Piata mondiala a textilelor si pozitionarea Romaniei

Coodonator: Popescu Ionut

Studenta: Savin Geanina Grupa: 18

Univ. Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Aministrarea A acerilor !"#11!

1

Cuprins

1.
Cuprins....................................................................................................................... 2 1.Piata mondiala a textilelor....................................................................................... 2 2.Importanta industriei textile in Uniunea Europeana................................................5 4.Studiu de caz: Bumbac............................................................................................ Concluzii................................................................................................................... 11 BIB!I"#$%&IE........................................................................................................... 12 %'reement on (extiles and Clot)in' bac* to top...................................................14 %'reement on (ec)nical Barriers to (rade bac* to top.........................................15

1.Piata mondiala a textilelor

Analiza pietei te$tilelor prezinta o importanta ma%ora, atat prin pozitia pe care o detine in cadrul economiei &lo'ale, cat si pe piata mondiala. Piata mondiala a produselor te$tile este o
2

piata vasta si etero&ena, care acopera o multitudine de produse, de la i'rele si irele te$tile pana la te$tilele inite, tricota%ele si con ectiile. Principalele caracteristici ale pietei mondiale de te$tile se caracterizeaza prin: Este o piata industriala care utilizeaza intensiv munca vie( e$istenta unei piete saturate, puternic concurentiale in tarile dezvoltate, iar coe icientul de elasticitate a cererii ata de venit este redus( intensi icarea procesului de &lo'alizare a productiei si comertului, 'azat pe di erentierea intre nivelul costurilor de productie, inclusiv al salariilor in diverse tari( te$tilele au constituit sin&urele produse prelucrate al caror comert a ost re&lementat pe plan international prin sistemul cotelor de import. Sectorul te$til a prezentat puncte tari care i!au permis sa se dezvolte in cadrul economiei mondiale. Unele dintre acestea sunt: dezvoltarea considera'ila a sectorului privat ca urmare a aptului ca aceasta ramura se adapteaza mai usor la nevoile si cerintele consumatorilor( modernizarile, rete)nolo&izarile, in iintarile de intreprinderi mici si mi%locii din acest sector necesita costuri relative mici( sectorul prezinta o mare le$i'ilitate si un &rad ridicat de adapta'ilitate la sc)im'ari si in special la cele ale modei( este un sector cu o industrie via'ila doarece produsele in special cele de im'racaminte si incaltaminte au asi&urata des acerea, ele iind destinate satis acerii necesitatilor populatiei si in aceiasi masura oarte mult solicitate la e$port( sectorul detine o orta de munca 'ine instruita in domenii ca: tesatorie, tricota%e, inisare, desi&n, con ectionare si ta'acire.1 Industria te$til* este considerat* una dintre cele mai importante ramuri industriale pentru c* se a l* intr!o le&*tur* direct* cu activitatea omului. Una dintre necesit+,ile vitale ale iin,ei umane din toate timpurile a ost c-, pe l.n&+ asi&urarea )ranei, s+!/i procure /i materialele necesare con ec,ion+rii 0m'r+c+mintei. Ast el au intrat 0n circuitul economic o serie de produse naturale ca 'l+nurile, l.na, inul, c.nepa, 'um'acul, etc. care din timpul araonilor si p.n+ la 0nceputul acestui veac au asi&urat 0n propor,ie de sut* la sut* necesit+,ile de 0m'r+c+minte ale
1

1.Popescu! Full 'usiness in industria te$tila, ed. ASE, 2ucure/ti, "##3.

umanit+,ii. 4n toat* aceast* perioad*, pro&resele s!au re erit la ela'orarea unor te)nolo&ii per ec,ionate de prelucrare care au permis ca din aceste materii prime naturale s* se o',in+ cantit+,i tot mai mari de 0m'r+c+minte 0ntruc)ip.nd calit+,i din ce 0n ce mai 'une. Pentru realizarea meterialelor te$tile se olosesc mai multe tipuri de i're clasi icate 0n: 5 5 Fi're de provenien,+ ve&etal+ 6in, c.nep+, 'um'ac, m+tase7 Fi're de provenien,+ animal+6l.na, p+rul de capr+7 Industria te$til+ este de mare comple$itate si realizeaz+ o &am+ oarte diversi icat+ de sortimente: 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 ire 'um'ac i tip 'um'ac 6cardate, piept+nate si vi&onie7 ( ire l.n+ /i tip l.n+ 6cardate, semipiept+nate si piept+nate7 ( ire in!c.nepa, iut+, sisal ( a,+ de cusut /i lucru manual ( ,es+turi 'um'ac /i tip 'um'ac( ,es+turi l.n+ /i tip l.n+( ,es+turi m+tase /i tip m+tase( ,es+turi in!c.nep+ /i tip in!c.nep+,( te$tile ne,esute ( tricota%e din ire de 'um'ac si tip 'um'ac ( tricota%e din ire de l.n+ /i tip l.n+(

5 tricota%e din ire sintetice si arti iciale ( 5 ciorapi si dresuri ( In industria te$tilelor se pot identi ica pe de o parte, &rupul tarilor dezvoltate care sunt detinatoare de te)nica de var , dar care au a'andonat 8marea industrie8 atunci cand costurile au devenit prea mari si &rupul tarilor in curs de dezvoltare , detinatoare de materii prime si de orta de munca ,ie tina si cali icata. 1in prima cate&orie respective din &rupul tarilor dezvoltate ac parte: tarile mem're ale UE, SUA, Canada, 9aponia, iar din &rupul tarilor in curs de dezvoltare mai importante sunt: C)ina, :)ailanda, Indonezia, Coreea, India, Pa;istan, :urcia si <e$ic. 1e acest &rup de tari se detaseaza, in ultima perioada cele din Asia de Sud!Est si America =atina deoarece ele detin >#? din productia mondiala de 'um'ac i'ra si 3#? din productia de i're te$tile c)imice.

2.Importanta industriei textile in Uniunea Europeana

Producia din industria te$til- european- ar putea inre&istra o sc-dere important- ca urmare a e$tinderii e$porturilor C)inei, iar cele mai a ectate state ar putea i @omania i 2ul&aria , noile state meme're ale UE. Aa cum se tie asiaticii invadeaz- din ce 0n ce mai mult pieele europene cu te$tile la preturi rezona'ile. Ca urmare a acestui apt t-rile mem're au solicitat Comisiei Europene s- impun- restricii la importurile masive din C)ina. In momentul de aapro$imativ 3#? din im'r-c-mintea vandut- 0n UE se import- din C)ina i se estimeaza ca aceast- ci r- va crete considera'il. 1e aceea Comisia European- va i &ata s- utilizeze toate instrumentele sale pentru a spri%ini -rile mem're de invazia c)inezeasc-." Industria european- de te$tile si con ecii are o tradiie 0ndelun&at- 0n ce privete conducerea in domeniul inov-rii, mod- i creativitate, i 0n ciuda unei competiii &lo'ale acer'e i relocare semni icativ- a manu actur-rii 0n t-rile cu man- de lucru ie tin-, ea continua sa reprezinte unul din sectoarele industriale de 'az- ale economiei europene cu o ci r- de a aceri de apro$imativ "1A Euro si o or- total- de lucru de ",> mio. in "##B 6 ci re estimate de EU@A:EC pentru EU!"A7. Este un %ucator c)eie in comertul mondial, prima la e$porturi te$tile si a treia in con ectii. Cu un total mai mare de 11#.### companii 0n UE, din care DA? sunt I<<! uri, ea acoper- un peisa% industrial ascinant producand o multitudne de produse industriale i pentru consumatori di eriti, utilizand nenum-rate procese si te)nolo&ii relaionate, 0nalt specializate i aplicand cunotine avansate. Spre deose'ire de anumite industrii din Europa, industria te$til- i de con ecii este un lider mondial in utilizarea te)nolo&iei, inovarea de procese i produse, inclusiv crearea modei i a altor activitati de inovare 6non!te)nolo&ice7. Acest sector al U.E. se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: &rad ridicat de concentrare re&ionala a productiei, care este situata , in special in statele din sudul spatiului comunitar 6Italia, Spania, Portu&alia7( accentul pus pe avanta%e competitive si concentrarea pe produse cu desi&n placut, inovatie si te)nolo&ie mare( multi producatori europeni sunt lideri pe piata te$tilelor te)nice si netesute(

EEE.z .roF...FindustriaGte$tilaGromaneascaGGprintreGceleGmaiGa ectateGdinGeuropaGdeGe$porturileGc)ineiG.)tml

o parte importanta a productiei din U.E corespunde se&mentelor de te$tile si im'racaminte de un nivel inalt de calitate( industria te$tila si cea vestimentara este dominata de un mare numar de intreprinderi mici si mi%locii, care in mare lor ma%oritate sunt de tipul asociatilor amiliale si dispun in medie de "# de persoane an&a%ate. Spre deose'ire de anumite industrii din Europa, industria te$tila este lider mondial in

utilizarea te)nolo&iei, inovarea de procese si produse, inclusiv creatia de moda si alte activitati de inovare nonte)nolo&ice. In acest conte$t industria modei europene se 'ucura de o predominanta mondiala, in vreme ce sectorul Hte$tilelor te)nice8 de productie este, in aceeasi masura, recunoscut pentru rolul sau de pionier. 1omeniul te$tilelor se 'ucura de un surplus la e$port o data cu cresterea mondiala rapida, care a mentinut gradul de competitivitate si l-a imbunatatit prin produse si
procese inovatoare Cu o populatie mondiala in crestere si o ascensiune rapida a consumului de textile in tarile in curs de dezvoltare, industria producatoare de fibre textile si produse pe baza de textile se va dezvolta.

In

timp ce o parte semnificativa a

acestei cresteri va avea loc in acele regiuni ale lumii care inregistreaza cea mai rapida rata a cresterii consumului de textile respectiv Asia de Sud si de Est si America Latina, oportunitati considerabile de crestere exista si in industria textila europeana atat pe piata interna, cat si pe multe piete de export.

Aceste oportunitati pot i e$ploatate doar printr!o constructie 'azata pe punctele tari e$istente in Europa, respectiv:
*caracterul de lider in privinta inovarii si calitatii; * creativitatea si excelenta stiintifica; * capacitati industriale diversificate si abilitati corespunzatoare; * parteneriate cu furnizorii de frunte si sectoare client; * o piata domestica sofisticata si dezvoltata; * recunoasterea pe plan mondial a marcilor europene.

Potrivit unor date

urnizate de Eurate$ din

iunie "##D, industria te$til+ /i de

0m'r+c+minte a UE a realizat 0n "##8 o ci r+ de a aceri de peste "## miliarde euro 6D" 8## euroFpersoan+ an&a%at+7. Ium+rul irmelor produc+toare este de D8,B mii, iar cel al an&a%a,ilor de aproape " milioane persoane. In industria te$tila din UE predomina intreprinderile mici si mi%locii. Intreprinderile care au mai putin de A# de salariati reprezint+ 8#? din orta de munca an&a%ata in su'ramura te$tilelor si realizeaza A#? din valoarea adau&ata. Aceasta industria te$tila este concentrata in cinci tari respectiv: Italia, <area 2ritanie, Franta, Germania /i Spania, care detin o pondere cumulata de apro$imativ BF3 din totalul productiei ramurii. Pe su'ramuri, tarile sudice Italia, Grecia, Portu&alia si in mai mica masura Spania si Franta contri'uie

indeose'i la productia de im'racaminte a U.E. , in timp ce tarile nordice ca <area 2ritanie, Germania, 2el&ia, Jlanda, Austria si Suedia se concentreaza mai mult pe productia de te$tile. Principalii partenerii comerciali ai U.E. in sectorul de te$tile sunt tarile asiatice, tarile est! europene si tarile nord!a ricane, iar din tarile industrializate se remarca SUA, Elvetia si in mai mica masura 9aponia. Analiza in evolutie a principalelor 1# tari urnizoare de te$tile ai Uniunii Europene, carora le revenea in "##8 aproape >D? din valoarea totala a importului e$tracomunitar, apt ce con irma cresterea importului din tarile asiatice precum C)ina, care ocupa de alt el primul loc ca urnizor 6cu o pondere de 1B,>? in totalul importului e$tracomunitar7, :urcia 61",3?7 si unele tari est europene, respectiv Ce)ia 6A,A?7 si Polonia 6B,K?7.

3. Pozitionarea industriei de textile in cadrul Romaniei

Industria te$tila si cea de im'racaminte detin ponderi importante in productia industriala si comertul e$terior al tarii. Prin intermediul acestui sector, @omania are o prezenta puternica pe piata e$terna in special pe piata UE. Industria de te$tile este dinamica in cadrul economiei nationale avand un nivel ridicat de per ormanta prin: contri'utia la sta'ilitatea sociala, sectorul te$til iind reprezentat in toate %udetele tarii( detinerea de o pondere insemnata in e$portul economiei nationale( detinerea de un loc importanta si pe plan international in ierar)izarea urnizorilor de produse te$tile pentru piata UE(

contri'utia cu sold pozitiv la 'alanta de comert e$terior a tarii.B In prezent, @omania se inscrie pe locul 1" intre principalele tari e$portatoare de te$tile,

cu o pondere de B,>? in totalul e$portului mondial.Sectorul de te$tile a intrat in concurenta cu

+

<. Ii,+! Comunicare /i promovare 0n domeniul te$til, ed.ASE, 2ucuresti "##> -

producatori din toata lumea si a luat contact cu o concurenta neloiala prin con runtarea pe piata cu produse realizate in tari cu mari resurse te$tile ca: C)ina,:urcia India, :)ailanda, Pa;istan, <e$ic s.a. Principalele avanta%e competitive ale industriei de te$tile din @omania sunt: traditia indelun&ata a ramurii economice ca urnizor de produse speci ice pe piete e$terne( orta de munca cali icata, optena'ila la preturi competitive( retea nationala de pre&atire pro esionala importanta( capacitati de productie care pot i modernizate cu un e ort investitional( e$istenta unui mediu concurential real, datorita numarului mare de a&enti economici de pro il pozitia &eo&ra ica avora'ila ata de principalele piete de aprovizionare si des acere. 4n @om.nia e$ist+ multe irme care produc aproape toate tipurile de con ec,ii de 0m'r+c+minte. Ponderea cea mai mare o de,in irmele produc+toare de 0m'r+c+minte emei, 0m'r+c+minte '+r'a,i /i 0m'r+c+minte copii( urmeaz+ cele care realizeaz+ 0m'r+c+minte sport precum /i con ec,ii tricotate. J pondere mai mic+ o de,in irmele care produc len%erie de corp, ciorapi /i 0m'r+c+minte de lucru. Printre principalii produc+tori se num+r+ ma%oritatea societ+,ilor comerciale desprinse din osta I.C.:.2, cum sunt: Interna,ional Con S.A., Con e$ Interna,onal S.A., Fa'erom S.A., <odcon S.A., <odstar S.A., Samric S.A., Stil Con S.A., cu sediul 0n 2ucure/ti. 4n ,ar+ produc+tori mai importan,i sunt: <oda Arad S.A. 6con ectii pentru emei7, Jradinum S.A. L Jradea 6 costume '+r'a,i /i con ec,ii pentru emei7( 2raincon S.A. L 2raila 6c+m+/i '+r'+te/ti7( :.rnava S.A. L Si&)i/oara 6c+m+/i '+r'+te/ti, con ec,ii emei /i copii7( Con ec,ii 2.rlad S.A. 6c+m+/i '+r'+te/ti, con ec,ii emei, 0m'r+c+minte sport7( Ia/i Con S.A. L Ia/i 6con ec,ii emei, '+r'a,i, copii /i 0m'r+c+minte sport7( Star <od S.A. L Suceava 6 con ec,ii emei7( 1 Iunie S.A. L :imi/oara 6 con ec,ii tricotate /i len%erie de corp7( Alte$ S.A. L Ale$andria 6con ec,ii emei7( Ar&os S.A. L Clu%!Iapoca 60m'r+c+minte sport, len%erie, costume de 'aie, con ec,ii tricotate7( Arte&o S.A. L :.r&u!9iu 6 con ec,ii '+r'a,i, emei /i 0m'r+c+minte de lucru7etc. Analiza modului in care actorii politici, economici, sociali si te)nolo&ici in luenteaza industria de te$tile din tara noastra, putem sa identi icam un set de masuri si directii in care
.

tre'uie sa se actioneze pentru a opri declinul, de%a inceput, al acestor sectoare din @omania. 1intre acestea, cele mai semni icative sunt prezentatei 0n continuare: ! orientarea producatorilor romani catre piata interna( ! sa se acorde o atentie sporita vanzarii produselor de im'racaminte pe internet( ! orientarea producatorilor romani catre piata de con ectii a Spaniei si continuarea relatiilor comerciale 6eventual dezvoltarea acestora7 cu Italia, Franta, Germania, <area 2ritanie( ! dezvoltarea unor produse noi, ca cele din cate&oria te$tilelor inteli&ente, te$tilelor te)nice( ! trecerea de la productia de masa la productia personalizata( ! cali icarea si per ectionarea continua a tuturor an&a%atilor, dar cu precadere a personalului inalt cali icat( ! pentru diminuarea poluarii apei se impune &asirea unor procese care sa utilizeze su'stante cat mai putin to$ice in procesele de inisare, &asirea unor sisteme inteli&ente de re olosire a apei uzate iar pentru diminuarea poluarii aerului cu scame se impune olosirea unor aspiratoare, montate 0n zonele in care acestea se ormeaz+ si a unor sisteme de iltrare a aerului pentru puri icarea acestuia si recircularea lui.3 In concluzie in perioada urmatoare daca dorim sa mai e$iste industrie romaneasca de pro il, se impune dezvoltarea unei viziuni pe termen lun& care sa trans orme industria te$tila nationala intr!un %ucator c)eie competitiv la nivel &lo'al.

4.Studiu de caz: Bumbac

2um'acul, cea mai important+ i'r+ natural+ reprezint+ materia prim+ pentru %um+tate din industria te$til+ mondial+. Putem spune ca 'um'acul ace parte din viata de zi cu zi a iecaruia deoarece il intalnim la con ectionarea diverselor te$tile. Cele mai mari culturi se &asesc in America de Iord si de Sud, A rica si Asia.Fiind olosit la scara lar&a in industria te$tile, investitorii il pre era pentru diminuarea presiunii in lationiste.1e!a lun&ul timpului s!a o'servat

)ttp:FFEEE.a&ir.ro! industria te$tila romaneasca in declin

ca e$ista o corelare de intensitate redusa intre 'um'ac si cotatiie actiunilor si o'li&atiunilor. 1in acest motiv investitorii il pre era pentru ca are o volatilitate mai redusa. Top 10 producatori de bumbac in 2011

Sursa: http://www.xtb.ro/oferta-xtb/forex/cottons-bumbac

Printre cei mai mari importatori se numara Coreea de Sud Coreea de !ord "ai#an $usia %on& 'on& si (aponia.Inundatiile din vara anului "#1# din C)ina, cel mai mare producator si consumator de 'um'ac din lume, au provocat cele mai mari pa&u'e ale ultimei decade, cu peste D"8 de persoane decedate si 3KK disparute. 1istru&erea a peste 3##.### de )ectare de teren ara'il avea sa tra&a in %os productia de 'um'ac a C)inei cu A!1# ?, potrivit unei estimari a S)an&)ai 9C Intelli&ence Co. <omentul a reprezentat inceputul trendului de crestere pentru contractele utures 'azate pe 'um'ac.

1/

1e asemenea, conditiile meteorolo&ice ne avora'ile in ma%oritatea tarilor producatoare au acut ca productia si stocurile de 'um'ac sa se reduca semni icativ, pentru C)ina, valorile a%un&and la minimele ultimilor 1> ani 6potrivit U.S. 1epartment o A&riculture7.Estimarile privind anul a&ricol "#11!"#1" aratau ca productia ar a%un&e la un nivel record . Asadar, cu o perspectiva de crestere a o ertei de 'um'ac in recolta sezonului "#11!"#1", insotita de o scadere drastica a cererii, datorita preturilor ridicate pentru materia prima, pretul 'um'acului a scazut cu mai mult de A# de procente.

Concluzii
Industria te$til- a reprezentat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei romaneti, 0ns- importurile masive de produse din C)ina i :urcia au dus la o sc-dere semni icativ- a pieei. 1eoarece nivelul de trai era sc-zut, consumatorii au pre erat s- se reorienteze spre preuri mai 'une dar de o calitate mai sla'-. 1 ianuarie "##A a 0nsemnat pentru
11

industria te$til- romaneasc- un impas datorit- elimin-rii cotelor la importurile de te$tile, iar la produselor c)inezeti de%a e$istente pe pia- li s!au ad-u&at altelele, i aa cum se tie nimeni nu poate ace a- concurenei c)inezilor. 1atorit- aplic-rii sistemului lo)n 0n anii 1D8D!"##3 &rupele de produse te$tile au cunoscut o cretere semni icativ-, dar importurile masive de te$tile din dar de calitate sla'- au condus spre o sc-dere treptat- a industriei. Anul "##8 aduce 0n prim plan necesitatea de a se renuna la producia 0n sistem lo)n 0n avoarea marcii proprii si de a se pune mai mult accent pe Hetic)eta8, in de avoarea celor Hno name8. Pe plan european, -rile se con runt- cu aceeai pro'lem- a importurilor din C)ina. Se consider- ca viitorul te$til european va i reprezentat de im'r-c-mintea inteli&ent-. C)ina la pre uri mici

BIB)I*+$,-IE
1. 1. Popescu! Full business n industria textile, ed ASE, 2ucuresti "##3 ". <.Iita! omunicare si promo!are in domeniul textile, ed ASE, 2ucuresti "##>

12

B. C. P+unescu !Strate"ii de marcare# "arantare $i ecoetichetare a produselor# calitae $i de%!oltare durabil& din perspecti!a inte"r&rii n '.(., ed. ASE,"##" 3. I. @+ducanu !Falsificarea m&rfurilor industriale, Ed. ASE, 2ucure/ti, "##"
5. )ttp:FFEEE.a&ir.ro! industria te$tila romaneasca in declin, accesat in 1".11."#11

>. )ttp:FFEEE.'izcitM.ro! portal pentru domeniu economic,accesat la data de 1".11."#11 K. )ttp:FFEEE.a acerite$tile.ro, 'urs+ online de a aceri pentru industria te$til+, accesat la data de 1B.11."#11
.. EEE.z .roF...FindustriaGte$tilaGromaneascaGGprintreGceleGmaiGa ectateGdinGeuropaG

deGe$porturileGc)ineiG.)tml, accesat la data de 1B.11."#11

. EEE.'i'lioteca.ase.ro, accesat la data de 1".11."#11

1+

s terminated on 1 9anuarM "##A. See :e$tiles

Agreement on Textiles and Clothing back to top

:)e o'%ect o t)is ne&otiation )as 'een to secure t)e eventual inte&ration o t)e te$tiles and clot)in& sector N E)ere muc) o t)e trade is currentlM su'%ect to 'ilateral Ouotas ne&otiated under t)e <ulti i're Arran&ement 6<FA7 N into t)e GA:: on t)e 'asis o stren&t)ened GA:: rules and disciplines. Inte&ration o t)e sector into t)e GA:: Eould ta;e place as olloEs : irst, on 1 9anuarM 1DDA( eac) partM Eould inte&rate into t)e GA:: products rom t)e speci ic list in t)e A&reement E)ic) accounted or not less t)an 1> per cent o its total volume o imports in 1DD#. Inte&ration means t)at trade in t)ese products Eill 'e &overned 'M t)e &eneral rules o GA::. At t)e 'e&innin& o P)ase ", on 1 9anuarM 1DD8, products E)ic) accounted or not less t)an 1K per cent o 1DD# imports Eould 'e inte&rated. Jn 1 9anuarM "##", products E)ic) accounted or not less t)an 18 per cent o 1DD# imports Eould 'e inte&rated. All remainin& products Eould 'e inte&rated at t)e end o t)e transition period on 1 9anuarM "##A. At eac) o t)e irst t)ree sta&es, products s)ould 'e c)osen rom eac) o t)e olloEin& cate&ories: tops and Marns, a'rics, made! up te$tile products, and clot)in&. All <FA restrictions in place on B1 1ecem'er 1DD3 Eould 'e carried over into t)e neE a&reement and maintained until suc) time as t)e restrictions are removed or t)e products inte&rated into GA::. For products remainin& under restraint, at E)atever sta&e, t)e a&reement laMs doEn a ormula or increasin& t)e e$istin& &roEt) rates. :)us, durin& Sta&e 1, and or eac) restriction previouslM under <FA 'ilateral a&reements in orce or 1DD3, annual &roEt) s)ould 'e not less t)an 1> per cent )i&)er t)an t)e &roEt) rate esta'lis)ed or t)e previous <FA restriction. For Sta&e " 61DD8 to "##1 inclusive7, annual &roEt) rates s)ould 'e "A per cent )i&)er t)an t)e Sta&e 1 rates. For Sta&e B 6"##" to "##3 inclusive7, annual &roEt) rates s)ould 'e "K per cent )i&)er t)an t)e Sta&e " rates. P)ile t)e a&reement ocuses lar&elM on t)e p)asin&!out o <FA restrictions, it also reco&nizes t)at some mem'ers maintain non!<FA restrictions not %usti ied under a GA:: provision. :)ese Eould also 'e 'rou&)t into con ormitM Eit) GA:: Eit)in one Mear o t)e entrM into orce o t)e

14

A&reement or p)ased out pro&ressivelM durin& a period not e$ceedin& t)e duration o t)e A&reement 6t)at is, 'M "##A7. It also contains a speci ic transitional sa e&uard mec)anism E)ic) could 'e applied to products not Met inte&rated into t)e GA:: at anM sta&e. Action under t)e sa e&uard mec)anism could 'e ta;en a&ainst individual e$portin& countries i it Eere demonstrated 'M t)e importin& countrM t)at overall imports o a product Eere enterin& t)e countrM in suc) increased Ouantities as to cause serious dama&e N or to t)reaten it N to t)e relevant domestic industrM, and t)at t)ere Eas a s)arp and su'stantial increase o imports rom t)e individual countrM concerned. Action under t)e sa e&uard mec)anism could 'e ta;en eit)er 'M mutual a&reement, olloEin& consultations, or unilaterallM 'ut su'%ect to revieE 'M t)e :e$tiles <onitorin& 2odM. I ta;en, t)e level o restraints s)ould 'e i$ed at a level not loEer t)an t)e actual level o e$ports or imports rom t)e countrM concerned durin& t)e tEelve!mont) period endin& tEo mont)s 'e ore t)e mont) in E)ic) a reOuest or consultation Eas made. Sa e&uard restraints could remain in place or up to t)ree Mears Eit)out e$tension or until t)e product is removed rom t)e scope o t)e a&reement 6t)at is, inte&rated into t)e GA::7, E)ic)ever comes irst. :)e a&reement includes provisions to cope Eit) possi'le circumvention o commitments t)rou&) transs)ipment, re!routin&, alse declaration concernin& countrM or place o ori&in and alsi ication o o icial documents. :)e a&reement also stipulates t)at, as part o t)e inte&ration process, all mem'ers s)all ta;e suc) actions in t)e area o te$tiles and clot)in& as maM 'e necessarM to a'ide 'M GA:: rules and disciplines so as to improve mar;et access, ensure t)e application o policies relatin& to air and eOuita'le tradin& conditions, and avoid discrimination a&ainst imports E)en ta;in& measures or &eneral trade policM reasons. In t)e conte$t o a ma%or revieE o t)e operation o t)e a&reement to 'e conducted 'M t)e Council or :rade in Goods 'e ore t)e end o eac) sta&e o t)e inte&ration process, t)e Council or :rade in Goods s)all 'M consensus ta;e suc) decisions as it deems appropriate to ensure t)at t)e 'alance o ri&)ts and o'li&ations in t)is a&reement is not upset. <oreover, t)e 1ispute Settlement 2odM maM aut)orise ad%ustments to t)e annual &roEt) o Ouotas or t)e sta&e su'seOuent to t)e revieE Eit) respect to <em'ers it )as ound not to 'e complMin& Eit) t)eir o'li&ations under t)is a&reement. A :e$tiles <onitorin& 2odM 6:<27 oversees t)e implementation o commitments and to prepare reports or t)e ma%or revieEs mentioned a'ove. :)e a&reement also )as provisions or special treatment to certain cate&ories o countries N or e$ample, t)ose E)ic) )ave not 'een <FA mem'ers since 1D8>, neE entrants, small suppliers, and least!developed countries.

Agreement on Technical Barriers to Trade back to top

:)is a&reement Eill e$tend and clari M t)e A&reement on :ec)nical 2arriers to :rade reac)ed in t)e :o;Mo @ound. It see;s to ensure t)at tec)nical ne&otiations and standards, as Eell as testin& and certi ication procedures, do not create unnecessarM o'stacles to trade. QoEever, it reco&nizes
15

t)at countries )ave t)e ri&)t to esta'lis) protection, at levels t)eM consider appropriate, or e$ample or )uman, animal or plant li e or )ealt) or t)e environment, and s)ould not 'e prevented rom ta;in& measures necessarM to ensure t)ose levels o protection are met. :)e a&reement t)ere ore encoura&es countries to use international standards E)ere t)ese are appropriate, 'ut it does not reOuire t)em to c)an&e t)eir levels o protection as a result o standardization. Innovative eatures o t)e revised a&reement are t)at it covers processin& and production met)ods related to t)e c)aracteristics o t)e product itsel . :)e covera&e o con ormitM assessment procedures is enlar&ed and t)e disciplines made more precise. Ioti ication provisions applMin& to local &overnment and non!&overnmental 'odies are ela'orated in more detail t)an in t)e :o;Mo @ound a&reement. A Code o Good Practice or t)e Preparation, Adoption and Application o Standards 'M standardizin& 'odies, E)ic) is open to acceptance 'M private sector 'odies as Eell as t)e pu'lic sector, is included as an anne$ to t)e a&reement.
5. Textiles: back in the mainstream
(extiles0 li*e a'riculture0 1as one o2 t)e )ardest32ou')t issues in t)e 4("0 as it 1as in t)e 2ormer #%(( s5stem. It )as no1 completed 2undamental c)an'e under a 1/35ear sc)edule a'reed in t)e Uru'ua5 $ound. ()e s5stem o2 import 6uotas t)at dominated t)e trade since t)e earl5 1 ,/s )as no1 been p)ased out. &rom 1 -4 until t)e end o2 t)e Uru'ua5 $ound0 t)e trade 1as 'o7erned b5 t)e 8ulti2ibre %rran'ement 98&%:. ()is 1as a 2rame1or* 2or bilateral a'reements or unilateral actions t)at establis)ed 6uotas limitin' imports into countries 1)ose domestic industries 1ere 2acin' serious dama'e 2rom rapidl5 increasin' imports. ()e 6uotas 1ere t)e most 7isible 2eature. ()e5 con2licted 1it) #%((;s 'eneral pre2erence 2or customs tari22s instead o2 measures t)at restrict 6uantities. ()e5 1ere also exceptions to t)e #%(( principle o2 treatin' all tradin' partners e6uall5 because t)e5 speci2ied )o1 muc) t)e importin' countr5 1as 'oin' to accept 2rom indi7idual exportin' countries. Since 1 50 t)e 4(";s Agreement on Textiles and Clothing (ATC) too* o7er 2rom t)e 8ullti2ibre %rran'ement. B5 1 <anuar5 2//50 t)e sector 1as 2ull5 inte'rated into normal #%(( rules. In particular0 t)e 6uotas came to an end0 andimportin' countries are no lon'er able to discriminate bet1een exporters. ()e %'reement on (extiles and Clot)in' no lon'er exists: it;s t)e onl5 4(" a'reement t)at )ad sel23destruction built in. Integration: returning roducts graduall! to "ATT rules (extiles and clot)in' products 1ere returned to #%(( rules o7er t)e 1/35ear period. ()is )appened 'raduall50 in 2our steps0 to allo1 time 2or bot) importers and exporters to ad=ust to t)e ne1 situation. Some o2 t)ese products 1ere pre7iousl5 under 6uotas. %n5 6uotas t)at 1ere in place on +1 >ecember 1 4 1ere carried o7er into t)e ne1 a'reement. &or products t)at )ad 6uotas0 t)e result o2 inte'ration into #%(( 1as t)e remo7al o2 t)ese 6uotas.
&our steps o7er 1/ 5ears
()e sc)edule 2or 2reein' textiles and 'arment products 2rom import 6uotas 9and returnin' t)em to #%(( rules:0 and )o1 2ast remainin' 6uotas )ad to be expanded. ()e example is based on t)e commonl53used ,? annual expansion rate o2 t)e old 8ulti2ibre %rran'ement. In practice0 t)e rates used under t)e 8&% 7aried 2rom product to product. #te Percentage o$ roducts %o& $ast remaining to be brought under "ATT 'uotas should o en u ( (including remo)al o$ an! 'uotas) i$ *++, rate &as -. #te *: * /an *++5 *-. -.+-. 9to +1 >ec 1 -: 9minimum0 ta*in' 1 / per 5ear imports as base: #te 0: * /an *++1 *2. 1.2. 9to +1 >ec 2//1: per 5ear #te 3: * /an 0440 *1. **.45. 9to +1 >ec 2//4: per 5ear #te ,: * /an 0445 ,+. 5o 'uotas le$t

1,

&ull inte'ration into #%(( 9maximum: 9and 2inal elimination o2 6uotas:. %'reement on (extiles and Clot)in' terminates. ()e actual 2ormula 2or import 'ro1t) under 6uotas 1as: b5 /.1 x pre31 rate in t)e 2irst step@ /.25 x Step 1 'ro1t) rate in t)e second step@ and /.2- x Step 2 'ro1t) rate in t)e t)ird step.

5 'ro1t)

()e a'reement stated t)e percenta'e o2 products t)at )ad to be brou')t under #%(( rules at eac) step. I2 an5 o2 t)ese products came under 6uotas0 t)en t)e 6uotas )ad to be remo7ed at t)e same time. ()e percenta'es 1ere applied to t)e importin' countr5;s textiles and clot)in' trade le7els in 1 /. ()e a'reement also said t)e 6uantities o2 imports permitted under t)e 6uotas )ad to 'ro1 annuall50 and t)at t)e rate o2 expansion )ad to increase at eac) sta'e. Ao1 2ast t)at expansion 1ould be 1as set out in a 2ormula based on t)e 'ro1t) rate t)at existed under t)e old 8ulti2ibre %rran'ement 9see table:. Products brou')t under #%(( rules at eac) o2 t)e 2irst t)ree sta'es )ad to co7er t)e 2our main t5pes o2 textiles and clot)in': tops and 5arns@ 2abrics@ made3up textile products@ and clot)in'. %n5 ot)er restrictions t)at did not come under t)e 8ulti2ibre %rran'ement and did not con2orm 1it) re'ular 4(" a'reements b5 1 , )ad to be made to con2orm or be p)ased out b5 2//5. I2 2urt)er cases o2 dama'e to t)e industr5 arose durin' t)e transition0 t)e a'reement allo1ed additional restrictions to be imposed temporaril5 under strict conditions.
"B (AE 4EBSI(E: 111.1to.or' C trade topics C 'oods C textiles
++

()ese Dtransitional sa2e'uardsE 1ere not t)e same as t)e sa2e'uard measures normall5 allo1ed under #%(( because t)e5 can be applied on imports 2rom speci2ic exportin' countries. But t)e importin' countr5 )ad to s)o1 t)at its domestic industr5 1as su22erin' serious dama'e or 1as t)reatened 1it) serious dama'e. %nd it )ad to s)o1 t)at t)e dama'e 1as t)e result o2 t1o t)in's: increased imports o2 t)e product in 6uestion 2rom all sources0 and a s)arp and substantial increase 2rom t)e speci2ic exportin' countr5. ()e sa2e'uard restriction could be implemented eit)er b5 mutual a'reement 2ollo1in' consultations0 or unilaterall5. It 1as sub=ect to re7ie1 b5 t)e (extiles 8onitorin' Bod5. In an5 s5stem 1)ere 6uotas are set 2or indi7idual exportin' countries0 exporters mi')t tr5 to 'et around t)e 6uotas b5 s)ippin' products t)rou') t)ird countries or ma*in' 2alse declarations about t)e products; countr5 o2 ori'in. ()e a'reement included pro7isions to cope 1it) t)ese cases. ()e a'reement en7isa'ed special treatment 2or certain cate'ories o2 countries F 2or example0 ne1 mar*et entrants0 small suppliers0 and least3de7eloped countries. % Textiles 6onitoring 7od! (T67) super7ised t)e a'reement;s implementation. It consisted o2 a c)airman and 1/ members actin' in t)eir personal capacit5. It monitored actions ta*en under t)e a'reement to ensure t)at t)e5 1ere consistent0 and it reported to t)e #oods Council 1)ic) re7ie1ed t)e operation o2 t)e a'reement be2ore eac) ne1 step o2 t)e inte'ration process. ()e (extiles 8onitorin' Bod5 also dealt 1it) disputes under t)e %'reement on (extiles and Clot)in'. I2 t)e5 remained unresol7ed0 t)e disputes could be brou')t to t)e 4(";s re'ular >ispute Settlement Bod5. 4)en t)e (extiles and Clot)in' %'reement expired on 1 <anuar5 2//50 t)e (extiles 8onitorin' Bod5 also ceased to exist.

)ttp:GG111.odi.or'.u*GresourcesGdocsG++,1.pd2 )ttp:GG111.'oo'le.roG1eb)pHsourceidIc)rome3instantJixI)eaJieIU(&3 .JionI1KsclientIps53abJ)lIroJsiteI1eb)pJsourceI)pJ6I%'reement?2/on ?2/(extiles?2/and ?2/Clot)in'JpbxI1Jo6IJa6IJa6iIJa6lIJ'sLsmIJ'sLuplIJ2pId/da/a2ac.e,2 b12JionI1JionI1Jba7Ion.20or.rL'c.rLp1.0c2.osbJ2pId/da/a2ac.e,2b12Jbi1I1+ ,,Jbi)I,24JionI1

1-

1.