Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
prin materialele care le produce zonele in care se difuzeaza ziarul.$ asemenea preocupare se va regasi in audienta publicatiei, concret in tiraj, precum si in relatia cititor-redactie. %emnele cititorilor reprezinta fie o conformare a mesajelor transmise, fie accente critice asupra unor abordari jurnalistice jurnalistice sau teme neincluse in paginile ziarului.
&. Principiul varietatii tematice Diversitatea tematica inseamna
pluralitate informationala si ca atare atractivitate sporita pentru un numar mai mare de cititori.
'. Principiul
diversificarii modalitatii de expresie adica a genurilor publicistice.Astfel se asigura dinamisul necesar unui ziar si cresterea cotei de interese. de teme are preponderenta.
(. Principiul ponderii tematice Asta inseamna ca un anumit grup ). Principiul problemelor prioritare in cadul fiecarui grup tematic,
subiectele sunt ierarhizate plecand de la importanta si oportunitatea tratarii lor in contextual problematicii momentului.
*. Principiul fregventei aparitiei insistenta exagerata asupra unor
general de redactie sa asigure in fiecare numar de ziar semnatura cat mai multor autori, ceea ce ar asigura varietatea stilistica pretinsa de o publicatie interesanta.
,. Principiul
raportului dintre semnaturile personalului redactional si cele ale colaboratorilor -alanta trebuie sa incline in favoarea jurnalistilor angajati ai publicatiei respective.
9. Principiul respectarii datelor, zilelor si locurilor de aparitie a rubricilor fixe %unt si situatii cand dincolo de activitatea curenta a publicatiei se deruleaza unele actiuni speciale de presa .o campanie electorala, un referendul, etc/, cazuri cand sunt angrenate unul sau mai multe departamente ale ziarului care isi contureaza o strategie proprie, stabilindu-si directiile de actiune si fortele redactionale necesare.
operatii de baza !
#/ Cautarea si obtinerea informatiilor &/ Pregatirea informatiilor, adica transformarea in produs jurnalistic a datelor oferite si selectionate din societate. '/ 0ealizarea ziarului in urma unui complex process de concepere si elaborare. (/ Difuzarea , drumul spre cititor.Acesta poate fi asigurat prin vanzarea la chiosc, abonamente sau editie electronica. Personalitatea fiecarui ziar se defineste printr-o bipolaritate. Pe de o parte exista o individualitate exprimata de aspectul strict publicistic .inclusiv expresia grafica/ , iar pe de alta parte intalnim personalizarea prin elemente tehnice si extraredactionale care ii marcheaza existenta. 1rancezul 2ac3ues 4a5ser stabileste 1" elemente care pot constitui actul de identitate a oricarei publicatii!
#. #itlul publicatiei- de regula exista o anumita concordanta grafica
intre culoarea titlului si structura tematica a ziarului. 6ndicatiile care insotesc titlul sunt esentiale pt definirea profilului publicatiei si a ariei de acoperire.
&. Sediul administratiei si sediul redactiei 6n conditiile in care
piata intr-unul din momentele cheie ale zilei . dimineata, la pranz sau seara/. 6n functie de o asemenea zonare temporal, ziarul marcheaza si sub aspect tehnic momentul aparitiei. Astfel dimineata cititorul este mai odihnit si de aceea curiozitatea si puterea de concentrare pt aflarea noutatilor il caracterizeaza. u intamplator aceste ziare cu aparitie la prima ora pun accent pe stiri, pe diverse comentarii, totul prezentat cu o litera mai mica , dar cu titluri pregnant si artificii grafice care atrag si ghideaza cititorii. $ editie de seara se va impune printr-o paginatie mult mai aerisita, cu fotografii mai mari, cu o litera mai mare, atat in texte cat si in titluri, astfel incat sa asigure o lizibilitate mai usoara.
). %ata primului numar %unt publicatii care obisnuiesc sa marcheze
totalitatea ei nr. exemplarelor pentru fiecare editie in parte. %unt exceptii publicatiile care fac acest lucru. 7otivul retinerii de a publica tirajul rezida in tirajele relative reduse, deopotriva in strategia legata de impactul asupra pietei publicitatii si a cititorilor.
,. Pretul Cel putin in momentul actual este un factor de atragere sau
de respingere pt cititori.
8. (ormatul $scileaza intre formatul mare si cel tabloid, cu diverse
alte forme intermediare. 1). 11. 1+. *r.obisnuit de pagini si nr. de coloane %enumirea si adresa tipografiei *r. de editii si zona acoperita de fiecare dintre ele.
de conservare a colectiilor Presa romaneasca isi pastreaza colectiile in mod obisnuit in cadrul redactiei . 6n numeroase tari insa publicatii de prestigiu au depozitele in zone special amenajate, de larga circulatie, cu acces atat in format clasic cat si in format electronic.
-n elaborarea ziarului discursuri/ operatiuni0! 1. %iscursul redactional +. %iscursul secretarial .. %iscursul tipografic
intalnim
tipuri
de
documentarea si elaborarea textelor, deci incepe cu ceea ce putem numi descoperirea informatiei, selectarea evenimentului, alegerea elementelor care marcheaza actualitatea unei informatii, semnificatia ei si gradul de interes. 6n mod logic, urmeaza obtiunea gazetarului pt modalitatea publicistica de tratare a informatiei, mai concret alegerea genului publicistic, redactarea textului in functie de canoanele genului, proces in urma caruia fiecare department va dispune de un nr. de texte .manuscrise/. Aceste proces este valabil si pt partea de ilustratii . in special imagini foto/. Asadar , finalitatea
%iscursul secretarial Acesta are in principal menirea de a ordona manuscrisele si stocul de ilustratii, mai intai in cadrul fiecarei pagini si mai apoi in cadrul si apoi insamblul publicatiei.Criteriile care fundamenteaza aceste operatiuni sunt in buna masura de ordin tehnic .cotare si calibrare texte si ilustratii etc/, dar si jurnalistic .titrare, rescriere paragrafe etc/. tipografic - in acest caz, precumpanitoare este preocuparea tehnica de a asigura un produs cultural . ziar , revista / tiparite in conditii bune, care sa asigure lizibilitate, un raport optim intre alb si negru pe de o parte si culoare pe de alta, cu accent pe claritatea nuantelor si detaliilor tipografice.
'. %iscursul
Daca secretariatul de redactie va procesa texte care nu au viza sefului de department si a factorilor de decizie ierarhic superiori, tipografiile nu vor trece la imprimare decat dupa momentul in care au :bunul de tipar;.-</ din partea secretarului de redactie dat de exemplarele de proba ale publicatiei. %iscursul comercial este o zona care apartine marchetingului si se refera la preocuparile legate de difuzarea publicatiilor.chioscuri, abonati/, vanzarea lor, recuperarea cheltuielilor si a retururilor.poubl. nevandute/. Aceste eforturi se adauga celor depuse pt optinerea contractelor de publicitate, sporirea nr. de abonamente, grija pt aprovizionarea cu cele necesare desfasurarii activ. redactionale, precum si pt rezolvarea problemelor de dotare si modernizare. %uccesiunea celor ( sinteze=discursuri se realizeaza numai in ordinea prezentata. $ nota aparte o face sinteza in domeniul mar>etingului, care se poate regasi prin unele elemente si in alte momente ale realizarii publicatiei. 0itmul succesiunii celor ( discursuri difera, fiind mai alert in cazul unui cotidian si mult mai relaxat la un saptamanal sau la o publicatie lunara.
-n functie de elementele amintite, redactia stabileste pentru tot parcursul zilei orele cand! #/ %e elaboreaza presumarul nr. si apoi se definitiveaza sumarul la zi. &/ 7omentul limita pt predarea ultimelor articole ale editiei '/ $ra cand se desfasoara sedinta de sumar, cu mentiunea ca sunt publicatii care organizeaza si o a &-a sedinta la orele pranzului. (/ 7omentul cand se alcatuieste si se definitiveaza macheta nr la zi.
Pentru fiecare etapa se stabileste un deadline in asa fel incat toate operatiunile necesare sa fie realizate cu acuuratete si promptitudine, evitandu-se timpii morti si modificarile de fond. <eoreticianul frances ?ndree -oire, nominalizeaza urmatoarele momente obligatorii in fluxul normal al muncii de presa" #/ %tabilirea si pregatirea anunturilor publicitare. &/ %tabilirea setului de inf si articole ale editiei in lucru. '/ Alcatuirea sumarului si a strategiei publicatiei la care se lucreaza. (/ !fortul cerut de procesul de paginare. )/ 6mprimarea ziarului. */ Difuzarea. +/ @anzarea. Primele ( etape sunt gestionate de secretarii de readactie. Celelalte apartin imprimeriilor, respective unor servicii specializate pt difuzare si vanzare. Politica editoriala fiecarei publicatii este raspunzatoare pt modul in care este aleasa, prelucrata si lasata sa circule informatia venita la redactie.!a determina viziunea unitara in configurarea fiecarui nr de ziar. $rice redactie dispune de instante de decizie sefii de departamente, redactorii sefi-adjuncti, secretarul general de redactie, redactorul sef, directorul publicatiei.
Secretariatul de redactie este un liant redactional! #/ 6n plan vertical, prin relatia nemijlocita pe care o are cu redactorul sef.6n acest fel, el faciliteaza relatia dintre conducerea redactiei si membrii colectivului trasmitandu-le observatiile, sugestiile, multumirile sau ingrijorarile factorilor de decizie, facand cunoscute totodata conducerii si opiniile jurnalistilor. &/ 6n plan orizontal, prin legatura foarte stransa si dinamica cu toate departamentele redactiei, in ideea gestionarii unei activitati comune. %ecretarul si secretariatul de redactie asigura o functie integratoare, intrunind competentele unui compartiment de comanda. !l functioneaza simultan si ca un dispecerat.6n aceasta calitate, receptineaza intreaga productie jurnalistica dupa ce aceasta a primit viza sefilor departamentelor redactionale si a conducerii ziarului.<ot de secretarul de redactie tin o seama de operatiuni specifice de procesare a textelor .calibrarea si cotarea lor/. %upravegherea si monitorizarea activitatii publicistice a redactorilor, acoperirea ariei geografice in care este raspandit ziarul, structurarea tematica si asigurarea unui desing cat mai atragator sunt alte directii de actiune pt secretariatul de redactie.<oate aceste elemente atesta faprtul ca secretarii de redactie au un rol determinant in procesul de concepere si elaborare al publicatiilor.
termene limita pentru predarea articolelor &. 9ectura manuscriselor si corectarea lor '. Calibrarea textelor .indicarea datelor tehnice/ (. <itrarea ). Alegerea ilustratiei, redactarea si calibrarea legendelor pentru fotografii *. !laborarea machetelor pentru intreaga publicatie
'/ Dinamica personalului de lucru (/ ivelul de calificare si capacitatea de efort a personalului din subordine
)/ Performanta tehnica a dotarii din redactie si a utilajelor tipografice */ Programul agentiilor de presa +/ Clauzele pe care le contine contractual incheiat cu tipografia
+ momente
6n cadrul acestei sedinte de sumar, se croieste ziarul atat din perspectiav continutului, cat si din cea a aspectului grafic. Sedinta de sumar se deasfasoara in doi timpi!
#/ 6n primul
rand se realizeaza o evaluare a numarului aparut dimineata.Cu acest prilej se analizeaza comparativ cu celelalte publicatii ce informatii au fost selectate, cum au fost paginate, sub ce forma grafica au aparut si ce titluri au avut. Alaturi de stirile propriu-zise se analizeaza tematica abordata de intregul numar, spatiul acordat unora dintre subiecte.oportunitatea aparitiei lor. Prin observatiile facute, directorul sau redactorul-sef al publicatiei urmaresc sa impuna si sa mentina un anumit stil al publicatiei pe care o conduc. %edinta de sumar este principalul canal prin care directivele conducerii devin cunoscute. sumarului si chiar schitarii machetei numarului la zi. <ocmai de aceea se spune ca sedinta de sumar solicita in cel mai inalt grad capacitatea de decizie a celor prezenti, responsabilitatea si profesionalismul lor, fantezia si creativitatea jurnalistica.
#/ 7ateriale de mica si mare publicitate a caror dispunere in pagina este cunoscuta in temeiul contractelor incheiate intre diferite institutii, firme, persoane particulare si publicatia respectiva. Acest tronson de materiale ii este oferit secretarului de redactie de catre departamenrul de publicitate pe cele doua categorii binecunoscute " mica publicitate si reclama. &/ 6nformatii de rutina, adica programele radio si tv, spectacole, utilitare .restrictii de circulatie, intreruperi de curent, etc/, buletinul meteo, informatii bursiere, horoscop, etc. '/ %tructura fiecarei pagini in parte, in functie de oglinda ziarului, care este stabilita odata cu aparitia primului numar al publicatiei.!a reprezinta distribuirea paginilor specializate pe fiecare zi de aparitie. Dincolo de o asemenea specializare a paginilor . politica interna, externa economie, social, cultural , sport, divertisment etc / .Pagini regasite si sub alte denumiri in unele publictii .reportaj, investigatii ect/, redactiile acorda un rol determinat catorva dintre pagini. Doi specilisti nemti Peter -rierma5er si inventariat urmatoarele tipuri de pagini! !berhar Colf au
organizata ca o pagia vitrina care cuprinde numeroase trimiteri la articolele din interiorul publicatiei. !a este astfel perceputa ca o sinteza a celor mai importante evenimente ale zilei precedente
-Paginile de opinii si de comentarii - Presa romaneasca apeleaza
mai rara la asemenea structuri, cu exceptia catorva publiicatii care au impus aceasta practica .0omania 9ibera, !venimentul Ailei, Cotidianul s.a/
-Pagina tematica /speciala0 exista situatii in care publiicatiile
acorda o atentie deosebita unei anumite probleme politice, sociale, culturale sau economice.6n asemenea cazuri se considera oportun ca tema respectiva sa fie tratata monografic.6n acest mod se ofera cititorilor posibilitatea de a intelege istoricul problemei, sensurile temei respective, punctul de vedere pe care il acrediteaza publicatia.
-Pagina de stiri recomandarea este ca ea sa nu lipseasca, decat in
categoriile de cititori si ridica o seama de probleme secretariale sub aspectul tratarii grafice .textele fiind numeroase si scurte necesita ilustratii pentru a dinamiza oglinda paginii/.
-Pagina cititorilor din pacate aceasta este destul de rar prezenta in
structurile publicistice, desi prin ea se mentine nemijlocit contactul cu cititorii. $bligatia secretariatelor de redactie este ca ori de cate ori e posibil sa utilizeze corespondentele de la cititori si sa le ilustreze pentru credibilitate cu fragmente extrase din aceste corespondente. 0ecomandarea celor doi teoreticieni este ca tratamentul grafic al acestor corespondente sa nu fie diferentiat, pentru a nu fi acuzati de obtiuni peferentiale.
-Pagina mozaic este destul de fregvent prezenta, avand un dublu
Peste ocean, asemenea pagini contin editoriale care nu sunt semnate, structurate pe subiecte diverse. Acestea pot contine pe langa editoriale scrisori adresate editorialistilor, precum si caricaturi.<ot in presa americana exista pagina opusa paginii editorial, care cuprinde tot articole pe teme politice, dar semnate .$P-!-page/. Aceste doua tipuri de pagini aflate in interorul ziarului asigura exprimarea unei diversitati de opinii asupra unor probleme politice de actualitate
a/ 6n cazul in care ziarul a publicat in numarul precedent prima parte a unui articol, nu trebuie uitata continuarea. b/ u pot fi omise replicile sau diversele raspunsuri pe care ziarul are obligatia sa le dea in urma unor sesizari din partea unor persoane fizice sau institutii.
c/ <otodata se va tine cont de raspunsurile unor institutii care au receptat semnalele critice ale ziarului. d/ 7arcarea unor momente si date memorabile ale istoriei culturale. e/ %ecretarul de redactie valua in calcul si ceea ce au publicat ziarele concurente pentru a evita sa ofere cititorilor informatii deja cunoscute. 6n situatia in care totusi se revine asupra unor asemenea teme, obligatoriu abordarea lor va intregi documentarea cu noi date nesemnalate de celelalte publicatii. f/ Cat priveste rezerva de materiale .spe>/, aceasta trebuie actualizata de la o zi la alta printr-un trial extrem de riguros. 6n concluzie, mapa adusa de secretarul de redactie propune conducerii ziarului un prim proiect e drept partial al numarului la zi. Aceasta oferta va fi intregita de propunerile fiecarui departament in parte, pe baza carora secretarul de reactie va urmari ca sumarul sa acopere aria geografica in care este difuzat, sa asigure o tematica diversificata si o armonizare a genurilor publicistice, in asa fel incat sa rezulte un produs unitar. 9a sedinta de sumar se decide de asemenea structura iconografica a publicatiei . tipul ilustratiei, dimensiunile ei precum si distribuirea in pagina/. <ot la sedinta de sumar se stabileste tema editorialului si cine il va semna. @or fi luate in calcul corespondentele din teritoriu, fie de la echipe de redactori aflate in teren, fie de la corspondenti teritoriali. dimensiunii exprimare. De fiecare data, redactorul-sef va atrage atentia asupra materialelor, insisitand asupra conciziei si claritatii in
4ditii
7ajoritatea codianelor care au raspandire nationala se tiparesc in mod curent in mai multe editii, de regula doua.
#. $ra limita la care trebuie incheiata prima editie, ora care este in concordanta cu momentul plecarii diferitelor mijloace de transport in tara. 7odernizarea tehnologica a redactiilor corelata cu ceea a imprimeriilor a permis tiparirea editiilor in tiografii din alte orase ale tarii, ceea ce inlesneste transportul spre destinatar. &. Publicarea ultimelor stiri importante. De regula, a doua editie este ceea difuzata in capitala si in zonele limitrofe intrucat aici distantele pot fi acoperite relativ repede si usor. 6n afara acestor editii intrate in practica zilnica a publicatiilor, pot fi intalnite si editii speciale, care nu se supun periodicitatii curente si nici nu au numarul de pagini obisnuit. Acestea sunt determinate de evenimente cu totul speciale.
- eajunsuri privind actualitatea, localizarea. -1raze prea stufuoase problemelor -7inusuri de documentatie -6nformatii defaimatoare care aluneca spre calomnie -<itlul insuficient de expresiv. care ingreuneaza lectura si intelegerea
Selectarea manuscriselor
!laborarea unui numar de ziar include trei nivele de interes #. %ocial " tinteste scopul si aspiratii generale &. !ditorial, care vizeaza de regula obiectivele inscrise in articolul program '. Al cititorului segmentul caruia i se adreseaza publicatia
Critica manuscriselor
7anuscrisul trebuie sa respecte anumite reguli tehnice.<rebuie sa fie redactat pe file standard. $ fila are ', randuri x *) semne, ceea ce inseamna ca o pagina de manuscris areaproximativ &EEE de semne. u toate tarile au aceleasi reguli.1rancezii iau in calcul #)EE de semne, adica &) de randuri x *E de semne pe rand.Americanii au o alta modalitate de apreciere a dimensiunilor articolului. Pentru ei conteaza numarul cuvintelor dintr-o pagina. %ecretarul de redactie tine cont ca pagina standard nu trebuie sa aiba mai mult de trei corecturi. 7odificarile se fac cu pixul.Adaugirile, completarile mai mari se fac pe fila separata. umerotarea lor se face in partea dreapta sus cu un pix colorat indiferent de numerotarea anterioara. %ecretarul de redactie va verifica de la existenta raspunsurilor la intrebarile paradigmei )CFG, pana la numele personajelor care apar in articol, numele institutiei, citate, cifre, etc. $ obligatie speciala a secretarului de redactie este sa verifice nivelul de actualitate al articolelor, cu prioritate al celor din spe> .rezerva de manuscrise/.%ecretarul de redactie apreciaza oportunitarea publicarii in raport de multi factori " nivel de interes, context publicistic, raportul titlul-continut etc.
Corectarea manuscriselor
#itrarea manuscriselor
<itlul este textul cel mai citit din ziar. Acesta ghideaza lectura, rezuma tema articolului si atrage atentia cititorului.!l este, cum se spune, un contract intre jurnalist si cititori. Hn titlu este eficient cand spune mai putin, dar sugereaza mult. Puterea de captare a titlului depinde mai mult de continutul lui decat de grafica si de locul in pagina.<itrarea este socotita cea mai dificila parte a profesiei de gazetar. Hn titlu poate manipula cititorul, poate salva articole neinteresante, dar si ingropa altele cu virtuti jurnalistice certe. !l este cartea de vizita a unei publicatii.<itlul trebuie sa aiba un mesaj foarte clar care sa fie extras din informatia principala a textului. 6n opinia lor titlul trebuie sa asigure o legatura stransa intre text si cititor. <itlul trebuie sa fie corect formulat, usor de inteles, lipsit de echivoc, pentru a-l atrage spre lectura pe cititor. %ecretarii de redactie nu pot schimba titlurile rubricilor, ci doar sa le redimensioneze grafic.
#. !lementele componente ale titlului si unitatea lor logica..supratitlu, titlu, subtitlu/. &. %tructura logica si gramaticala '. Caracterul de litera cu care este cules 6n esenta, titlul trebuie sa fie " informativ, incitant, concret, concis si sa foloseasca cuvinte semnal. -erar2izarea manuscriselor
!ste determinata de " -spatiu publicistic destinat fiecarui articol, criteriile de ordonare in virtutea carora sunt repartizate textele -Actualitatea textului, gradul de interes, tema abordata, structura paginilor publicatiei, contextul paginii, strategia publicatiei -0eliefarea unor parti ale textelor
-!xprimarea .distribuirea/ textului pe formate .pe coloane/
-6ntesitatea literelor -Corpul de litera -%patieri intre randuri sau coloane -Cadraje .chenare/ utilizate
6n momentul in care un secretar de redactie isi pregateste presumarul zilei si isi pregateste schita de macheta, el se afla in fata unui conglomerat publicistic in care se confrunta cu o alaturare de piese din care urmeaza sa construiasca o publicatie cu personalitate consacrata. Pentru a ordona acest material, secretarul de redactie recurge la cateva operatii necesare. Prima dintre ele este dedicata ordonarii elementelor publicistice pe care le are la dispozitie. 6n acest sens el isi repartizeaza materialul publicistic . stitrile, articolele, fotografiile, ilustratiile etc/ pe pagini .economice, sociale, politice, culturale, sportive, utilitare, etc/ conform oglinzii ziarului. $glinda ziarului reprezinta dispunerea paginilor pe zile, pe durata unei saptamani. Apoi, in cadrul paginilor aceleasi materiale sunt grupate pe rubrici.6n unele situatii, materialele care trateaza aceasi tema, dar din unghiuri diferite si sub modalitati publicistice variate pot fi grupate sub un titlu comun. $ astfel de ordonare a materialelor este necesara pe de o parte pentru pas trarea unei coerente publicistice si pe de alta parte, pentru a putea oferi cititorului fidel posibilitatea de a-si regasi rapid si in acelasi loc, in aceeasi pagina, informatia de care are nevoie si pe care o astepta. $ a doua operatie pe care o realizeaza secretarul de redactie este ierarhizarea informatiilor. 6n functie de propriile criterii jurnalistice, in concordanta cu politica editoriala si cu strategia adoptata in raport cu momentul calendaristic, secretarul de redactie impreuna cu editorii ziarului. redactori-sefi adjuncti, sefi de departamente, toti sub coordonarea redactorului-sef/ sunt analizate toate materialele publicistice disponibile, stabilindu-se oportunitatea publiicarii lor, contextul in care vor vedeea lumina tiparului .daca sunt pentru prima pagina sau pentru pagina de interior/. 9a randul lor, articolele sunt distribuite pe pagini conform principiului de sus in jos si de la stanga la dreapta, in functie de relevanta lor tematica si publicistica.9a baza ierarhizarii se afla criterii diverse, de ordin politic, psihologic, cultural, geografic, uneori chiar pesonale ale redactiei.
1. Pe verticala 6n acest caz articolele, ilustratiile si titlurile sunt dispuse in asa fel incat baza constructiei grafice va fi mai ingusta decat inaltimea.$ asemenea structura de pagiare asigura suplete si o verticalitate care, spun psihologii, denota fermitate in discurs.Aceasta paginatie impune o grafica eleganta si un joc rafinat al elementelor componente . volume de text, linii, chenare, alternanta spatiilor albe cu cele negre/. Acest tip de paginare s-a impus in presa americana, englezeasca si italiana.
Principii de paginare
6ndependent de modul de structurare a paginii de ziar, la intocmirea machetelor, secretarii de redactie trebuie sa tina seama de cateva principii " #. %e recomanda eviatarea unei mase mari de text uniforme, fara utilizarea unor artificii grafice. compacte de si
&. %e va evita plasarea unor fotografii spre marginea paginii privind spre exterior.
'.
u este recomanda paginarea alaturata a doua articole tratate grafic in aceeasi maniera.
(. %e recomanda evitarea pe cat posibil a titlurilor alaturate la acelasi nivel a unor articole difeite, mai ales daca sunt culese cu aceeasi litera. ). *. +. ,. u face o buna impresie paginarea articolelor in scara. u se practica paginarea de tip american in care un articol poate continua fara titlu direct sub un alt articol din cadrul aceleiasi pagini. u sunt admise fotografiile numite Jsantinele;, dispuse in cele patru colturi ale paginii de ziar. u se recomanda apelarea la aceleasi solutii grafice in cazul paginilor care se afla fata in fata.
Hn tratament grafic aparte se recomanda pentru paginile speciale care abordeaza in stil mongrafic sau nu o tema unica, de larg interes. Procesul de machetare trebuie sa ia in consideratie si momentul aparitiei ziarului. 6n cazul unui cotidian de dimineata, de pilda, cand cititorul este mai odihnit si curios textele paginilor, inclusiv titlurile pot fi culese cu o litera ceva ma mica, evitand artificiile grafice.Hn ziar de seara va tine seama ca puterea de concentrare a cititorului nu mai este aceeasi ca
Cititul presei difera fundamental de cel al unei carti. <extul unui volum este parcurs de regula in ordinea numerica a paginilor. 9ectura presei are un caracter aparte, dictat de interesul informational, de curiozitatea de moment si de cautarea zonelor publicistice familiare. Aiarul, ca de altfel orice publicatie mai intai se rasfoieste. Paginile care capteaza atentia cititorului sunt la randul lor Jmaturate; cu privirea si abia
textele de la un capat la altul, fapt care-l obliga pe secretarul de redactie sa asigure textului o liziilitate sporita prin alegerea corpului de litera, a tipului de litera, precum si prin pozitionarea textului in pagina.
cand vorbim de lectura presei. !ste generata de interesul de moment pentru stiri sau informatii utilitare. !ste o lectura care permite accesul rapid la informatia cautata, atat cititorului ocazional, cat si celui fidel al publicatiei.Pagina tip vitrina .prima pagina/ este extrem, de utila in acest sens prin trimiterile pe care le face la articole din cuprunsul pubublicatiei.
'/ ,ectura globala. !ste practicata de cititorul grabit, de cel care vrea
sa se informeze fara sa analizeze cu atentie ceea ce citeste, fara intentia formarii unei opinii sau confirmarea unui punct de vedere. 6n asemenea situatii, prevaleaza socul emotional creat de ceea ce se poate afla prin simpla ;maturare J cu privirea a materialului publicistic din corpul ziarului.<itlurile care le contine pagina vitrina trebuie sa fie unele de captatie, tratate grafic cat mai sugestiv. 0ealitatea a dovedit ca toate cele trei tipuri de lectura se intrepatrund, motiv pentru care structura grafica a punerii in pagina trebuie sa inlesneasca posibilitea ca acelasi articol sa poaa fi citit dupa preferinta, din perspectiva celor trei nivele diferite de lectura.
muncii
in
#. Hn departament jurnalistic format din mai multe sectii, clasificate fie pe domenii .economic, politic, social, cultural, sportiv/ , fie pe genuri .anchete, stiri, reportaje, fapt divers/, fie pe zon geografice .local, national, international/. Cel mai fregvent insa organizarea apeleaza la amestecul acestor criterii. Acest departament formeaza ceea ce in mod obisnuit numi redactie, ea reprezinta centrul vital al institutiei de presa si este legata prin numeroase fire de toate celelalte instante de furnizare a informatiei" agentii de presa, birouri de presa, public, colaboratori, etc. &. Hn departament tehnic, incluzand secretariatul de redactie, compartimentul foto, serviciul de corectura, tipografia sectiuni valabile pentru presa scrisa sau serviciile de productie . lumina, sunet, scenografie, costume / si intretinere pentru audiovizual.
'. Hn departament economic, orientat de obicei spre servicii de publicitate .primirea anunturilor si programarea lorin paginile =emisiunile redactiei/, de difuzare si de mar>eting. Dupa cum se poate observa, in structura institutiilor de presa sunte reuniti, in relatii de productie, jurnalisti, patroni, manageri, ingineri, tehnicieni, muncitori, artisti, oameni de mar>eting si de publicitate. $ asemenea alcatuire compozita nu poate functiona fara o diviziune clara a sarcinilor de productie. Din aceasta perspectiva, in institutiile mass-media coabiteaza doua mari aripi una normativa si una utilitara. Aripa normativa include grupul orientat catre producerea materialelor jurnalistice .reporterii/ si grupul orientat spre evaluarea acestor materiale .editorii/. Aripa utilitara cuprinde grupul orientat catre obtinerea profitului .patronat si manageri/ si grupul orientat atre asigurarea fluxului productiv.tehnicienii/.
Reporterul
Activitatea reporterului este definita prin cautarea si aducerea spre publicare a unor informatii de interes public. Pentru atingerea acestui scop, reporterul trebuie sa efectueze urmatoarele operatiuni "
a/ b/
%a se deplaseze din redactie la locul evenimentului pentru a avea un contact direct cu mediul in care s-au petrecut respectivele fapte %a colecteze cat mai multe informatii, bazandu-se pe urmatoarele procedee" observatia imediata, interviul cu persoanele implicate in evenimente sau martore la desfasurarea acestora, investigatii in arhive, birouri ale diferitelor oficilialitati, biblioteci etc. %a verifice soliditatea informatiilor de care beneficiaza, folosind procedeele jurnalistice uzuale %a scrie texte intemeiate pe informatii culese, sa le pregateasca pentru publicare si sa le supuna controlului si aprobarii de catre editor.
c/ d/
!ste lesne de observat ca scrierea textelor nu reprezinta decat ultimul element din lista sarcinilor unui reporter. Ca atare este de retinut ca esenta muncii reporterului nu sta in actul scrisului . spre deosebire de activitatea scriitorului/, ci in actul cautarii si verificarii informatiei. 0eporterul nu este un om de birou, ci de teren.Activitatea lui cotidiana presupune mobililitate si usurinta in comunicare, capacitatea de a stabili usor realatii umane, de a intra in contact cu persoane din cele mai diferite categorii sociale. Capacitatea de a stabili contacte umaneeste cu atat mai importanta cu cat jurnalistul nu est e decat foarte rar martorul al unui eveniment. Cel mai adesea jurnalistul de teren isi strange informatiile dialogand cu actorii sau martorii evenimentului pe care el l-a ratat.
4ditorul
%pre deosebire de reporter, editorul este acela care, lucrand permanent in birou selecteaza, revizuieste si pregateste materaialele pentru publicare.!l reprezinta, deci, o functie cheie in angrenajul unei redactii, deoarece deciziile sale determina continutul si aspectul fiecarui nou produs mediatic. 6n bibliografia de specialitate, editorii sunt desemnati prin sintagma Jpazitori de porti;. Aceasta inseamna ca ei controleaza si regularizeaza fluul de informati si de materiale careinvadeaza redactia, stabilind " #. Ce corespunde si ce nu corespunde profilului si intereselor acesteia &. Ce elemente din totalul celor selectate trebuie sa ocupe o pozitie prioritara si ce poate ramane in celelalte spatii ale publicatiei. !ditorii isi desfasoara munca pe niveluri diferite. Astfel exista editori de departament . sefi de sectii pentru domeniile de interes ala institutiei respective/ si editori ai institutiei . redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti, secretari de readactie, directori, manageri etc/. !ditorii de departament se pot difrentia pe domenii . economic, politic, social, sportiv, juridic, etc/, pe produse . editii, pagini tematice, programe locale, programe de dimineata, de seara sau de noapte/ ori pe tipuri de activitati .editori de grafica, de fotografie, de acuratete stilistica etc/. Cea mai mare parte a timpului unui editor se consuma in redactie, fie cu citirea textelor, fie in sedinte, unde impreuna cu ceilalti editori decide sumarele pentru zilele urmatoare. 6n aceste sedinte editrul este adesea un negociator, el trebuind sa impace "
#.
Asteptarile echipei sale redactionale, care doreste ca materialele sectiei sale sa fie publicate prioritar si inpozitii favorizante, cu interesele celorlati editori de a-si promova propriile materiale.
#/%a indice reporterilor temele si evenimentele pe care acestia trebuie sa le urmareasca si ulterior sa le relateze
&/%a primeasa diverse materiale . articole, ilustratii, etc / pentru a le
studia, pentru a le pregati in vederea publicarii sau pentru a cere refacerea lor.2udecatile de valoare aleeditoriilor se bazeaza nu atat pe intuitia, cultura si gustul lor, cat mai ales pe obiectivele si criteriile politicii editoriale la nivelul publicatiei reaspective. !ste motivul pentru care editorul poate reaspinge unele materiale neconcordante cu pozitiile, interesele redactie, cu manierea de scriere si prezentare specifica institutiei '/ %a atribuie comentarii si article de fond diferitilor specialisti din redactie sau unor colaboratori (/%a decida locul articolului in pagina, sa stabileasca titluril, subtitlurile, sapoul. )/%a scrie editoriale care reflecta pozitia ziarului asupra unei teme sau a unui eveniment.
Privind aceste sarcini, observam ca editorul este in primul rand un factor de conceptie. !l nu functioneaza numai ca un controlor pasiv al materialelor care ii ajung pe birou ci si ca un strateg ce decupeaza realul in sfere de interes, indicand reporterilor in ce directii trebuie sa-si indrepte puterea de investigatie. 6nstitutiile mass-media poarta pecetea personalitatii editorilor, care le imprima o directie si un stil.
Pentru a indeplini cu succes aceste sarcini, editorul trebuie sa aiba o suma de caliati!