiul Istro-Pontic, departe de o asemenea europeni înflorirea culturilor native
traco-geto-dacic, mai ales dacã teoria productivitate. Dacã ar fi avut-o, Maya ºi Inca sau, ca sã ne apropiem
“potopului” provocat prin prãbuºirea populaþia Proto-Indo-European㠖 de propriile noastre oi, pe seama
Istmului Bosfor se confirmã geologic pe atunci cu siguranþa mai puþin scribilor sumerieni - scrijelirea
ºi arheologic: importante teritorii ºi numeroasa - n-ar fi… pãrãsit-o, “Tãbliþelor de la Tãrtãria”!…
aºezãri umane au fost înghiþite de pentru a se infiltra, etnic, în… “Zona Avem certitudinea cã atenta
apele nãvãlite din Mediteranã ºi un X” a lui Kalevi Wiic, zona aparþinând examinare a condiþiilor naturale
astfel de fenomen natural a ca habitat unor altor triburi, native, perfect propice ale Vãii Dunãrii,
determinat cu siguranþã masive pe care avem tot dreptul sã le socotim pentru dezvoltarea în timp a unei
dislocãri ºi emigrãri de populaþii. De primitive dar nu lipsite de structuri sociale de maximã densitate,
altfel migraþiile etnice sud-est sentimentul proprietãþii teritoriale. cu periodice valuri de emigrare a
europene (cum sunt: cea a dorienilor, Dimpotrivã, existã serioase temeiuri populaþiei excedentare, valuri care au
cea a ionienilor, mai târziu migraþiile – inclusiv arheologice - sã se “însãmânþat” Indo-Europenismul în
galicã, goticã sau slavã) dovedesc postuleze cã Anatolia putea fi unul toate cele patru direcþii cardinale
o circulaþie profilatã perseverent de din “pãmânturile noi” înspre care au (inclusiv spre… Sud!), examinare
la Nord spre Sud (de la “rece” la pornit valuri tribale Indo-Europene; coroboratã perseverent cu materialul
“cald”) ºi niciodatã invers!.. asta de vreme ce, dupã cum se ºtie, arheologic ºi antropologic din ce în
Este acum quasi-unanim acceptat în proto-antichitatea la care se referã ce mai elocvent, va “aduce” curând
principiul cã apariþia Indo- poemele homerice, ºi în antichitatea disputata vatrã a Proto-Indo-
Europenilor, ca vatrã etnicã, se descrisã de Herodot, o mare parte a Europenilor la… ei acasã, pe câmpiile
datoreazã dezvoltãrii îndeletnicirilor Anatoliei era… tracã! rodnice dintre Alpi, Carpaþi, Dinarici
agricole. Pe de o parte, podiºul Cu ce anume ar schimba teoria ºi Balcani!
Anatoliei nu este (ºi nu a fost!) atât “copacului cu ramuri lingvistice” •
de “productiv” agricol, în
comparaþie cu zona cuprinsã între Dacã doriþi un abonament la
munþii Carpaþi, Dinarici ºi Balcani, DACIA MAGAZIN
încât sã i se atribuie justificat o
categoricã prioritate în “inventarea Trimiteþi prin mandat poºtal suma de 250 000 lei
ºi dezvoltarea agriculturii”. Dupã pe adresa Daniela Gridan 2700 Orãºtie Piaþa
toate probabilitãþile, practicile
agricole au apãrut în diferite zone
Victoriei 20.
geografice ofertante, mai mult sau Veþi primi începînd cu luna urmãtoare
mai puþin concomitent, dar spontan douãsprezece numere ale publicaþiei noastre.
ºi independent; (asta nu exclude
ulterioare contacte ºi preluãri de Vã rugãm sã specificaþi pe mandat adresa poºtalã
priceperi, la un nivel social istoriceºte corectã la care doriþi sã primiþi revista.
mai avansat!) Este o chestiune de
14
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin

"Noi suntem aici" în þara Stramoºilor" ºi


vorbim nu numai în felul lor ci ºi în categoriile
lor constitutive"
Interviu de Carmen Marinescu cu prof. Artur Silvestri
(Interviu preluat din revista Agero Stuttgart )

Va apãrea în curând o carte


tulburãtoare. Ea se numeºte"Nu
suntem singuri !" ºi cuprinde nouã
interviuri acordate de-a lungul
anilor de dl.Prof.Artur Silvestri.
Reproducem ºi noi, aici, unul din
aceste texte, plin de formulari
memorabile. Stilul profetic al
acestui scriitor va pune pe
ganduri pe multi dintre cititorii
nostri.

" Instinctiv, ori de câte ori mã


aflu într-un spaþiu geografic nou,
paºii mã poartã spre drumuri
pietruite sau asfaltate, dar
întotdeauna pline de colbul unor
întâmplãri deosebite. Atunci simt profesie, fie soþ, fie ,,cetate". Cu
cum o piatrã, o uºã, o fereastrã dl. Artur Silvestri am avut mai Carmen Marinescu: Dom-
încadrata întrucâtva ,,altfel" îmi multe convorbiri de-a lungul nule Silvestri, vorbiþi întotdeauna
vorbesc despre prezentul ºi anilor, poate cele mai multe de cultura unui popor ca despre
viitorul acelei lumi care mi se destinate unui "folos public" din un spaþiu ce se desfãºoarã pe
destãinuie, tainic, prin ceea ce cele purtate cu scriitori, cãrturari coordonate din cele mai diverse,
astãzi, prozaic, denumim, habitat" sau artiºti. Una dintre cele mai dar întotdeauna convergente.
ori, spus altfel, "spaþiu de locuire". interesante a avut loc la puþin timp Poate pãrea scos din context, dar
El se leagã întotdeauna de "noi". dupã ce, la sfârºitul lunii cu prilejul acordãrii premiilor
Fiindcã poate pãrea ciudat unora, septembrie, s-au acordat Premiile Asociaþiei pentru Patrimoniu, cred
dar eu cred cã ne naºtem exact Patrimoniului Românesc, cu cã s-a trecut cu vederea un
în acel loc care ne iubeºte, iar prilejul unei reuniuni deosebite. aspect esenþial al culturii unei
trecerea noastrã prin viaþã þine de Întemeietorul acestor premii (o naþiuni, aspect pe care de altfel îl
aceasta chemare ºoptitã a "floare de aur" la butoniera celor îndrãgiþi la fel de mult ca pe
,,pietrei". Niciodatã nu am fost eu mai merituoºi cãrturari ºi români) celelalte, cel care priveºte "spaþiul
cea care a ales o casã de locuit mi-a vorbit despre ele dar mai nostru de locuire".
sau un spaþiu de lucru, ci acel ales despre "soarta noastrã în
spaþiu m-a atras spre opasiune istorie", preocuparea sa de Artur Silvestri: "Spaþiul
sau alta, pe care am numit-o fie cãpãtâi, aºa cum a spus-o nostru de locuire", cum îl denumiþi,
adesea." nu s-a evocat direct ºi, deci, nu a
15
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
constituit "temã" sau "obiectiv" cãci se cuprinde în însãºi formula traduce printr-o extensiune de
însã, la drept vorbind, aceastã noastrã de compunere rasialã. reacþii ce aparþin deopotrivã
realitate este prezenta pretu- dacilor agãþaþi de munþi ca ºi
tindeni, în aceastã panoramã de CM: Ceea ce spuneþi este omului de codru ºi omului de
idei fundamentale ce încercãm a atrãgãtor dar, poate, prea luncã, spre a nu exclude, totuºi,
schiþa. Întâi de toate, însãºi teoretic. De ce rezonãm, totuºi, pe "orãºeanul" recent, în forma lui
noþiunea de "patrimoniu" ar fi de diferit, noi, romanii, indiferent de de viitura heteroclita.
neînþeles fãrã a se invoca gradul deculturã pe care îl avem,
geografia statornicã ºi felul cum la un mediu oarecum artificial, la CM: Vorbiþi despre conflictul
aceasta se orânduieºte în un anumit stil de a locui? clasic dintre "þãran" ºi "orãºean",
reprezentãrile ce susþin marile "þãranul" fiind dac?
colectivitãþi. În aceastã materie, AS: De obicei, când vorbim
noi avem o realitate cosmicã despre "romanitate" noi ne AS: Nu, nici pe departe. Acesta
impresionantã ºi, pânã la urmã, închipuim un fel unic de a ne este un conflict inventat mai
un fel de "puncte ce iradiazã" manifesta ºi chiar o atitudine ce încoace, când, spre a se putea
asemãnãtoare constelaþiilor de s-ar observa în chip general, descrie autohtonul în termeni
pe cer. Când spunem Hobiþa, nesocotind modurile diverse ºi depreciativi s-a nãscocit o tradiþie
spunem Brâncuºi, când spunem chiar participaþiaindividualã. a "þãrãnismului" reacþionar, opusã
Ipoteºti, spunem Eminescu ºi este Acestea sunt iluzii sau, mai bine în chip virulent" orãºenismului"
destul, câteodatã, a rosti o spus, "romanitãþi de retortã" ºi civilizat, socotit a fi, mai mult chiar,
denumire geografica unde stau fiindcã istoria nu se scrie cu un factor de progres. Dar ieºind
încifrate idei-forþã, strat ireductibil, "idealitãþi" ºi cu ficþiune din schema ideologicã, suntem
aproape de goetheanele "Mume". antropologica este mai cuminte a întâmpinaþi de cu totul alte
Cãci mai trebuie alãturat un cât vedea nu speþa purã (simplã realitãþi. Noi aveam, la
de mãrunt adaos când spunem ficþiune) ci înfãþiºãrile ei, care, Sarmisegetuza, la Genucla, poate
"Voroneþ" sau "Ceahlãu"? De fapt, totuºi, oricât de complexe ºi chiar ºi la Petrodava, îndatã dupã
nu "cuvântul" singur impune ci diferite, se întâlnesc într-un punct ocupaþia "Daciei aurifere" de cãtre
cuprinsul lui atât de insondabil ce însemneazã stratul ireductibil. Romani, o civilizaþie orãºeneascã
prin extensiune ºi chiar De fapt, aceasta ilustreazã marea despre care nu se vorbeºte în
sentimentul neobiºnuit al "altei noastrã întindere de geografie chip intenþionat, cãci astfel s-ar
limbi", ce ne vorbeºte de la sine însuºitã. rãsturna nu doar prejudecãþi ci ºi
ºi ne comunicã pe un canal atât "versiuni doctrinare" ce nu îºi aflã,
de enigmatic încât nici nu mai este CM: Geografie însuºitã? de fapt, cine ºtie ce reazem prin
nevoie de sens. Totul ne apare însumare de dovezi. Dar sã nu
ca un fel de revelaþie. Aceasta AS: Întocmai. Noi nu avem uitam cã, acum mai bine de 5.000
însemneazã ca noi suntem aici "în doar o realitate de "navigator", de ani, "cucutenienii" locuiau într-
þara Strãmoºilor" ºi vorbim nu precum grecii sau portughezii, ºi un fel de oraºe.
numai în felul lor ci ºi în categoriile nici un fel de a vedea lumea de
lor constitutive. Dar, în fond, popor ce nu ºi-a pãrãsit munþii, CM: Dumneavoastrã folosiþi
acesta este "Patrimoniul", adicã precum locuitorii din Tibet; nu ne adesea noþiuni ºi terminologie
locul de unde vin Pãrinþii ºi locul manifestãm previzibil în spaþiul personalã; acum aþi spus
unde ei se gãsesc acum. Noi nu fãrã noutate precum beduinul în "ocuparea Daciei aurifere". Ce sã
ne dam seama decât arareori cã, deºert ºi nici exclusivamente ocult înþelegem prin asta?
indiferent unde ne-am afla, ºi naturist, cum se întâlneºte la
acesta este "codul nostru inerent", "omul de pãdure". Geografia, ce AS: Ceea ce observaþi la o cât
ce ne defineºte ºi care, oricât ne- ºi-a depus în "omul roman" de sumarã privire a harþii Daciei
am strãdui, nu îl putem înlãtura fenomenala ei diversitate, se de dinainte ºi de dupã Decebal.

16
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin
Noi ar trebui sa formulãm, în înzãpezitã cum evolueazã în aproape perfecte ale casei din
aceastã materie, concluzii lipsite funduri de vai, ca niºte gângãnii Carpaþi.
de prejudecãþi ºi de iluzii ºi sã minuscule. Dar aceastã idee, ce
spunem cã "rãzboaiele dacice", s-ar întruchipa în formula CM: Aþi mai spus, însã, despre
fiind o expansiune tipicã, "societãþilor paralele"(fapt "diversitate" în raport de "spaþiul
avuseserã drept etiologie indiscutabil!) nu-i esenþialã, totuºi, de locuire" ºi acum vorbiþi despre
stãpânirea zãcãmintelor aurifere, în materia "ocupaþiei romane". Noi "casa þãrãneascã", model pentru
tot atât de atrãgãtoare atunci pe am avut, fãrã de nici o îndoialã, templul grec. Nu este o
cât este astãzi petrolul arab. un stat dacic continuu, trãind în contradicþie?
Odatã ce "El Dorado" este atins, paralel cu "þara ocupatã", ce
invazia militarã înceteazã ºi îi lasã poate doar ºi-a strãmutat AS: Nicidecum. Oriunde este
sã pãtrundã pe administratori. De capitala, aºezând-o la Petrodava, geografie cu lãrgime ºi forme de
obicei, oriºiunde pãtrunde, însã ºi-a conservat muntele sacru relief atât de diferite precum sunt
Imperiul aduce nu atât "veterani" care, fiind Ceahlãul, a rãmas la noi, aparenþa de mod de viaþã
cât funcþionari; face recensãmânt, imaculat. Acum, se va obiecta cã diferenþiat apare dar nu stinge
spre a cântãri "impunerea la dãri", "sursele" nu fac menþiune despre stratul cel mai profund, "lamura",
apoi organizeazã drumuri pe aceasta stãruinþã în statalitatea fondul ireductibil. Noi avem, cu
unde perceptorul va calatori ca autohtonã ºi cã, deci, fãrã adevãrat, om de munte, de ºes ºi
sã încaseze birul ºi zeciuiala, în "izvoare", nu ar fi existat nimic. Dar de lunca, "poienari" ce fondeazã
fine, dacã se aºeazã mai bine, atunci când "triumful dacic" s-a aºezãri omeneºti tãind luminiº în
introduce "geometria omului în prefãcut într-o aproape modernã pãduri ºi poate chiar atitudine de
spaþiu", adicã, în termen modern, suprarealitate propagandisticã ar om de aºezare lacustrã, însã mai
"sistematizeazã teritoriul", spre a fi fost cu neputinþã a se înregistra presus de acestea stã întocmirea
identifica de îndatã sediul documentul "eretic" ºi informaþia originarã. În aceastã ordine a
contribuabilului ce se va "revizionistã". Bineînþeles cã astfel lumii, "romanul prototipistic" este,
transforma într-un numãr sau în de examinãri nu se fac defel ºi nici fãrã de nici o îndoialã, Brâncuºi.
punct de intersecþie de linii nu sunt de nãdãjduit nici în viitor
stradale. Acestea sunt cãci acelaºi fel de a scrie istoria CM: Sã înþelegem cã existã o
desfãºurãri de istorie de "Dacie dupã directivã se practicã ºi azi. "civilizaþie "tradiþionalã, foarte
Romanã", ce nu ne definesc, nici De fapt, ca sã reiau, noi am puþin cunoscutã? Istoric, în ani, am
mãcar în imediatul ocupaþiei, cunoscut o tradiþie "orãºeneascã" desãvârºit tehnici ºi materiale de
decât parþial. Adeseori, spre a se cu vechime, ce va trebui construcþie noi, am descoperit
arãta "continuitatea elementului clarificatã cândva spre a nu se mai principii universale, înscrise în
local" se stãruie asupra factorului insista în ideea vieþuirii primitive cãrþi citite de toþi constructorii
orogenic, zicându-se cã "dacul ºi în tabloul, devenit clasic, de lumii. Cum explicaþi nevoia omului
izolat în munte" s-ar fi sustras fãrã "bordeieni" lipsiþi de civilizaþie, de a desãvârºi arta construcþiei
efort numãrãtorii, încasãrii de taxe adicã de "troglodiþi". Noi avem, în înaintea altor meºteºuguri ( uneori
ºi, deci, nimicirii. Încheierea este "þãrile" noastre a cãror chiar simplul scris sau socotit)
elementarã cãci o confirmã continuitate în evoluþia de termen cãci exista, încã, oameni, care îþi
realitãþi ulterioare-ºi, deci, propriu impune prin stãruinþã, un fac locuinþe, sau construiesc
schema de evoluþie specificã- fel de a locui de un echilibru poduri sau drumuri fãrã calcule
atunci când gãsim, în Ardealul aproape clasic, fiindcã în de rezistenþã?
Evului Mediu, "þãri" autonome, geometria casei þãrãneºti aflam
izolate pe munþi, ignorate de ceva din secþiunea de aur a AS: Aici sunt douã tematici ce
Stãpânire ºi, la rândul lor, templului grecesc, care, într-un se întâlnesc într-un punct foarte
impasibile înaintea veneticului ce fel, este traducerea în piatrã ºi în puþin vizibil cãci, la drept vorbind,
se privea de pe creasta marmurã albã a proporþiilor ne aflãm în "istoria enigmaticã". Ea

17
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
se constatã numai prin efect ºi, din ce motiv? ªi cine a orânduit unde Leonardo da Vinci, dacã o
pentru cei ce se rezumã doar la întrebuinþarea focului ºi fi existat, este categoric un
desfãºurãrile superficiale, se "îmblânzirea "lui spre a se anonim.
include în categoria "iregularului", preface din stihie în factor de
a "miticului" ºi, pânã la urmã, a "punere misterioasã în lucrare"? CM: Aþi scris-o? În ce faza se
"hazardului". Dar, bineînþeles, fãrã Acestea ar fi episoade de gãseºte?
sã fie "hazard". Unii, observând neimaginat dacã "omul primitiv" ar
desfãºurãrile sistematice ºi fi fost primitiv. Istoria însãºi AS: A ramas un "dosar
previzibile în urmarea principiilor cuprinde o tainã de nedezlegat deschis", în coperþi ce strâng
de logicã ºi de calcul matematic fragmente. Eram încredinþat ca o
atunci când o privim de sus ºi fãrã
voi scrie degeaba ºi cã nu numai
dobândesc un simþãmânt de sentimentul, dezgustãtor prin
cã nu o voi putea publica, dar ºi
confort ºi de învoialã cu o schemã subþirime, cã nimic nu trebuie re-
cã voi fi luat în derâdere.
ce reflectã "efortul uman", adicã vãzut ºi, deci, înþeles.
Prejudecata curentã, de fapt
progresul tehnic, reprezentat în
"sectarismul evoluþionist", aduce
felul unui adaos periodic de la CM: Aºa se explicã geniul
astfel de reacþie descurajatã.
"primitiv" la "evoluat". De aici meºteºugarilor - þãrani care Deocamdatã rãmâne un
provin marile erori de apreþuire ºi clãdesc case ºi poduri fãrã "document intelectual" care,
de aºezare greºitã pe cântar. calcule? poate, într-o zi, se va adãuga la o
"Primitivul" rãmâne astfel un soi carte ce o visez ºi unde ar fi
de "pre-om", un "ur-mensch", ºi, AS: Într-un anumit fel, da, aºa introduse cele câteva mii de teme
ca atare, etapa depãºitã ºi în mod se explicã, este evident. Dar, în obligatorii, cu neputinþa de a se
definitiv inactivã. Numai "omul acest strat foarte profund ºi în- consuma într-o viaþã de om. I-am
evoluat", reieºit din "civilizaþie", analizat dar analizabil cu altfel de spus "Enciclopedia cãrþilor
adicã din "înaintare tehnicã", ar fi metode decât "ºtiinþa" curentã, nescrise".
de urmãrit ºi de înregistrat în prea reducþionistã, existã o
istorie iar aceasta devine, fãrã a "realitate paralelã" care se CM: În aceastã carte sã
se rezema aceastã concepþie pe reveleazã câteodatã ºi surprinde înþeleg cã poate intra ºi rãspunsul
o realitate indiscutabilã, "formula fiindcã noi sunt prizonierii unor la întrebarea privind "arta
canonicã de existenþã". Dar aici prejudecãþi ce ne împiedicã sa construcþiei "care apare înaintea
sunt cantitãþi uriaºe de înþelegem totul mai distinct. "scrierii" ºi "socotitului"?
argumente contrare. Întâi de Aceasta este "istoria sub -
toate, "revoluþiile tehnice", despre lunarã", socotita a fi "magicã" ºi AS: Ideea este fascinantã, mai
cu seamã cã se confirmã
care se vorbeºte cu insistenþã ºi "miraculoasã", când de fapt nu
istoriceºte. Aici eu am sã spun
adeseori se transformã în fetiº ºi este decât dovada ciclurilor
,însã, o fabulã, lãsând a se
în cheie universalã,explicând aproape "budiste", adicã uimitor
înþelege ce se poate din cuprinsul
totul. Mulþi socotesc cã în afara de lungi ºi ininteligibile în
ei. Într-o tulburãtoare "urma"
acestora nu se poate înþelege perspectiva vieþii noastre, prea
rãmasa de la "oamenii
nimic ºi cã, deci, atunci când scurta ca sã cãpãtam sensul
Cucutenilor", un fel de altar din
apare "noul", el se constituie pe timpului strivitor. Cândva, pe când pãmânt ars, ce se orânduieºte
cale raþionalã ºi prin "ºtiinþa", deºi eram tânãr, documentasem într-o formã aproape cilindricã, se
nu se explicã etiologia acestuia material divers în ideea de a face destãinuieºte forma unei case.
si, mai pe înþeles, cum apare "noul o "tezã" privitoare la "revoluþia Aceasta este o imagine ori, mai
absolut". Noi, însã, avem, în industrialã în þãrile Române, în bine spus, o hieroglifã a sufletului.
aceasta materie, un ºir de Evul Mediu"; acestea ar fi fost Casa este "semnul sufletului" ºi,
miracole, ce impresioneazã atunci inventare de civilizaþie aºa-zis înãuntrul ei, este "sufletul casei",
când se evocã, mãcar pe scurt. "þãrãneascã" ºi, deci, un tablou de insondabil, nedesluºit. Poate un
Cine a nãscocit roata ºi, mai ales, altfel de realitãþi, de "lumi paralele" Înger.

18
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin

O contribuþie la cunoaºterea istoriei ºi preistoriei poporului român

DACIA PREISTORICÃ SI ISTORICÃ


de Cristofi Cerchez, Edit. Ararat, 2002

Dr. Mihaela Albu

Dacã ar fi uniþi, tracii ar fi cel mai mãrturiseºte aplecarea cãtre trecutul „îndrãzneala” prin faptul cã aceºtia,
puternic popor, ne transmitea, printre nostru istoric, convins fiind cã ºi în ca ºi el, ºi-au dat seama cã ceea ce
altele cu privire la strãmoºii noºtri, propriul domeniu de studiu, în cunoºteau oficial era un teren plin de
peste timp Herodot. arhitecturã, stilurile „nu sunt altceva lacune, dar mai ales de „argumente”
decât rezultatul împrejurãrilor pe cât de imposibil de acceptat, pe
Am pornit în prezentarea de faþã istorice” (Op. cit., p. 16). atât de contrare bunului simþ.
de la ideea dezbinãrii tocmai pentru
cã, referitor la începuturile poporului Desigur, ca în oricare cercetare, „Cum era ºi firesc, m-am adresat
nostru, opiniile sunt atât de radicale nici cel preocupat de „frumuseþea þãrii istoriei, filologiei ºi chiar teologiei ºi
încât nu lasã loc nici unei umbre de pe tãrâm artistic” nu poate porni la am rãmas cuprins de spaimã de ceea
îndoialã asupra nici altor direcþii drum fãrã a studia cu atenþie cât mai ce am aflat, complet buimãcit ... Dacii
contrare, istoria „oficialã”, impusã mult din ceea ce s-a scris pânã la el. au fost beþivi, netrebnici, barbari ºi,
prin ºcoalã, considerând cã deþine „Dar n-am gãsit decât crâmpeie ºi dacã nu ar fi fost romanii, nimic nu
monopolul adevãrului absolut. Teoria atâta tot”, va mãrturisi cititorului. Iar s-ar fi ales de capul lor ºi al nostru.
romanizãrii poporului traco-dac, mai departe: „ºi atunci mi-am luat Aºa vorbeºte istoria despre ei.
precum ºi a latinizãrii limbii dacilor, curajul ºi m-am hotãrât sã cercetez
teoria (fãrã argumente uneori sau cu singur.” (Op. cit., p. 17). M-am adresat filologiei. ªi mai
argumente destul de precare alteori) grozav! Dacii nu au avut o limbã
asupra „pierderii” totale a specificului O datã pornit pe drumul întoarcerii proprie. Limba noastrã rumâneascã
identitar, asupra „uitãrii” limbii de cãtre specificul românesc, drumul (sic!), o parte vine de la romani, alta
cãtre cuceriþi (cu atât mai mult cu cunoaºterii poporului, referirea la de la slavi, de la unguri, de la turci ...
cât cuceritorii nu se cunoaºte sã fi trecut, la istoria noastrã, la „rãdãcin㔠iar de la daci, ca ºi cum oamenii
acþionat similar pe nici un alt (cum se exprimã el însuºi) devenea aceºtia ar fi fost muþi.
teritoriu[1]) începe sã fie tot mai mult absolut necesarã. „Trebuia, aºadar,
pusã la îndoialã. sã cunoascã þãranul ºi pe strãmoºii M-am adresat teologiei. Noul
sãi, dacii.” Testament, care are la bazã Vechiul
Pentru cel care nu concepe cã Testament, nu spune nimic, deºi
cineva – mai ales în domeniul atât de ªi abia de acum încolo tradiþiile poporului exprimã un trecut
subiectiv interpretabil al istoriei – descoperim cã la început de secol foarte bogat.” (Op. cit, p. 17).
poate deþine adevãrul absolut, douãzeci, cu mult înainte de
întrebãrile conduc inerent la studiul revigorarea cercetãrilor preistoriei, ale În acest caz, Cerchez, ca ºi mulþi
pe cont propriu. istoriei populaþiilor strãvechi traco- alþii – sã dãm numai exemple pe
dace, - la care un rol important l-a Nicolae Densuºianu sau Mircea
Am descoperit recent o carte avut, desigur, Societatea „Dacia Eliade – s-au întors cãtre altã
apãrutã în 2002 la Editura „Ararat”, revival” din New York -, oameni de „bibliotecã”, cãtre tradiþiile poporului
fiind însã rodul unei cercetãri mai ºtiinþã ºi culturã, atât de diferiþi prin român, convinºi, aºa cum subliniazã
vechi (cartea a fost terminatã în 1954) formaþie, au avut îndrãzneala „sã Cristofi Cerchez cã acesta este
a unui fost bursier în Italia, arhitectul încalce” teoriile oficiale ºi sã pãºeasc㠄marele bibliotecar al neamului”.
român de origine armeanã, Cristofi pe un teren considerat de unii ca ºi Conºtiinþa cã pãstrarea tradiþiei
Cerchez, Dacia preistoricã ºi istoricã. minat. De ce au fãcut-o? Ne-o conduce la definirea ºi prezervarea
mãrturiseºte însuºi autorul în identitãþii nu mai poate fi negatã astãzi
În „Cuvântul înainte”, autorul îºi discuþie, Cristofi Cerchez, explicând de nici un cercetãtor, fie acesta

19
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
folclorist, etnolog, sociolog etc. „Noi daciane”, autorul ajunge la era Durpaneus”, iar etimologic
aºa am apucat”, „Noi aºa ºtim din chintesenþa rezultatelor cercetãrilor Decebal ar însemna „al zecelea rege
bãtrâni” etc. sunt replici-argument ale asidue asupra istoriei poporului al soarelui” – „dece”= zece, „bal”=
oricãrui þãran român ca rãspuns la român, cercetãri începute în perioada soare în esoteria fenicianã”). Din Dio
anchetele sociologice, ale oricãrui studiilor la Milano, unde „zãboveºte Cassius, autorul Daciei preistorice
þãran care a moºtenit de la înaintaºi, ceasuri întregi prin biblioteci”, cum transcrie o caracterizare a regelui:
o datã cu viaþa, ºi credinþa respectãrii ne informeazã fiica sa în prefaþa „Ager a înþelege ale rãzboiului, ager a
tradiþiilor. amintitã. „Pe cât îi permite timpul, se le executa. Inteligent în alegerea
opreºte ºi în alte oraºe ale Italiei. La momentului, ºtiind când sã nãvãleascã
Din folclor, din obiceiurile Roma consultã izvoare ºi ºi când sã se retragã, meºter în a
populare, din toponimie ºi onomasticã, conspecteazã din operele marilor întinde curse, viteaz în lupte, priceput
coroborate cu descoperirile clasici universali. Parcurge mai ales în a se folosi cu dibãcie de o victorie
arheologice ori consemnãrile cu aviditate cartea deschisã a celor ºi de a scãpa cu bine dintr-o
istoricilor antici, cel ce ºtie sã 2500 de planºe ale Coloanei Traiane”. înfrângere, pentru care lucru el a fost
înþeleagã istoria (ºi mai este ºi de bunã Autorul studiului de mai târziu va mult timp pentru romani un potrivnic
credinþã![2]) va avea revelaþia considera Coloana, „pentru de temut.”
descoperii trecutului. cunoaºterea trecutului nostru, cel mai
valoros document istoric” (op. cit., Aºa îl caracteriza un istoric ºi tot
Lui Cristofi Cerchez, ca ºi multor p. 166), aceasta vorbind, aºa cum va aºa îl ghicim sculptat pe Columnã.
altora, Italia îi oferise „cheia cu care afirma istoricul Salomon Reichnach, Ea dã astãzi mãrturie peste timp de
sã deschidã poarta blindatã în „în locul cronicilor pierdute”(Op. cit., importanþa fãrã mãsurã pe care
cunoaºterea trecutului istoric al p. 7). Douã popoare ºi doi romanii o dãduserã cuceririi
neamului românesc, citind în original conducãtori stau faþã în faþã (în sens pãmântului bogat al Daciei.
(s.n.) slova marilor dascãli ai omenirii. figurat, desigur) în acest „document”
ªi bogatã este seria lor”, insistã ce ne oferã studierea „atmosferei 1 [1] “Nici un autor latin credibil
Cristina Cerchez, în Prefaþa sa. social-politice a Daciei ºi în special un menþioneazã preocupãri ºi mãsuri
„Pornind de la Homer (povestitorul), desfãºurarea celui mai înverºunat ale Imperiului Roman pentru
trecând apoi la Hesiod, Pindar, rãzboi purtat de Imperiul Roman, înlocuirea limbii populaþiilor cucerite
Herodot, Lycophron, Diodor Siculus, împotriva nefericitului popor dac, cu latina. În primul rând pentru cã
Vergiliu, Titus Livius, Strabon, Dio neîngenuncheat pânã la împãratul un era nimic de schimbat. Apoi, chiar
Chrisostomul, Martial, Horaþiu, Traian.” (Op. cit., p. 166, s.n.). dacã ar fi fost ceva de schimbat, un
Juvenal, Pliniu, Plutarh, Dio Cassius, era posibil practic. În al treilea rând
Pausanias, Festus, Macrobius – la În anul acesta (2006), în care cuceririle Imperiului Roman vizau, ca
care se adaugã un nesfârºit lanþ de conducerea þãrii a decis sãrbãtorirea toate cuceririle, exploatarea bogãþiilor
scriitori moderni: Amedee Thierry, Dr. (ºi nu comemorarea) a 1900 de ani teritoriilor cucerite ºi creºterea
Hanusch, prof. Nielsen (arhitect de la pierderea rãzboiului de cãtre numãrului plãtitorilor de impozite, iar
german), Pierre Kropatkin, Lartat, daci), dedicând acest an lui Traian un rãspândirea limbii latine, Italia fiind
Morgan, Salomon Reinach, Ku. cuceritorul, iar Decebal, strãmoºul un spaþiu sãrac, care un era capabil
Kinch etc.” (Op. cit., p. 7). nostru, marele învins, este dat uitãrii, sã-ºi hrãneascã populaþia din
orice lucrare care aduce în amintire producþia proprie. De asemenea, se
Dintru început, autorul realizeazã figura regelui dac trebuie fãcutã uitã cã ideea de naþiune un se nãscuse
c㠄adevãratul duºman al þãrii nu sunt publicã. încã.” (v. Gabriel Gheorghe, “Cãtre
cei din afarã, ci noi suntem, cei cititor”, în “Getica”, nr. 3-4/ 1992,
dinãuntru”, dar nu polemica directã Una dintre acestea este cartea lui p. 9
îl intereseazã, ci dovedirea cu Cristofi Cerchez, în care autorul îi 2 [2] “Cristofi Cerchez îºi croieºte
argumente a vechimii ºi contribuþiei acordã lui Decebal un capitol special, drum anevoie printer golurile
poporului teritoriilor Daciei la cultura considerându-l „cel mai mare ºi mai documentare, dublate de vinovata
omenirii. viteaz rege al Daciei” (Op. cit., p. indiferenþã a istoricilor contemporani
158). Cu date preluate de la istoricii care, fie din motive politice, fie din
Trecând în revistã întreg antichitãþii, autorul dã informaþii purã neînþelegere, ocoleau aceastã
materialul adunat ºi structurat pe mai asupra numelui („Dupã Suetonius, problemã de deosebit interest
multe capitole, din care nu lipsesc scriitor din vremea împãratului naþional” (v. Cristina Cerchez,
„Limba poporului dac”, „Sanctuarele Traian, adevãratul nume al lui Decebal Prefaþã, Op. cit., p. 6, s.n.)

20
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin

PROTEST

Cu privire la incultura Ministerului Culturii


ºi Cultelor în cazul aºa – zisului
„ An cultural Traian”
O iniþiativã generoasã, izvorâtã dintr–un adânc fior strãmoºesc dacic ºi anume, aniversarea la nivel naþional,
în 2006 a 1900 de ani de la moartea marelui rege–erou Decebal, a primit nu demult un obtuz ºi cu totul nefundat
refuz din partea Ministerului Culturii ºi Cultelor.
Prin adresa cu nr. 3818 / 31.10.2005, nu s–a comunicat faptul cã acest minister a aprobat deja, nu ºtim pe ce
criterii declararea anului 2006 ca „Anul Cultural Traian” ºi deci ne lasã sã credem cã nu mai este loc pentru alte
personalitãþi de istorie în programul sãu de aniversãri.
Înregimentându–se în solda romanofobilor, Ministerul Culturii ºi Cultelor (M.C.C.) se situeazã nu doar în
afara adevãrului ºtiinþific de ultimã orã, ci chiar în afara istoriografiei oficiale stabilitã de Academia Românã.
Pentru cã, din punct de vedere al istoriografiei oficial acceptate în prezent, românii sunt produsul unei simbioze
daco–romane, iar cei doi actanþi Decebal ºi Traian trebuie puºi pe acelaºi plan. A–l comemora pe Traian
excluzându–l pe Decebal este un gest de inculturã ºi de nepricepere.
Mai mult decât atât, din punct de vedere al cercetãrilor ultime neincluse încã în manualele ºcolare, românii
sunt doar urmaºii geto–dacilor, iar Traian este pãgânul, agresorul, inamicul ºi ocupantul, spoliator de grâne ºi aur
dacic. Limba ce o vorbim este limba geto–dacicã ºi existã dovezi incontestabile cã romanii nu ne–au civilizat, ci
dimpotrivã au fost prigonitori ai creºtinismului care se înfiripa pe pãmântul dacic.
Gestul ministrului de a declara un „An Cultural Traian”, este unul anticultural, anticreºtin, sfidãtor la adresa
miºcãrii dacologice din România ºi de pe mapamond care numãrã milioane de membrii ºi se dezvoltã exponenþial
ºi totodatã în neconcordanþã cu istoriografia de stat stabilitã prin canoanele Academiei.

Protestãm faþã de râncezeala istoricã ºi partizanatul de care dã dovadã Ministerul Culturi ºi Cultelor ºi rugãm
toate forurile în drept, reprezentaþii bisericii creºtine, toþi cei de bunã credinþã sã ne sprijine în demersurile
noastre izvorâte din Drepturile Omului cu privire la cunoaºterea adevãrului istoric:
1. Rugãm Academia Românã sã intervinã pentru a–i trezi la realitate pe funcþionarii ministerului;
2.Solicitãm tuturor fundaþiilor societãþilor culturale, asociaþiilor, privind cultul eroilor sã ia poziþie faþã de acest
ruºinos act de trãdare a memoriei lui Decebal de cãtre Ministerul Culturii ºi Cultelor din România;
3. Solicitãm M.C.C. sã–l demitã pe secretatul de stat Virgil ªtefan Niculescu, cel care prin semnãtura
dânsului gireazã partizanatul în întocmirea programului de manifestãri, prostie ºi incultura;

Fundaþia Pentru Cercetare A Istoriei Daciei, „Dacia Revival Internaþional Society”,


Filiala Geþia Minor – Tulcea
Preºedinte
Nicolae Nicolae
21
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006

22
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin

TAINELE TÃBLIÞELOR DE LA SINAIA


de ADRIAN BUCURESCU

(Lucrare preluatã din volumul cu acelaºi nume apãrut la editura Arhetip în 2005)

LA SÃRÃÞUICA

PUI YZA DAVY GHETYU


VIYNE DALEG. SYRMYUA
LOA GETE. GEUTO IUYA
A ABA YO ÞOIUCA GIOZ CIRAC.
NAPALYSIU ZA POLY YY
TY OZO. OP JOAYAR
EX SON OIHTOIHOY. GEOA
OY SESO LEU.
TIMOYN

TRADUCERE: denumire geticã a râului Ialomiþa, atestatã de Herodot.


TY OZO- ,, la ei’’. Cf. rom. κi.
Pruncii pe apã au venit, ca mesageri. I-au luat Geþii EX- ,, au fost’’ . cf. lat. Ex ,, fost’’; alb, ish ,, fost’’.
de la Apa Vrãjitã pe Cei Divini la Ei. Au fost copii SON- ,, copii’’. Cf. engl. Son ,, fiu’’; rom. Sân.
fermecãtori. Cu ºase nobili din Þara Geþilor S-au legat. OIHTOIHOY- ,, fermecãtori; divini’’. Cf. rom. Octoih.
De minunile Lor au povestit cei apropiaþi. Aceºti copii au OYSESO- ,, cu ºase’’.
fost mai strãlucitori decât leii. TIMOYN- ,, nobili; conducãtori; fini; cum trebuie;
timonã. Cf. rom. taman; tãmâie; temenea.
LEXIC:
DAVY GHETYU- ,, din Þara Geþilor’’.
SYRMYUA- ,, s-au legat; s-au jurat; s-au sfãtuit.’’ Cf.
PUI- ,, prucni; pui’’.
lat. Sermo ,,convorbire; conversaþie; discuþie; dezbatere;
YZA- ,, pe ap㒒. Cf. rom. Iaz; laºi; iza
Sarmi-Zegetusa- ,, legãmântul vitejilor’’.
VIYNE- ,, au venit’’.
GEUTO- ,, de minunile’’. Cf. rom. ciudã (arh.) ,,
DALEG- ,, ( ca) mesageri; trimiºi; cãlãtori’’. Cf. lat.
minune’’.
Delego ,, a delega; a trimite’’ ; rom. Telegã; telegar; Dâlgã.
IUYA- ,, lor’’. Cf. rom. ei ; îi .
LOA- ,, au luat’’.
GIOZ- ,, au povestit’’. Cf. alb. Ze ,, voce; glas’’; rom. a
GETE- ,, Geþii’’.
ºuºoti.
A ABA- ,,de la apa’’.
CIRAC- ,, cei apropiaþi; în jur; prieten; cirac’’. Cf. lat.
YO ÞOIUCA- ,, cea vrãjitã; care formenteazã; care Circa. ,,în apropiere; în preajma; de jur împrejur ’’; rom.
ameþeºte’’. Cf. rom. Þaic ,, drojdie’’; þuicã. Lacul, cu ºirag.
vechiul nume Saratocos, se numeºte astãzi Sãrãþuica, ºi ZA POLY- ,, aceºti copii’’. Cf. lat. Pullus ,,micuþ; pui;
mãrgineºte satul Sãrãþeni la Rãsãrit. vlãstar’’.
NAPALYSIU- ,, pe cei divini; domni’’. Cf. lat. Nobilis ,, YY- ,, au fost’’. Cf. rom. îi ( vb. ) .
nobil; celebru; titlul la curtea imperial㒒 ; nebula ,, nor’’ OP JOAYAR- ,, mai strãlucitori; mai frumoºi’’. Cf. rom.
; rus. Nebo ,,cer ‘’’ rom. Nufãr; DI- Nubula ºi KI- hop; giuvaier.
NOUBOILA – plante medicinale dacice; Naparis- o GEOA LEU- ,, decât leii; mai ceva ca leii.

23
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006

ZAMOLXII

LEO DOAE
NETO POPET DOMOZ
O LOEDE TOMO A SOSO
LUIMOPEDO ZA ZOTO
O NOE OEIT OE
DAVO DOMAE
A LETEO LE VYLO
LO OLADA POOD O MOTO
E HOOZ OPE OL
GEZ. DAVO
OLHO HOBOLYOD GETO.
OD TE OY OES ZALMOGIO
OMAILO TISCYO. HOBOLYOD- ,, au coborât’’.
HO MATOH OD- ,, la’’.
TE OY- ,, cele ’’. cf. rom. Ãia ; alb. ata,,acei’’ a; ato,,
TRADUCEREA: acele’’.
OES- ,, mai; mare; întins’’. Cf. rom. Iaºi; Huºi; Oaº.
Cei Curaþi au fost nãscuþi de Loede cea Strãlucitã, în OMAILO- ,, umile’’.
þara noastrã, în anii lui Olada Vodã, într-o casã micã. Cei
HO- ,, dintre’’ .
mari au coborât la cele mai umile dintre gazde. Cei Doi
MATOH- ,, gazde’’. Cf. rom. Metoc; Motoc; Moþoc;
Magi în cãsuþa de pe colinã au crescut, ºi stãpânii acelei
case l-au adãpostit pe malul unei ape din Þara Geþilor. Matache.
Pe Zalmoxii sã-l preamãriþi! Doae- ,,cei doi’’.
POPET- ,, magi; sfinþi; tari’’. Cf. rom. Popã; pipotã; poftã.
LEXIC: DOMOZ- ,, în cãsuþ㒒. Cf. lat. Domus ,,cas㒒.
TOMO- ,,de pe (din ) colinã; deal; înãlþime’’. Cf. rom.
LEO- ,, cei curaþi’’. Cf. Rom . a (se) lãia, lãut. Tumai( reg. ) ,, tocmai’’; dâmb; alb. tym ,, fum ; Tomis-
NETO- ,, au fost nãscuþi’’. Cf. Lat. Natus,, nascut’’. cetate geticã, apoi greacã, românã ºi bizantinã.
O- ,,de’’. A SOSO- ,, au crescut’’. Cf. rom. Sus.
LOEDE- ,, Maria, Mãreaþa, Magnifica, Leto’’. Cf. Rom. ZA- ,, ºi’’.
A altoi; a aldui; lãutã, laudã; ladã; lat; Oltea- mama lui ZOTO- ,,stãpânii’’. Cf. alb. zot ,, stãpân; domn;
ªtefan Cel Mare ºi Sfânt. Dumnezeu’’.
LUIMOPEO- ,, Cea strãlucitã; cea luminoas㒒 cf. Rom. OEIT OE- ,, acelei’’ . cf. alb. i tij ,,al lui; al sãu’’.
Lampã; limpede. DOMAE- ,, case’’. Cf. Domoz.
O NOE- ,, a noastrã; la noi’’. Cf. Alb. Yne,, nostru’’. LE- ,, pe ei îi’’.
Rom. Noi. VYLO- ,,adãpost’’. Cf. lat . villa ,,casã la þarã; frermã;
DAVO- ,, þarã,, . cf. alb. toke, dhe. ,, pãmânt’’. conac’’; rom. Vale; vãl; Vilãu
A- ,, în’’ O- ,,pe’’.
LETEO- ,,anii’’. Cf. rom. Leat. MOTO- ,,malul; înãlþime’’. Cf. alb. i madh ,, mare’’ ;
LO- ,, lui’’. rom. Moþ.
OLANDA- ,, unflatul; înbelºugatul; ERETE; irod’’. Cf. OPE- ,, (unei) ape’’.
rom. Ladã; lat; holdã; hultan OL- ,,din’’.
POOD- ,, vodã; deasupra; stãpân’’. Cf. rom. Bade; vodã; DAVO- ,,þara’’. Cf. alb. toke, dhe ,, pãmânt’’
pod; vad GETO- ,, geþilor’’ .
E- ,, într-o’’ ZALMOGIO- ,, pe (la) ,,Zalmoxii’’.
HOOZ- ,, cas㒒. Cf. germ. Haus; sued hus ,,cas㒒. TISCYO- ,, sã preamãriþi. Cf. lat. Disco ,,a învãþa; a
GEZ- ,, micã; joasã; la pãmânt’’. Cf. rom. Gâzã ; jos. afla; a cunoaºte’’. Discus ,, disc; platou; taler; cadran
OLHO- ,, cei mari’’. Cf. rom. A urca; halcã. (solar) ’’ ; rom. Desagã; duºcã; teºcã.

24
cmyk color
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin
CAUTÃTORII DE COMORI ªI DISTRUGÃTORII DE MONUMENTE ΪI DAU MÂNA

MONSTRUOASA COALIÞIE ÎMPOTRIVA


CETÃÞII DACICE ARDEU
Mihai Cãstãian
Iosif Vasile Ferencz
Vladimir Brilinsky
Într-un numãr al revistei ,,Dacia împlinit nici cu aceastã ocazie. Ne
Magazin” apãrut anterior am încercat cerem scuze faþã de publicul interesat
sã îndreptãm atenþia publicului larg de cunoaºterea civilizaþiei dacice ºi
asupra unei cetãþi dacice mai puþin promitem cã de îndatã ce se vor
cunoscute. Cu acel prilej ne întrezãri vremuri mai bune vom relua
propuneam sã abordãm numai o parte prezentarea antichitãþilor de la Ardeu.
a descoperirilor de la Ardeu, comuna Pânã atunci însã, suntem nevoiþi sã
Balºa, judeþul Hunedoara, astfel a cerem sprijinul opiniei publice, într-
rezultat descrierea cetãþii dacice, atât un adevãrat rãzboi împotriva unui
cât se putea face în acel moment, duºman pe care îl considerãm comun:
încercând s rãspundem unor întrebãri nepãsarea aliatã cu reaua intenþie ºi
considerate de noi fireºti, anume: cu dispreþul la adresa patrimoniului
unde? ce? de ce? ºi cum? urmând ca cultural naþional.
de întinsa aºezare locuitã de daci
precum ºi descoperirile aparþinând DIN NOU, PE SCURT, DESPRE
altor epoci sã constituie subiectul unui CETATEA DACICÃ DE LA
material care sã aparã într-un numãr ARDEU
viitor. Acest deziderat, din pãcate, nu Importanþa istoricã a cetãþilor
a fost atins pânã în prezent ºi nu va fi dacice din Munþii de la sud de Orãºtie

Staueta din bronz reprezentându-l


pe Mercurius descoperita în
săpăturile arheologice de la Ardeu

nu mai trebuie argumentatã, chiar ºi


numai includerea lor în Lista
Patrimoniului Mondial (UNESCO)
spune suficient despre valoarea lor.
Dacã din motive politice, militare ºi
religioase centrul puterii dacice s-a
dezvoltat la sud de Orãºtie, nu
înseamnã cã alte regiuni ale spaþiului
locuit de daci, nu au avut importanþã.
Distribuþia resurselor într-un areal
întins, necesitatea exploatãrii ºi
Dislocări de arocamente şi pământ efectuate de braconieri, pe flancul bineînþeles, a controlului acestora a
nordic al cetăţii dus la apariþia unor fortificaþii care

25
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
,,CETÃÞUIA” DACICà DE LA 1. Dealul ,,Cetãþuie” de la Ardeu
ARDEU ESTE, DUPÃ 1900 DE reprezintã o zonã cu patrimoniu
ANI, DIN NOU ASEDIATÃ arheologic cunoscut ºi cercetat
(conf. legii 378/2001, articolul 2,
Deºi acum, la începutul secolului literele b ºi f, în care patrimoniul
XXI nu mai constituie un punct arheologic este protejat conform
strategic ºi chiar dacã din punct de O.G. 43/2000, modificatã ºi
vedere militar înãlþimea nu mai are completatã prin Legea 378/2001 ºi
importanþã, suntem nevoiþi sã Legea 462/2003.
constatãm cã ,,Cetãþuia” dacicã de la 2. Dealul ,,Cetãþuie” de la Ardeu
Ardeu este, dupã 1900 de ani, asediatã reprezintã un monument istoric
din nou. De data aceasta atacatorii nu conform Legii 422/2001 privind
mai sunt legionarii romani, duºmanul protecþia monumentelor istorice,
care ameninþã ceea ce solul a înscris în Lista Monumentelor
conservat timp de 19 secole este unul Istorice 2004, având codul: HD-I-s-
mult mai crud ºi are la dispoziþie A-03151.
mijloace tehnice de distrugere … la 3. Conform aliniatelor 1 ºi 2 din
nivelul zilelor noastre. Constatãm cu articolul 8 al legii 422/2001, Cetãþuia
Obiecte metalice descoperite pe îngrijorare cã nori negri de furtunã de la Ardeu beneficiazã de regim de
şantierul arheologic de la Ardeu
se abat asupra acestui monument de protecþie.
când se pare cã împotriva lui s-a 4. Suprafaþa zonei de protecþie
controlau principalele drumuri de
constituit o adevãratã ,,alianþ㔠pe este stabilitã prin articolul 59 al legii
acces spre aceste zone, în preajma
care noi o considerãm 422/2001.
lor înflorind aºezãri. Sunt cunoscute
,,monstruoasã”. Pe de o parte 5. Activitatea de exploatare a
de mai multã vreme cetatea ºi
cãutãtorii de comori, aceastã plagã pe pietrei de calcar la Ardeu se
aºezarea de la Piatra Craivii, amplasate
care autoritãþile nu sunt capabile nici desfãºoarã chiar în perimetrul unui
în aºa fel încât Valea Ampoilui, una
sã o înlãture nici sã o limiteze ºi pe sit arheologic declarat monument
din cãile principale de pãtrundere spre
de alta distrugãtorii de monumente se istoric. Aceastã activitate încalcã
inima Apusenilor, putea fi controlatã.
aflã parcã într-o adevãratã competiþie prevederile legii 422/2001, mai exact
Tot aºa trebuie înþeleasã amplasarea
având ca scop dispariþia definitivã a a articolului 10, aliniatele 1 ºi 2 precum
cetãþii dacice de pe vârful Piatra
unui monument istoric. ºi aliniatele 1 ºi 2 ale articolului 55.
Coziei, în marginea Munþilor poiana
În cazul Cetãþuii de la Ardeu 6. Conform articolului 48 din
Ruscãi – zonã a cãrei importanþã
Direcþia Judeþeanã a Drumurilor R.A., legea 422/2001, primarul este obligat
economicã se leagã de zãcãmintele
cu acceptul ºi concursul ca în cazul unor descoperiri
bogate în fier. Dar nici una dintre
proprietarului, Consiliul Local al arheologice sã opreascã orice lucrare
aceste douã nu este suficient de bine
Comunei Balºa aduce prejudicii ºi sã asigure delimitarea ºi paza
cunoscutã. Un caz asemãnãtor îl
patrimoniului cultural naþional obiectivului.
reprezintã cetatea ºi aºezarea dacicã
comparabile cu acelea provocate de 7. Conform Extrasului de carte
de la Ardeu, a cãrei cercetare poate
cãutãtorii de comori. Pentru a putea funciarã C. F. nr. 1, parcela aflatã la
sã aducã unele elemente ºi în sprijinul
fi înþeleasã mai bine situaþia, cel puþin nr. Topo., cu o suprafaþã de 34530
înþelegerii acestor obiective.
ciudatã, am spune noi, în care se aflã mp., aflat în întregime în propietatea
În plus, trebuie menþionat cã pânã
monumentul, vom prezenta în cele ce Primãriei Balºa, este neproductiv (deºi
în momentul actual numãrul
urmeazã prevederile legale care sunt nu putem sã ne dãm seama dacã prin
descoperirilor dacice pe care le
încãlcate la Ardeu. extragerea pietrei din acest loc terenul
cunoaºtem este foarte mic pe o arie
care acoperã Munþii Apuseni, motiv a rãmas neproductiv). Þinând cont
SITUAÞIA JURIDICÃ de acest aspect precizãm cã în cazul
pentru care importanþa unei staþiuni
arheologice de talia Cetãþuii de la monumentelor istorice situate în afara
Exploatarea de calcar de la Ardeu localitãþilor zona de protecþie de care
Ardeu creºte exponenþial. Cu acest
se desfãºoarã într-un cadru care este beneficiazã acestea are o razã de 500
prilej trebuie amintit ºi faptul cã în
în contradicþie cu legislaþia în vigoare m, mãsuratã de la limita exterioarã a
acest loc sunt prezente monumente
în România, în acest moment. În sa articolul 59 din legea 422/2001.
datând din mai multe epoci istorice,
continuare amintim principalele acte În cadrul zonelor de protecþie, ca
care se întind pe parcursul a mai mult
normative care sunt încãlcate în cazul ºi asupra monumentelor istorice este
de 3 000 de ani.
sitului arheologic de la Ardeu:
26
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin
interzisã desfãºurarea oricãror ultimelor campanii de sãpãturi cât ºi circuit se regãsesc în ultimii ani în
activitãþi care le-ar putea degrada sau de legendele bãtrânilor, care numeroasele descoperiri de monede
distruge, parþial sau total aºa dupã povesteau despre urieºii locului ºi ºi valori, gãsite prin acte de braconaj
cum rezultã din articolul 10, aliniatul despre un car cu boi de aur ascuns arheologic ºi înstrãinate pe calea
2 din legea 422/2001. într-o peºterã, a fost atât de puternicã traficului cu obiecte de patrimoniu.
Conform aliniatului 1 al articolului încât ignorând orice lege în vãzul ºi
55 din legea 422/2001 reiese cã orice cu complicitatea unei bune pãrþi a GOANA DUPÃ AUR
distrugere aplicatã unui monument localnicilor au devastat situl
istoric constituie infracþiune ºi se arheologic de la Ardeu provocând În zona capitalei statului dac, a
pedepseºte conform legii. pagube ireparabile ºi imposibil de complexului din Munþii Orãºtiei s-au
Þinând cont ºi de faptul cã estimat. Istoria cãutãtorilor de aur nu înregistrat numeroase cazuri cu
lucrãrile pentru extragerea pietrei în este însã apanajul ultimilor ani. Goana impresionante descoperiri de valori
perimetrul sitului de la Ardeu duce la dupã aur îºi are rânduielile ei în diferite antice. Pe la mijlocul veacului al XVI-
degradarea, aducerea în stare de epoci ale istoriei, având ca punct lea, în albia Streiului, niºte pescari au
neîntrebuinþare ºi la distrugerea unor comun doar unul din pãcatele de bazã aflat într-o hrubã ziditã, câteva mii
bunuri culturale ºi împiedicã luarea ale acestei lumi, lãcomia. de monede de aur, confiscate mai
unor mãsuri în direcþia conservãrii sau apoi de cãtre cardinalul Martinuzzi,
salvãrii acestora, menþionãm cã art. SLÃBICIUNEA STATULUI DE guvernatorul Transilvaniei.
67, aliniatul 1 al legii 182/2000, DREPT: BRACONAJUL Legenda þãranului David Albu din
considerã aceste fapte ca fiind ARHEOLOGIC Chitid a stimulat dupã 1785 imaginaþia
infracþiuni ºi se pedepsesc cu cãutãtorilor de aur din Munþii Orãºtiei,
închisoare de la 2 la 7 ani. Acum douã milenii în iar descoperirile monetare fãcute în
Investigaþiile desfãºurate la Ardeu confruntarea dramaticã dintre anul 1802 declanºeazã o adevãratã
în ultimii ani, au evidenþiat faptul cã supraputerea antichitãþii, Imperiul “febrã a aurului” în zonã. Locuitorii
exploatarea pietrei de calcar care se Roman ºi Regatul Dac, în spatele aºezãrilor din vecinãtate renunþã la
care se desfãºoarã de mai multe cauzelor de ordin politic s-a aflat ºi ocupaþiile tradiþionale ºi pornesc spre
decenii a afectat chiar zona centralã imensa bogaþie acumulatã de cãtre munþi sub spectrul unei îmbogãþiri
a sitului arheologic. În condiþiile daci. Scenele de pe Columna traianã rapide. Mici descoperiri monetare
cadrului legislativ actual din România, stau mãrturie împreunã cu izvoarele alimenteazã în permanenþã starea de
situaþia constituie o ilegalitate, antice vãdit exagerate.Evaluarea lor spirit. Autoritãþile se sesizeazã, iar
detonarea unor materiale explozibile în lumina unei selecþii negative, fac Tezaurariatul Aulic începe o anchetã.
cât ºi utilizarea utilajelor specifice totuºi, trimitere la cantitãþi Sunt luate mãsuri de supraveghere a
exploatãrii pietrei aduc prejudicii impresionante de metale nobile. zonei, audieri de martori ºi aduse
importante atât sitului cât ºi Dincolo de propaganda imperialã, detaºamente militare. Din vara anului
monumentelor prezente în acel loc. capturarea acestui tezaur a fost un 1803 cu minerii de la Baia sunt
Cu diverse prilejuri a fost semnalatã obiectiv atins de cãtre romani, iar organizate sãpãturi la Grãdiºte ºi
în presa localã, centralã ºi de fastul triumfului, efortul edilitar major întocmite rapoarte sãptãmânale cu
specialitate, în cadrul unor derulat la Roma ºi în oraºele privire la vestigiile aflate aici.
simpozioane, sesiuni de comunicãri, imperiului precum ºi rãsplata primitã Fenomenul “goanei dupã aur” a fost
etc, dar situaþia rãmâne aceeaºi. de cãtre cetãþenii romani la finele stopat prin intervenþia autoritarã a
ªi cum un necaz nu vine niciodatã rãzboaielor dacice, îndreptãþeºte pe instituþiilor statului.
singur, constatãm cã nu numai deplin ideea capturãrii tezaurului În veacurile urmãtoare cãutarea
inconºtienþa unora atenteazã la dacic. comorilor în Munþii Orãºtiei evolueazã
integritatea acestei cetãþi. Vorbeam la În chip probabil acest tezaur a latent pentru ca dupã 1995 fenomenul
început desprea reaua intenþie ºi fost materializarea monopolului regal sã explodeze cu o virulenþã
despre dispreþul faþã de patrimoniul asupra aurului, cumulat cu imensale incalificabilã timpurilor pe care le
naþional. Recrudescenþa braconajului bogãþii depozitate la principalele trãim. Descoperiri mai vechi au fost
arheologic din ultimii ani, cu temple, o practicã recunoscutã drept valorificate profitând de paralizia
epicentrul devastator din Munþii o constantã a lumii antice. Însã, instituþiilor chemate sã vegheze
ªurianului în zona cetãþilor dacice, nu necesitãþile funcþionale ale statului asupra patrimoniului cultural naþional,
a ocolit nici cetatea de la Ardeu. dac, mai cu seamã în vremuri de crizã piese cu o provenienþã ilicitã fiind
Tentaþia cãutãtorilor de aur, mânatã precum rãzboaiele cu romanii, impun achiziþionate chiar de cãtre instituþii
atât de descoperirile arheologice ale circulaþia valorilor. Urmele acestui muzeale. Cea mai mare parte a

27
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006
respectivelor descoperiri au fost
valorificate pe cãi ilegale situaþie
semnalatã de cãtre poliþia unui stat
vecin.
Fondul local a primit un stimulent
substanþial din partea unei echipe de
fraþi basarabeni care au reuºit
capacitarea câtorva localnici ºi au
declanºat sarabanda sãpãturilor
ilegale. Este momentul în care începe
utilizarea pe scarã largã a
detectoarelor de metale, care
contribuie decisiv la activitãþile de
braconaj arheologic. Dupã cum o
aratã un proces aflat pe rol privitor la
o serie de brãþãri de aur descoperite
în Munþii Orãºtiei, peste activitãþile
desfãºurate de localnici se grefeazã
interesul unor grupuri infracþionale
din capitala judeþului Hunedoara, care Organizarea de şantier din faţa grotei săpate de căutători
au acþionat nestingherite ºi s-au
bucurat de o înaltã protecþie. manifestã pe cale de consecinþã. mari dimensiuni ºi executate migãlos,
Detectoarele performante, maºinile Hemoragia prin care valorile noastre unele aducând ca aspect cu cele
de teren, echipele de lucru ºi culturale alimenteazã traficul practicate de arheologi în ºantierele
împãrþirea sferelor de interes internaþional de valori patrimoniale ºtiinþifice. Majoritatea gropilor fãcute
reprezintã o constantã a anilor 2000- este mânã în mânã cu manifestãrile de cãutãtori au fost fãcute în
2004. cele mai radicale ale criminalitãþii apropierea sondajelor efectuate de
Din pãcate cazurile instrumentate transfrontaliere. Probabil cã în arheologi ºi au necesitat, dupã
de cãtre poliþie au avut o finalitate situaþia datã, copii noºtri vor ajunge cantitatea de pãmânt dislocatã, zile
incertã . Neajunsurile legislative sunt sã priveascã în marile muzee ale lumii întregi de muncã. Au fost distruse în
în continuare speculate de avocaþi dovada neputinþei pãrinþilor lor. aceste locuri nu numai straturile
dibaci, iar scãpãrile legii nu au fost arheologice care nu vor mai putea fi
corectate. Lipsa de reacþie ºi CETATEA ARDEU FIEFUL refãcute niciodatã, dar ºi importante
necombativitatea au fost rãsplãtite cu BRACONIERILOR fragmente de ceramicã sfãrâmate sub
titluri onorifice, pompos enunþate ca loviturile târnãcoapelor. Au fost
“apãrãtor al patrimoniului”, acolo Dealul cetãþii se aflã situatã în evidenþiate pe platoul superior al
unde se dovedeºte în instanþã cã s- interiorul satului cu acelaºi nume. cetãþii cel puþin 6 astfel de gropi.
au adus prejudicii de milioane de dolari Practic din doua pãrþi, cetatea este Premiera absolutã stabilitã de
patrimoniului cultural naþional ºi vizibilã de la orice casã a satului cãutãtori a reprezentat-o însã o
daune incomensurabile cercetãrii mãrginit de cheile calcaroase ºi înalte cavitate pe versantul de nord a cetãþii,
ºtiinþifice. În ciuda asigurãrilor oferite ale Ardeului. Din pricina ecoului, orice o cavitate naturalã iniþial, pe care
fenomenul braconajului arheologic miºcare sau rostogolire de bolovani aceºtia într-o organizare de ºantier
prolifereazã fiind în continuu de pe cetate pot fi sesizate de ireproºabilã au mãrit-o excavând 15
alimentat de noi sosiþii în cadrul localnici, mai ales în anotimpul în metrii în lungime ºi cu o diferenþã de
branºei. Recentele situaþii de la care frunzele copacilor au cãzut de nivel de 7 metrii. Mulþimea gunoaielor
Costeºti, Cioclovina ºi Ardeu sunt câteva luni. ªi tocmai în aceste lãsate în urma acestei acþiuni indicã
doar o parte dintr-un tablou în culori condiþii, în vãzul ºi auzul tuturor, faptul cã excavarea a cel puþin 20 de
extrem de sumbre. acolo sus pe „Cetãþeaua” cum îi mai metrii cubi de arocamente ºi pamânt
Se dovedeºte încã o datã lipsa spun localnicii, braconierii cãutãtori a durat mai bine de doua sãptãmâni.
unei voinþe în combaterea acestei de comori au reuºit câteva premiere. Iatã deci cã ºi cãutãtorii de comori,
situaþii, exemplul autoritãþilor de la Dacã pânã acum aceºtia obiºnuiau sã îºi lasã gunoaiele acolo unde sapã, iar
1803-1804 este ignorat, iar facã gropi relativ mici ºi neregulate Garda de
repercusiunile materiale ºi morale se de data aceasta sãpãturile lor apar de Mediu ar trebui sã le aplice un

28
cmyk COLOR

nr. 28 ianuarie 2006 DACIA


magazin
tratament asemãnãtor acestora
cadorisindu-i cu o amenda pe mãsurã,
dupã modelul pe care l-a aplicat în
cazul achipei de arheologi de la
Sarmisegetusa Regia.
Este greu de bãnuit ce i-a
determinat pe aceºtia sã purceadã la
un astfel de efort. Sunt posibile
detecþii prealabile, ilegale ºi acestea,
sau de ce nu mãrturii ale unor bãtrâni
care din generaþie în generaþie au
moºtenit secretul locului în care ar fi
ascuns legendarul car cu boi de aur.
Un anunþ sec, din partea poliþiei
anunþã cã se efectueazã cercetãri sub
aspectul sãvârºirii infracþiunilor de
detecþii ºi sãpãturi ilegale într-un sit
arheologic. Vom afla în curând dacã
autoritaþile statului, care au ca datorie
combaterea braconajului arheologic ºi Cariera de piatra care a distrus o bună parte dintr-o cetate clasată ca
mai ales sã stoparea acestui fenomen, monument istoric de importanţă naţională
vor depãºi faza de declaraþii ºi
rezultate concrete vor apãrea în acest putea avea o viziune coerentã asupra o atracþie turisticã pentru urmãtorii
caz limpede ca lumina lunii. locuirii acestui sit arheologic, în toate 1900 de ani sau chiar mai mult.
epocile istorice este necesarã, într-o Depinde asta de conºtiinþa fiecãruia,
În momentul de faþã puþinii primã fazã, sondarea tuturor depinde de dorinþa pe care cei în drept
apãrãtori ai cetãþii cautã aliaþi sperând elementelor componente acestuia. Pe o manifestã de a avea o istorie corectã
cã dublul asediu va putea înceta. termen mediu ºi lung, posibilitatea bazatã ºi argumentatã ºtiinþific ºi
Cercetarea cetãþii dacice de la Ardeu reconstituirii mãcar a unor pãrþi, ar nealimentatã de presupuneri ºi
se aflã doar la început ºi pentru a putea sã transforme monumentul într- elucubraþii.

Groapă săpată de
căutătorii de comori
pe platoul superior
al cetăţii

29
DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006

ZAMOLXIS PRIMUL LEGIUITOR AL GEÞILOR


Carolus Lundius

De ce trebuie sã auzim de la Carolus Lundius despre Zamolxis ca fiind cel care a dat lumii primele legi
scrise?De ce nici unul din istoricii noºtrii nu-l pomeneºte? Oare de ce suedezii se mândresc cu ce noi refuzãm sã
ne mândrim?Când oare istoria noastrã în loc sã înceapã cu înfrângerea noastrã ,cu sfârºitul nostru ca stat,cu
înfrângerea lui Decebal,va începe cu istoria Daciei ºi a regilor ei ?
Iatã de ce ne facem o datorie de onoare în a publica în serial întregul volum ZAMOLXIS PRIMUL
LEGIUITOR AL GEÞILOR.
Prima ediþie a acestui volum sub titlul Zamolxis Primus Getarum Legislator scrisã de Carolus Lundius a
apãrut în Suedia în anul 1687.Am gãsit-o rãtãcitã într-un anticariat din Upsala-Suedia,de unde am cumpãrat-
o la un preþ mare,încredinþând-o spre traducere doamnei Maria Criºan.
Dr. NAPOLEON SÃVESCU

Rezumat Cap.VIII 6 – 8 §6. Sceptrul minoic. tocmai de la acest însemn sau sceptru judecãtoresc numit
Fecioara lui Rhadamantus ºi a lui Aeacus. Staf, stava, stava, ºi judecãtorul s-a numit tot stava , iar tribunalul
stavastola. §7. De unde vine numele de Radamanthus? acestuia s-a numit stavastola. Din fragmentele de legi
De unde cel de Minos? De unde cel de Aeacus? ªi de Askeskäpte aflãm cã Judecãtorul slãbea mânerul
unde cel de Triptolemus?. La vechii Sueoni ºi Geþi a fost bastonaºului de frasin în timpul unui act solemn cum ar
plãsmuitã de cãtre poeþi aceeaºi formã de judecatã care a fi fost clarificarea unei proprietãþi de drept, înstrãinatã
fost pãstratã la zeii inferiori. De asemenea ºi consiliul. regulamentar, fapt întãrit ºi de colecþionarea diferitelor
De ce niciunde în legile altor popoare nu se specificã în stipulãri cu diferite codexuri ale diferitelor legi. De aici ºi
mod expres acest lucru. Totuºi, existã douã trepte, cel al scrisorile judecãtorilor de eliberare a sclavilor, în vigoare
apelului (fãcut în tribunal) ºi cea a dreptului de apel fãcut pânã azi, skaptebreff - cum se obiºnuieºte sã li se spunã
în justiþie. Acestea, ce-i drept, nu sunt arãtate cu litere - în Goþia de Vest ºi în multe alte locuri. În regatul Sveoniei
uriaºe, ci sunt acordate cu adevãrat: Trivium este locul a învins ºi folosirea celorlalte bastoane ºi sãbii cu mânere
unei judecãþi solemne. §8. Cuvintele lui Vulcanius pun în de frasin, ba chiar  destul de frecvent. Scrierile Eddice
evidenþã una ºi aceeaºi idee a strãlucitului Platon. ne pun la curent cu faptul cã zeii tocmai sub frasin îºi
desfãºurai judecãþile; pe lângã alte raþiuni, mai este ºi
§6.Însuºi Homer (Od., XI) povesteºte cum cã fiul lui urmãtoarea: “ forthy askrin er allra trea mestr oc bestr”
Jupiter, Rhadamantes (unul din cei trei judecãtori din (“dintre toþi copacii, frasinul este cel mai puternic ºi cel
Infern ºi frate cu Minos), stând pe jilþul judecãtorului din mai bun”).
Tartar cu sceptrul de aur în mânã, împreunã cu Minos ºi §7. Prin Rhadamanthes se înþelege cel mai mic
Aeacus - vestit prin spiritul sãu de dreptate - (ºi el judecãtor care, împreunã cu ceilalþi doi,  trebuia sã fie
judecãtor în Infern, ºi el fiu al lui Jupiter, deci pânã ºi în prezent în consiliul de judecatã din Infern, Rad sau
Infern se practica nepotismul, sic, n.t.), ei trei erau  Nembd, al cãrui prefect era; de la Radaman ºi thus, “în
singurii care judecau faptele celor morþi, împãrþind chip remarcabil” (cu sens bun sau rãu) aºa a fost denumit,
dreptatea în Infern. Vezi ºi Platon (Gorg. ºi De Min., c. în întregime Radamanthus, de la Thusa, “a sosi”, “a-ºi
XXXIV). Bagheta de magistrat a lui Aeacus a fost numitã da consimþãmântul”, pentru cã, de fapt, numai unul
de Svioni ºi Gothoni kasla ºi staf. Astfel, avem în trebuia totuºi sã fie cel din consiliul asesorilor care, în
fragmentele de legi staf i hand salia (“a transmite prin cele din urmã, judeca ºi pronunþa sentinþa, în conformitate
moºtenire vergeaua (virga) sau bagheta / bastonul (festuca cu legile. Iatã cum sunã textul legilor strãbune: “ Biuder
) de judecãtor”), aflãm de la prea nobilul Stiernhielmius Nambd sik stalfwilliande at waria nokot maal / tha ma
(c. II, Kong br Westg.  Cod. Argent.; Ulph. Celsissimi eigh Domara them fraganga” (“Dacã asesorii îl vor achita
Herois ac Domini Com. Gabrielis De la Gardie Math., pe cel compãrut în faþa justiþiei, încã din primele sentinþe,
CXXVII, 19; Fragm. Legum. Cod. var. var. leg. et Mss. prin aceleaºi sentinþe el ajunge judecãtor ”). De la Plaut
Excus.). Din acest motiv, la Goþii care locuiau în Moesia, (Trin. IV, II, 83) aflãm cã dacã la scriitorii latini figureazã

30
nr. 28 ianuarie 2006 DACIA
magazin
sub numele Rhadamanthus, la cei greci, absolut la toþi, îl constatã în Codicele editat de Stiernhielmius, fãrã nici o
vom gãsi sub forma Radamanu. Cel mai important dintre urmã de îndoialã, trebuie completat, adicã din vechile
judecãtoriii din Infern era totuºi Minos, cãruia îi urma incunabule, ba chiar ºi din cel de-al treilea capitol Rattiös-
Aeacus, o aflãm ºi de la Platon (Gorg., p.m. 371) ºi de la br / unde se trateazã foarte limpede despre lucruri
Plutarch (De Consol., a 1, Apoll. p.m. 121). Deci când asemãnãtoare, aºa cã s-ar putea avea perfect sorþi de
lipseau ceilalþi doi, Rhadamanthus ºi Aeacus, Minos îi izbândã. Cãci în vremurile cele mai vechi, nu avea nici o
înlocuia dând sentinþe în modul cel mai drept cu putinþã. valoare startunr / cel care era prefect al întregului teritoriu
Numele acestui judecãtor, la Svioni, înseamn㠓mai bun”, al Regatului ºi venise dupã ce avusese loc repartiþia
cãci man, minn, minur, madur ºi cuvântul compus proceselor, aºa cã aceasta era total necunoscutã unor
lagmadur , îl susþin. Aºa cum se constatã din fragmentele judecãtori. De aceea, Vergilius cu eleganþa care-l
de legi strãvechi (c. I, Ting. br. Westg.), aceastã vocabulã caracteriza, nu a stat la îndoialã sã laude trinitatea chiar
înseamn㠓a judeca foarte drept” ºi “a desfãºura audierea din legendele Grecilor: adicã locul judecãþii supreme, în
corectã a martorilor”, ba chiar “a conduce procese” în interpretarea lui Platon (Dial. V. de II în Gorg., p.m. 371,
locul regelui. Am spus Aeacus ca guvernator în imperiul conf. p. 370 ºi 372); Axioch ( De contemnenda morte,
umbrelor o datã cu judecata de apoi; el este ä aks (“un spre final) din care pornesc douã cãi paralele, una spre
judecãtor întotdeauna aspru”), poate ºi pentru cã erau lãcaºul celor fericiþi, o alta spre Tartar.
doi gemeni, Rhadamanthus ºi Aeakus, Rhadamanthus §8. Aici sunt descrise pe scurt lucruri despre
imortalitatea sufletelor, în care Geþii au crezut dintotdeauna
fiind mult mai blând; Ovidiu (In Ibin) vorbeºte de Aeacus
(Geþii, adicã Gautoi, Gautar, Gothar, Gothi19); iatã aici
care în problema pedepselor va fi mai ingenios sau
cuvintele meritorii ale lui Vulcanius, despre care am vorbit
Horatius (Carm., II, Od. XIII): “Sub domnia tenebroasei
ºi mai sus cu totul laudativ: “Nu pot sã trec sub tãcere
Proserpine îl vedem pe Aeacus ca judecãtor”.
faptul cã întotdeauna am fost admiratorul, mai mult decât
Farnabius (în notele I citate mai sus din Herc. fur.)
al tuturor, al acestui nume prin excelenþã nobil al unui
conform jurisdicþiei atunci în vigoare, la Sueoni era nevoie
neam, care crede din adâncul inimii lui în nemurirea
de doi judecãtori cu bagheta sau bastonaºul judiciar; în
sufletelor, cãci, dupã judecata mea, condamnând puternic
mediul urban însã, era nevoie întotdeauna de trei, dupã
moartea, ei capãtã un curaj neþãrmurit de a înfãptui orice;
cum reiese din fragmentele de incunabule pãstrate. Cu
dupã cum se vede, neamul Geþilor s-a ivit dintotdeauna
aceasta concordã ºi Codicele de legi civile ale regilor
aºa de la naturã, el a fost ºi este un popor cu totul aparte
Ericus Magnus ºi Christophorus. Nu altfel apare
ºi veºnic”. Mai adaugã, pe lângã acestea, ºi inscripþiile
organizatã judecata ºi la scriitorii greci ºi latini. Platon strãvechi gravate în piatrã de cãtre profani unde asemenea
menþioneazã trei la numãr (Apol. Socrat. spre final) ca ºi ºi alte formule le vedem cu sufletul ºi cu ochii noºtri de
la cei vechi ai noºtri thridie / thriptur / thriptoler ; Cicero pe aceste meleaguri ºi locuinþe de la lãcaºurile celor fericiþi
(I, Tuscul. Conf. legum Fragm.) îi enumerã în urmãtoarea la cel mai înalt cuprins al cerului, îmbrãþiºând ºi înlãnþuind
ordine: Rhadamanthus, Aeacus ºi Triptolem. Dupã cum toate. ªi nu fãrã cea mai mare admiraþie, se citesc
astfel sunt indicate douã grade de fãcut apel în instanþã, urmãtoarele pe inscripþia dedicatã zeului nemuritor ºi
adicã de la Rhadamanthus la Minos, de la Minos la rege operei sale, mulþumirile aduse de susþinãtorii lui (inscripþia
sau Jupiter (cãci în legile vechi nu se întâlnesc mai mulþi este gravatã cu caractere runice, n.t.): “Zeul sã fie mai
ºi nici în scrierile vechi) ºi chiar în forma universalã de binevoitor cu sufletul acestuia; zeul sã ajute sufletul
judecatã ºi tot aceeaºi a fost reprezentatã - ba chiar într- acestuia. Zeul sã facã numai bine sufletelor tuturor
un chip solemn - ºi în patria noastrã, încã de la acestora. Zeul sã bucure veºnic sufletele tuturor
începuturile ei, foarte pe scurt ºi foarte veridic totodatã, acestora.” Vezi ºi Platon (Axioch., ult. paginã), unde
dar nu a fost exprimatã popoarelor de pe aceste meleaguri, Socrates relateazã din Gobryas Magul cã strãmoºul
prin viu grai. Dar aºa cum am arãtat deja, în legile vechi acestuia a fost trimis în Delos, pentru ca sã protejeze
se face menþiunea a trei personaje juridice Tierdhungs acea insulã; acolo, din niºte tãbliþe de aramã pe care Opis
Nambd (c. III, Rest. br. Ol., c. III, Westg., c. XIX). (alt nume al Dianei) ºi Hecaergus (Hecaerge, o nimfã
În capitolul al XIX-lea din Thiuwa br W. gL.L. este însoþitoare a Dianei, n.t.) le primiserã de la Hyperboreeni,
amintit, în anumite procese ale celor douã pãrþi trebuia a învãþat cã dupã ce sufletul a ieºit din trup, coboarã
sã fie achitat de cãtre asesorii aceluiaºi complet de undeva, într-un loc subpãmântean necunoscut, în care
judecatã (aceleiaºi judecãþi) conform reglementãrilor pe se vede palatul lui Pluton, nu mai mic decât cel al lui Joe.
atunci în vigoare: As fiartunt Nambd. (cf. Memb. mss. În cele care urmeazã vor fi vãzute ºi alte lucruri lãmurite
et cap. III spre final). Astfel chiar în lacuna care se de mine.

31
cmyk

DACIA
magazin nr. 28 ianuarie 2006

32