Sunteți pe pagina 1din 29

D A CIA

Publicaþie lunarã editatã de DACIA REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY

magazin
Director fondator: Dr. Napoleon Sãvescu Nr. 4- mai 2003
Pentru lichidarea unui popor
În 19-20 iunie hotelul Intercontinental va gãzdui se începe prin a-i altera, a-i
ºterge memoria: îi distrugi

Al IV-lea Congres
cãrþile, cultura, religia, istoria ºi
apoi vine altcineva îi va scrie alte
cãrþi îi va da altã religie, altã

internaþional de dacologie culturã îi va inventa o altã


istorie (de origine latinã ori
slavicã dupã momentul politic).
Între timp poporul începe sã uite
ceea ce este sau ceea ce a fost, iar
cei din jur vor uita ºi mai
repede: limba nu va mai fi decît
un simplu element de folclor
care, mai devreme sau mai
târziu, va muri de moarte
naturalã. Noile forme istorice
vor aduce elemente ºi simboluri
noi de adoraþie care le vor
îndepãrta pe cele vechi. Din
vechiul start spiritual vor
rãmâne undeva la un etaj
inferior al cunoaºterii, numai
câteva cuvinte, expresii, tradiþii,
impresii, fragmente, nume de
localitãþi, munþi ºi ape, fãrã un
înþeles aparent. Formele vechi
care cândva, au ocupat valenþa
transcedentalului vor fi
deplasate de formele noi care
vor dicta componenþa ºi funcþiile
«noului popor» aºa cum s-a
întîmplat cu noi.
Dr. NAPOLEON SÃVESCU

Sumar
NOI NU SUNTEM
URMAªII ROMEI pag.2
Romanii ºi vechea Europã pag.10
Semnele Daciei profunde
pe Columna lui Traian pag.15
Manuscrisul Ponticelor
lui Ovidiu de la Alba Iulia pag.22
CRONICA UNEI NOPÞI
DE APRILIE pag.27

Tristeþile Sarmisegetusei pag.16


cmyk

nr.4 mai 2003 DACIA


magazin

DACIA REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY, INC

Extras din STATUT


2. Descriere graniþelor, folosind izvoare referitoare la embleme, simboluri din vatra Carpato-
Organizaþie culturalã ce desfãºoarã daci, vlahi ºi români; Pontico-Dunãreanã, împotriva poluãrii,
activitãþi cu caracter cultural ºtiinþific, pe - activitãþi de cinstire a marilor valori din denigrãrii ºi falsificãrii;
principii pluridisciplinare ºi nu este afiliatã trecut, care au exprimat unitatea spiritualã a - acordarea de premii anuale sub formã de
nici unui partid politic. Formele principale Daciei antice, cu prioritate a marilor diplome sau alte moduri de stimulare
de manifestare ale acestei organizaþii vor fi personalitãþi uitate sau încã neintegrate la pentru cei interesaþi în readucerea din
conferinþe publice ºi simpozioane, deschise locul potrivit în cartea istoriei ºi de limbã a negurile timpului a adevãratei noastre
profesioniºtilor ºi neprofesioniºtilor ºi prin poporului daco-român; istorii, a istoriei Daciei.
editarea paginii web: www.dr-savescu.com/ - activitãþi de pãstrare ºi de perpetuare a 4. Sediul Central al Societãþii se aflã
dacia marilor comori materiale ºi spirituale la:
prezente în vatra satului daco-român, ca: 21-26 Broadway, L.I.C.NY
3. Scop ºi obiective etica familiei þãrãneºti, obiceiuri de viaþã, 11106, USA
Organizaþia îºi propune sã iniþieze ºi sã datini, credinþe, folclor, port etc; Tel.718267-7965
desfãºoare, prin forme legale de comunicare - activitãþi de afirmare ºi susþinere a Fax.718728-7635
ale mass-media, urmãtoarele activitãþi realizãrilor tehnico-ºtiinþifice încã E-mail: dacia@dr-savescu.com
pentru a readuce în drepturile ei adevãrata necunoscute, ale strãmoºilor noºtri daci, ºi 5. Mijloacele financiare ale societãþii
istorie a poporului daco-român: neintroduse în circuitul universal, cum sunt: vor fi obþinute prin donaþii ºi cotizaþii ale
- activitãþi de cercetare, ocrotire ºi construcþii, metalurgie, medicinã, astrono- membrilor.
promovare a limbii ºi istoriei strãbune în mie etc; 6. Structura organizatoricã este
toate regiunile þãrii, precum ºi în - activitãþi de ocrotire a valorilor formatã din: un preºedinte ºi ºase directori,
comunitãþile daco-româneºti din afara universale ca: monumente, toponomie, ºase consilieri, ºase cofondatori.

DACIA REVIVAL
DORIÞI SÃ PRIMIÞI ACASÃ CU INTERNATIONAL
SOCIETY
REGULARITATE PUBLICAÞIA NOASTRÃ ? Dr. NAPOLEON SÃVESCU
Fondator, Preºedinte
Pr. THEODOR DAMIAN
NIMIC MAI SIMPLU ! Director
Poet GELU DORIAN
Pentru a vã abona la publicaþia DACIA MAGAZIN, trimiteþi prin mandat poºtal Director
Ing. MARIUS SPRINCEANÃ
suma de 180.000 lei pe adresa Daniela Gridan 2600, Orãºtie, Piaþa Victoriei, Director Tehnic
nr. 20, cu menþiunea „abonament Dacia Magazin“. Astfel veþi primi Dr. NICK STOIAN
Director Relaþii Publice
la adresa indicatã pe mandatul poºtal în spaþiul destinat corespondenþei 12 Jud. TUDOR PANÞIRU
numere din Dacia Magazin. Fost Ambasador al Moldovei la
U.N., International Legal
Counceler
ADEZIUNE Ing. ANDREI VARTIC
Director, Fondatorul Institutului
Civilizaþiei Dacice - Chiºinãu
Data: Gen. NICOLAE SPIROIU
Prim Consilier
Dr. LUCIAN DAJDEA
Numele: Consilier, Relaþii cu Comunitãþile
Daco-Româneºti
Prenumele: TIBERIU FRAÞILÃ
Consilier, Relaþii Publice
Adresa: PhD. MARIA MARINESCU
Secretar General
Tel./Fax.: Av. DAN DIMA
Consilier Legal
E-mail: Dr. VICTOR SUCIU
Consilier Financiar
Nãscut(ã)în: PATRONI-2002
Dr. DAN CIMPONERIU
La data: Dr. ªtiinþe Economice
GEORGE PÃUNESCU
Profesia: Dr. MIHAIL RUDEANU
Ing. LUMINIÞA SAVA
Am luat cunoºtinþã de prevederile statutului societãþii ºi doresc sã devin membru al acesteia. Dr. NICK STOIAN
Declar cã nu voi angaja oficial societatea din iniþiativa proprie. Ing. ELIAS WEXLER

1
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

Istoria neºtiutã a românilor

NOI NU SUNTEM
URMAªII ROMEI
Dr. NAPOLEON SÃVESCU
(Continuare)

BUREBISTA

D upã ce v-am purtat cu


imaginaþia prin Europa
preistoricã, povestindu-vã
84 î.d.Hr., la vârsta de 27 de
ani, pleacã în fruntea unei
armate, primitã de la tatãl sãu,
istoria dacã ar fi fost invers).
44 î.d.Hr., pregãteºte
campania împotriva regelui
despre strãmoºii noºtri îndepãr- ºi cucereºte Costeºtii, unde se Burebista , dar… este asasinat
taþi, pelasgii (traci, geþi, sciþi, instaleazã ca reunificator al ºi moare la vârsta de 66 de ani.
daci - numiþi astfel, nu dupã regatelor dacice. Cam tot Dar sã revenim la magnificul
limba vorbitã, care era aceeaºi atunci, la Roma, Sylla punea nostru rege scos din cãrþile de
- pelasgicã sau Latina prisca, ci mâna pe putere. istorie alternative, aruncat în
dupã localizarea lor geograficã, 80-70 î.d.Hr., Acorn Ion, groapa uitãrii tocmai de aceia
cum ºi azi, noi, dacoromânii, prietenul sãu, în vârstã de 30 de care ar fi trebuit sã-i apere me-
mai suntem numiþi: moldoveni, ani, este trimis în misiune moria, istoricii noºtri.
regãþeni, vlahi, bãnãþeni, diplomaticã la Argedava, la tatãl Burebista îºi propune ºi
dobrogeni ori macedoneni), voi lui Burebista (pe atunci în virstã realizeazã reunificarea
începe sã vi-i descriu pe unii din de 60-70 de ani). populaþiei tracice; în procesul
aceia care au avut atunci un im- 7 iunie-9 august 48 î.d.Hr., de reunificare limba ºi religia
pact asupra viitorului nostru de Acorn Ion îl va întâlni pe au fost elemente fundamentale.
azi: voi începe cu BUREBISTA, cel Pompei. Rolul limbii ºi religiei comune
mai mare dintre Regii Traciei, 44 î.d.Hr. La vârsta de 67 de pãgâne a constituit un mijloc
care s-a nãscut cam pe la ani, dupã o domnie de 38-40 de puternic de neîntreruptã legãturã
începutul secolului I î. d. Hr., la ani Burebista va muri, se pare, a unitãþii ºi frãþiei între toate
mai mult de 2000-3000 de ani asasinat. pâlcurile neamului nostru,
de la prãbuºirea Marelui Pentru simpla dumnea- fãrâmiþat pânã la el; Burebista a
Imperiu Pelasgic, atunci când voastrã curiozitate voi face o unit neamurile într-o împãrãþie
lumea anticã era dominatã de paralelã între Burebista ºi Cezar. respectatã aici, în centrul ºi
Imperiul Roman. 100 î.d.Hr., se naºte Iulius rãsãritul Europei, întinzându-ºi
În 111 î.d.Hr., se naºte la Cezar. hotarele de la lacul Constanta
Argedava, ca fiu al regelui 58-51 î.d.Hr., cucereºte (Elvetia de azi) pânã dincolo de
burilor, un tânãr ca va readuce Galia ºi scrie „De Bello Nipru.
spaþial carpato-dunarean ºi Gallica“. Numele adevãrat al lui
locuitorii acestuia din nou în 48 î.d.Hr., îl învinge pe Burebista s-a pierdut undeva
fruntea Europei preistorice, se Pompei la Pharsalas (închi- prin veacuri, dar inteligenþa,
naºte Burebista. puiþi-vã cum s-ar fi schimbat puterea ºi vitejia lui în luptã
2
cmyk

DACIA
magazin nr.4 mai 2003
aveau sã-i aducã meritatul nume
de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-
care-este-nu), ceea ce
înseamn㠄Nemaipomenitul”,
„Cum nu a mai fost ºi nu mai
este”.
Joannes Magnus 18
considera ca adevãratul nume al
sãu a fost Boroista (vezi c.XVII)
ºi vorbeºte despre el :
„BOROISTA se numãrã printre
regii strãluciþi ai Goþilor ºi, pe
bunã dreptate, a fost aºezat la loc
de cinste în timpul sãu, în
vremea Regatului Gotic, pe
vremea când Roma era sub
conducerea lui Sulla, care
domnea mai curând violent
decât moderat (se referã la
dictatorul Lucius Cornelius
Sulla, 138-78 î.d.Hr., n.t.).
Acela, nãscut în Cetatea Romei
ºi educat dupã obiceiurile cele
mai barbare, le-a ºi exercitat
apoi cu cruzimea care îi era
proprie. Acest Get însã,
BOROISTA, deºi crescut pe
tãrâmuri barbare, a demonstrat Burebista rege al tuturor regilor
cã ºi-a însuºit cele mai umane umani, nici cel care este Roman limpede, cãci judeca înþelept
obiceiuri. În timp ce Sulla se cã este strãin obiceiurilor atât faptele umane, cât ºi cele
comporta faþã de propriii barbare. Sub acest Boroista a divine ºi adunase în jurul lui
cetãþeni ca un asasin, Boroista trãit ºi genialul ºi admirabilul profesori care ºtiau sã
era indulgent ºi cu duºmanii profesor Deceneu, iþit din diferenþieze, cântãrind cu
învinºi ºi aºa a rãmas ca un ºef vechile ºcoli filosofice eline dreapta înþelepciune faptele
de stat uman; Sulla acþiona la sau, dupã alþii, din cele egiptene, trecãtoare ale domniei de cele
voia întâmplãrii; Boroista, cu ajungând la cel mai înalt grad de care þin de adevãrata ºi veºnica
mare prudenþã; acela (Sulla) îºi înþelepciune filosoficã a înþelepciune; de la dascãlii cei
exercita funcþia de conducere oamenilor ºi admirat ca atare de bãtrâni a învãþat Deceneu ce
prin violenþã, acesta prin - con- pãtura elevatã a societãþilor înseamnã cu adevãrat prudenþa
silii, virtuþi ºi reglementãri umane contemporane lui, ajuns ºi la ce te poþi aºtepta de la omul
juridice. Apoi, dacã facem o în rangul de rege la goþi graþie onest ºi foarte citit. De aceea
comparaþie între cei doi prieteniei lui cu regele s-a bucurat de multã autoritate
conducãtori, în general, socot Boroista. Acest rege a atras ºi în rândul oamenilor simpli,
cã este de ajuns sã afirmãm cã atenþia prin acel umanitarism precum Zamolse de care am
nu toþi geþii sunt sau au fost de care a dat dovadã foarte vorbit mai sus; de aceea ei, când
4
cmyk

nr.4 mai 2003 DACIA


magazin
auzeau vocea regelui lor, cum aceastã cifrã apare în porunci”, noul mod de viaþã
socoteau cã o aud pe cea a unui rugãciunea unei femei gete, fiind propagat dintr-un centru
Dumnezeu. A educat oamenii, Zamolxiene, gãsitã pe o placã de spiritual, numit de Straborn
i-a instruit cu multã marmorã la Tomis, conþinând ºi „Muntele Sfânt”, legendarul
înþelepciune ºi i-a împodobit cu un acrostih dovedind încã o datã K AGAION care, dupã Adrian
înþelepciunea ºi pietatea marele rafinament atins de Bucurescu, ar fi undeva în
religioasã; a ales preoþi, a geto-daci. munþii Bucegi, lâng㠄Sfinxul
ierarhizat pontifi capabili sã AYRELIA I STRÃLUCITOARE Românesc”, deoarece KOG-A-
BENERIA I CURATÃ
interpreteze ºi legile, dar ºi SYM FORO I MÃREAÞA
ION însemna ºi „Capul
faptele de religie. Pe ei îi DOAMNà Magnificului”; cu toate astea,
consulta fãrã ezitare cu privire SYN DIO I SUNT azi, mulþi arheologi localizeazã
la treburile statului. CREDINCIOASÃ legendarul Kagaion undeva pe
SYN ZE SASE TRI I SUNT CU TREI DE
ªASE
Dealul Grãdiºtei (1.200 m
Monede descoperite din KAI TETHI GATRI I DAR ATÂT TE altitudine) în Masivul Surianu
vremea lui, în Transilvania, ni-l ROG (Surya= Zeul Soare la vechii
înfãþiºeazã pe acest rege al AYRIS NONAM I CÂNDVA SÃ MÃ vedici), la Sarmizegetusa Regia
AJUÞI
regilor cu douã capete, (Grãdiºtea Muscelului) aflân-
NIASCHARIAN I SÃ RENASC
simbolizând trecutul ºi du-se ºi unul din sanctuarele
prezentul. Unele inscripþii de pe patrulatere. Sã fie oare acesta
Citind doar primele litere în
monede sunt în limba tracicã, locaºul unde preoþii lui
acrostih avem formaþia „ABT SSS
„latina prisca”, ºi-l numesc pe Zalmolxis, Zeul sub-pãmântean,
KAN”: „Cu 666, de ani” acesta
Burebista SARMIS VASIL, Cel ofereau credincioºilor acea
fiind semnul la care se închinau
Mai Mare Rege. Alt nume al lui, nemurire completã, atât a
cei întorºi la adevãrata religie,
cu înþelesul de stãpân absolut al sufletului, cât ºi a trupului, unde
tracilor este „PAVEL-TER”. semn ce se purta pe mâna ucenicii („recruþii”) cântau:
Numele soþiei lui Zina, dreaptã sau pe frunte. „Sfânt e Domnul Nopþii”?
împãrãteasa ºi marea preoteasã Reºedinþa iniþialã a regelui, La sudul Dunãrii
a tracilor, s-a gãsit tot pe douã Sargedava, este localizatã pe proconsulul provinciei Mace-
monede din Transilvania. undeva pe la Costeºti (dealurile donia, generalul Varro Lucullus,
Sfãtuitorul lui, Marele Preot Orãºtiei). Principalul ajutor al în cadrul celui de-al doilea
Deceneu, i-a instruit pe traci sã regelui trac de atunci era „rãzboi Mithridatic” (74-72 î. d.
trãiascã în conformitate cu D ECENEU, marele preot care, Hr.), ocupã oraºele greceºti
legile naturii cunoscute ca dupã ce a fost pentru o perioadã vest-pontice, de la Apollonia
„Legile Belagine”. Se pare cã în de timp în Egipt, iniþiindu-i pe pânã la Delta Dunãrii, încheind
timpul lui Burebista s-a decis ca preoþii egipteni în tainele un tratat între romani ºi alte
anul I sã fie anul când s-au nãscut sacerdotale pelasgice, revine în cetãþi vecine, cu avantaje ºi
cei doi Zamolxis, 713 î.d. Hr.. Geþia (Goþia-dupã povestirea obligaþii pentru ambele pãrþi.
Trebuie notat cã anul istoricului ostrogot Iordanes), Aceastã tutelã mascatã îi
reformelor politico-religioase devenind ºeful suprem al nemulþumeºte pe locuitorii
666 apare pe tot felul de spiritualitãþii tracice, reuºind oraºelor greceºti, care trimit o
inscripþii de pe tot teritoriul împreunã cu Burebista sã-i solie la Burebista sã-i ajute.
pelasgic, ca „SSS” (6,6,6) sau uneascã pe traci atât militar, cât Oastea proconsulului Mace-
„CCC” (C-grecesc) ori ºi spiritual. Burebista îºi doniei, a generalului Antonius
„VIVIVI” (6-latin). îndeamnã supuºii la „abstinenþã, Hybrida este învinsã lângã
Este interesant de observat sobrietate ºi ascultare de (continuare în pagina 8)
5
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

Ideograma - mesaj de comunicare


cu semenii ºi cu posteritatea
Prof.dr. Vasile Boroneanþ
Tãbliþele de la Tãrtãria au readus, în ne sunt cele mai la îndemânã. veche sesizatã de Szofia Torma, de
discuþia specialiºtilor neoliticului ºi celor În neolitic, vasele ºi toate produsele Marton Rosca ºi de alþii. Marele lor merit
interesaþi, tema începutului conºtientizãrii din lut ars, pe care le-a imaginat mintea este cã au aprins discuþia dupã câteva
prezenþei ºi rolului speciei umane în sa ºi le-a modelat, i-au pus la îndemânã decenii, dupã ce s-au fãcut noi
un câmp larg pentru desfãºurare artisticã descoperiri, ºi cã în discuþie s-au angajat
ºi pentru mesajul ideogramat. Trecerea la la incitaþiile lui N. Vlassa specialiºti de
activitatea productivã a permis mare prestigiu ca: M. Garasanin, Vl.
îmbogãþirea mesajului, adãugând Milojcic, D. Srejovic, L Zagorka, B.
semnelor folosite altele noi, legate de Nicolov, V. Ghiorghiev, J. Todorovic, Vl.
activitatea de cultivare, recoltare, de Dumitrescu, H. Todorova. J. Makkay,
construire a caselor folosind tot lutul, de Emilia Mason ºi istorici ai culturii, precum
animalele pe care le creºtea ºi hrãnea. M. Eliade, C. Chadefoud º.a. Din aceastã
Orizontul sãu spiritual s-a îmbogãþit cu discuþie reþinem faptul cã ideogramele de
noi revelaþii în dorinþa sa de a comunica pe tãbliþele de la Tãrtãria apar pe aproape
cu creatorul universului înconjurãtor. toate categoriile de produse ceramice de
Toate aceste noi experienþe ºi viziuni caracter productiv, artistic, magico-
asupra lumii pe care i-o aduce ºi religios; pe vase, rondele, pandantive,
descoperirea mijloacelor de cãlãtorie pe greutãþi de rãzboi de þesut, de plase de
apã într-un mediu climatic schimbat, mai pescuit, pe sigilii etc., ºi au fost utilizate
ecosistem. Privitã din acest unghi, blând, mai generos au fost cuprinse între de oameni de rând sau magi iniþiaþi. Ele
chestiunea pare mai simplã ºi poate fi semnele comunicãrii, în noile mesaje ale vor fi fost cu siguranþã ºi pe obiectele de
urmãritã pe etapele treptelor de sale. lemn, pe piesele de îmbrãcãminte care au
dezvoltare a istoriei umanitãþii, ca o Evoluþia tematicii în sine este legatã pierit, dar s-au transmis pe produsele
problemã de devenire istoricã, pe spaþii de creºterea numãrului membrilor etno-culturale tradiþionale ale populaþiilor
ºi areale geografice. Ea este în strânsã comunitãþii, de fixarea comunitãþilor în care au locuit, pe dimensiunea mileniilor,
legãturã cu schimbãrile intervenite în aºezãri stabile cu forme de organizare ºi în spaþiul nostru geografic. Ele au
mediu, care îi ofereau mereu noi potenþiale proprietãþi stabile, cu denumiri proprii, influenþat ºi arealele vecine.
în existenþã ºi de repoziþionare activã faþã îmbogãþindu-ºi vocabularul. Toate În aceastã împrejurare s-au adus în
de ele, conferind dinamica prezenþei sale. acestea au dus la creºterea numãrului ºi discuþie, în arealul nostru geografic,
Individul a cãutat întotdeauna comu- calitãþii mesajelor. Acolo unde populaþia ceramica ºi în special idolii de la Vinca,
nicarea cu semenii ºi cu posteritatea. Cu era rarã, ºi mesajele erau mai puþine, iar Gradesnica, Cãscioarele, Kotacpart,
semenii prin grai, cu comunitatea ºi comunicarea mai slabã.
posteritatea, prin mesaje incizate pe piatrã, În epoca neoliticã, rezultã din
pe ºi cu obiectele pe care le manipula sau cercetãrile arheologice cã spaþiul carpato-
desenând ºi pictând pe stânci mesaje dunãrean avea cea mai densã populaþie
(ideograme), marcând locul, momentul ºi ºi cã spre sfârºitul perioadei, în eneolitic,
viziunea sa. O fãcea aºa cum treapta a atins apogeul, în timpul de desfãºurare
istoricã ºi cunoºtinþele sale despre mediul a culturilor Vinca-Turdaº, Petreºti, Pre-
înconjurãtor îi permiteau sau impuneau. Cucuteni, Cucuteni, Boian ºi Gumelniþa.
Ideograma însuma tradiþiile ºi În legãturã cu acest timp istoric reapar în
experienþele însuºite de iniþiaþi ºi insul de discuþia specialiºtilor ideogramele de la
rând, punctând epoca. Evident, în Tãrtãria, ca ºi cum pânã atunci ele nu ar fi
paleolitic nu puteau fi ceramica sau existat. Acest punct de vedere este
obiectele de metal materia pe care sã le complet fals ºi neavenit pentru cã mesaje Karanovo, Tangaru, Chitila etc. din
realizeze, pentru cã nu le inventase. au existat ºi au avut rolul lor încã din civilizaþiile Vinca, Boian-Spantov, Pre-
Mesajul sãu nu putea sã fie marcat decât paleolitic ºi ele sunt mai frecvente în Cucuteni III, Cucuteni, Gumelniþa,
pe stâncile peºterilor ºi în adãposturile momentele de înflorire ºi maturitate ale întãrind pãrerea cã ele sunt elemente de
unde trãia, pe obiectele pe care le unei culturi, civilizaþii. Prezenþa lor în permanenþã culturalã ºi cã au fost
manipula, scrijelindu-le sau desenân- momentele acestea de culme ale preluate de epocile care au urmat: a
du-le în culorile, cu semnele pe care le neoliticului, în bazinul dunãrean ºi al bronzului ºi a fierului, apoi au trecut în
cunoºtea. Mesajul nu putea fi altul decât râurilor din Carpaþi cu afluenþã spre fluviu, epoca istoricã ºi sunt prezente pânã în
acela pe care îl cunoaºtem de pe stâncile este normalã ºi se înscrie pe traseele fireºti secolul nostru ca elemente de tradiþie
de la Lascaux, Costier, Alta Mira, Vale do ale cursului istoriei. etno-culturalã, în special în spaþiul
Coa, Cuina Turcului, Icoana, Gaura Prezenþa ideogramelor pictografice la carpato-dunãrean.
Chindiei, ca sã le pomenim pe cele care Tãrtãria a readus în discuþie o temã mai ¢
6
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin

„Botezul“ de la Copuzu, o reminiscenþã


a botezãrii dacilor de cãtre Apostolul Andrei
DUMITRU MANOLACHE
Într-o buclã a râului Ialomiþa, Iatã în ce constã aceastã copilului bolnav sau ameninþat cu
undeva între Slobozia ºi Urziceni, se reminiscenþã. La Copuzu, aici ºi moartea i se schimbã numele cu al
întinde satul Copuzu, cu cele numai aici, la miezul nopþii de Înviere, unui animal- de regulã lup, dar ºi urs
aproape o sutã de case ale lui. La oamenii bolnavi încearcã sã se - curat, adicã sãnãtos, „posesor al
numai un kilometru de aceastã tãmãduiascã în urma unui ritual de tuturor virtuþiilor de curaj ºi putere”,
aºezare, se aflã Piscul Crasani, locul schimbare a numelui, sãvârºit într- dupã cum spune O. Buhaciu.
unde a fost ridicatã vestita Hellis, un loc din cimitirul bisericii, în dreptul Pentru apãrarea copilului dupã
cetatea dacicã a Soarelui, reºedinþa altarului bisericii. În Sãptãmâna Mare naºtere, se celebreazã un fel de
lui Dromichete, un centru de mare a Postului, bolnavii aduc la bisericã botez de sorginte arhaicã: trei feciori,
iradiere spiritualã, vestit în întreaga o oalã nouã, neapãrat din lut, cu apã numiþi strigãtori, încinºi cu brâie roºii
Antichitate. În aceastã localitate, în neînceputã, ce se pãstreazã sub – culoarea ce anuleazã deochiul -
1912, a locuit arheologul Vasile masa altarului, pânã în noaptea de iar la pãlãrie cu o unghie de lup sunt
Parvan. În monumentala sa lucrare sâmbãtã. Apoi, cei care vor sã se în faþa casei în care s-a nãscut
„Getica”, acesta vorbeºte pe larg însãnãtoºeascã îºi cautã un „naº” copilul în suferinþã. Unul dintre ei
despre vestita cetate a regelui dac printre copuzeni, obligatoriu ortodox trage cu unghia de lup un cerc în jurul
de la Piscul Crasanilor, dava distrusã ºi de acelaºi sex. La miezul nopþii casei, de la est la vest. Al doilea face
de barbari cu un veac înainte de Învierii, când preotul spune „Veniþi de un cerc în interiorul primului, iar cel
Hristos. În timpul nãvãlirii barbare, luaþi luminã !”, în locul tainic din afara de-al treilea trage un cerc mic în faþa
populaþia geto-dacã din cetate nu a bisericii, naºul îl dezbracã pe „fin” de casei.
dispãrut, ci s-a retras la poalele toate hainele, îl udã cu apa Copilul este scos afarã, dat
Piscului, într-o regiune protejatã de neânceputã, îl îmbracã într-o flãcãilor care îi dau numele, dupã
tufiºuri ºi pãduri dese. Locuitorii „crasma” albã (o pânzã albã, pe care care îl joacã în braþe, consacrându-l
satului spun ºi astãzi cã aici ar fi neofiþii din primele veacuri creºtine în interiorul cercurilor. Unghia de lup
venit Sfântul Apostol Andrei. erau obligaþi sã o poarte opt zile, de reprezintã o sursã a puterii ºi a
În strãdania lui de a-i aduce pe la botez, ca simbol al curãþiei), vitalitãþii, iar cercurile trase cu unghia
locuitorii acestei cetãþii la Hristos, închipuind renaºterea ºi curãþia, dupã de lup funcþioneazã deopotrivã ca
aici, în hagiul din lunca Ialomiþei, care, „finul” este îmbrãcat în haine bariere în calea puterilor rãului ºi ca
apostolul i-a botezat pe dacii coborâþi noi, cumpãrate tot de el, iar naºul îi instanþã purificatoare. Copilul trecut
din Cetatea Soarelui, spune tradiþia. rosteºte numele cel nou, neapãrat prin ele este confirmat în planul
Preotul locului, Nae Ion, a studiat de sfânt. Semnificaþia acestui obicei existenþei umane, iar lupul,
aceastã legendã ani la rând, este urmãtoarea: prin noul „botez” ºi reprezentat numai ºi metaforic, prin
concretizandu-ºi strãdania în prin schimbarea numelui, se unghia sa, îndeplineºte rolul unui
lucrarea de licenþã, care a avut pãcãleºte boala, ea cãutându-l pe animal protector ºi iniþiator în acelaºi
aceastã temã. omul cu numele vechi, lãsându-l în timp, care vegheazã trecerea
Din ceremonialul simplu al pace pe cel nou-botezat. „Naºul” nu pruncului „peste pragul ce separã
botezului practicat de apostol, o rosteºte nici o formulã, nu boteaza nonexistenþã de existenþã”, cum
reminiscenþã se încãpãþâneazã sã în numele Sfintei Treimi ºi nici nu apreciazã Mihai Coman.
înfrunte mileniile. „Creºtinindu-i pe anuleazã botezul primit dupã naºtere. Virtuþile de curaj ºi putere ale
daci, se confesa preotul Nae Ion „Aceastã practicã e o reminiscenþã lupului protector sunt atribute care,
ziaristului Bogdan Lupescu, Sfântul a vechilor catehumeni din biserica în creºtinism, îl caracterizeazã, dupã
Andrei a legat botezul de cel mai primelor veacuri creºtine, care cum am arãtat, pe Sfântul Andrei.
însemnat evenimet posibil -Învierea- primeau botezul doar la sãrbãtori Apostolul care a ajuns ºi în acest
pe care a vãzut-o cu ochii lui, fiind mari ale creºtinãtãþii”, spune preotul capãt de lume, unde, „Capistele
contemporan cu Hristos, ºi l-a Nae. prefãcându-le în biserici lui
sãvârºit cu apã, la vârsta maturã, aºa Tulburãtorul obicei de la Copuzu Dumnezeu, prea cinstite Andreie, ai
cum îi boteza pretutindeni pe vechii aminteºte de un altul, mai vechi, sfinþit în ele pe fiii Botezului pe care
catehumeni, adicã pe pãgânii pomenit în unele datini legate de lup. darul i-a înnoit prin apã ºi prin Duh”.
chemaþi la credinþã”, spune acesta. Pentru a fi protejat în mod magic, ¢
7
cmyk

DACIA
magazin nr.4 mai 2003

Histria; Burebista supune pe La cel de al II-le Congres In- faptul ca nu gãsim aproape
cale paºnicã oraºele: Tomis ternational de Dacologie am nimic scris în Spania despre
(Constanþa de azi), Calatis avut placera sã o ascult pe prof. cucerirea Daciei de cãtre Traian
(Mangalia), Dionysopolis Gianina Georgescu din New (care era nãscut în Spania ). În
(Balcic) ºi Apollonia. Pe calea York vorbindu-ne de Dacii din schimb, gãsim o tradiþie inversã,
rãzboiului sunt integrate Spania : „Noi dacoromânii, o tradiþie dacicã a Spaniei.
cetãþile: Aliobrix (Cartal, sudul direcþi descendenþi ai acestora Spaniolii sunt descendenþi din
Basarabiei, ocupat azi de ruºi, ne mândrim mai puþin cu geþi sau daci, iar Spania a fost
sub numele de Orlovka), Tyras, strãmoºii daci considerându-i fondat㠖 la a IV-a ei
Odessas (Odesa, azi oraº
ucrainian ce are in centrul lui
cel mai romantic cartier,
cartierul... „Moldoveanca”!).
Burebista îºi începe
organizarea puterii monarhice

Foto Eugen Pescaru


cu caracter militar prin activitãþi
administrative cum ar fi:
recrutarea de oameni însãrcinaþi
cu administrarea agriculturii,
strângerea dãrilor,
supravegherea muncilor
obºteºti obligatorii, fãcând
posibilã realizarea sistemului de
fortificaþii în Dacia (nucleul din
Munþii Sureanu întins pe o
suprafaþã de 200 km pãtraþi). Sanctuarul de calcar reconstruit al lui Burebista prin grija
Incinta militarã din centrul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva.
religios are o suprafaþã de 3
hectare, cu ziduri de piatrã niºte barbari. În schimb ne întemeiere, cea definitivã, în
ecarisatã (blocuri de calcar mândrim din ce în ce mai mult secolul al V-lea – de poporul de
fasonate) care fac din cu obârºia fraþilor noºtri romani la Dunãre. Cei care în Tracia
Sarmisegetusa dacicã un unicat care ne-au omorât, jefuit ºi erau numiþi geþi au fost numiþi
în Europa; Zidul Dacic (Murus umilit. În schimb, spaniolii se pe vremea lui Procopius goþi ºi
Dacicus) este format din cetãþi mândresc ºi astãzi cu în vremuri mai vechi fuseserã
construite din blocuri de calcar. simbolurile getice, sãgeþile ºi numiþi sciþi. Legile lor au fost
A construit ºi cetãþi de piatrã jugul, care stau pe stema noului alcãtuite de Samolse aºa cum
nefasonate, legate cu lut, ca stat al Spaniei, nobleþea ºi precizeazã foarte clar
acelea de la Piatra Neamþ dreptul la suveranitate. De Messenius. Respectul pentru
(Piscul Bâtca Doamnei ºi asemenea, geticismul ºi bisericã îi împiedicã pe autorii
colina Cozla), Cetãþeni (Jud. genealogia geticã devine stan- spanioli sã-l numeascã pe
Argeº), Covasna-Valea Zânelor dard pentru nobleþea nobilimii Xamolxis fondator de religie ºi
sau Sighiºoara. Armata lui spaniole, dar ºi ideea nemuriri de aceea ei îl folosesc pe
numãra, la vreme de rãzboi, mai Xamolxiene, dispreþul faþã de Deceneu. Deceneu nu se
mult de 200.000 de oameni, moarte. cuvenea sã fie pãgân. De aceea
fãcându-l de temut. Foarte interesant este el apare ca un fel de creºtin
8
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin
care-i învãþa pe goþi teologia ºi Marele preot Deceneu a fost GETA, BOROISTA, DECIBA-
pune preoþi ºi episcopi. El ulterior numit succesor al LUS, DICENEU…
iniþiazã în rânduiala celor regelui defunct. Azi e dificil sã În contextul celor pre-
douãsprezece semne, în apreciem în întregime zentate, cum putem crede cã aºa
astrologie ºi astronomie. cunoºtinþele sale ºtiinþifice o societate evoluatã ºi puternicã
„Fiþi mândri de daci, reînviaþi extrem de vaste. Numeroase ºi-ar fi putut uita limba
amintirea lor, ºi rescrieþi istoria inscripþii în piatrã sugereazã naþionalã, costumele tradi-
noastrã.” noþiuni de matematicã aºa cum þionale ºi obiceiurile adânc
ar fi triunghiul lui Pitagora, aºa- înrãdãcinate în mai puþin de
Burebista ducea ºi o politicã numitul „numãr perfect” 6 sau douã secole de asuprire romanã,
externã activã, intervenind chiar „numãrul cosmic” 36; aºa cum unii „istorici” (sunt ei
ºi în cadrul conflictului deschis informaþii de astronomie oare ai noºtri?) cautã sã ne
dintre cei doi rivali ai Romei despre „pentagonul planetar” înveþe?! Cum este posibil ca, în
(respectiv Cezar ºi Pompei) în (acesta fiind: Saturn, Jupiter, timp ce doar 14% din teritoriul
anul 48 î. d. Hr. În legãturã cu Marte, Venus ºi Mercur); dacic fiind cucerit ºi ocupat de
aceasta, o inscripþie recent poziþia soarelui la echinocþii ºi
nesãtulul imperiu Roman, adicã
descoperitã la Balcic (anticul solstiþii; poziþia lunii la cele
de trupe de mercenari
Dyonisopolis) citeazã numele patru faze ale sale ºi calendarul
analfabeþi, care de-abia puteau
lui Acronion, un mesager per- dacic (unde un an de 360 de zile
închega douã vorbe în latinã,
sonal trimis de Burebista la alterna cu unul de 365 de zile).
aceºtia sã ne înveþe pe noi o
generalul Pompei pentru a-i Ultimul este confirmat de
limbã pe care ei înºiºi nu o
sugera ipoteza unei alianþe cu scena pictatã pe o cupã de fructe
vorbeau cum trebuie? Oricum,
ultimul. Vor mai trece cam 3-4 descoperitã la Bâtca Doamnei,
se argumenteazã cã ei ne-au
ani pânã când Cezar, dupã ce-l ca ºi pe o lampã de lut ars gãsitã
învãþat latina ºi, mai mult, ne-au
va învinge decisiv pe Pompei pe lângã Bãrboºi-Galaþi. O
lângã Pharsalla, pentru a se tabletã descoperitã la fãcut sã ne uitãm limba noastrã
rãzbuna pe fostul aliat al Dumbrava (judeþul Iaºi) maternã pânã la limita la care
inamicului sãu va trimite confirmã înþelegerea de cãtre doar vreo 7-8 cuvinte au mai
numeroase legiuni cu „misiuni Marele Preot a celor 4 rãmas în limba noastrã românã
de pedepsire” cãtre graniþele anotimpuri ºi 12 semne contemporanã!
regelui geto-dacilor. Oricum, la zodiacale într-o manierã ce Tracii ar fi putut fi, în ceea ce
scurt timp înainte de a începe aminteºte de zodiacele vechi ne priveºte, oameni inteligenþi,
lupta decisivã cu regele trac, pe chinezeºti sau maiaºe. dar este absurd sã gândim cã
15 martie 44 î. d. Hr., Cezar a Autori, istorici, arheologi, strãmoºii noºtri, trãind liberi ºi
fost asasinat în senat de noii sãi ba chiar ºi juriºti nordici, toþi fericiþi pe restul de 86% din
adversari politici secreþi ºi la strãluciþi erudiþi, printre care ºi teritorii, sã înceapã subit un
scurt timp ºi Burebista va muri Carolus Lundius 24, subliniazã maraton prin vãi ºi defilee,
în circumstanþe asemãnãtoare. un adevãr de netãgãduit ºi pãduri ºi mlaºtini cãtre
Doi dintre cei mai strãluciþi anume cã elinii ºi latinii se fac teritoriile (mult mai mici)
militari ai lumii antice au vinovaþi de stâlcirea unor nume dominate de opresori, hotãrâþi
dispãrut astfel, aproape de popoare, de regi, de cetãþi, sã înveþe o limbã mai la modã!
simultan, istoria conferindu-le de ape etc., aceasta fiind ºi cazul Însuºi gândul este absurd.
astfel destine similare. lui DROMGETHIS, OSTRO- ¢
9
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

ISTORIOGRAFIA ÎN DIMENSIUNEA ADEVÃRULUI DESPRE ROMÂNI

Românii ºi vechea Europã


Prof. M. Rãdan

LIMBA VORBITÃ DE totuºi de o importanþã deosebitã, fãrã reprezenta aria de expansiune a


POPORUL ROMÂN ªI DE îndoialã raporturile de forþã ºi populaþiilor neolitice, aºa-zise indo-
POPOARELE DE ORIGINÃ civilizaþie între Roma ºi Dacia erau europene (v.recenzia cãrþii Marijei
LATINÃ. în favoarea Romei în epoca Giumbutaº, în cuprinsul revistei
În ceea ce priveºte limba vorbitã imperiului.Totuºi, cu cca 1, 2 sau 3 Getica,p.117).Într-adevãr, cele mai
de poporul român ºi limbile vorbite milenii înainte, aceste raporturi erau vechi civilizaþii europene cunoscute,
de origine latinã, unele personalitãþi în favoarea Daciei. Roma nici apar începând din mil.VII î.e.n., în
ºtiinþifice avizate fac urmãtoarele mãcar nu existã într-o perioadã în Spaþiul Carpatic, cu extensii, iniþial
aprecieri: modificãrile din limbã sunt care spaþiul dacic produse deja mai cãtre sud, sud-vest, cãtre Peninsula
manifestãri ale unor tendinþe.Este multe culturi remarcabile ºi Balcanicã, Grecia, Iliria, Sudul Italiei,
destul sã ºtim cã teritoriul acestui
principiu, oricare ar fi faza în care
se gãseºte o limbã, reprezintã, cu
anumite modificãri, continuitatea
fazei precedente. Astfel, limba
noastrã nu este o formã nouã a limbii
latine (proto-traco-latine sau latina
vugara, ci vine din indo-europeanã,
din care derivã latina).
Savantul german W.Hoffmann în
lucrarea sa: „Beschreibund der
Erde“, 1842,p.3074, al.2, spune:
„Prin româna strãveche se înþelege
limba vorbitã în spaþiul carpato-
danubiano-pontic, cu aproximaþie
spaþiul actual al limbii romane,
înainte de începerea roirilor
populaþiilor din labirintul primitiv, de
formare a acestora“.
Mai aproape de noi, eminentul
romanist francez Jaques Goudet
considera c㠓româna constituie
piatra unghiularã a întregii lingvistici
române“ (pag.217,Goudet Jaques-
Daco România, Jahrbuch fur
Latinitat, nr.1975-1976, Freiburg-
Munchen).
Fãrã sã intrãm în amãnunte
asupra acestei chestiuni, care este Arcul lui Constantin cel Mare, împodobit cu statui de daci
10
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin
Panonia etc., aºa cum s-a rãspândit faptul cã naþiunile pelasgice n-ar fi de curând imigrate.Nici datele
civilizaþia începuturilor europene. fost poporul latin.Totul concura istoriei, nici examenul etnologic nu
„România este vatrã a ceea ce am pentru a dovedi cã dialectul lor a confirmã tinereþea noastrã . Noi
numit „VECHEA EUROPÓ devenit limba latinã (limba traco- suntem în fond geþi (daci) ºi
(Getica vol. 3-4, p. 127, citat din latinã) .Este incontestabil cã pelasgii geþii(dacii), reprezentau unul din
scrierile Marijei Giumbutaº). au contribuit la întemeierea Romei. cele mai vechi popoare autohtone
Acelaºi lucru este susþinut ºi de Diplomatul Felix Colson, care în ale Europei“…
savantul francez Clemence Royer. „Naþionalite et regenerationdes des În întãrirea afirmaþiei savantului
B.P.Haºdeu în lucrãrile sale paysans-moldo-valaques“, lucrare român, majoritatea lingviºtilor ca:
„Strat ºi substrat, Genealogia apãrutã la Paris în 1862, aratã cã Alf.Lombard, profesor la
popoarelor balcanice“, aratã cã în „dacii erau de origine pelasgã, iar Universitatea Jean Moulin din
urma amestecului dintre latinã ºi limba dacã nu era altceva decât un Lyon(Franþa) ºi Gaston Iouaillon,
limbile autohtone din sud-estul idiom al limbii comune, pelasga de profesor la Universitatea din
Europei,în locul numeroaselor dinainte de fondarea Romei“. Grenable (Franþa), sunt de pãrere
dialecte tracice s-au constituit trei Dupã ce am arãtat punctele de cã limba strãmoºilor noºtri direcþi:
mari grupe dialecte: vedere ale unor personalitãþi ale vieþii traco-geto-dacii- era cea mai
1.daco-latina (în Carpaþi) culturale ºi ºtiinþifice despre originea apropiatã de limba europeanã
2.mesa-latinã (în Balcani) ºi geneza popoarelor ºi limbile primitivã ºi de faptul cã din teritoriul
3.iliro-latina (pe teritoriul din vorbite de cãtre acestea, unii istorici lor de formare: Nipru, Vistula,
apropierea Mãrii Adriatice) români ºi strãini afirmã cã nu mai Carpaþii-Nordici, Cadrilaterul
Din studiul lui B.P.Haºdeu, se este cazul sã analizam mult Boemiei, Dunãrea de Mijloc, Marea
poate trage concluzia certã cã atât trâmbiþata dar falsa teorie a Adriaticã, Marea Egee, Marea
traco-geto-daci, cât ºi românii, ROMANIZARII. Nimeni n-a fãcut Neagrã, au roit popoarele indo-
urmaºii celor dintâi, au aceaºi în aceastã privinþã vreo dovadã, fie europene, începând cu sfârºitul
obârºie comunã din punct de vedere ºi elementarã. Nici un text latin an- mileniului IV î.e.n.,în toate direcþiile
cultural-arheologic, antropologic ºi tic necontroversat nu menþioneazã unde ulterior s-au aºezat având o
lingvistic, deci sunt „fraþi buni“, dar preocuparea Romei antice pentru structurã antropologicã asemã-
evenimentele i-au îndepãrtat, ca înlocuirea limbii populaþiilor cucerite nãtoare, fãcând parte din rasa albã.
apoi sã-i apropie pe un mare spaþiu, cu latina. Deci, ecuaþia de aur a lingvisticii
dupã mai bine de 1000 de ani de În legãturã cu aceastã obârºie europene este:
trãire separatã ºi alt mediu,dar care multimilenarã geto-dacicã,Gheorghe Limba român㠖 latina
spaþiu nu s-a suprapus decât în parte, Cãlinescu în „ISTORIA LITERA- vulgarã (rusticã)- „limba
deci era firesc ca limba românã sã TURII ROMÂNE (COMPEN- barbar㓠a Europei – aºa zisa
fie continuarea limbii latine vulgare DIU)“, Bucureºti, 1963,pag.13-14, indo-europeanã comunã-limba
vorbite cu 3000 de ani î.e.n.(proto- argumenteazã hotãrât:„Prin pene- românã.
traco-latina). traþia românã nu s-a nãscut un
Cea mai plauzibilã dovadã cã popor nou, ci un popor foarte vechi • SPAÞIUL TRACO GETO
limba traco-geto-dacilor era s-a modificat prin înrãurirea altuia DAC ªI CONTINUITATEA
apropiatã de cea latinã, deci erau mai nou (pag.14), cea mai curentã
limbi surori, este aceea cã ºi astãzi prejudecatã întreþinutã de noi înºine Despre viaþa materialã ºi
în unele regiuni din Italia, din care ºi de strãini este cã suntem o naþie spiritualã a geto-dacilor ºi statul lor
amintim Apulia, se vorbeºte o limbã tânãrã. Asta dã un anume optimism, , se pun în evidenþã informaþiile lãsate
românã mai apropiatã de cea italianã însã nu e mai puþin prilejul unui aer de istoricii antici: Herodot, Iordanes,
ºi cã un român se înþelege destul de protector din partea popoarelor Platon, Arrionos, Pausanios,
uºor cu aceºti localnici. vechi, ba chiar al unor pretenþii de Diodoros, Strabon, Horaþiu, Dion
Nu este permis sã ne îndoim de superioritate a cutãrei naþii foarte Cassios Eutropius.

11
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

Dacii sau geþii de neam tracic a dat trãinicia de popor,


este unul ºi acelaºi popor ºi formau afirmat în universalismul
un stat puternic al tracilor, care culturii ºi civilizaþiei sale.
þineau sub stãpânirea lor populaþiuni Detaliile despre viaþa
diverse, preexistente ºi de origini materialã ºi cultural-
variate. spiritualã prezentatã cu
Dacii sunt consideraþi ca primul elementele ei de noutate
popor organizat în þinuturile noastre, vin sã confirme caracterul
formând o mare grupare de triburi multimilenar al poporului
cu aceeaºi limbã ºi culturã, ºi o român în spaþiul sãu de
civilizaþie proprie, de altfel formare.
confirmatã prin sãpãturile din timpul
Prezentând aria de
nostru precum cele de la Piscul
rãspândire a traco-geto-
Crãsani(Ialomiþa), din epoca La
dacilor, populaþie indo-
Tene ºi din alte staþiuni.
europeanã pe care
Virtuþiile lor rãzboinice au fost
istoricii antici ne-o descrie,
dovedite în marea rezistenþã opusã
evocând ºi întinderea
popoarelor care cãlcau teritoriul
Daciei. În anul 514 î.e.n., Darius, statului în timpul lui
regele perºilor, în rãzboiul contra Burebista, se pune logic
sciþilor, în Nordul Mãrii Negre, a întrebarea: care sunt
întâlnit rezistenþa geþilor în 327-326 urmele etnice ale acestui
î.e.n., generalul lui Alexandru cel mare popor?
Mare, Zapyrion, fãcând o expediþie Rãspunsul poate fi dat
în stânga Dunãrii. de argumentele istorio-
În anul 60 î.e.n., Burebista, grafice, care atestã conti-
regele lor glorios, îi distruge pe celþi Un dac între daci la Roma nuitatea elementelor
ºi capãtã numele de „Celtec- autohtone de culturã ºi
tonul“.Cu greu, înainteazã contra Herodot îi considerã, dupã indieni, civilizaþie dacã în spaþiul carparo-
dacilor Augustus ºi Crassus în anul cel mai puternic popor. danubiano-pontic, etapã importantã
28 î.e.n. Numai expediþia lui Sextus Prin supunerea popoarelor lo- a formãrii unitãþilor statale româ-
Aelius Cato, în anul 4 e.n., reuºeºte cale, tracii au format unitatea neºti, dar ºi informaþii despre cele
sã-i învingã pe daci. politicã, întemeind Dacia (dacii din 13.000.000 de etnici români din
Romanii îi considerau ca Transilvania ºi geþii în nordul Dunãrii
statele ce fac graniþa cu România
„oameni cei mai mari ºi tari în rãzboi“ de jos). La venirea romanilor dacii
ºi nu numai.Ca o justificare a
ºi „neam puternic, de o staturã erau organizaþi ca un popor sub o
acestora în spaþiul unde ei se gãsesc
impunãtoare, dârzi“.Seneca, refe- singurã conducere politicã, iar
ºi astãzi: antropolog C.Maximilian, în
rindu-se la viaþa lor asprã ºi sobrã, supunerea lor ºi ocuparea unei pãrþi
spunea: ºi aceasta tocmai îi fãcea din teritoriu s-au produs dupã lungi una din lucrãrile sale de bazã, „Omul
tari ca ºi copacul care s-a luptat cu ºi aprige rãzboaie, dovedind cã este ºi rasele lui“, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã,
furtunile“. vorba de un popor apãrþinãtor unui 1966, pag.107, spune urmãtoarele: pe
În operele de artã ale epocii, stat bine dezvoltat ºi organizat prin teritoriul Daciei lui Burebista
Columna lui Traian, busturile dace instituþiile sale. predominã genul antropologic
din Galeria Vaticanului, sunt Ocuparea unei pãrþi din teritoriu, mediteranean. Acest tip antropologic
reprezentaþi ca luptãtori puter- de cãtre Imperiul Roman, sub ocupã regiunea dintre Niprul Mijlociu,
nici.Când Alexandru Macedon, în conducerea Împãratului Traian este Carpaþii Nordici, Europa Centralã
sec. IV î.e.n., trece Dunãrea, vremelnicã, cãci libertatea pentru pânã la Alpi, Marea Adriaticã, Marea
gãseºte o agriculturã înfloritoare. geto-daci este virtutea de preþ ce le- Egee ºi Asia Anterior.
12
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin
De aceeaºi pãrere este ºi acel timp. Graþie ultimei achiziþii puteam trece sub tãcere marea
antropologul Emil Diaconescu: istoriografice, cu totul inedite, aflam disputã dintre istorici privind
„Românii care ating Bugul se gãsesc cã Zamolxisca este întemeietorul combaterea unor false teorii ale
din totdeauna aici, cei mai mulþi dintre legilor parentale în spaþiul european. continuitãþii poporului român în
dânºii ºi aici au rãmas, biruind toatã Datele informative sunt furnizate de spaþiul sãu de origine.Este vorba de
vrãjmãºia vremurilor“. lucrarea „Zamolxis Primus Getarum teoria lui Robert Roiesler, de
Argumente ale autohtoniei Legislator(Upsla Suedia 1687), a lui caracterul ei pãrtinitor ºi nefondat
noastre au fost susþinute ºi de mulþi Carlos Lundius ºi se trage concluzia care susþinea cã poporul român a
istorici ruºi ca: M.Karamazin, cã mitul lui Zamolxis este de pãrãsit Dacia, iar puþinii daci rãmaºi
A.Petrusevici, V.Kustamarov, Paul circulaþie europeanã încã din s-au contopit în mulþimea germanilor
Milincov. Ei spun: cei mai vechi antichitate, pânã în evul mediu târziu ºi cã poporul român s-a format la
locuitori ai þinutului dintre Carpaþi ºi ºi el s-a coagulat coerent, structu- sudul Dunãrii, de unde a trecut la
Bug ºi unele pãrþi chiar dincolo de rându-se într-un mit naþional, menit nordul fluviului la sfârºitul sec.XIII,
acest fluviu au fost geto-dacii, de a restaura o identitate spiritualã , dar în timpul imperiului româno-bulgar.
aceea geto-dacii dintre Carpaþi ºi ºi a fixa locul ºi rolul poporului nostru
Cu argumente întemeiate pe
Bug apar ca bãºtinaºi ºi ei sunt astfel în istoria universalã
suport ºtiinþific, B.P.Haºdeu,
din cele mai vechi timpuri în directã Pentru susþinerea acestei idei de
A.D.Xenopol, D.Onelul au combã-
continuitate teritorialã. mit naþional, se redescoperea mai
tut aceastã falsã teorie a unor
Deci spaþiul de formare al târziu fondul mitic autohton de cãtre
psedosavanþi puºi în slujba unor
poporului român a fost în graniþele Brâncuºi ºi într-un alt plan cel al
interese imperiale.
actuale ale României, dar ºi dincolo înþelepciunii. Elementele comune
Referindu-se la aceste false
de aceste graniþe, în unele zone ale creaþiei ºi filozofiei lui Brâncuºi le
teorii cât ºi la întregul mileniu I e.n.,
statelor vecine, care fac graniþã cu regãsim în opera lui. El nu concepe
istorici de marcã au dovedit cu
România, iar diferitele forme de noul ca gãsire a unui limbaj original,
manifestare ale vieþii materiale ºi ci o regãsire a celui original. Mai multiplele argumente ºtiinþifice cã
spirituale sunt transmise ºi concis ºi mai concludent, Mircea popoare migratoare în faimoasa ºi
continuate pânã în timpurile noastre, Eliade aratã: „Capodoperele lui dramatica perioadã numitã cândva
ele formând trãsãturile distincte ale Brâncuºi sunt solidare cu universul „nãvãlirea barbarilor“, nu au avut
poporului român din acest vast formelor plastice ºi mitologiei forþa demograficã necesarã pentru
teritoriu european. populare româneºti“. a schimba fondul genetic al
Sã nu uitãm cã strãmoºii noºtrii În alt plan, cel din domeniul populaþiilor autohtone, argument
au dezvoltat o culturã materialã ºi etnografiei, al folclorului, prin arta valabil ºi pentru ocuparea a numai
spiritualã în care ei au trãit ºi s-a costumelor populare, tonalitãþile ºi 14% din teritoriul Daciei în timp de
format poporul român.Dacã ne ritmurile muzicii ºi ale dansului popu- numai 165 de ani de cãtre imperiul
referim la spiritualitatea ºi mitul lui lar, respectiv totalitatea creaþiei roman.
Zamolxis, acestea s-au transmis ºi etnografice pãstratã pânã astãzi se Valurile au fost trecãtoare.
i-au influenþat pe unii creatori români evidentiazã asemãnãrile dintre Poporul a rãmas acelaºi pentru cã
de artã, înscriºi mai târziu în formele foarte vechi ºi metamorfoza aceleaºi generaþii de origine se
patrimoniul culturii universale. lor multimilenarã cu cele noi, ca un perpetueazã prin ereditate ca un
Aceastã mare personalitate pentru mesaj ºi dovadã în acelaºi timp a curent vital neîntrerupt legând
care se au în vedere ºi referirile lui continuãrii unei culturi ºi civilizaþii generaþiile în succesiunea lor.
Herodot, Platon, Iordanes, socotit a demne de a sta printre cele afirmate Evoluþia demograficã a neamului ºi
fi unul dintre cel mai mare teozof, valoric în patrimoniul universal. funcþiile vitale de bazã au mers într-
filozof, legislator al lumii,atestã faptul Mergând pe firul cronologic al un spor mereu crescând ºi nivelul
cã geto-dacii în plan spiritual-cultural desfãºurãrii evenimentelor istorice calitãþilor ºi-a pãstrat integritatea.
nu erau inferiori altor popoare din ºi fiind vorba de poporul nostru, nu ¢
13
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

EPISCOPUL WULFILA, O RECONSIDERARE


Dr. Iosif NICULESCU

În þelul sãu de a se implica începuturi sunt încã departe de a fi conducere efectivã a turmei sale,
neîncetat ºi promiþãtor în viaþa cunoscute deplin. care dupã cum se ºtie, l-a urmat în
omenirii spre a o conduce cãtre þelul Puþinele date biografice pe care exilurile transdanubiene. Ceea ce
pentru care a creat-o, Fiul lui le deþinem spun cã era dupã tatã însã l-a fãcut cu deosebire cunoscut
Dumnezeu ºi-a asociat niºte oameni, originar din Capadocia, ba chiar acel a fost actul, în acea vreme, de
cãrora, prin sus-zisa Sa purtare de pãrinte era preot creºtin, care în îndrãznealã, de a traduce în altã
grijã, le trimisese sufletele în cursul unei invazii gotice în limbã, zisã cea goticã, Sfânta
vederea împlinirii de cãtre fiecare a Capadocia fusese luat prizonier ºi Scripturã, aproape integral, care
misiunii cu care fuseserã rânduiþi. adus la nordul Dunãrii. Fiul sãu, acest traducere s-a pãstrat parþial pânã
Aceasta nu însemneazã a fi existat Wulfila (nu i se cunoaºte numele de astãzi sub numele de Codex
o predestinaþie, pentru cã de fiecare botez), s-a nãscut la 318. Fãrã argenteus.
datã, respectând liberul arbitru al îndoialã cã tânãrul fiu de preot a Prin aceastã operã a sa se
fiecãruia, acei aleºi au avut lãsatã putut creºte într-o stare de mare creeazã o a doua legãturã cu istoria
deschisã poarta opþiunii personale. speranþã, o datã cu ridicarea lui poporului român.
Desigur cã acei adevãraþi soli ai lui Constantin cel Mare. De aceea nu Biblia lui a avut un destin din cele
Dumnezeu au venit pe pãmânt dupã i-a fost greu sã se angajeze pe drumul mai curioase, incomplet cunoscutã,
o tainicã ºi de cele mai multe ori tatãlui sãu, sã se pregãteascã fiind dusã din Italia în apusul Europei,
necunoscutã de oameni socotinþã. teologic, dar ºi lingvistic, adicã pe ca în cele din urmã sã ajungã în
Aºa, spre pildã, privind înapoi lângã limba matern㠖 subiect de Suedia.
istoria creºtinismului nu putem trece discuþie – sã înveþe pe puþin ºi limba Despre limba folositã de Wulfila
cu vederea cã secolul al IV-lea al latinã, limba oficialã a imperiului ro- spre a reda textul latin pentru
noii ere a fost marcat de evenimente man. În istorie apare ca episcop al înþelegerea poporului pe care îl
istorice ºi spirituale extraordinare. goþilor. Unde ºi ce studii a fãcut nu pãstorea sunt deschise dezbateri nu
Întreg acel veac a fost peste tot se mai ºtie. La sinodul de la Niceea mai puþin aprinse, ca ºi asupra
presãrat de personalitãþi aparte, avea de-abia 7 ani, aºa cã nu a putut poziþiei lui religioase, fiind socotit,
unelte ale lui Hristos care au fi marcat de acest memorabil mo- afirmãm, pe nedrept, mãrturisitor al
rãspuns aºa cum li s-a rânduit ment decât indirect, poate prin tatãl rãtãcirii lui Arie, dacã nu integral,
chemãrii divine. sãu, dacã va mai fi trãit. Este numit
cel puþin „pe jumãtate“, fiind de unii
Între acele pomenite unelte ale episcop al goþilor la 348.
socotit „semiarian“.
Divinitãþii, s-a remarcat în a doua Activitatea lui propriu-zisã se
jumãtate a acelui secol ºi acel Argumentele noastre încearcã a
remarcã dupã 350, moment în care
episcop cunoscut sub numele de risipi un vãl nu întâmplãtor pus peste
Atanaric, regele ostrogoþilor,
Wulfila (în altã versiune Ulfila). aceastã istorie ºi prin care urmaºii
desfãºura o aprigã prigoanã la
Prezenþa lui ºi activitatea misionarã nordul Dunãrii împotriva creºtinilor ºi interesaþii nu au putut vedea
desfãºuratã între altele ºi pe þinând de Constantinopol. El nu s-a corect adevãratul chip al acestui
pãmântul þãrii noastre, au fãcut ca dat înapoi de a-ºi sacrifica propriul apostol al lui Hristos de la nordul
de-a lungul veacurilor sã fie privit fiu care a preferat moartea decât Dunãrii. Limba folositã de el a fost
de unii cercetãtori ca un pion de a pãrãsi credinþa niceeanã. getica vremii, vorbitã de poporul
însemnat al creºtinismului din Daco- Tradiþia susþine cã acest fapt l-ar fi nord-dunãrean ºi nu de pãtura
geþia, pe atunci într-o situaþie politicã întors în cele din urmã pe Atanaric suprapusã, ziºii ostrogoþi. Acea
turbure, ca urmare a pãrãsirii Daciei la calea cea dreaptã. limbã fiind angajatã în procesul de
ocupate de romani, iar o alta, mai În contextul acestei prigoane ºi- trecere de la limba necreºtinã la una
ales zona esticã ºi nordicã sub a desfãºurat Wulfila întreaga lui care mãrturisea pe Hristos, dar care
influenþa zisã a dacilor liberi, fãrã a activitate, fiind silit în douã rânduri pãstrându-ºi mecanismele interioare
se putea vorbi de existenþa unei a se refugia la sudul Dunãrii, în ancestrale, s-a putut constitui în
organizaþii statale. Peste aceste douã Moesia. Afarã de activitatea intermediara spre actuala limbã
zone tronând în acel veac stãpânirea pastoralã, împrejurãrile l-au silit sã românã.
ostrogoþilor, a cãror origine ºi aibã ºi o susþinutã lucrare de ¢
14
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin

Semnele Daciei profunde


pe Columna lui Traian
Viorel Patrichi Bucureºti

Acest monument a fost finalizat Romanii distrug clãdiri care au susþine ºi Vasile Lovinescu. E posibil
în anul 113 ºi cei mai mulþi semnul triunghiului pe frontispiciu ca, printre sculptori, sã fi existat ºi
cercetãtori afirmã ºi azi cã este sau acoperiºul în formã de triunghi. artiºti trecuþi la creºtinism, religie
dovada latinitãþii poporului român. Probabil cã una dintre incintele sa- interzisã atunci în imperiu. Folosirea
În realitate, sculptorii anonimi ai lui cre este cea de la Sarmisegetusa unor asemenea simboluri l-ar fi dus
Apolodor din Damasc nu aveau Regia. Dupã primul rãzboi (101- însã sigur la rãstignire pe cel care
asemenea gânduri ºi preocupãri. Ei 102), preotesele unui cult dionisiac ar fi îndrãznit. Probabil cã unii dintre
au realizat un omagiu involuntar din Dacia au prins niºte romani pe evreii legiunilor romane erau
pentru tragedia fãrã egal a unei care îi schingiuiesc ºi-i aruncã în creºtinaþi ºi Traian i-a adus aici pe
strãlucite civilizaþii. Romanii nu au prãpastie de pe zidul templului mulþi creºtini din hecatombele Romei
ca sã scape de ei. Crucea Sfântului
construit un monument similar (Scena 35 de pe Columna). La
Andrei apare totdeauna sub forma
nicãieri dupã cucerirea galilor, a antipod, romanii oferã capete de
diagonalelor într-un romb, care
iudeilor sau a «cimbrilor». daci ca trofee lui Traian ºi aºteaptã formeazã tot triunghiuri.
Operã de artã realistã, Columna recompense. Un centurion deca- Voit sau nu, artiºtii lui Apolodor
lui Traian era dedicatã lui Traian, piteazã un dac ºi-i þine þeasta cu din Damasc au realizat primul ar-
fiindcã împãratul a poruncit sã se dinþii de plete, sub privirea lui Jupi- bore cosmic al istoriei noastre,
mute un deal ºi sã se facã apoi ter (Scena 24). Acelaºi semn al înaintea „Coloanei fãrã sfârºit“ a lui
forumul din Roma, ce-i poartã triunghiului divin apare ºi în Constantin Brâncuºi de la Târgu-
numele, iar nu pentru cã i-a învins «Codexul Rohonczi», la peste un Jiu. Însuºi Decebal se sinucide la
pe daci, de la care a luat cel mai mileniu distanþã în timp ºi tãlmãcit rãdãcina unui stejar: sculptorii
preþios tezaur. Inutil sã mai amintim recent de Viorica Enãchiuc. preferã acest copac, deºi pe Colum-
cã Roma ºi-a permis sã organizeze Unii cred cã pe Columnã s-ar fi nã apar tot felul de arbori.
cele mai lungi petreceri din istorie strecurat ºi simboluri creºtine. Aºa ¢
dupã aceastã invazie.
Fiind realiºti, sculptorii apeleazã
rar la simboluri. Fac acest lucru doar
pentru a justifica succesiunea celor
124 de episoade. Ei au lucrat dupã
modele vii. În mod sigur, l-au însoþit
pe Traian în ambele campanii
militare. Ei erau «ziariºtii» timpului,
dar cred ca erau mai obiectivi. În
plus, au avut la dispoziþie modele vii
chiar la Roma: daci liberi,
transformaþi în sclavi ºi folosiþi la
construirea forumului.
Naraþiune în marmurã de Paros,
Columna prezintã unele figuri
geometrice fundamentale. Triun-
ghiul, simbol al perfecþiunii ºi al
divinitãþii la daci, semnificã aici
templul supuºilor lui Deceneu.
Triunghiul apare de mai multe ori
pe monument.

15
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

Un proiect curajos

PARCUL ARHEOLOGIC
CUCUTENI
VASILE COTIUGÃ

În anul 2001, Complexul Muzeal malul lacului Konstanz, unde au fost mormântului tumular.
Naþional „Moldova“ Iaºi, în reconstituite douã sate preistorice Prima etapã în realizarea
colaborare cu Facultatea de Istorie lacustre, unul din epoca neoliticã ºi programului din 2002 a fost cea de
a Universitãþii “Al. I. Cuza” din Iaºi unul din epoca bronzului, la reconstituire a topoarelor ºi teslelor
ºi Primãria comunei Cucuteni (jud. Százhalombatta (Ungaria), unde a de piatrã. Pentru realizarea acestora
Iaºi), a iniþiat un proiect de realizare, fost reconstituit un sat din epoca am utilizat marna brunã bituminoasã,
la Cucuteni, a unui parc arheologic, bronzului, la Lejre (Danemarca), frecvent folositã de comunitãþile
care sã punã în valoare douã dintre unde a fost reconstituit un sat din cucuteniene. Cioplirea ºi ºlefuirea
descoperirile remarcabile cu privire epoca fierului, la Ribe ºi Fyrkat uneltelor s-a realizat, în medie, în trei
la istoria veche a spaþiului românesc: (Danemarca), unde a fost ore ºi jumãtate de muncã efectivã,
cultura Cucuteni ºi mormântul reconstituit un sat viking din secolul timp depãºit cu mult în epoca
princiar geto-dacic de la Cucuteni- al VIII-lea, ºi exemplele ar putea neoliticã.
Bãiceni. Proiectul cuprinde douã continua. Dupã realizarea uneltelor, prima
obiective: reorganizarea muzeului În vara anului 2002, cu sprijinul fazã în reconstituirea locuinþei
actual, care protejeazã mormântul financiar oferit de douã cunoscute cucuteniene a fost pregãtirea
geto-dacic, ºi reconstituirea unui sat personalitãþi ale diasporei româneºti lemnelor în vederea realizãrii
neolitic de tip Cucuteni. Astfel, din Statele Unite, dr. Napoleon structurii lemnoase, folosind doar
muzeografia româneascã s-ar Sãvescu, preºedintele Fundaþiei speciile identificate în sãpãturile
alãtura conceptelor moderne de Dacia Revival International, ºi arheologice prin amprentele de
prezentare a lumii preistorice, prin prof.dr. Claudiu Matasã ºi cu frunze pãstrate: stejarul, teiul ºi
realizarea unor reconstituiri de participarea voluntarã a 25 de alunul. Pentru doborârea copacilor
habitaturi preistorice, aºa cum studenþi, a demarat prima fazã de am utilizat toporul de piatrã; modul
întâlnim la Ramioul ºi Aubechies realizare a Parcului Arheologic de folosire al acestuia este diferit de
(Belgia), unde au fost reconstituite Cucuteni, prin reconstituirea unei cel al toporului de fier, în sensul cã
case din diferite epoci istorice, pe locuinþe de tip Cucuteni, dacã se poate tãia perpendicular pe
malurile lacurilor Chalain ºi Clair- reconstituirea uneltelor de piatrã fibra lemnoasã cu toporul de fier,
vaux (Franþa), unde arheologii ºlefuitã, reconstituirea tehnicilor de prin lovituri puternice, tãierea cu
francezi au reconstituit câteva case realizare ºi ardere a ceramicii, toporul de piatrã este mai mult o
palafitte din epoca neoliticã, la reconstituirea unor tehnici aºchiere, de sus în jos, pe o lungime
Unteruhldingen (Germania), pe alimentare, precum ºi curãþarea de pânã la 0,50 m, pe întreaga
16
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin
circumferinþã. Timpul de doborâre structura de lemn ºi apoi învelitoarea prin incizie; arderea s-a fãcut în
a variat în funcþie de specia de stuf, pentru care am folosit 279 groapã deschisã. De asemenea,
doborâtã, fiind cuprins între o opt de snopi. s-a reconstituit, în apropierea
minute (pentru un tei) ºi douã ore ºi Ultima operaþie în reconstituirea locuinþei, ºi un cuptor de copt pâine
11 minute (pentru un stejar). locuinþei cucuteniene a constat în asemãnãtor celor cucuteniene, care
Dupã curãþarea ºi secþionarea baterea lutului, folosind peste 15.000 a funcþionat, cu succes, în toatã
copacilor, operaþii care s-au realizat, kg. de lut ºi 3.080 l de apã. Dupã perioada desfãºurãrii proiectului.
de asemenea, cu unelte de piatrã, uscarea lutului, în anul 2003 urmeazã Paralel cu reconstituirile
s-a trecut la reconstituirea locuinþei. finisarea pereþilor ºi realizarea neolitice, în cadrul programului din
Prima etapã a constat din realizarea podelei, construirea vetrei ºi a laviþei, 2002 s-a desfãºurat o amplã
structurii de lemn a pereþilor, prin precum ºi realizarea inventarului activitate în curãþarea ºi protejarea
montarea furcilor ºi montanþilor ºi specific unei locuinþe neolitice. monumentului funerar geto-dacic.
realizarea împletiturii de nuiele de-a Concomitent cu reconstituirea Proiectul va continua în lunile
lungul pereþilor, pentru care au fost locuinþei cucuteniene, s-au august ºi septembrie ale anului 2003,
necesari doi stejari ºi 33 de tei, reconstituit mai multe vase de tip cu reconstituirea a douã locuinþe ºi
însumând peste 1 mc de lemn. Apoi Cucuteni, care au fost ridicate prin reamenajarea muzeului actual.
s-a realizat acoperiºul, mai întâi tehnica colacilor de lut ºi decorate ¢

17
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin

REGELE SYRMOS
ATESTAT EPIGRAFIC
Lascoiu Elena
În localitatea Calienii vechi, 6 (111), 1976, p.46-47) – cu illirii, - Bucureºti, 1972; I. H. Crisan,
comuna Nãneºti, judeþul Vrancea, vecinãtate despre care vorbesc Civilizatia geto-dacilor, Bucureºti
în toamna anului 2000 s-a mai mulþi autori: Herodot, IV, 49; 1993, I, p.45; grupul Vrata, din NV
descoperit o plãcuþã de bronz pe Arian, I, 1, 4; Strabon, VII, 3, 13; 5, Bulgariei; Nikola Theodosiev,
care era scris cu litere greceºti 11-12; Ptolemaios, III, 10, 6. North-Westwrn Thrace from the
urmãtoarea sintagmã: Însã existã ºi teoria (opinia) cã Fifth to First Centuries BC, BAR
ÓÉÑÌÏØ ÂÁÓÉÁÅÙÓ a regelui tribalii ar fi fost de origine illirã, aºa International Series 859, Oxford,
Syrmos. cum se poate deduce din 2000) se atesta existenþa unei
SYRMOS este nume de rege genealogia strãmoºului lor mitic, zone de interferenþã între cele
identic cu cel al conducãtorului Triballos, (Appian, Illiria, IX, 2, 3). douã popoare vecine (ºi chiar
tribalilor, menþionat de izvoarele În istoriografia modernã s-a înrudite), aici plasându-se ºi
literare în legãturã cu campania afirmat ca tribalii s-ar fi deosebit, neamul tribalilor, ceea ce explicã
lui Alexandru cel Mare în Balcani prin origine, atât faþã de traci, cât unele elemente comune în
(335a.Chr). Singura diferenþã ºi faþã de illiri (F. Papazoglu, The onomasticã sau toponimie, aºa
apare în transcrierea primei Central Balkan Tribes in Pre-Ro- cum pare a fi ºi în cazul numelui
vocale, care la autorii antici man Times: Triballi, Autariatae Syrmos.
(Strabon, VII, 3, 8; Plutarh, Dardanians, Scordisci and Se remarcã ºi faptul cã tocmai
Alexandru, 11; Arian, I, 2, 2; I, 4, 6) Moesians, Amsterdam, 1978, aceastã plasare geografica a
este redatã prin Y(u), în timp ce în p.54). tribalilor (I. I. Russu, op. cit. 1969)
inscripþie este i(ι). Cea mai veche menþionare a la limita dintre traci ºi iliri a fãcut
În alte izvoare scrise tribalilor (Herodot, IV, 49) aratã cã ca amintirea lor sã se menþinã
referitoare la traci nu se gãseºte ei locuiau pe râul Angros - probabil pânã în evul mediu, când
atestat acest nume conform unul din afluenþii Moravei, - care izvoarele bizantine le
listelor de nume din lucrãrile lui I. curgea din pãrþile illirilor, spre nord menþioneazã numele, în bine
I. Russu, Limba traco- dacilor, ieºind în „câmpia tribalilor”, ºi de cunoscutul stil arhaizant, pentru
Bucureºti, 1967; idem, Etno- aici, deversa în Brongos (râul a-l desemna pe sarbi (Fontes
geneza românilor Bucureºti 1981; Morava), afluent al Istrului. Astfel Historiae Daco-Romanae, vol. III,
Ariton Vraciu, Limba daco-geþilor, atât în izvoarele scrise, cât ºi în 1975; IV, 1982: indici, s.v. tribali).
Timiºoara, 1980. Se remarcã cele arheologice (Illiri ºi Daci, Cluj ¢
identitatea radicalului din cuvântul
Syrmos cu cea a numelui
cunoscutului oraº Sirmium ºi cu
cea a numelui feminin Sirmia,
ambele însã din mediul illiric, uºor
celtizat prin scordisci (I. I. Russu,
Illirii, Bucureºti 1969, p.248). Poate
fi avutã în vedere ºi o eventualã
derivare a numelui de la radicalul
i. –e. Ser-, cu sensul de a se
miºca repede (idem, op. cit., 1967,
p.136), explicându-se astfel
numele Syrmos printr-un epitet:
”cel iute, cel nãvalnic”. Aceastã
precizare este necesarã
deoarece avem în vedere
vecinãtatea nemijlocitã a tribalilor
– ca trib aproape sigur tracic
(Dimitar Detschew, Die
thrakischen Sprachreste, Wien,
1957, p.523-526; Hristo Danov,
Tracia anticã, Bucureºti 1976,
p.155, n.43; Alexandru Suce-
veanu, Tribalii, Magazin istoric, X, O reprezentare a Regelui Sirmos
19
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

Teorie referitoare la etnogeneza


poporului aromân macedonean
Prof.univ.dr. Ioan Cardula

Formarea poporului aromân din EZER (Bulgaria) ºi de inscripþia cuvinte din limba aromânã.
macedonean începe din perioada pelasgã din Insula Lesbos. În concluzie, Aromânii sunt
neoliticului o datã cu apariþia urmaºii triburilor pelasgo-trace
Poemele lui HOMER,
primului popor civilizat pelasgo-trac. stabilite în Macedonia;
ILIADA ºi ODISEEA reprezintã
Vatra pelasgo-tracilor este spaþiul
o altã sursã pentru cunoaºterea Aromânii sunt autohtoni în
CARPATO - DANUBIANO-
limbii trace, respectiv a limbii regiunile unde trãiesc în prezent:
PONTIC, de unde au început sã se
aromâne. O serie de oameni de Epir, Thesalia, Macedonia;
extindã la est, pânã dincolo de munþii
ºtiinþã greci, dar de origine aromânã, Limba lor este similarã cu limba
Caucaz, la apus ajung la Oceanul
cum sunt Gh. Exarhu, N. I. Liciu, latinã barbarã (arameica) vorbitã de
Atlantic, la nord la Marea Nordului,
Ath. Busbuki au gãsit în epopeile lui pelasgo-traci încã din antichitate;
iar la sud ajung la Marea Egee ºi
Homer ºi în alte cãrþi scrise în Aromânii ºi-au pãstrat etnicitatea
Asia Micã ºi de acolo în Africa de
greaca veche, cuvinte pe care
Nord. într-o perioadã când au fost ocupaþi
aromânii le folosesc în vorbirea lor
de romani, de bizantini, de otomani,
Fundamentarea acestei teorii se zilnicã, cum sunt:
bazeazã pe surse ISTORICE,
LITERARE, TOPONIMICE,
Limba greacã Limba aromânã Limba românã
EPIGRAFICE ºi ARHEOLO-
GICE.
HERODOT, în lucrarea TALAROS TALAR PUTINA
«Istorii», semnaleazã cã «primii
locuitori ai Eladei erau PELASGII», SKAFA SCAFA PAHAR
subliniind cã aceia care locuiau în
regiunea Pindului se numeau FRIKI FRICA TEAMA, FRICA
MACEDONENI. Prezenþa
pelasgo-tracilor în Macedonia este KOPI CUPIE TURMA DE OI
confirmatã de toponimiile existente
în spaþiul balcanic, ca de exemplu MÃRTURII EPIGRAFICE.
de slavi, cu toate vicisitudinile prin
TRAKIGOS - PELAGOS În lucrarea «Limba traco-dacã,
care au trecut;
(arhipelagul tracic din Marea Egee) fondul limbilor indo-europene», autor
sau PELAGONIA, câmpia Branislav Stefanoski, scrisã în limba Aromânii au o istorie foarte
Macedoniei. aromânã ºi tradusã în limba românã veche ºi bogatã, predecesorii lor,
(Ed. Mirton, Timiºoara, 1995) sunt regii Macedoniei Filip al II-lea ºi
LIMBA. Dupã autorii romani Alexandru cel Mare Macedoneanul
prezentate 12 epici, 6 plãci litice
Plautus ºi Quintilian, pelasgii au construit primul Imperiu din
funerare din secolul al VIII-lea î.
vorbeau un dialect al limbii latine Europa, mult înaintea celui Roman.
Hr., douã inele de aur (de la Ezerovo,
barbare, numit ARAMIC sau Aromânii trebuie sã fie mândri
Bulgaria ºi Cilei, România), inscripþia
ARAMEIC, care este - dupã
pelasgã din Insula Lesbos. Aceste de limba lor, care este una dintre cele
cercetãrile noastre - similar sau
texte nu au putut fi descifrate de mai vechi din Europa, ºi de o istorie
foarte apropiat de limba vorbitã de
arheologii greci, dar în schimb au cum au puþine popoare din Europa.
aromânii macedoneni, fapt confirmat
fost citite cu uºurinþã de B.
de descifrãrile epigrafice ale Inelului
Stefanoski, deoarece conþineau ¢
20
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin

Caracterele juridice ale contractelor


de împrumut la geto-daci
Lector univ. Angela Predescu Bucur,
Universitatea Tehnologicã Bucureºti

Dreptul la geto-daci a avut o cetatea Callatis, a împrumutat cetãþii Alexander, iar debitor Alexandru al
evoluþie similarã cu a societãþii – a Histria 300 stateri de aur. Scadenþa lui Carricus. Capitalul împrumutat
evoluat ºi s-a dezvoltat o datã cu iniþialã a fost depãºitã deoarece este de 60 denari, iar dobânda tot
aceasta. Dezvoltarea economicã a Hephaistion moºteneºte de la de 12% pe an.
societãþii geto-dace a determinat pãrintele sãu creanþa împrumutului Referitor la conþinutul juridic al
existenþa unor norme corespun- plus dobânzile întârziate care erau acestor contracte – unele texte
zãtoare ºi în materia obligaþiilor. de 400 stateri. Pentru plata sumei amintesc de reguli de drept ale
Iniþial, învoielile dintre pãrþi datorate prin contract – 300 stateri ginþilor aplicabile în egalã mãsurã
îmbrãcau forma unui jurãmânt însoþit – Hephaistion acordã cetãþii Histria romanilor ºi pelerinilor daci (Gaius,
de un anumit ceremonial. Contractul o pãsuire de doi ani. III, 132).
– ca principal izvor de obligaþii – a Incapacitatea histrienilor de a Aceasta înseamnã cã dreptul
apãrut mai târziu. plãti dobânda de 10% în sec. III î.Hr., roman nu se aplicã în Dacia
Contractul de împrumut era aratã D.M. Pippidi în lucrarea asemenea altor provincii, în toatã
rãspândit mai ales sub forma „Contribuþii la istoria veche a puritatea lui.
împrumutului de bani. Apariþia României“, era determinatã de Cu toate schimbãrile juridice
monedei a dus ºi la crearea sãrãcia tezaurului cetãþii, dar nu ºi a care au survenit de-a lungul timpului,
împrumutului cu dobândã. locuitorilor. trebuie subliniat cã existã elemente
Dintre contractele gãsite pe Un alt document important îl de drept care s-au transmis de la o
teritoriul þãrii noastre în urma unor constituie „tripticele“ sau tãbliþele epocã la alta. Aceste elemente au
sãpãturi arheologice, o importanþã cerate din Transilvania. Din cele 25 determinat identificarea specificã a
deosebitã pentru istoria dreptului de tãbliþe descoperite între anii dreptului românesc chiar dacã au
românesc o au: inscripþia histrianã 1786–1855 la Roºia Montanã, au fost asimilate ºi unele norme din
din jurul anilor 250 î.Hr. ºi tãbliþele fost citite numai 14 – la celelalte 11 creaþia juridicã a altor popoare.
cerate din Transilvania (2 sunt textul nu a fost posibil sã fie utilizat. ¢
contracte de împrumut din anul Douã dintre aceste tãbliþe sunt
162). contracte de împrumut cu dobândã
Aceste contracte sunt contracte scrise în limba latinã
reale, unilaterale, cu titlu oneros. cu multe elemente
Inscripþia histrianã reprezintã un vulgare. Primul poartã
document important atât pentru data de 20 iunie 162.
momentul la care se referã, cât ºi Anduenna al lui Bato
pentru conþinutul sãu. Este un con- împrumutã lui Iulius
tract de împrumut cu dobândã, scris Alexander 140 denari
în limba greacã, cu caracter public, cu o dobândã de 12%
semnat de pãrþi în prezenþa pe an. Al doilea con-
martorilor ºi aprobat de Sfat. tract este datat 20
Obiectul acestui contract îl octombrie 162. Credi-
formeazã banii. Matris, care trãia în tor este Iulius

21
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

DACÃ CINEVA L-AR FI ARUNCAT ÎN ACEASTÃ ÞARÃ PE HOMER ÎNSUªI,


CREDEÞI-MÃ, ªI EL ÎNSUªI AR FI DEVENIT GET.
PUBLIUS OVIDIUS NASO

Manuscrisul
Ponticelor
lui Ovidiu
de la Alba Iulia
Prof. Dr. Florin ROTARU KIMMERIKE, de la populaþia cimerianã
Manuscrisul EX PONTO de la depãrteze de esenþa informaþiei (KIMERI/ ZIM / M/ ERI/ HIMERI/
Biblioteca Batthyaneum din Alba-Iulia documentare ºi de cunoaºterea cimbri/ ZIMBRI care între secolele VI ºi
este, îndeosebi pentru cercetãtorii adevãrului în schimbul unui datum III î.e.n. avuseserã un mare imperiu,
români, un monument literar, lingvistic, prosodic sau pentru un efect stilistic, întins pe cuprinsul de astãzi al
istoric, geografic ºi etnografic creat în de care unii clasiciºti îl acuzã cu atâta Basarabiei, Bucovinei, Ucrainei,
exil de martorul ocular, PUBLIUS insaþietate. La Ovidiu, ca ºi la Coºbuc, Cubanului ºi Caucaziei, exact unde,
OVIDIUS NASO, (Sulmona 43 – Cetatea dupã vreo 19 veacuri, nu se întâlnesc dupã aceea, avea sã fiinþeze Regatul
Albã 18), cel mai erudit poet al epocii licenþe poetice. Pontului, împãrþit, în vremea exilului lui
augusteice. Românii au dreptul ºi Ovidiu, între regii clientelari
Atari acuzaþii reprezintã un act de Rhescuporis ºi COTTYS. Prieten cu
datoria de onoare sã-l considere pe
maximã impietate la adresa acestui uriaº Ovidiu, poet la rându-i, Cottys a fost
Ovidiu primul literat geto-dac sau
fenomen ºtiinþific ºi literar numit Ovidiu, primul care a intervenit pe lângã Au-
geto-sarmat, cum se autointituleazã
dupã cum remarca profesorul N.I. gust, la rugãmintea expresã a lui Ovidiu
sulmonezul, întrucât, împotriva voinþei
BARBU în referatul sãu fãcut studiului (P.II, 9), contribuind la schimbarea
lui, a trãit pe meleagurile noastre timp
Mariei CRIªAN, iar afirmaþiile poetului primului loc de exil al Poetului, aflat dupã
de aproape zece ani (A.D. 8 – 18).
erudit din domeniile astronomiei, toate probabilitãþile, în Pocuþia, lângã
Poemul IBIS, act de acuzare, îndreptat
geografiei, istoriei, etnografiei, florei ºi localitatea ISAK, dar pentru foarte
împotriva fostului sãu amic COTTA
faunei „sunt pure adevãruri pânã în cele scurtã vreme [conform Sarnitius (De-
MAXIMUS MESSALINUS, l-a scris în
mai mici detalii“. scriptio Sarmatiae) ºi Laurentius
drum spre locul penitenþei. Idem o parte
din TRISTE, ºi, spre sfârºitul vieþii, Anumite afirmaþii fãcute de Poet au Müller (Septentrionalische Historien)].
HALIEUTICON, un tratat de pescãrie, permis identificarea corectã a locurilor Tomisul de la Bosforul Cimerian este
legat de sturionii din Marea de Azov. A de exil. Cercetãtoarea Maria Criºan, amintit de THEOPHANIS CONFESSOR,
fost un cunoscãtor direct al acestor extrem de insistentã în lãmurirea corectã CHRONOGRAPHIA, 14 – 28), iar cu
realitãþi vãzute cu ochiul lui scrutãtor, a aserþiunilor Poetului, a stabilit a fi fost acelaºi nume fusese numitã o fâºie de
cu mintea lui strãlucitã ºi cu probitatea trei la numãr. Unul din aceste locuri de pãmânt din sudul Crimeei, conform
conferitã inclusiv de conºtientizarea cã exil ºi în care Ovidiu a zãbovit cel mai NICEPHORI BREVIARIUM (15 – 25).
talentul sãu avea sã dãinuie peste mult, cel puþin ºase ani, a fost la Ulterior, cercetãtoarea Maria Criºan a
milenii, convingere repetatã justiþiar în BOSFORUL CIMERIAN, un orãºel descoperit încã trei toponime omonime
mai multe rânduri: Dicere si fast est, portuar, numit, în graiul localnicilor, – o insulã, un râu ºi un sat, deci, în total
claro mea nomine Musa/atque inter TOMIS, ºi legat de legenda ºase toponime Tomis conform
tantos quae legereter erat (P.IV, 16, 45- Argonauþilor. Era, un loc de îmbarcare SARNICIUS în DESCRIPTIO VETERIS
46): Spune-mi curat, Musa mea, dintre care asigura circulaþia maritimã ºi et novae Poloniae ... ºi Mihail
toþi - când la Roma trãiam -/ Cine era fluvialã dintre Marea Neagrã, Marea de Rostovtzev (Skythen und der
dintre toþi mai citit. Eu eram; quo videar Azov ºi Fluviul Don. Acest orãºel îl BOSPORUS, p. 361).
quamvis nimium juvenaliter usus/ gãsim la Herodot (IV, 12 ºi IV, 25) sub Bosforul Cimerian, vestit prin
grande tamen tote nomen ab orbe fero numele de PORTHMEION KIMMERI- climatul lui foarte aspru, a fost ales de
(Tr.II, 117-118): Fãrã tãgadã de tânãr KON, de la verbul PORTHMEUO a antici ºi a durat pânã prin secolul al
eu fui deja cunoscut:/ numele meu trece de pe un tãrâm pe celãlalt, a XVII-lea, drept loc de exil pentru cei
fãcuse înconjurul lumii de atunci. traversa), iar la Strabon (VII, 2, 2 ºi XI, deveniþi indezirabili la Roma, inclusiv
Toate aceste calitãþi îl obligau sã nu se 2, 5), sub cel de KIMMERIS ºi pentru trei papi.

22
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin
Toposul PORTHMEION KIMME- auzit cu propriile-i urechi, le-a aºternut
RIKON/KIMERIS sau BOSFORUL ca atare pe pergament, mai întâi din res-
CIMERIAN se regãseºte în Manuscri- pect pentru sine, apoi faþã de cititor. De
sul Ponticelor de la Alba-Iulia sub aceea, rãstãlmãcirea aserþiunilor
numele de ZEGRINUS, apoi cu ovidiene, mistificarea lor, pornindu-se
variantele ACZEGRIM/ CERBERION/ de la idei preconcepute, este un act de
CEDREN/ CHERSONES/ CHERSON, azi mare impietate, ce s-ar cere cel puþin
KERÈ). Iatã adresa oferitã de OVIDIU, blamat. Dupã neregulile sãvârºite la
cititorului în P.IV, 10, 1-2, obicei instituit Biblioteca Batthyaneum din Alba-Iulia,
de El, ca cel dintâi poet roman-geto-dac: legate de CODEX AUREUS, Maria
Haec mihi ZEGRINO bis tertia ducitur Criºan a considerat necesarã publicarea
aestas/ littore; pellitos inter agenda de urgenþã a acestui manuscris.
Getas/ ªase veri au trecut de când
Comentariul Mariei Criºan a fost
trãiesc în ZEGRIN/ printre rãzboinici
redactat în anul 1990 pentru
geþi înveºmântaþi în piei. În unele ediþii,
SCRIPTORIUM ºi publicat în anul 2000
inclusiv în Burmanniana figureazã
la Casa de Editurã ºi Presã VIAÞA
CIMMERIO, acesta pare sã fi fost cel
ROMÂNEASCÃ, în cartea PUBLIUS
de-al doilea loc de exil potrivit lui
OVIDIUS NASO. From Porthmeion
Theophanis Confessor. Al treilea ºi
Kimmerikon to Tomis, Zegrinus and
ultimul loc de exil a fost la CETATEA
Alba-Julia, paginile 92-122. Cea mai
ALBÃ (MONCASTROM, AKKIER-
însemnatã idee din comentariul autoarei
MAN, BELGOROD DNESTROVSKIJ),
ni se pare a fi recomandarea pe care o
unde ne stã martor LACUS OVIDIUS,
face altor cercetãtori de a nu întreprinde
pomenit de toþi cronicarii, inclusiv de
„corecturi“ pe manuscris, întrucât este
Sarnicius în Anale ºi de Dimitrie
vorba clar, nu de greºeli de copist, ci de
Cantemir în Descriptio Moldaviae, apoi
fonetisme pur getice ºi sarmate despre
oraºul OVIDIOPOL, construit sub
care Ovidiu pomeneºte frecvent,
înþeleapta împãrãteasã Ecaterina a II-a,
întrucât el îºi însuºise bine limbile
lângã Odessa ºi care, pânã prin anii ’60 din Europa – Germania, Olanda,
sarmatã ºi getã (Tr.V, 12, versurile 57-
ai secolului al XX-lea, a figurat pe toate Danemarca, spre adjudecare, apoi au
58): dupã ce mi-am dat seama cã am
hãrþile ºi atlasele. fost cuprinse în CORPUS
uitat sã mai vorbesc latineºte (Ipse mihi
INSCRIPTIONUM LATINARUM al lui
În Manuscrisul Ponticelor lui videor iam dedidicisse Latine:) am
Gruterus, ºi mai târziu, în cel al lui
OVIDIU de la Alba-Iulia regãsim început sã învãþ sã vorbesc în getã ºi
Theodor Mommsen. Opera majorã a
aceleaºi caracteristici fonetice despre sarmatã (Iam dedici Getice
vieþii lui, DE DACIA ANTIQUA SIVE
care glãsuiesc ºi cãrturarii nordici relativ Sarmaticequeloqui). „ªi aºa am scris
COMMENTARII DE RERUM
la limba getã, inclusiv savantul belgian chiar o cãrticicã în getã“: … et Getico
DACICARUM, a fost arsã la moartea
Bonaventura Vulcanius Brugensis (De scripsi sermone libellum (P.IV, 13, 23;
lui Opitz. Viaþa sa trãitã doar 42 de ani a
literis et lingua Getarum sive P.I, 5, 65-66). Ovidiu a scris în graiurile
fost curmatã de ciumã, în 1639, la Danzig.
Gothorum, Lyon, 1597), anume acestea mai multe poeme, nouã
palatalizarea consoanelor guturale ºi parvenindu-ne doar unul în rezumat Martin Opitz, nãscut în Silezia
dentale, fenomen specific mai ales (P.IV, 13, 23-32). Maria Criºan presupune (Bunzlau), este pãrintele literaturii ger-
idiomului moldovenesc. cã Manuscrisul Ex Ponto a fost copiat mane. Toate aceste calitãþi ale sale
prima oarã de SERVIUS HONORATUS dovedite cât a trãit la Alba-Iulia (1621-
Primul care a întocmit un comentariu MAURUS, cel mai mare gramatician din 1622 sau 1622-1623), impun o judecare
extrem de aplicat despre acest secolul al IV-lea ºi argumentele ei ni se adecvatã a acestui fenomen literar-
Manuscris a fost ilustrul clasicist, par destul de convingãtoare. Un ºtiinþific. Maria Criºan îl situeazã al
profesorul clujean Nicolae Lascu (1908- admirator al lui Ovidiu, un strãin care a doilea dupã OVIDIU, ca poet naþional
1988). Un manuscris necunoscut al scris despre români, a fost Martin Opitz, dacoromân, considerând cã ar fi bine
Ponticelor lui Ovidiu, ACTA MUSEI eruditul profesor de interpretare a sã fie cuprins în istoria literaturii române,
APULENSIS 1967, p.269-288. Cãrturarul textelor filosofice eline ºi latine la întrucât, în mai puþin de doi ani, Martin
clujean a publicat doar o singurã filã, a Academia de Obºte a lui Gabriel Bethlem Opitz s-a dovedit a fi în fapt un român
IV-a, iar Maria Criºan tot una singurã, a de la Alba-Iulia ºi profesor al principelui neaoº prin poemul didactic ZLATNA sau
XXVI-a, deºi preþiosul manuscris însuºi ºi care a desfãºurat inclusiv o Despre odihna sufletului ºi prin cartea
numãrã XXXV de file ºi reprezintã o activitate de copist în legãturã cu care dedicatã istoriei ºi arheologiei Daciei.
semnificativã sursã cu privire la atât de savantul german Theodor Mommsen În linia directã a acestor preocupãri, un
controversatul loc de exil al lui Ovidiu. spunea cã imita perfect scrisul celor al treilea poet naþional, tot atât de erudit,
Sperãm cã, în sfârºit, se va pune capãt vechi, inclusiv ornamentele, a fost George Coºbuc. Ambii, George
pentru totdeauna ideilor preconcepute calificându-l drept copist marmorea Coºbuc ºi Martin Opitz, au fost mari
care au fãcut ºi mai fac încã atâta rãu fide. Toate inscripþiile adunate cu mult admiratori ai lui Ovidiu ºi au fãcut
ºtiinþei, nu numai þinând-o pe loc, ci, sârg de eruditul clasicist ºi profesor numeroase traduceri din poematica
pur ºi simplu împiedicând-o, uneori princiar, Martin Opitz, de pe meleagurile mitologic - ºtiinþificã a Sulmonezului,
secole, sã lãmureascã niºte fapte pe care transilvane le-a trimis apoi cu Metamorfozele, i.a.
Ovidiu le-a vãzut cu proprii ochi ºi le-a specificarea VIDIT OPITIUS, la savanþi ¢
23
cmyk color
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin

Al IV-lea Congres Societatea Dacia Revival împreunã cu


revista Dacia Magazin organizeazã un concurs
Internaþional de destinat studenþilor de la facultãþile de istorie,
arheologie, filologie. Participanþii la concurs
Dacologie vor trimite un material scris (documentar,
reportaj, analizã, eseu etc.), având ca subiect
În zilele de 19-20 iunie 2003, la Sala Ronda a DACII, istorie, limbã, continuitate, tradiþii.
Hotelului Intercontinental din Bucureºti, se va Materialele vor fi trimise la redacþie sau la
desfãºura cel de al IV-lea Congres Internaþional comitetul de organizare al celui de-al IV-lea
de Dacologie „Tartaria - 2003“, consacrat în spe- Congres Internaþional de Dacologie „Tartaria
cial primului mesaj scris din istoria omenirii, ºi nu 2003“, pe adresele de e-mail
numai. La Congres sunt invitaþi toþi cei interesaþi în tiberiu62@yahoo.com ºi nunub@mail.recep.ro
preistoria spaþiului Carpato-Dunãrean, istorici, Cele mai bune lucrãri vor fi premiate dupã
arheologi, filologi, etnologi, sã participe cu lucrãri cum urmeazã:
inedite, bazate pe descoperiri arheologice ºi
Premiul I 5.000.000. lei
documentãri istorice, cercetãri ºi studii
Premiul II 2.000.000. lei
interdisciplinare, care sã contribuie la o mai bunã
Premiul III 1.000.000. lei
înþelegere a originii ºi istoriei poporului daco-român.
Câºtigãtorii vor primi, de asemenea invitaþii
Rezumatele comunicãrilor ºtiinþifice se primesc,
pânã la data de 15 aprilie 2003, numai în format la Congres, ocazie cu care li se vor înmâna
electronic, sub formã de dischetã (preferabil) ºi premiile într-un cadru festiv.
dactilografiate la douã  rânduri, fãrã sã depãºeascã
douã pagini, ulterior urmând sã fie trimise ºi lucrãrile
(max. opt pagini) - pe adresa:
 -E-mail: tiberiu62@yahoo.com
 - Prin poºtã: Tiberiu Fraþilã, Str. Teiul Doamnei
nr. 17, Bl. 38, ap. 13, sector 2, cod 722461,
Bucureºti.
 -Telefon de contact: 0722-229.829
În zilele de 21-22 iunie ac., se organizeazã o
excursie la Tartaria, judeþul Alba, unde se va dezveli
un monument închinat primului mesaj scris gãsit în
spaþiul carpato-dunãrean. În 22 iunie, la Costeºti,
judeþul Hunedoara, va fi organizat un spectacol.
Se pot vizita cetãþile dacice de la Costeºti, Blidaru
ºi Sarmisegetusa.
Informaþii suplimentare despre acest Congres
ºi lucrãrile prezentate la precedentele congrese pot
fi gãsite accesând pagina din internet:
www.dacia.org  
Comitetul de organizare a celui de al
IV-lea Congres
Internaþional de Dacologie „Tartaria - 2003“
 Preºedinte: dr. Napoleon Sãvescu
 Secretariat ºtiinþific:
 Prof. dr. Augustin Deac Macheta monumentului ce va fi ridicat la
 Prof. Viorica Enachiuc Tãrtãria ºi care va atesta locul în care a fost
Conf.dr. Gheorghe Iscru descoperit primul mesaj scris din istoria omenirii
25
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

Un pas mic pentru


om, un mare pas spre Final
redescoperirea Daciei Când va fi sã dor
Îmi va fi sã mor
Nu-mi va fi uºor.
Indiscutabil un erudit, consacrat Frig minþile mã-ntreabã
al preistoriei naþiunii noastre, Tu n-ai altã treabã
conferenþiar doctor Gh. D. Iscru ne Sã te duci aºa de grabã?
Apa la izvor mã îmbie
face în prag de Sfinte Sãrbãtori ale Cu ºipote de dor Ioan Chelsoi
Paºtelui un cadou de o realã valoare. Firul ierbii înalþã floare:
Cartea domniei sale TRACO-GETO- Tu te duci ºi oare
DACII NAÞIUNEA MATCÃ DIN La o scurtã iar plimbare?
SPAÞIUL CARPATO- Blânde cãprioare vin
Sã mã întoarcã din cãrare
DANUBIANO-BALCANIC, se Apele se înfioarã
constituie într-o veritabilã ºi amplã Pentru nu ºtiu a câta oarã
radiografie asupra locurilor ºi ªi în caz de rugã mutã
conjuncturilor în care s-a format Stelele cum mã ajutã
poporul român. Pendulând între primul mesaj scris din istoria Bradul jalnic nu se teme
Dojenindu-mã alene
omenirii consfinþit de plãcuþele de la Tãrtãria, ºi rãzboaiele daco- Ca sã-mi spunã-n voia lui
romane, scanând cu rãbdare toate marile evenimente ºi repere E puterea Domnului!
ale perioadei autorul încadreazã pertinent întreaga istorie a Ioan Chelsoi
acestui spaþiu în vîrtejul istorico-politico-militar
al antichitãþii. Religia, obiceiurile, limba poporului zãmislit în
acest vast ºi generos spaþiu sunt puncte forte ale lucrãrii lui Gh.
Balada crezului uitat
Sã crezi în ieri, sã crezi în azi
D. Iscru acelaºi care are curajul sã rãstoarne dogme, sã Sã crezi cã te ridici ºi cazi.
demonstreze viabilitatea unor ipoteze, care pânã nu demult Sã crezi vãzând cã totul trece,
pãreau fabulaþii. Opera lui Nicolae Densusianu blamatã de Pârvan Sã crezi sã nu þi se aplece.
este disecatã ºi reaºezatã în rândul operelor de cãpãti ale Sã crezi cum astãzi trece-n mâine,
Sã crezi ºi-n ziua de apoi.
istoriografiei noastre. Ovidiu cel exilat pe malul Pontului Euxin Sã crezi c-ai luat ºi dai napoi.
este readus în actualitate printr-o altã abordare a operei sale, Sã crezi în jindul pentru pâine,
operã care cercetatã pertinent demonstreazã formidabila putere Sã crezi în cel ce n-o avea
ªi-n tãrãboiul pentru ea.
de asimilare a geto-dacilor cãtre orice naþie care se încumeta sã
se aºeze pe aceste locuri. « Dacã cineva l-ar fi aruncat în aceastã Sã crezi în mâna ce se-ntinde,
þara pe Homer însuºi, credeþi-mã ºi el însuºi ar fi devenit get » Sã crezi râzând cã nu se prinde;
sunt versuri repetate aproape obsesiv în aceastã lucrare Sã crezi când singur ai rãmas,
Sã crezi cã nu te-a dus de nas.
monumentalã a distinsului dascãl. Sã crezi în totul, sã nu crezi.
Cu toate cã avem de a face cu un autor aflat la o vârstã Sã crezi într-un acel ceva,
respectabilã citind aceastã a treia ediþie a lucrãrii, nu se poate sã Sã crezi ºi-n licãrul de stea.
nu remarcãm tinereþea, prospeþimea ºi onestitatea cu care G. D. Sã crezi nestins, sã crezi cu sârg,
Iscru îºi Sã crezi în fructul dat în pârg.
rescrie opera în lumina unor noi opinii ºi descoperiri. Cum Sã crezi ºi-n ziua ce-o s-apuci,
alþi istorici ar trebui sã o facã, ºi nu o fac, înverºunându-se sã-ºi Sã crezi din el c-ai sã îmbuci.
Sã crezi cã viaþa nu se curmã,
urmeze drumul prãfuit ºi periculos al dogmelor, autorul Traco- Sã crezi cã timp ai berechet.
geto-dacilor deschide sfera vastelor sale cunoºtinþe lãsând loc Sã crezi grãbindu-te încet
ºi altor idei cu care chiar dacã nu este în totalitate de acord se ªi-n socoteala de pe urmã.
însoþeºte strãduindu-se la elaborarea a încã unui pas spre Sã crezi sã nu þi se cunoascã.
scrierea adevãratei epopei a poporului daco-român. Napoleon Sã crezi de þii la pielea ta,
Sãvescu, Dumitru Balaºa, Dan Oltean, Silvia Pãun sunt numai Sã crezi ºi-n vorba bãtrâneascã,
câþiva dintre cei asupra cãror opere se îndreaptã autorul Sã crezi ºi sã nu crezi în ea.
Sã crezi în stirpea omeneascã,
întregindu-ºi o lucrare care nu se adreseazã doar specialiºtilor ci Sã crezi cã nu se va spurca!
tuturor acelora pentru care adevãrata istorie a acestui neam
reprezintã o preocupare importantã. Ioan Chelsoi
„Cântece ºi balade“
Bucureºti, 1970
26
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin

CRONICA UNEI NOPÞI DE APRILIE


Vladimir Brilinsky

activat ca membru PCR., te fac sã


La emisiunea „Bãtãlia pentru România“ a postului de descoperi un oportunist, un carierist,
televiziune REALITATEA TV, moderatã de Adrian Pãunescu demagog, un vajnic credincios al
ºi care avea ca subtitlu „Suntem sau nu urmaºii Romei“ au dictonului, de asta datã roman „ubi
bene ubi patria“. Lucrãrile ºtiinþifice
fost invitaþi, prof. dr. Augustin Deac, dr. Napoleon Sãvescu, despre daci, ale lui Mircea Babeº,
prof. dr Mircea Dogaru ºi prof. dr. Mircea Babeº. toate în curs de publicare, l-au
determinat pe parcursul emisiunii
aproape sã-ºi uite favoriþii, bastarnii,
Grea misiune pentru senatorul spusele lui Napoleon Sãvescu sunt cãutaþi cu disperare de el pe teritoriul
Adrian Pãunescu în miez de noapte, elucubraþii ºi fantasmagorii, nu se Daciei. Dispreþul dânsului faþã de
de a modera o disputã privind poate sã nu-i dai dreptate având în „diletanþii„ care îndrãznesc sã aibe
originea poporului român, fãrã a vedere cã atât poate. Cum sã le pãreri diferite faþã de originea
avea posibilitatea sã intervinã cu perceapã altfel decât fantasmagorii, romanã recentã, a poporului, îl
pertinenþa care i-o dã funcþia sa în un sclav împãtimit al dogmelor aºeazã într-o poziþie dificil de înþeles.
Senat, aceea de preºedinte al istorice de acum 100 de ani. Dar atunci când neagã cu vehe-
Comisiei de Culturã. La fel de greu Atitudinea ostentativ „de mahala» pe menþã cunoaºterea ºi validitatea
a fost ºi pentru poetul Adrian care a afiºat-o Ioan Babeº a fãcut unor studii impecabile recente ale
Pãunescu, obligat sã renunþe a recita ca pe tot parcursul emisiunii oamenilor de ºtiinþã americani de la
mãcar câteva versuri aºa cum ne-a tensiunea sã fie cea care a dat tonul Universitatea Columbia, Wiliam
obiºnuit, într-o emisiune în care au întregii discuþii. Dacã vasta culturã Ryan ºi Walter Pitman cu privire la
sãrit scântei. Dar cea mai grea a reprezentantului arheologiei spaþiul carpato-dunãrean, descoperi
misiune a fost aceea a mode- româneºti la aceastã dezbatere, i-a nimic altceva decât un frustrat.
ratorului de televiziune, Adrian permis acestuia sã-i corecteze Emisiunea ar fi putut sã se
Pãunescu de a stãvili cele douã colegului de emisiune pronunþia la constituie într-un veritabil ºi
tabere ºi de a rãmâne imparþial pânã Cultura Vinca, varianta slava fiin- constructiv dialog între nou ºi vechi,
la sfârºit. du-i mai apropiatã decât cea englezã, între dogmã ºi evidenþã, între a fi sau
Sigur cã o astfel de temã nu atunci când a fost nevoit sã pronunþe a nu fi urmaº al Romei. N-a fost sã
poate fi dezbãtutã cãlcând pe un el însuºi numele eroului
covor de flori, dar de la polemica de fie aºa. În faþa onestitãþii ºi sinceritãþii
Vercingetorix, alcãtuirea de doctorului Sãvescu s-a postat
idei la mârlãnie este o distanþã destul onomatopee scoase de distinsul
de mare. ªi cred cã ar trebui sã asemenea unei precupeþe viclenia ºi
profesor n-ar fi putut primi decât o aroganþa profesorului universitar
începem aplecându-ne asupra notã de 5 dacã ar fi fost într-a
concluziei trase de Mircea Dogaru. ºaptea ºi ar fi rãspuns la lecþia de Babeº aducându-i moderatorului
Orice student de astãzi ºtie mai mult limba francezã. dureri de cap. Un cuvânt bun faþã
decât Nicolae Iorga. ªi asta pentru Profundul dispreþ manifestat de de atitudinea ºi prestaþia profesorului
cã orice student l-a studiat pe Iorga cãtre Ioan Babeº, faþã de profesorii doctor Mircea Dogaru. Cult,
având însã ºi avantajul rezultatelor de istorie care pe vremea lui N. echilibrat, profund ºi politicos cu
cercetãrii ultimilor 60 de ani de dupã Ceauºescu ºi-au permis sã studieze toate ca a avut pãreri de multe ori
Iorga. Pornind de aici, descoperim vechea istorie, a dacilor, te face sã diferite de ale doctorului Sãvescu ºi
mãrul discordiei din aceastã te gândeºti dacã într-adevãr aceºtia le-a exprimat decent argumentat. La
emisiune. au fost vinovaþi cã nu s-au nãscut fel de bun cuvânt, profesorului
Când un invitat Napoleon mai târziu. Pe aceºtia, aºa tam- Augustin Deac, cel pentru care
Sãvescu vine în faþa telespecta- nesam, îi asociazã cu comuniºtii ba istoria dacilor reprezintã o carte de
torilor, aducând cu el informaþii de chiar ºi cu legionarii, uitând pentru cãpãtâi pe care o citeºte oricui ºi
ultimã orã, rod al cercetãrii ºi al un moment activitatea lui de mem- ori de câte ori are ocazia.
descoperirilor fãcute de personalitãþi bru activ ºi supus al Partidului Una peste alta, gustul amar a
ale istoriei ºi geneticii, ºi se izbeºte Comunist Român, cãruia i-a jurat fost acela lãsat în puterea nopþii în
violent de un alt invitat ca Mircea credinþã ºi supunere numai cu câþiva urma unei emisiuni realizate cu bunã
Babeº dogmatic, croit pe o harþã ani în urmã. Sigur cã ipocrizia lui intenþie ºi desfãºuratã sub semnul
de mahala, afiºând aroganþa Mircea Babeº, falsitatea, vânãtorii ºi al atacului la persoanã
inchizitorului, ºi etalând cunoºtinþe de ambiguitatea orientãrii lui politice ambele lucruri descalificante pentru
pe vremea lui Iorga ºi Pârvan, prin declaraþiile anticomuniste o persoanã purtãtoare de glorioase
dialogul devine subit imposibil. Când prezente în faþa telespectatorilor ºi titluri.
Mircea Babeº face afirmaþia cã imediat recunoaºterea faptului cã a ¢
27
color
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

TRISTE}ILE SARMISEGETUSEI
Vladimir Brilinski
Se ºtie cã principalul izvor al arheologicã în vastul areal al sau prin buruienile pãdurii, soarele
scrierii istoriei este arheologia. Sau, munþilor dacilor este primitã cu de andezit cârpit cu ciment
mã rog, aºa ar trebui sã fie. duºmanie suspicioasã. Cercetarea aminteºte încã de focurile de tabãrã
Descoperirile puse cap la cap de merge în ritm de melc, în funcþie de pe care Daicoviciu le fãcea pe el
cercetãtori duc de cele mai multe fondurile care devin de la an la an pentru a-ºi frige mieii. ªi peste toate
ori la adevãrul istoric. Din pãcate tot mai mici, iar paragina devine tot dominând imaginea plintele ºi
însã, atunci când dezinteresul ºi mai evidentã pe masurã ce coloanele de beton aduse în pripã
lucrul de mântuialã îºi fac loc printre neglijenþa se aºterne peste ceea ce amintesc de o anunþatã vizitã a lui
cei care cautã izvoare, istoria nu ar trebui sã reprezinte o veritabilã Ceauºescu, cel care voia sã vadã
poate fi scrisã corect. Meca a românilor. Sarmisegetusa restauratã ºi cu
Se sapã la Sarmisegetusa de La Sarmisegetusa, broaºtele piesele de inventar prezente. Vizita
aproape un secol. Încet, dupã fac casã bunã cu cisterna de apã a nu a mai avut loc ºi de atunci
posibilitãþi, care nu au fost niciodatã cetãþii, descoperitã pe jumãtate ºi hidoasele forme de beton îºi duc
generoase. De la Daicoviciu lãsatã în plata domnului, pietre veacul alãturi de vestigiile adevãrate
încoace, ºtafeta monopolului asupra fasonate de o valoare greu ale culturii dacice. În Incinta Sacrã,
cercetãrii în zonã se transmite cel apreciabilã stau unele drept cîrpeala ºi lucrul de mântuialã sunt,
puþin ciudat, unui grup restrîns de fundaþie la cabana UNESCO, iar de fapt, la ele acasã. Piese de o
cercetãtori.Orice imixtiune altele aruncate pe Valea Timpului valoare greu estimabilã zac pradã

Betoanele epocii de aur


28
cmyk
color
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin
indolenþei ºi nepãsãrii, folosite de
Cabana UNESCO cu pietre dacice în fundaþie
taberele de arheologie ºi de turiºti
drept WC public sau, în cel mai
fericit caz, ca ladã de gunoi. Prin
anii ’60 un complex de pietre în arc
de cerc, era un punct important de
cercetare. Pe atunci, i se spunea
rotonda de piatrã. Asta pânã când
i-a venit ideea cuiva cã aceste pietre
ar fi putut fi la vremea lor un
sofisticat angrenaj dinþat. Cutezanþa
acestei ipoteze a fost repede taxatã
de custozii Sarmisegetusei. Drept
pentru care întreg complexul a fost
dezasamblat ºi aruncat în plata
domnului printre bãlãrii. Ba mai
mult, studenþii practicanþi de o varã civilizaþii, nu ar fi putut realiza o atît de istorici ºi arheologi diferitelor
au învãþat de la mai marii lor cã de performantã ºi exactã operã de vestigii a fãcut de multe ori ca
forma precisã a profilurilor este incizare în piatrã dacicã. Profilurile importanþa lor realã sã fie
rodul rãngilor romane care au sunt atât de regulate ca distanþã ºi bagatelizatã. Aceastã abatere a
distrus vestigiile dacice din incinta ca mãrime, încât dovedesc logic o atenþiei de la un loc sfânt al
cetãþii. Oricât de buni matematicieni utilizare pe mãsurã. Cazul roþii românilor a fãcut ca faima
ar fi fost romanii ºi oricâtã migalã ºi dinþate nu este singular în Sarmisegetusei sã se diminueze
zel ar fi dovedit în distrugerea unei Sarmisegetusa. Interpretarea datã asemenea unei lumânãri pâlpâind.

Camping în Incinta Sacrã

29
nr.4 mai 2003 DACIA
magazin
Este trist cã un sfert din populaþia
României nu a auzit de Sarmise-
getusa, cã jumãtate dintre români
o confundã cu Ulpia Traiana
Sarmisegetusa, iar trei sferturi nu au
vizitat-o nici mãcar o datã.
Fãcând o comparaþie forþatã
între complexul megalitic de la Sto-
nehenge ºi Sarmisegetusa, bine-
înþeles în defavoarea primei,
ajungem la trista concluzie cã, în
ciuda complexitãþii capitalei dacilor
ºi a întregului ansamblu de cetãþi din
Munþii ªurianului, simplitatea Sto-
nehenge primeazã în ceea ce
priveºte atât cercetarea cât ºi
punerea în valoare. Sute de cãrþi ºi
tratate sunt dedicate megaliticei Rest al rotondei, aºa cum zace aruncatã în anul 2003
aºezãri din Albion, pe cînd
Sarmisegetusa dupã un secol de
cercetare, nu beneficiazã nici mãcar cercetãrii un caracter naþional cã atunci cînd orgoliile încrîncenate
de o monografie. Scrierile despre organizându-se ºantiere complexe ale profesorului Glodariu, moº-
capitalã dacã sunt sãrace ºi de cele de nivel naþional aºa cum s-a tenitor al monopolului sãpãturilor la
mai multe ori incomplete. procedat ºi în cazul de la Roºia Sarmisegetusa, se vor înmuia,
Rezultatele cercetãrilor deºi sunt Montanã, lipsa mai mult voitã a descoperirile care se vor face vor
fãcute pe bani publici nu sunt fãcute fondurilor necesare unei cercetãri aduce noi elemente care sã ateste
ºi publice. Monopolul inexplicabil normale ºi eficiente au dus la trista adevãratul certificat de naºtere al
pus pe Sarmisegetusa, refuzul priveliºte a ceea ce vedem cu toþii. naþiei române.
crâncen ºi încãpãþânarea de a da Sarmisegetusa în paraginã. Probabil ¢

Rotonda de andezit asa cum a fost compusã în anii 50


31
cmyk
color
DACIA
magazin nr.4 mai 2003

ARHEOLOGIE: REGELE DIN


STONEHENGE PROVENEA DIN ALPI
LUMINIÞA SAVA
O descoperire recentã tinde sã
revoluþioneze istoria celei mai mari insule
a batrânului continent. Regele din
Stonehenge nu era de fapt britanic. Dupã
luni de analize, un grup de arheologi au
stabilit cã scheletul misterios gãsit în luna
mai, lângã faimosul ºantier arheologic
englez, aparþine unui om de provenienþã
din zona Alpilor. Scheletul, cunoscut sub
numele de Archaºul din Amersbury,
dateazã cu 2300 de ani înaite de Christos.
Este vorba despre rãmãºiþele unui om de
35-40 de ani, care, judecând dupã
obiectele preþioase gãsite în mormântul
antic, trebuie sã fi avut o putere enormã,
în regiunea Stonehenge, în sudul Angliei.
De aceea, arheologii l-au rebotezat
imediat pe arcaºul din Amersbury cu
numele de regele din Stonehenge, un om
care dupã anumiþi experþi, a avut un rol semnificativ
în dezvoltarea zonei Salisbury, unde se gãseºte VIZIONAÞI !!!
ºantierul arheologic. Cercetãtorii au reuºit sã traseze PROGRAMUL DE
originea arcaºului din Amesbury nu numai prin
analiza scheletului, dar cât ºi prin studiul aurului gãsit TELEVIZIUNE
în mormânt. Arheologii au descoperit nu mai puþin „DACIA TV” .
de 100 de obiecte majoritatea din aur de o valoare PE CANALELE DE TELEVIZIUNE
inestimabilã. De asemenea se spera ca o altã enigmã QUEENS CANALUL 57 QPTv
DUMINICÃ SEARÃ : 17-18 P.M. - LUNI
sã fie elucidatã. Datarea mormântului fiind de prin SEARA : 18.30 P.M.-19.30 P.M. MANHAT-
2300 înainte de Christos, ea reprezintã aceiaºi TAN CANALUL 34 VINERI 11.00-1130.
perioadã în care greu de explicat prin ce metode, Conþinutul acestui program este pe gustul
monoliþi de piatrã de câte 4 tone au fost transportaþi tuturor vârstelor ºi preferinþelor: muzicã
pe o distanþã de 360 de kilometri între munþi ºi locul uºoarã, muzicã popularã, momente vesele,
informaþii politice ºi economice din þarã ºi
în care astãzi se ridicã celebrul monument megalitic comunitatea româno-americanã. Informaþii
de la Stonehenge. Locurile posibile de origine ale la telefon: (718) 361- 6451
regelui din Stonehenge sunt regiunile geografice e-mail : stefancelmareorg@aol.com
unde se aflã actual Elveþia, Austria ºi Germania.
Probabil cã atunci când studiile genetice, genomul Studioul de televiziune „DACIA TV“
DNA referitoare la Regele din Stonehenge vor fi stã la dispoziþia publicului pentru filmãri ºi
desãvârºite,vom ºti cu siguranþã ºi cãrui popor a editãri de casete video, la evenimente deosebite
aparþinut acest misterios personaj. cum ar fi nunþi, botezuri, aniversãri.
32