Sunteți pe pagina 1din 18

Obezitatea

Obezitatea este cea mai frecventa boala metabolica si se asociaza adesea cu boli cronice severe cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, apneea de somn etc. Ea este caracterizata printr-un exces de tesut adipos. In mod normal organismul barbatilor contine un procent de 15 - 2 ! de tesut adipos, iar organismul femeilor un procent de 25 - " ! de tesut adipos. In secolul 21 se vorbeste tot mai des despre obezitate ca despre o epidemie a civilizatiei moderne.statisticile internationale indica,pentru prima data ,ca obezitatea face mai multe victime decat fumatul. Obezitatea reprezinta o problema cu care copii se confrunta din ce in ce mai des. In ultima vreme, pe langa eforturile educationale ale parintilor de a-I invata pe acestia cum sa manance sanatos sis a faca miscare in mod regulat , copiii au inceput sa fie tratati de obezitate ca si adultii. #ceste tratamente include medicamente ce controleaza greutatea, dar si chirurgia de tip b$pass gastric. %a si adultii , nici copiilor nu le este usor sau comod sa scada in greutate si astfel mare parte din copiii obezi se transforma in adulti obezi. Obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sanatate cu care se confrunta umanitatea, in unele dintre tari fiind chiar a doua cauza a mortalitatii. %onform studiilor recente, in &omania rata obezitatii este de 25!, iar 5 ! dintre romani sunt supraponderali. Obezitatea este o boala cronica ce are la baza numerosi factori, ea insasi reprezentand un factor de risc ma'or pentru sanatate, producand boli de inima, cresterea presiunii sangelui, diabetul si cancerul. Obezitatea reprezinta a doua cauza de mortalitate dupa consumul de tutun. Organizatia mondiala a sanatatii a definit si clasificat grade de obezitate, pe baza I(% - indicele de masa corporala, calculat prin raportul greutate)inaltime2, astfel * + gradul 1 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre " - ",,- .g)m2 + gradul 2 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre "5 - "-,- .g)m2 + gradul " de obezitate cu indicele de masa corporala egal sau peste , .g)m2 /acientii cu indicele de masa corporala 0I(%1 cuprins intre 25 - 2-,- .g)m2 au fost definiti ca supraponderali. 2alori normale ale indicelui masei corporale 0I(%1 sunt 2, - 23 .g)m2 pentru femei si 2, - 24 .g)m2 pentru barbati. 5n indice de masa corporala 0I(%1 sub 16 .g)m2 prezinta diagnosticul de denutritie. #lti indicatori folositi pentru definirea stadiului de obezitate sunt grosimea pliului cutanat 0la nivel subscapular, tricepsului, bicepsului, suprailiac etc.1, circumferinta taliei 0normal sub 6 cm la femei si sub -, cm la barbati1, raportul circumferinta talie)circumferinta soldului. 7oti acesti parametrii antropometrici permit stabilirea claselor de risc clinic prin a'ustarea valorilor I(% 0indicele de masa corporala1. 8atele statistice arata un procent de peste 5 ! de persoane obeze si supraponderale in Europa. In tarile europene rata obezitatii variaza invers proportional cu nivelul socio-economic, in special in randul femeilor. In tara noastra incidenta obezitatii este de aproximativ 14 ! in mediul rural si cca. 2 ! in mediul urban, fiind mai frecventa la femei9 la copii variaza intre 5 - 1 !.

Obezitatea nu este numai o problema estetica ci in primul rand o tulburare de nutritie caracterizata prin sporirea greutatii corporale mult peste nivelul greutatii ideale, cu ample consecinte asupra starii de sanatate. #paritia obezitatii influenteaza aspectul fizic al persoanei dar si starea ei psihica. Excesul ponderal genereaza numeroase complicatii* diabet zaharat, afectiuni cardiace si cerebro-vasculare, hipertensiune arteriala, apnee de somn, tulburari locomotorii. 8esi obezitatea este considerata o afectiune complexa nutritional-metabolica exista numeroase modalitati de tratament. Este considerata obeza acea persoana al carui Indice de (asa %orporala 0I(%1 depaseste " . I(% este un instrument de evaluare a greutatii raportata la inaltime. 5n I(% crescut reprezinta un factor de risc pentru obezitate. 8e asemenea, pentru aprecierea excesului ponderal este utilizata circumferinta abdominala. Obezitatea poate imbraca un caracter generalizat sau un aspect segmentar. 8istributia excesului ponderal la nivelul 'umatatii inferioare a corpului caracterizeaza obezitatea de tip ginoid :pear-shaped:. Obezitatea de tip android 0abdominala, truncala :apple-shaped:* tesutul adipos predomina la nivelul trunchiului1 este corelata cu o rata mai mare de aparitie a complicatiilor. %ircumferinta abdominala mai mare de 66 cm la femei si 1 2 cm la barbati creste riscul dezvoltarii altor probleme medicale. Obezitatea poate fi* -simpla- prin ingerarea calorica excesiva si o activitate normala sau slab deteriorate0obezitatea ;sumo<1 -morbida- limiteaza activitatea normala, respiratia, circulatia sangvina si impune pacientului perioade indelungate de odihna in urma unor exercitii usoare 0=indromul /ic.>ic.1. -hipotalamica

Cauzele obezitatii si factorii care o favorizeaza


1. 2. ". ,. 5. 3. 4. 6. #?5@5A #AI(EB7#& /&E8I=/O@I7I# E&E8I7#&# C#%7O&II %OBDEBI7#AI #B%EE7# #?5@5A5I #AI(EB7#& =E8EB7#&I=(5A #A%OOAI=(5A 7&#5(EAE /=IEI%E =I BE&2O#=E %#5@E EB8O%&IBE

1.ABUZUL ALIMENTAR In mod evident, acesta este principalul factor extern, de cele mai multe ori greu de stabilit cu precizie in antecedentele unor obezi.#cestia fie ca isi subestimeaza cu buna stiinta consumul alimentar , fie ca fac abstractie in mod intentionat de acest parametru al alimentatiei, considerand ca ;fiecare mananca dupa cat ii este de foame<. /e de alta parte, tendinta spre supraalimentatie poate lipsi in momentul declansarii procesului de ingrasare

si a obezitatii in cele din urma. 8e unde se deprind argumentele in favoarea predominantei factorilor constitutionali interni in geneza obezitatii. Obezitatea are o prima faza, numita<dinamica<, in cursul carei subiectul isi mareste considerabil ingestia calorica si se ingrasa, urmata de o a doua, denumita ;statica<, in cursul careia obezitatea nu mai progreseaza, fiind mentinuta cu o ratie calorica relative moderata. Aa 6,! dintre femei si la 63! dintre barbate se poate depista o perioada de supraalimentatie concomitenta cu perioada cresterii ponderale. Aa aceste procente se poate adauga o frecventa de 4,, ! pentru femei si respective 1 ! pentru barbate a obezitatii aparute in covalescenta unor boli infectioase, in cursul tratamentului tuberculozei, sau dupa interventii chirurgicale, cand supraalimentatia este foarte frecventa. /rin aceasta, supraalimentatie, ca factor extern, deci perfect la indemana noastra pentru control si supraveghere prin masuri de prevenire care tin de dieta si de conditiile generale de viata, se situeaza pe primul plan in aparitia a peste - ! din cazurile de obezitate, proportie care concorda cu observatiile ma'oritatii cercetatorilor. 7otusi, principalii factori externi, abuzul alimentar si sedentarismul, nu reprezinta in marea ma'oritate a cazurilor decat fenomene colaterale, care se asociaza unei dereglari corticale si diencefalice, constituind, prin aceasta, un punct de plecare intern. /e de alta parte, factorii externi, la randul lor, induc de regula tulburari endocrine si metabolice cu rol cert in evolutia ulterioara a obezitatii. In felul acesta, factorii cauzatori externi, dominate de abuzul alimentar, se intrepatrund cu cei interni, constituind un mosaic de factori cauzatori greu de separate. 2. RE!I" OZITIA ERE!ITARA &olul elementului de mostenire genetica in geneza obezitatii este adesea controversat sau chiar contestat. #stfel, s-a spus ca ar fi vorba nu despre o ereditate care sa implice termenul constitutional, material, fiziologic, ci despre o asa-zisa ereditate tinand de obiceiul persoanelor respective de a nu-si stabili un program de viata ordonat, si chiar de incapacitatea acestora de a rezista in fata tentatiilor culinare, ambele fenomene fiind proprii familiilor de obezi. Bumerosi arbori genealogici demonstreaza prezenta de indivizi obezi in aceeasi familie, alaturi de indivizi cu greutate corporala normala, chiar in cadrul aceleiasi generatii si in primul grad de rudenie, in ciuda identitatii conditiilor de mediu in care persoanele respective s-au nascut, crescut si format. %azul a doi adolescenti nascuti de o femeie obeza casatorita cu un barbat cu greutate corporala normala, crescuti in acelasi mediu si avand o alimentatie identical, unul dintre ei devenind obez, sugereaza existenta unei ereditati veritabile in cazul obezitatii. #. $ACTORII CON%ENITALI Cactorii congenitali favorizanti actioneaza asupra fatului in cursul vietii intrauterine, depinzand de alterarile neuroendocrine induse secundar de abuzul alimentar in organismul matern.

/este , ! dintr-un lot de 45" de personae obese au descendenti directi suferind de obezitate , iar in alt studio realizat pe 1 de obezi s-a aratat ca obezitatea aparea la colaterali sau ascendenti directi in circa 4 ! din cazuri. Crecventa mare a accidentelor obstetricale la femeile obese, precum si aparitia la descendenti, in urma unei nasteri grele, a obezitatii asociate cu malformatii congenitale, au dus la emiterea ipotezei ca obezitatea poate fi consecinta unor traumatisme prenatale sau associate exclusive actului propriu-zis al nasterii si)sau evenimentelor din prea'ma acestui moment, fara a se exclude in aceste cazuri un cumul al factorilor ereditari. =-au semnalat astfel, in cazul femeilor obese, mame ale unor copii obezi, disfunctii de anga'are a fatului in momentul nasterii, care era grea si intarziata, din cauza hipotoniei muschiului uterin infiltrate cu grasime, si de asemenea, disfunctii de dega'are a fatului din cauza calitatii inferioare a tesuturilor perineale. #mbele disfunctii se datoreaza si volumului fetal excesiv, numarul copiilor cu greutate mare la nastere fiind foarte mare in cazul mamelor obese, ceea ce favorizeaza anumite manifestari anormale si anoxia fetala datorata travaliului prelungit. In mod evident, in aceste cazuri exista conditiile favorabile pentru producerea unor traumatisme obstetricale. 7raumatizarea fatului in timpul nasterii are loc mai ales in regiunile mai voluminoase, adica in primul rand la nivelul craniului si la baza craniului, regiune care are corespondenta cu sediul centrilor nervosa care regleaza apetitul si in oarecare masura, motilitatea spontana a individului. Dreutatea la nastere a descendentilor femeilor obese este legata de posibilitatea determinismului congenital al obezitatii. =e stie ca, spre deosebire de insulina, glucozele trec cu usurinta prin bariera placentara si aceasta hiperglicemie intrauterine continua nu poate sa nu aiba consecinte asupra pancreasului endocrine fetal. =pre deosebire de celulele alfa pancreatice, care nu se diferentiaza decat dupa nastere, celulele beta insuline si productia de insulina apar precoce in cursul dezvoltarii fetale. Captul ca hiperglicemia maternal reprezinta un stimul puternic pentru pancreasul beta insular fetal este dovedit de hiperinsulinismul neonatal al copiilor nascuti din mame diabetice, manifestat uneori prin grave accidente hipoglicemice dupa nastere. #cesti copii incep sa depuna grasime in cursul vietii intrauterine cu circa , saptamani mai devreme decat normal. In concluzie, se poate spune ca predispozitia ereditara la obezitate pare sa fie agravata de unii factori care actioneaza asupra fatului in cursul vietii uterine sau la nastere. Eiperinsulinismul fetal, pe de o parte si traumatismul obstetrical pe de alta, pot actiona ca factori revelatori ai predispozitiei ereditare, fapt sugerat de debutul in prima copilarie a obezitatii in aceste cazuri. &.ANC'ETA ABUZULUI ALIMENTAR %onform statisticilor, supraalimentatia apare cel mai adesea la femei in foarte stransa legatura cu perioada ultimelor luni de sarcina sau cu lactatia sau mai tarziu, odata cu perioada premergatoare menopauzei ori in cursul acesteia. 8intr-un numar de "3" de femei care au acuzat coincidenta aparitiei obezitatii cu sarcina, lactatia sau perioada imediat urmatoare, 112, respectiv " !, recunosteau cresterea apetitului si supraalimentatia in aceste perioade. /e de alta parte, supraalimentatia ca atare este recunoscuta cu dificultate de catre ma'oritatea obezilor, acestia admitand cel mult ca ea a aparut episodic intr-un trecut mai indepartat sau mai

apropiat, cauza psihologica a acestui comportament specific obezului fiind aceea ca el priveste abuzul alimentar ca un fel de culpa si de aceea prefera sa-l treaca sub tacere. In ""! din cazurile de obezitate feminine din cadrul aceluiasi studio, ingrasarea s-a produs sau s-a accentuat sensibil in perioada premergatoare instalarii menopauzei sau imediat dupa incetarea menstruatiei. %resterea apetitului apare in aceste cazuri ca simptom asociat celorlalte tulburari neurovegetative generate de menopauza. 5neori chiar pacientele afirma ca nervozitatea, ametelile, cefaleea, specifice menopauzei, se calmau prin ingestia de alimente. In privinta barbatilor, circumstantele in care se instaleaza obezitatea prin hiperfagie sunt legate de casatorie, cu modificarea implicita a obiceiurilor lor alimentare, in proportie de 24,56! din cazuri, fata de numai 1,," ! din cazurile de obezitate feminina, care recunosc acelasi moment favorizant. (."E!ENTARI"MUL %u o frecventa semnificativa, obezitatea se instaleaza la barbate dupa abandonarea practicarii vreunui sport. #ceasta are loc mai frecvent intre 25 si " ani, varsta care, corespunde, in general, casatoriei si instalarii unui oarecare sedentarism. Efortul fizic s$stematic duce la o crestere a apetitului si deci a ingestiei de alimente, din cauza unei nevoi crescute de energie, dar, odata cu incetarea necesitatii energetice crescute, apetitul ramane reglat spre aportul nutritive. &olul sedentarismului apare mai pregnant din analiza pe profesiuni a cazurilor de obezitate, astfel* 6 .-! din obezi aveau profesiuni sedentare, dintre care* casnice* "-.- !, muncitor sedentari*13,22!, functionari*1,," !, pensionari*1 ,,6!. In schimb, muncitorii nesedentari furnizau numai 1 ,6! dintre obezii avuti in vedere. #cesta subliniaza efectul factorului de mediu in geneza obezitatii. ).ALCOOLI"MUL #lcoolul poate constitui o sursa suplimentara de calorii si atata timp cat nu este consumat in cantitati prea mari, susceptibile ca sa compromita integritatea functionala a tubului digestive si a ficatului, el poate favoriza aparitia obezitatii. &olul etilismului moderat apare negli'abil la femeile anchetate04!din cazuri1, dar semnificativ la barbatii obezi02-,66!1. *.TRAUMELE "I'ICE "I NER+OA"E 7raumele psihice au fost invocate ca moment declansant in proportie de 5,,! la femei si de ",,! la barbatii obezi. In unele dintre aceste cazuri, s-a stabilit cu o probabilitate destul de mare, o legatura directa intre trauma psihica si hiperfagie. ,.CAUZE EN!OCRINE &olul primar si direct al glandelor endocrine in instalarea obezitatii este din ce in ce mai mult contestat. Obezitatea apare astfel ca o falsa boala glandulara, deoarece tulburarile endocrine constatate uneori reprezinta efectul si nu cauza obezitatii.

#rgumente in spri'unul acestei idei sunt faptul ca mi'loacele de investigatie clinica sunt incapabile sa evidentieze in obezitate o tulburare endocrina suficient de constanta pentru a se putea sa I se atribuie o reala importanta in declansarea obezitatii, si oe de alta parte, ineficienta terapiei hormonale in obezitate 0extractul tiroidian se foloseste pentru calitatile lui farmacodinamice, si nu ca substituient al unei insuficiente glandulare1. In privinta instalarii obezitatii trebuie spus ca exista doi factori esentiali* unul mai bine cunoscut la originea caruia se constata cel mai adesea obiceiul castigat si uneori o tulburare hipotalamica primara, factor care combina abuzul alimentar cu sedentarismul. 5n al doilea factor mai putin cunoscut, determinat constitutional, si probabil ereditar, care se manifesta in special in unele impre'urari de maxima solicitare a complexului hipotalamo-hipofizar 0sarcina, lactatie, menopauza1 sau in covalescenta prelungita dupa anumite imbolnaviri 0boli febrile sau interventii chirurgicale1. In aceste impre'urari, obezitatea se instaleaza tot prin hiperfagie si)sau sedentarism, in cadrul unui echilibru endocrine-metabolic probabil modificat in favoarea acumularii de grasime.

reve-irea obezitatii
/revenirea obezitatii incepe inca din viata intrauterina. Cemeia insarcinata trebuie sa aiba gri'a sa nu se ingrase foarte mult in timpul sarcinii. In medie, femeia ar trebui sa ia in greutate intre 1 si 1" .g pe toata perioada sarcinii, dar asta depinde si de greutatea initiala a mamei, inainte de sarcina. Cemeile slabe ar trebui sa ia mai mult in greutate 0intre 12 si 16 .g1, iar femeile supraponderale mai putin 0intre 3 si 11 .g1. O greutate prea mare in timpul sarcinii predispune atat mama cat si copilul la obezitate. 5n copil cu o greutate mare la nastere 0peste , .g1 are un risc mai mare de a deveni obez in timpul vietii, fata de un copil normoponderal la nastere. 7otodata, femeia care s-a ingrasat prea mult in timpul sarcinii prezinta dificultati in a da 'os excesul de greutate dupa nastere, fiind astfel predispusa la a deveni obeza. %opiii nascuti din mame diabetice au un risc mai mare de a deveni obezi pe parcursul vietii. =-a demonstrat de asemenea si o corelatie intre greutatea mica la nastere si probabilitatea aparitiei obezitatii in perioada adulta. 8e aceea este foarte importanta o alimentatie sanatoasa si echilibrata de-a lungul sarcinii, precum si supravegherea sarcinii si monitorizarea greutatii de catre medicul specialist. /e tot parcursul vietii, incepand inca din primul an de viata, greutatea corporala trebuie atent monitorizata si nu trebuie negli'ata. Filogramele trebuie sa fie adecvate varstei si inaltimii. /entru a avea o greutate normala si a nu risca sa devenim obezi, trebuie sa adoptam un stil de viata sanatos, care se traducere in principal prin dieta adecvata si exercitiu fizic. O alimentatie sanatoasa presupune consumul de proteine, glucide si lipide in proportii adecvate, stabilite pentru fiecare persoana in parte, in functie de anumiti parametri* varsta, sex, stil de viata, conditii de munca, boli asociate. %erealele, fructele si legumele proaspete nu trebuie sa lipseasca din alimentatie. 8e asemenea, se recomanda* renuntarea la mancarea de tip fast-food, consumul de carne alba 0pui, peste1 in locul carnii rosi 0de porc, vita1, evitarea dulciurilor rafinate 0pra'ituri, ciocolata1, consumul adecvat de lichide, inlocuirea sucurilor acidulate cu apa plata sau sucuri naturale.

O alimentatie sanatoasa trebuie asociata cu exercitiu fizic. #ctivitatea fizica zilnica a'uta la arderea caloriilor, tonifica musculatura si a'uta la mentinerea unei greutati corporale normale. =portul trebuie sa faca parte din viata fiecaruia. Bu trebuie sa asteptam sa devenim supraponderali ca sa incepem sa facem sport, ci miscarea trebuie privita ca o metoda de intretinere, de prevenire a excesului supraponderal. (inim " de minute de activitate fizica pe zi sunt necesare pentru a avea o viata sanatoas. =upraponderabilitatea si obezitatea in copilarie s-au transformat intr-o problema de proportii colosale. (icul de'un bogat este recomandat la orice varsta, dar in copilarie este cel mai important. =i nu doar pentru ca a'uta la scoala, dar mai ales pentru mentinerea unei greutati adecavte. #stazi, in =pania, unul din cinci baieti si una din sapte fete intre " si 3 ani sunt obezi. =i o mare parte din ei se vor transforma in adolescenti obezi, iar apoi in adulti obezi. %u toate consecintele asupra sanatatii. =-a calculat ca pentru fiecare 11.g in plus la un adolescent de 1" ani, riscul sa sufere un infarct peste cativa zeci de ani se tripleaza. =i s-a demonstrat ca adolescentii si copiii supraponderali au de'a o mare parte dintre problemele de sanatate proprii bolilor cardiovasculare, cum ar fi tensiunea arteriala excesiva, colesterol marit sau lipsa glucozei in sange. =unt simptome pe care copiii nu le percep ca o boala, pentru ca la varste fragede simptomele nu se manifesta, iar parintii se gandesc prea rar sa consulte un medic pediatru. 8e obicei nu consultam un medic nici pentru problemele psihosociale care deriva din obezitate, cum ar fi stima de sine scazuta, anxietate, sentimente depresive, tulburari alimentare sau izolare sociala. Lu.ta i/.otriva obezitatii i-ca 0i- co.ilarie 8ar la nicio varsta nu e mai usor sa lupti impotriva obezitatii decat in copilarie, pentru a o preveni sau pentru a o trata, daca simptomele ei au aparut de'a. O persoana adulta devenita obeza va deveni foarte greu una slaba.%u efort poate sa piarda cateva .ilograme si sa nu le mai depuna, ceea ce este benefic pentru sanatate. 8ar daca un copil obez este lasat sa devina un adult obez, se poate sa fie prea tarziu ca sa revina la greutatea ideala. a-a la ce varsta -e .ute/ feri 0e obezitate1 Filogramele unui copil de 2 ani nu spun daca la maturitate va avea sau nu greutatea adecvata. %u exceptia cazurilor extreme, pediatrii ii sfatuiesc pe parinti sa nu intervina la aceasta varsta atata timp cat copilul are o dieta echilibrata si sa nu-l oblige sa manance exagerat de mult. 8aca este necesar le reamintesc ca nu mai suntem in perioada de dupa razboi, si ca ideea cum ca un copil plin de viata este un copil bine hranit nu mai are sens intr-o societate a opulentei alimentare. 8ar exista o varsta la care specialistii in nutritie infantila pun accentul mai degraba pe calitatea dietei decat pe cantitatea acesteia.

8ar altfel stau lucrurile la varsta de 5 ani. Aa aceasta varsta greutatea copilului influenteaza problemelele de supraponderabilitate sau obezitate ce pot aparea mai tarziu. #tunci cand s-a analizat evolutia greutatii de-a lungul copilariei, s-a observat ca daca un copil sufera de exces de greutate la varsta de 5 ani e foarte probabil ca si la - ani sa se confrunte cu aceste probleme. =i daca se confrunta cu greutatea in exces la - ani, cel mai probabil o va face si cand va fi adult. Cu/ .reve-i/ obezitatea1 /entru a nu a'unge in aceasta situatie ideal este sa-i oferim copilului o hrana corecta inca din primii ani de viata. O alimentatie echilibrata si care sa nu fie excesiva. Evident ca pare usor, si totusi sunt atatea familii carora li se pare extrem de greu. Bu toata lumea intelege acelasi lucru prin dieta corecta, iar unele idei care pare corecte sunt de fapt gresite. 8aca obezitatea se transmite de obicei de la parinti la copii, -u este 0e vi-a -u/ai 2e-etica3 ci si fa.tul ca co.iii i-vata sa /a-a-ce 0e la .ari-ti. Exista o sansa de a interveni si a a'uta copiii cu varste cuprinse intre ,-5 ani si 11 ani, in perioada scolii primare, fiind varsta la care copiii sunt foarte receptivi, o varsta la care sunt capabili sa rationeze si sa inteleaga idei legate de alimentatie, de sex sau de droguri, idei pe care nu le-ar putea intelege in perioada prescolara cand invata mai mult prin imitatie. Este de asemenea varsta la care manifesta un mare interes de a cunoaste si a intelege natura, incepand cu plantele si animalele si pana la corpul uman. Iar in unele cazuri, odata ce copiii din familii in care parintii au o dieta hipercalorica au invatat despre dieta sanatoasa, merg acasa si arata ce au invatat. Este un fel de educatie in sens invers. In cazul adolescentilor e altceva. Drupul de prieteni are o influenta din ce in ce mai mare, in timp ce influenta parintilor sau a profesorilor este din ce in ce mai scazuta. 8aca liderii grupului isi vor pune casca atunci cand se urca pe motocicleta, si ceilalti o vor face din acest motiv nu pentru ca parintii le-au spus acest lucru acasa. /entru a preveni riscul de obezitate, nu trebuie sa faci lucruri complicate, intrucat schimbarile minore, dar esentiale, te a'uta sa te mentii in forma. "labeste .uti- cate .utiCoarte multe persoane suferG de steatoza hepatica, o boalG care se manifestG prin acumularea excesivG de grGsime Hn ficat. #tunci cInd .ilogramele Hn exces pun Hn pericol organele vitale care au un rol important Hn procesele metabolice, ne putem confrunta cu uurinG cu una dintre cele mai des HntIlnite afeciuni* obezitatea. /entru persoanele supraponderale, oricIt de micG ar fi scGderea Hn greutate, ar fi un plus

pentru sGnGtatea Hntregului organism. =tudiile aratG cG doar ,6 de ore de restricii calorice contribuie la reducerea grGsimii din ficat cu pInG la 25!, scGzInd astfel riscul de diabet zaharat de tip 2 cu 3 !. Acor04 /ai /ult4 ate-ie obiceiurilor zil-ice #tunci cInd te enervezi, eti frustrat sau supGrat, simi nevoia sa consumi alimente bogate Hn calorii, nu-i aJaK Ln prezent, existG o epidemie de obezitate, dar i o epidemie de stres, doi factori care se hrGnesc unul pe altul. /otrivit specialitilor, hormonul stresului, cortizolul, transmite semnale creierului care, la rIndul lui, transmite semnale organismului cG are nevoie de alimente bogate Hn zaharuri. =ingura soluie pentru a scGpa de acest obicei nesGnGtos este sG acorzi atenie alimentelor pe care le consumi i sG te implici Hn activitGi care te a'utG sG te relaxezi. Mic45te u- .ic /ai /ult =e tie cG persoanele sedentare sunt mai predispuse riscului de a suferi de obezitate, spre deosebire de cei care practicG un sport Hn mod constant. Ln cazul Hn care te numeri printre persoanele care nu fac micare, Hncepi puin cIte puin , cu pai mici, dar siguri* plimbG-te pentru cel puin " de minute, fG 'ogging 1 -15 minute, mergi cu bicicleta sau pe role, danseazG, etc

!ia2-osticul cli-ic

Examenul clinic al bolnavului obez se desfGJoarG dupG regulile clasice, culegInd informaMii privind factorii de risc care au dus la HngrGJare. Examenul obiectiv trebuie sG precizeze tipul obezitii* ginoidG, androidG, mixtG, sG evidenMieze semne1e unor eventua1e complicaii cardiace, articulare, respiratorii sau a unui diabet de tip II. Dreutatea optimG se stabileJte Hn funcMie de HnGlMime, tipul constituMional Ji masa osoasG Ji muscularG, folosind diverse normograme elaborate de diverse companii de asigurare pe viaMG. 7rebuie Minut seama de faptul cG supraponderea se poate datora Ji creJterii masei musculare aJa cum se HntImplG la sportivi. 8iagnosticul de obezitate se poate afirma cInd greutatea depGJeJte cu 1 ! greutatea medie normalG, calculIndu-se indicele de exces ponderal Hn procente dupG formula * 0D.#. - D.I.1 x 1 ) D.#. unde D.I . 0greutatea idea1G1 N 7-1 9 D.#.N greutatea actua1G Hn .g. Indicele de masG corporalG se poate calcula dupG formula Du$ Drand Ji Oo1f* D x 1 ) 7 , unde D N greutate9 7 N talie Hn cm. I-vesti2atii .aracli-ice

1. Explorarea metabolismului lipidic Ji lipoproteinic evidenMiazG creJterea colesterolului, trigliceridelor Ji betalipoproteinelor. 2. ExplorGrile radiologice vizInd aparatul osteoarticular Ji Jaua turceascG, pot evidenMia* cifoscolioza, leziuni discale, osteofite, Hn caz de ade-nom hipofizar, lGrgirea fosei pituitare cu menMinerea conturului osos sau erodarea conturului, lGrgirea antrului sau invadarea sinusului sfenoidal ". E%D poate evidenMia E2= 0hipertrofie ventricularG stIngG1, traseu ischemic, tulburGri de ritm Ji conducere ,. Explorarile hormonale relevG valori scGzute ale hormonilor 7", 7,, 7=E, AE, %/D, E7, testosteron Ji creJterea cortizolemiei sau14 OE-%= cu men-Minerea ritmului circadian Ji supresie la doze mici de 8exametazon 02 mg)zi - 2 zile1. In timpul controalelor medicale de rutina, se poate monotoriza starea de sanatate a unei persoane, cu a'utorul unor examene paraclinice* - masurarea glicemiei, pentru depistarea 8@ tip II9 - masurarea nivelului hormonilor tiroidieni9 - enzimele hepatice9 - nivelul colesterolului si al trigliceridelor. (asurarea tensiunii arteriale si anamneza din care sa iasa in evidenta medicatia luata, istoricul familial, prezenta sedentarismului, a consumului de alcool 0cantitatea zilnica ingerata1, istoricul cresterii in greutate cat si eforturile pe care le-a intreprins persoana supraponderala pentru a slabi. (asurarea I(% si al dimensiunilor poate a'uta la stabilirea riscului de aparitie a 8@ tip II si a bolii coronariene aterosclerotice.

Trata/e-t
%e-eralitati =caderea in greutate a unui obez incepe prin stabilirea de la inceput a unei bune colaborari intre medic si pacient. 7rebuie sa se inteleaga faptul ca indiferent de forma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga de timp. #cest lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca un tratament miracol care sa aiba rezultate cat mai rapide. Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de fapt singura garantie a succesului. =tabilirea unei strategii de tratament, care se aplica in functie de particularitatile fiecarui caz, va avea in prim plan fixarea unor obiective rezonabile, care se vor atinge printr-un program alimentar combinat cu exercitii fizice. Intr-o prima etapa se va pune accentul pe imbunatatirea starii de sanatate si nu pe obtinerea unei greutati corporale ideale. Exista numeroase formule miraculoase de slabire rapida, insa provocarea consta in mentinerea acestei greutatati atinse. 8ieta reprezinta elementul de baza al tratamentului. %ura de slabire propriu-zisa 0dieta si schimbarea

modului de viata1, trebuie sa dureze aproximativ 3 luni. %and dieta hipocalorica, schimbarile in stilul de viata nu au dat rezultatele scontate si sanatatea este in pericol se pot prescrie medicamente antiobezitate. (edicul curant va adauga medicatia ad'uvanta si chirurgia gastrica, daca obezitatea a condus la aparitia complicatiilor* boala coronariana si 8@ de tip II. (edicamentele antiobezitate actioneaza fie prin diminuarea senzatiei de foame si inducerea rapida a senzatiei de satietate, fie prin scaderea absorbtiei intestinale a grasimilor. 8e asemenea, chirurgia gastrica realizeaza o diminuare a capacitatii gastrice sau induce o modificare a absortiei normale a substantelor nutritive. (edicul curant poate recomanda terapia comportamentala care vizeaza, de fapt, modificarea comportamentului alimentar prin identificarea stimulilor alimentari, autoevaluare, grupuri de sustinere, sedinte de consiliere psihologica. =copul acestora consta in gasirea unor modalitati de a elimina cercul vicios prin care comportamentul alimentar e folosit ca mi'loc de a face fata depresiei, anxietatii, singuratatii, plictiselii si de a pune in practica regulile unui stil de viata sanatos. Trata/e-t i-itial Inainte de inceperea tratamentului persoana obeza trebuie sa-si evalueze disponibilitatea schimbarii radicale a modului de viata. =caderea in greutate si mentinerea unei greutati optime este dificil de obtinut si e foarte greu de gasit motivatia, mai ales in situatia in care s-au obtinut o serie de esecuri repetate in incercarile anterioare. In cazul in care s-au obtinut succese in regimuri dietetice precedente, acestea vor reprezenta o baza puternica de remotivare. 8aca persoana nu e pregatita pentru schimbarile presupuse de regimul dietetic, medicul va sugera stabilirea unor deziderate mai usor de atins, precum mentinerea unei greutati constante, fara castig ponderal si fixarea unei date ulterioare de la care sa fie aplicat regimul dietetic. In cazul in care persoana e gata sa inceapa tratamentul, medicul va stabili drept tinta initiala scaderea in greutate cu 1 ! cu o rata de .5- .- .g pe saptamana. =tudiile arata ca scaderile mici in greutate sunt mai usor de mentinut decat o slabire brusca accentuata care duce la un castig rapid in greutate. E0ucatia ali/e-tara 8isciplina alimentara nu este o dieta, ci un mod de viata. =caderea ponderala este o optiune lenta, de durata si de adaptare la un nou stil de viata. 8e aceea, hotararea de a slabi este mai mult decat o problema alimentara. 8ietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez. Elaborarea unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic 0baga' genetic, istorie medicala, mod general de viata1 si de aceea dieta trebuie personalizata in asa fel

incat sa se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional in functie de nevoile fiecarui pacient. !ieta .ri- a.ort caloric re0us si fi6at #ceasta dieta este prescrisa indiferent de varsta, greutate sau mod de viata. 8ieta recomandata este de obicei slab calorica, intre 12 -15 calorii pe zi la femei si 15 16 calorii la barbati9 este mai putin flexibila fiind eficace pentru acei pacienti care au nevoie de mai mult control. =pecialistii au aratat ca nu tipul de alimente ingerate produc scaderea in greutate ci limitarea cantitatii de calorii. 8e exemplu, prin eliminarea carbohidratilor sau a grasimilor din alimentatie nu se va obtine o scadere in greutate mai importanta decat printr-o dieta sanatoasa, echilibrata cu un continut caloric scazut. Este important sa nu se puna accentul pe un anumit tip de regim alimentar, ci sa sa adopte o alimentaie sanatoasa. Bu se vor interzice alimentele preferate ci se va recomanda sa se consume in cantitati mici 0portii mai mici1. !ieta .ri- a.ort caloric foarte re0us #cest tratament este rezervat pentru cazurile de obezitate extrema care au nevoie de o scadere a greutatii rapida si este aplicat doar sub stricta supraveghere medicala, insa, in general nu este recomandata. /e termen lung eficienta dietei prin aport redus caloric si a celei prin aport foarte redus este aceeasi. 8e obicei este vorba de 6 - 12 cal ) zi. #ceasta dieta se poate aplica pe o perioada scurta de timp, de regula de " luni. %ercetarile efectuate pe regimurile elimentare cu continut redus de carbohidrati, precum dieta #t.ins, au evidentiat ca acestea sunt mai eficiente decat dietele cu continut caloric scazut. &egimurile de slabire cu continut redus de carbohidrati, precum #t.ins, 7he @one, =ugar ?usters, sunt foarte la moda printre persoanele obeze. &egimul alimentar va fi intocmit numai de un nutritionist specializat, singurul in masura sa stabilieasca regulile de baza ale unei diete sanatoase. &egulile de baza ale unei alimentatii sanatoase* - planificarea zilnica a meniului9 - noul tip de regim alimentar va fi mentinut prin consumul unor porti mici 0,-5 mese pe zi1 fara a se sari peste o masa9 - evitarea grasimilor saturate care vor fi inlocuite cu grasimi monosaturate9 - se va consuma numai carne macra. Activitate fizica Efortul fizic terapeutic contribuie substantial la arderea caloriilor. Exercitiul fizic creste capacitatea sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. #ctivitatea fizica moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic sporit. 5na dintre modalitatile de activitate fizica zilnica cel mai usor de pus in practica este mersul pe 'os in compania prietenilor, a altor membri ai familiei, a colegilor de serviciu sau a cainelui.

=e vor monitoriza numarul de pasi intr-o zi cu a'utorul unui pedometru ce se poate cumpara de la magazinele de articole sportive. Bumararea pasilor poate motiva acumularea de mai multi pasi. In special persoanele ale caror munca presupune statul indelungat la birou, vor fi motivate sa-si creasca numarul de pasi facuti zilnic. =e va incepe prin cresterea lenta de la 2 de pasi pe zi pana la 1 . - 12 . Expertii recomanda activitate fizica de intensitate moderata timp de " de minute pe zi, 5 zile pe saptamana sau mai mult. =e pot intercala pauze, iar activitatea fizica sa fie realizata in " etape de cate 1 minute, obtinandu-se acelasi efect. #cest program de exercitii fizice moderate nu va fi urmat de o scadere in greutate ci va scadea riscul aparitiilor complicatiilor, fiind un pas de plecare pentru exercitiile fizice de 3 -- minute pe zi care se soldeaza cu scaderea si mentinerea noii greutati corporale. Exercitiile fizice in mod structurat se pot face in cadrul unui club de fitness. In general, este necesar consultul medicului, in special la persoanele care nu au mai practicat activitate fizica de mult timp sau la cei cu probleme cardiace. 7ipul de efort si intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea specialistului, in functie de prezenta sau nu a patologiei asociate. /ersoanele care au probleme articulare degenerative vor alege un tip de activitate care sa nu le suprasolicite articulatiile. #erobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. 8e asemenea, un bun efect il au plimbarile, 'oggingul, dansul, inotul, mersul pe bicicleta. In anumite situatii, stresul, familia, mediul pot sa pot constituie distractori de la programul zilnic de exercitii fizice9 in nici un caz nu se va renunta la activitatea fizica, in aceste cazuri, ci se va relua rutina zilnica stabilita. =tudiile arata ca intocmirea unui 'urnal care sa contina cantitatile si caloriile din alimentele consumate in fiecare zi are un rol important in scaderea in greutate. "tabilirea le2aturii i-tre stres si /a-catul e6cesiv /ersoana obeza trebuie sa se analizeze si sa inteleaga daca mancarea este mi'locul prin care incearca sa scape de stres. Iata cateva intrebari la care va trebui sa-si raspunda o persoana care a luat excesiv in greutate* - :7ulburarea alimentatiei sau cresterea in greutate a aparut in perioadele cu un nivel crescut de stress, frustrari si de viata dezordonataK: - :(anaci atunci cand nu ti-e foame sau cand esti satulK: - :(anaci sau gatesti ca sa scapi de o situatie stresantaK: - :7i se pare ca mancarea te calmeazaK: - :Colosesti mancarea ca pe o recompensaK: In cazul in care se constata ca mancatul in exces este corelat cu stresul psihic, este necesara o analiza atenta a problemei si gasirea unei modalitati de a o rezolva. /entru a schimba comportamentul alimentar neadecvat*

- se va inlocui activitatea legata de alimentatie cu o scurta plimbare in holul sau in 'urul blocului9 - se va telefona unui prieten9 - in conditiile de foame reala se va lua un pranz sau gustarea care sa contina alimente sanatoase9 - in timpul mesei persoana se va concentra asupra mancarii si o va savura. Eliminarea tentatiei de a manca excesiv si concentrarea asupra mancatului - in cazul in care alimentele bogate in grasimi si zahar sunt la indemana ele vor reprezenta o tentatie si o invitatie la a manca mai mult decat este nevoie. =e vor limita proviziile de gustari nesanatoase 0dulciuri sau sucuri dulci19 - nu se va manca niciodata in fata televizorului, a computerului, la birou sau in masina in timpul condusului, ci asezat la masa, cu atentia concentrata asupra actului mancarii9 - in timpul gatitului nu se va gusta din mancare9 se poate apela la mestecatul gumei pentru a fi eliminata aceasta tentatie de a gusta in timpul gatitului9 - se va alcatui cu atentie meniul, care va fi compus din alimente sanatoase si nu se va manca orice se gaseste prin casa. =eara se va planui cu gri'a meniul zilei urmatoare9 - gustarile se vor manca pe farfurie si nu din pachetel. 8e asemenea, se vor alcatui atent gustarile9 - se va manca incet, intr-un mediu relaxant si intr-o companie placuta pentru a fi receptata ca o experienta placuta9 se va evita mancatul pe fuga9 - nu se va sari peste mese si se va manca la ore fixe care coincid cu senzatia de foame. Res.ectarea .la-ului ali/e-tar =e pot accepta mici abateri de la planul stabilit. Iata, insa, cateva sugestii pentru a mentine un comportament alimentar sanatos* - anticiparea situatiilor care pot schimba planul de alimentatie sanatoasa si imaginarea unor solutii pentru acestea. 8e exemplu, vizita la un prieten pentru a vedea un film. =e va aduce la pachet o gustarea cu mancare sanatoasa, fructe sau legume proaspete sau biscuiti cu continut scazut de grasime - pregatirea pentru ocazii sau situatii speciale. 5nele evenimente sociale* vacante, petreceri, calatorii reprezinta ocazii in care exista tentatia de a se manaca mai mult decat este nevoie. Inainte de acestea se va manca un iaurt sau un fruct. Trata/e-t 0e i-treti-ere 8upa 3 luni de tratament se va merge la control medical pentru a se evalua progresul obtinut. Organismul se va adapta la cantitati mai mici de calorii si se poate observa o oprire a procesului de scadere in greutate. #ceasta stagnare poate scadea motivatia persoanei supraponderale. In aceasta situatie, medicul va recomanda intensificarea activitatii fizice si va face o programare la nutritionist pentru a'ustarea planului alimentar. Obiectivul tratamentul se va muta de la scaderea in greutate la mentinerea acesteia. %ontinuarea programului de exercitii este esential pentru mentinerea noii greutati.

$olosirea /e0ica/e-telor i- trata/e-tul obezitatii 7ratamentul medicamentos in cazul obezitatii trebuie urmat doar la indicatia medicului si sub atenta supraveghere a acestuia. In general, se recomada in cazurile grave de obezitate, ca tratament ad'uvant, pe langa modificarea stilului de viata 0adoptarea unei diete sanatoase, efort fizic1. (edicamentele care se iau pentru tratarea obezitatii actioneaza asupra metabolismului . In functie de mecanismul de actiune, medicamentele se impart in* - medicamente cu actiune centrala* actioneaza la nivelul creierului, asupra centrilor care controleaza senzatiile de satietate, foame - medicamente cu actiune periferica* actioneaza asupra organelor si sistemelor 0senzoriale, tract digestiv, muschi, ficat, tesut adipos, sistem endocrin1, implicand si expresia psihomotorie, comportamentala - medicamente ce actioneaza asupra cailor de conducere ce fac legatura intre sistemele central si periferic, transmitand semnalele intre cele doua* sistemul endocrin si sistemul nervos vegetativ (edicamentele cu actiune centrala sunt reprezentate de* - medicamente ce actioneaza asupra sistemului noradrenergic* Cenilpropanolamina, %lembuterol, Centermina,(azindol - asupra sistemului serotoninergic* triptofan, Cenfluramina, Cluoxetina - medicamente dopaminergice* Aisurida -medicamente histaminergice* alfa-fluorometil-histidina #ceste medicamente modifica comportamentul alimentar* induc senzatia de satietate la o cantitate mai mica de alimente ingerate, astfel ca aportul caloric scade. (edicamentele cu actiune periferica modifica functionalitatea organelor aupra carora actioneaza. Exemple de medicamente utilizate in tratamentul obezitatii: A/fe.ra/o-a 0&egenon, #norex, /ropion, #mfepramone, tenuate1 (ecanism de actiune* actioneaza la nivelul hipotalamusului, stimuland sistemele noradrenergic si dopaminergic. Inhiba centrul foamei. =e administreaza oral si se absoarbe rapid. Este metabolizata in ficat. traverseaza placenta si bariera hematoencefalica. =e elimina in principal pe cale renala. Indicatii* se indica in terapia de intretinere a pacientilor cu obezitate si un indice de masa corporala 0I(%1 de peste " si care nu au reusit sa slabeasca doar prin adoptarea unui stil de viata sanatos* dieta si exercitii fizice. %ontraindicatii* #mfepramona este contraindicata pacientilor cu* boli cardiovasculare 0tahiaritmie, tahicardie paroxistica, angina pectorala, hipertensiune arteriala severa, ateroscleroza avansata1 sau cerebrovasculare, feocromocitom, hipertiroidism, glaucom cu unghi inchis, afectiuni psihiatrice 0depresie, anorexie nervoasa, tendinta la abuz de medicamente1. =e contraindica femeilor insarcinate si copiiilor sub 12 ani, precum si asociat cu alte produse anorexigene, datorita riscului crescut de hipertensiune pulmonara, care poate fi fatala. "ibutra/i-a 7Re0uctil8

(ecanism de actiune* este un inhibitor al recaptarii serotoninei si noradrenalinei. 8eterminand satietate precoce, reduce aportul alimentar si creste consumul energetic. Indicatii* in obezitatea moderata si severa asociata cu diabet zaharat de tip II, dislipidemii si in obezitatile datorate tulburarilor comportamentului alimentar. tratamentul cu sibutramina se insoteste obligatoriu de dieta si exercitiu fizic. %ontraindicatii* hipersensibilitate la produs, obezitate de cauza organica, antecedente de anorexie nervoasa, bulimie neurogena, boli psihice, afectiuni cardiovasculare sau cerebrovasculare 0antecedente de accident vascular cerebral1, hipertiroidism, insuficienta hepatica severa, insuficienta renala severa, glaucom, sarcina si alaptare, tineri sub 16 ani sau adulti peste 35 de ani. Tetra9i0roli.stati-a 7:e-ical8 (ecanism de actiune* B5 actioneaza asupra sistemului nervos central, ci asupra grasimilor. Este un inhibitor specific de lunga durata al lipazei gastrointestinale si pancreatice. Enzima inactivata nu mai digera grasimile alimentare pentru a se putea absorbi in sange, astfel ca ele sunt eliminate. Efectul este foarte bun* reduce execsul ponderal de la 4! la 1 ! dupa un an de tratament. %ontraindicatii* alergie la produs, sindroame de malabsorbtie cronica, sindroame de colestaza, afectiuni hepatice sau pancreatice severe, copii sub 12 ani, sarcina si alaptare.

Trata/e-t c9irur2ical
7ratament chirurgical al obezitatii este indicat atunci cand* - I(% depaseste , I(% este mai mare de "5 cu comorbiditati asociate 0obezitatea este asociata cu o complicatie metabolica, precum dibetul zaharat sau afectiuni osteo-articulare1. Obiectivele tratamentului chirurgical sunt, in primul rand, de reducere a greutatii corporale, si asftel, de rezolvare a altor probleme de sanatate* 8@ de tip II sau hipertensiune arteriala. 7rebuie retinut faptul ca dupa tratamentul chirurgical persoana obeza sau supraponderala nu va reveni automat la o greutate normala, ci va trebui sa manance alimente in cantitati foarte mici9 prin intervenia chirurgicala se reduc dimensiunile stomacului. 8e asemenea, sunt necesare adausuri de nutrienti si suplimente vitaminice. 2or fi evitate bauturile cu continut caloric crescut deoarece acestea acopera necesarul caloric fara sa aduca un aport de nutrienti. Exista 2 tipuri de inteventii chirurgicale pentru tatamentul obezitatii morbide* - proceduri restrictive* prin care se realizeaza o diminuare a capacitatii gastrice, limitand astfel ingestia de alimente solide si inducand o senzatie de satietate mult mai rapida 0bada' gastric prin inel de silicon a'ustabil si gastroplastia verticala calibrata cu a'utorul unui stapler liniar19 - proceduri malabsorbtive 0b$-pass-ul gastric a &oux cu ansa in :P: si diversia biliopancreatica cu sau fara s>itch duodenal1.

#lte tehnici chirurgicale 0b$-pass-ul 'e'uno-ileal, fixarea maxilo-mandibulara :'a> >iring:, liposuctie1 au fost folosite in incercarea de a trata obezitatea morbida, insa rezultatele pe termen lung au fost nesatisfacatoare. Ele nu sunt recomandate de specialisti datorita ratei de succes scazute si a numeroaselor efecte secundare. Te9-ici c9irur2icale - in cazul banding-ului gastric 0?D1 se monteaza laparoscopic inel de silicon a'ustabil ce realizeaza un rezervor proximal mic gastric. (arele avanta' al ?D este simplicitatea in executie si reversibilitatea tehnicii. 7ehnica ?D nu este foarte eficienta daca pacientul compenseaza printr-o alimentatie lichida sau semisolida bogata in calorii9 - gastroplastia verticala calibrata 0D2%1 consta in realizarea unui rezervor vertical de-a lungul micii curburi cu a'utorul unui stapler liniar - b$-pass-ul gastric cu ansa in :P:, care este considerat astazi operatia :gold standard: pentru obezitatea morbida. 7ehnica operatorie consta in construirea unui rezervor gastric mic care este anastomozat la o ansa 'e'unala montata in :P:. - diversia biliopancreatica 08?/1 induce o modificare a absorbtiei normale a substantelor nutritive prin micsorarea stomacului si suntarea intestinului cu diminuarea consecutive a absortiei. recautii 8upa realizarea interventiei chirurgicale cantitatile de lichide si alimente solide ingerate sunt mici. In primele doua saptamani este permisa doar o dieta lichida, dupa care se va trece la alimente solide sub forma de pireu. 8e asemenea, va fi evitat comsumul anumitor alimente* bauturile cu continut caloric crescut 0bauturile dulci1 si laptele. Este absolut necesara o modificare, o adaptare a comportamentului alimentar. 2or fi invatate noi :tehnici de a manca:* alimentele vor fi mestecate bine si inghitite incet, in caz contrar vor aparea vomismente sau dureri abdominale. /rincipalele consecinte negative ale procedurilor malabsorbtive sunt legate de malabsorbtia calciului, fierului 0cu aparitia demineralizarii osoase si anemiei1. 8e asemenea, se constata aparitia diareei. #ceste nea'unsuri pot fi combatute prin administrarea de suplimente minerale 0calciu si fier1 si de medicamente antidiareice. In urma interventiei chirurgicale unii pacienti manifesta un complex de simptome vasomotorii 0sindrom de dumping1 aparute dupa mesele care contin alimente sau lichide dulci 0bomboane, sucuri, inghetata, bauturi racoritoare, anumite condimente1. =indromul de dumping se produce datorita evacuarii rapide a continutului gastric in intestinul subtire. =imptomele sindromului de dumping cuprind palpitatii, tahicardie, ameteli, diaforeza 0transpiratii abundente1 si uneori, diaree severa. #limentele cu continut natural de zaharoza 0fructele, laptele de vaca sau legumele1 nu produc sindrom de dumping. Bu este permis consumul de lichide cu " de minute inainte de masa, in timpul mesei si " de minute dupa aceea.

7oate tipurile de interventii chirurgicale prezinta riscuri. Inainte de a se alege o anumita procedura terapeutica medicul specialist va analiza atent toate riscurile si beneficiile interventiei respective si o va alege pe cea care se potriveste cel mai bine pacientului. 8upa tratamentul chirurgical, pacientul obez va incepe sa scada in greutate, aceasta slabire va continua pe o perioada de 2 ani. %ele mai frecvente complicatii ale interventiilor chirurgicale sunt infectiile plagii operatorii, scurgerea continutului gastric sau intestinal in cavitatea peritioneala 0cu aparitia peritonitei1 si trombembolismul pulmonar. O treime din pacienti operati gastric vor dezvolta anemie si osteoporoza.